Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manifestele Sufragetelor3

    Uploaded by

    Nicoleta Sora
    13 views65 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views65 pages

    Manifestele Sufragetelor3

    Uploaded by

    Nicoleta Sora

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 65
    Se | | Camera Comunelor idreptul de vot al femeilor Carre Eprrorut Z1aruiut STANDARD Stimate domnule, Rezultatul dezbaterii din gedinga de miercurea trecutl a Camerei Comunelor a fost c4 repre= zentantii poporului au preferat si petreac mai mult de trei ore angrenafi fi {in mod inutil in subiecte neinsemnate gi repugnante decat si i se solcite st se pronunte pentru sau impotriva continuarit dez- baterilor asupra Proiectului de lege privind Dreprul de Vot al Femeilor. Aceasta este inci o dovadi = ddaci mai era nevoie de una ~a dificltait yi deza vantajlor pe care le infrunt® orice categorie ners prezentat a societiil atunci cand solicit timp venta Camerei Reprezentantilor Se rosste timp $i se saciid demnitatea Parlamentuui fn Joe #8 corde oricat de pufini atengie nevoilor fi wae Manifestele sufragetelor 82 dorintelor femeilor. Nu a dr ? Nuavem drepe de vor, ati ea putem fi fira probleme ignorate gi tratate cu disnen de citre Parlament “aratccu disprey Evenimentele de miercurea trecuta vor scoate proba in eden acest her pent nu |-au observat ree eae 2 acum, iar daca se va intimpla ma, vom avea mai Cite ds de pendant penesne Sk draznim si le adresam o intrebare cititorilor dum- neavoastri? De ce membrii Camerei Comunelor cafe se opan drepeului de wor al femeilor cauti, mai preus de ores, 8 vite un vor direct pe acest s- = Nu putem crede cd este simptomul unei tirii Gin partea lor. Se pare ca membrii Paslamesol a nceput te fora si iain at sulfa sceast chestiune cixcumscripflle pe care le prezin. Noi nu avem vor, dat exist Un BU mar considerabil dintre cei cones Merbil dntre cei care au i care sunt vevondciny eatate, fafunea sunt de partea menea, membri lc a fi reprezentate. De ase- formatiunile au incurage omental di Soest jt activiatea politica fe impul alegerilor contestate Nu ere ae st fach acest lucru, afirmand, toned Ne oSte UEOT ar trebui st alba veodata patency femelle nu lecide pen- astfel, in cele din ur truele insele Societatile noastee vor fi determinate de eveni- imentele de miercurea trecuth si isi reinnoi i eitatea, sustinandu-ne argumentele in favoarea teprezentirii femeilor. Cu aceste invaraminte proaspete in mintile tuturor, vor face apel la sen Fimentele de dreptate si corectitudine care fi carac- terizeaza pe majoritatea compatriotilor nostris si probabil ca bucuriile Jubileului vor contribui, de tsemenea, la formarea convingerii ca femeile nu sunt neaparat nedemne, din cauza sexului lor, si lt se incredinteze responsabilitatea politica ‘Ai dumneavoastri supusi, MM. Russell Cooke Millicent Garrett Faweett Lilias Ashworth Hallett Kathleen Lyttleton Priscilla Bright McLaren 10 iulie London Evening Standard, 12 iulie 1897 “Manifestele sufragetelor Discursuri ale membrelor Uniunii Sociale gi Politice aFemeilor ‘Domnigoara Christabel Pankhurst Doamnelor si domnilor, rezolugia se refera la Proiectul de lege pentru dreptul de vot al femeilor, aflat acum inaintea Parlamentului, iar intentia noastra este ca, pe parcursul intregi sesiuni actuale, si facem presiuni pentru promulgarea acestui pro- iect de lege pentru ca, atunci cand vor avea loc alegerile generale ~ si cred c& acestea urmeaz’ peste nu foarte mult timp -, femeile sa aiba posibilitarea, asemenea birbatilor, de a-si exprima punctul de vedere in cabina de vot. Prieteni au fost intreprinse toate incercirile pentru a face a doua lecturd a acestei misuri pe cat de searbada si de lipsita de cefecte cu puting’, dar cred ci este in puterea noastra si salvim proiectul de lege din pozitia dificila in Manifestele sufragetelor 85 86 care se afla acum, obligind aceasti misuri __ Cand proiectul de lege a fost Camerei, domnul Herbert Glad. un ampl ¢ guvernul si adopte Prezentat in fata stone ne-a oferi curs de consiliere, El a spus cd oamer nit au luptat timp de secole pentru drepturile lon eg lupta tine inca de pe timpurile lui Cromwell nua : sinea fost castigara pe deplin. Apoi a spus et expetienta arati cd doar prevalenta argumentelor — tar el crede cl aceasta a fost obtinuti — nu este su- cientl pentru cistigarea victoriei politice. Va veni Smpul, spune domnul Gladstone, cand dinamica civa fi mult mai favorabila numeric (aplauze ternice), iar vocile care striga ca femeile nu dorese £4 voteze vor fi reduse la tacere. Cel de-al treilea si ultimul subiect se refera la cvenimentele . maine. Nu vom porni intr-un direet Le Cen hisarea Holloway, ci vom merge ae oe a Hotel pentru a participa la va avea loc o demonstratie In case culudejun, alatura cat mai mu ee Persoane, pana la divizia ule Peckham, unde sumtin destignse um, dintrun coq ene (aplauze puternice). Ac noscut ~ ci bine, s-ar putea ca arse) Motiv necu- legaturt cu competi din Peek 8h aba o " guvernul a -ze,in mod neasteptat, pe doamna fnute care erat cu €a Pankhurst i pe celelalte detinute care erau cu ¢ fantauze),astfel cl dumneaei va putea conduce veeniunea din aceasta seard (aplauze puternice si pauza de dowa-tret minute). decis si le elibere’ Doamna [Emmeline] Pankhurst inaceasti dimineati eram in inchisoure! (risete) Si ma gandeam la intilnirea din aceasta seara, la cum, din singuratatea celulei mele, gandurile mele ar fi fost cu voi, femeile de aici, care vi revendicati libertatea politica. La ora doud a intrat in celula mea gardianca-sefa. Mi-a spus , Trebuie si iesipi, iar eu i-am rispuns Durata arestului meu se incheie abia maine dimi- neafi. Cine mi-a autorizat iesirea?* »Existi un or- din de eliberare pe care, presupun, vi I-au procurat prietenele dumitale", a spus ea. (rsete) , Nu priete- nele mele", i-am rispuns. Ei bine, a trebuit si iesim. Sa fi fost din cauzi ea guvernul stia cd v-ar fi der amigit absenfa mea aici in aceasta seara, sa fi fost din bunitate? Ei bine, asa ceva ar fi greu de crezut, pentru ed, daca li s-ar fi pirut nedrepe si inchid3 in Givizia a doua, in carcerd (,rusinc"), definute politic are nu au incaleat nici lege, si le priveze de har- fie, stilou si crcion, si le priveze chiar fi de a Manifestele sufragetelor 87 comunica unele cu celelalte, fi venit, cred, mai has devreme d fimelierte pri lege Nov pe cel mai mic dintre dou; no Demons ze). Deci cred dinul de eliberare ap ‘At cu 0 zi inainte a3 ‘PUM CA aU ales ria} fou rele, gindindu-se ca prefe, ‘ein loc de doua (risete gi aplay. 7) <3 putem conchide ci din acest moti eu si prietenele mele, are ar fi trebuit st jormim asti-seara in Holloway, suntem acum oe ius sceastlintilnire, Bi bine cit timp noi am ost in inchisoare, voi, cele de afara, ai depus 0 muncd nemaipomenita. Dupa multi ani, proiectul Ge as ~ cist Iucrurile acestea se aft chiar gi in inhisoa ‘cut de a doua dezbatere. Ei bine, peace Nets dar cum vo, femele, nu ati studiat on Parlamentara mai mult decat unii dintre Prange tetas bern tebuie va gindi pein iat & dows dezbatere a Proiectului de lege privind dep de vot al femeilor. Noi, cele care Bem procedura parlamentara, stim ca aceasta nu reprezintd mai nimi si eg aa ‘eodat ace stad no mee oo saree eforturi decit in trecu Ps asigura ci proiectul epee intr-o a teia dezbatere. Can gn te Hoge va ita Partial. Una s-aincheiat~ si exye tte He alegeri pentru vernal ibrar co qe ge nue finaizata astfel 8 noi fereile, care, in mod pro vial, ficem presiuni, vom continua pind vom vy rezulatul, dar ingeleg ci mine, noi cele care an pat atat de malt timp inchise, vom merge acolo a yom face tot posibilul sk provocim o noua in- fringere guvernului (,auziti, auziti*). Ingeleg cA membrii guvernului au spus ci trebuie si facem demonstratii pentru dreptul de vot, asa cum au ficut barbatitinainte de a li se acorda. Fi bine, cu © seard inainte de a venit la Londra, am inut 0 demonstratie in Yorkshire, chiar in locul care a devenit obiectivul istoric al marii demonstratii pentru Dreptul de vot din ani saizeci. La Hunstead Moor, in Leeds, au manifestat mii de birbai, mi- litand pentru dreptul de vot. Cu 0 seari inainte de aveni la Londra pentru Parlamentul femeilor, noi, femeile am organizat o demonstratie in Leeds. E bine, cred ci intregul Leeds s-a aliturat demon- stratiei noastre (,auziti, auziti*). Dupi demonstra~ fie, ne-am intalnit la Hunstead Moor, unde ne sfituise domnul Herbert Gladstone, iar batranii din Leeds care fgi aminteau de miscarea aceea au spus e% niciodatd in istoria vreunei migcdri pentru reforma nu s-au mai strins la Hunstead Moor, atat de multi oameni ca in noaptea aceea_ (aplauze). Dar noi, femeile, pentru ci suntem femei, trebuie si facem mai mult decat au ficut vreodata barbatii Manifestele sufragetelor 89 90 chiar si spre satisfactia membri or i femelle dors cu adevant degen Sunt hotarite si-I obtina (aplauze Puternice), Sse trebui si fim pregatite si nu Precupetim nicivn sfort pentru obrinerea dreptului de wor tt” rmbueae acest drept elementar comun, Intotdeauna amann » intotdeauna ni l-am dorit, ou tip de politica, foa moda veche ~ clei ast pana acum,o legitura ite diferita de politica de zi politica are, ca niciodats de Zi cu af a eatutt Uno tofi cu vetle noastre auziti auziti*). Exist, ca niciodat’ pana acum, propuneri in Parlament or Pentru reglementare ne ta peda ici toata lumea are femeile, avem nevoie de o siune si mai mari decat orice ale t and acum (,auzitiauzit"), Se on? 1 leg intentii bune~, insa noi, au simpul umorului (risete), dar dacqea emeile nu [atit de] serioase, ar dobindi acest" * A prea ™t din cauza actiunilor barbatilor (aplauze si rasete). Imi pare rau dacd unii dintre domnii din public isi sime ra nita sensibilitatea de cea ce voi spune acum (un birbat: ,Nu!"), dar pentru o femeie este amuzant si vadi cum barbafii par si creada ca sunt potriviti si se ocupe de chestiuni care, de cand exist rasa, umana, au fost in grija femeilor, lucruri pe care femeile de inteleg (aplauze puternice). Acum barbatii cred ci pot decide pani si cum vor fi adusi pe lume copiii! Barbatii vor si dea legi pentru a decide cu privire la cresterea si nasterea copiilor, ingrijirea celor bolnavi, a biteinilor, ridics amenajarea caselor noastre, firi a ne acorda micar, dreptul elementar de a decide care birbati vor lua aceste deciz de o importangi majora! (aplauze) Un singur exemplu este suficient: acest proiect de lege initiat de guvern, prin care se va decide pro- blema controlérii minunatului corp al femeii, care ne ingrijeste bolnavii in spitale, va presupune adoptarea de reguli si reglementari fra a se flr micar in calcul ca femeilor cu experienti si i se solicite punctul de vedere asupra acestor reguli si reglementiti. Bi bine, preteni, eu una, privind in j : le pe care le-au creat barbati (awit itt din partes bi privind acum la co- ‘i din partes bial) prising sc a co ometat, privinducle pe membrele ta ee lui meu, consider ca barbatit au Mlaguite ale sexului mew, “Manifestele sufragetelor Se controlat destul timp aceste luc si nicio femeie care simte faptului de a fi femeie nu va consimy aceasta si mai dureze (,auzifi, auzigi acesta vom rezolva aceast mii ca situatia . ». Asa c& anul fn aurit"). Ne-am siturat gi vrem vt fim aoa rem si avem aceasth putere pentru a tneenos facem lumea un loc mai bun decat e astizi, ait Pentru barbati, ct si pentru femei. Aga cd fac apel la voi, femeile din acest magnific auditori, ca fe- care dintre voi si facd cea ce este necesar. Nu e nevoie si mergeyi la inchisoare. Cu toate acestea, daca ati face-o cu toatele, aga cum am flcut-o noi - ‘Sinue nevoie de un curaj atit de mare precum cred ule dine voi -dack ai hota toate so fact Ti ar ebus oo ficem deci o singurk datt RES REN Waauce. Es bin not am pai papas ‘cti auzi mai multe despre el $f, cella vorbitoare, pentru ct eu am fost in- ; va pot spune despre el la fel de arn stu sigur: ca nu putem duce la eplinice acest program, care inseamnd reunite, in luna iunie, «150 000 de dact avem mifloacle necesans fot dit Acum, poiticieni sia mai bine deen yee caci suntem novice in polities prt femelle ~ timp, energie si bani e nevoie peng A realiza 6 multe, dar un lucru ifestatie, dar permitetimi cl pun ormatorl aru: avein ner devi tas ‘ptrgia voastr, de timpul vost, de ajuroral V8 sae bani vost (rvete) gi torusi, aceasta © trend parte (yauzti auziti gi aplauze). Agadar, nt foarte fericita s& ma aflu aici in aceastt sear Ma bucuré mult si vid ceea ce acum caiva ant mt credeam ch voi tri si vad vreodata. ,Nu le vet deytepta niciodata pe femei", se spunea. Ei bine, fam reugit ceea ce s-a crezut fi s-a sperat ci este imposibil: noi, femeile, ne-am desteptat (,au7iti auziti* si aplauze). Poate ca este dificil si le stirnesti pe femei, iar ele sunt indelung rabdatoare cu suferinga, insi acum, ci ne-am desteptat, nut vom mai ticea niciodata (aplauze puternice) Existi o rezolutie care urmeazi a fi prezentati mal ‘rziu 5, prezidand aceasta intalnie, este de dato- ria mea si v-o prezint: wAceasté adunare a femeilor reunite la Royal Albert Hall cere ca femeilor sa le fie acordate drep- turile constitutionale si solicits guvernulu st adop te Proiectul de lege privind dreptul de vot al ferme acum in ‘Parlament.” - re as aplauze) Inaintez aceasté cae awit pe domnigoara Annie Kenney rez so gpa dela Lond nme car ia ava cul ie in asemenea mal Manifestelesufragetlor 94 — ———_—— loja.o pancarta pe care se ppe care seria ,Va acorda liberal drept de vot femeilor?™ "i geval O invie pe domnisoara Annie Ke rezolutia (aplauze puternice), ire Domnisoara Annie Kenney Doan Pankhurst femel dia Marea Britain, cae afin ai pene a evendica liberi 2 wel nau eae vet un sing profand Stil vreau 8 vk mulfumese in numele foamnei Pankhurst ial femelle eare au fost in nchisoare, pentru imensul vostru spr pen stru sprijin gi pentru ss alate pe care ai araato a ® Unie i imp noi am fost inchs. No SLDAESY ieee ce inseam pent no SOEIESE mune care sine membre ale ces “Ramla nent nimi ind va veder sutinind are 4 Femeilon N din nou k Sato 1 Albert Hall, Cu aproa- inspira bucur cima af pe doi ani in urm Pe dol ann un cin iberadin orga een tete intrunires secolului ly Red ee Hall, noi,femeile din Manchest! 4 Royal Albert und eu doamnna P; meargd la Londra, s4 fa ic Fost reneste posibil, si mearyé la inns ele ite ssa vada jude si Dreptul de vot al imi Wngmisa ca delegetd 3 fille! Rim fost foarte norocoase — 6 vziti, auzigi" si rasete) si am ta a domnt jaca marea reformd ine femeilor. Eu am in Manchester. firoedenua Ree put patra bilete; dows in Loja Pri twine gout la orchestra. S-a decis ca eu $i S0% se) nelle din Londra si ocupam Loja, Cand diner eva intrunisii, i-am trimis o serisoare cel Tau important liberal, spunandu-i ca ma aflu in salt fied sper ea Dreptul de vot al Femeilor va fi tratat Eu seriovitatea meritata gi cd va fi inclus in marele program liberal. I-am mai spus ci, daca nu va 6 inclus in program, ma voi simi obligata si ma ide si sa protestez impotriva excluderii sale (,bravo" si aplauze). Noi, femeile, eram ca baronii din saga regelui John si am jurat ca, femei fiind, vorn declara ‘izboi impotriva oricirui guvern condus in manicr neconstitutionala (aplauze). Si am Ficut-o (rasete). ‘Acum stii toate ca dreptul de vot al femeilor nu a fost inclus in program. Aga cA, vazand ci vorbitorit se apropiau de finalul discursurilor, in timp ce vor~ beau despre marile reforme pe care urmau sa le Infipeuiase’ liberalit, m-am ridicat in Loja si icam intrebat: -Averi de ggind si le acordagi femeilor repeal de vote" Intreaga salé a parut sa se ridice in pictoare sisspre disperarea domnulti John Burns si Manifestele cufragetelor 96 4 prietenilor sti, mi-am scos tie siam a carta de sah man. (aplauze put tric), Noi ti scend Phaen ch ine wnt mit de oameni dar ata mu may Tanjat, pentru ¢! a ce Cat, pentru ck tinm et am fet ee ta iam ci gestul nostru din seara ac : ploaie de varl peste o oar ofl fat-o deasupra lo ‘Nu voi uita niciodatk aceg : ea a fost cao CH avea si ‘ici nu cra doar una dintre numeroasele dove ci ci fel aveam dreptate (das uz uz) Nef Snot pl toate ini despre ve- npn maori care au apus si ma intreb adesea ce «<4 fi simtit ei in legatura cu reformele lor,cu Teese los snd ci toate refoomele pentru liber ale el impotrivaoprimasi i sclavii,refor oe ct at bunt umanitate au fost istigate Gandia ult uman gal viet umane. au ™ au castigat barbagii prima reptui devo vind anys Eul de ola byinetea Leg pi naritim come Te moar de at comercial care a saat de nari cinstit; Ia cum au fost ele Legi ale Pabricilon icilor, pentru a obtinute prim, de ace sh Ug legislative adop- mac pnd ew 1903 nel "2 condor de mune’ diy a conditilor pote bundstaneg Se oe i or de mune “atin fable lor nostri impotriva Kicomiei angajatorilor si pentru & le apara micusele ae dde aceasti masinarie nemiloasd; ginditi-vi la toate Tope la toate pierderile de vieti omenesti pentru ciqavernul de la vremea aceea Si recunoasca nece- SGtatea uneialiante intre muncitori pentru a le apaira jnteresele. Luptele din acele zile ne-au adus tibertiile de care ne bucurim in prezent, luptele de astizi vor aduce libertatea si independenta gene- ratilor viitoare (,auzifi, auziti* si aplauze). Nu cred cA, atunci cind batalia va fi cistigat’, vom regreta munca dificil pe care a trebuit s-o depunem, ci, mai degrabi, cred ci ne vom gandi la ceea ce am fi pierdut daca obsineam dreptul de vot fara si ne ‘abatem atit pentru el. Daci nu am fi ficut-o, nu am fi cunoscut-o pe draga noastra lider’, doamna Pankhurst (auziti, auzii* si aplauze), nu am fi cu~ noscut-o pe apiratoarea noastré, domnisoara CChristabel Pankhurst (aplauze puternice), nui kam fi cunoscut pe trezorierul nostru pretuit, Pethick proteja vietile copi Tern Lage Fiber or pate ain Soar aun inoperos prtesonl Se ieee aes aes age dn 4, n Lege fabricilor Reglementaca extns ule a feme, Fabricilor sa incerat de dana nemo peveder refeitare la venti, sla pveate sg supeavegherea ulaelor (nt. Manifestele sufragetelor 3 Lawrence, iar firi ei, cu siguranga, nu atat de ca: ‘rae ul ma fi simeit igatl. Nu v-am fi cunoscut pe voi, ferme. ile bune, nu s-ar fi legat aceast mare a camaraderie care existi astizi intre femeile din toate clasele side toate credintele (aplauze). Partidul Liberal ineasea, 24 0 pierdere, in timp ce femeile din tara noastra se vor bucura de cistig, Sa ne uitim doar la condi in care traiese astazi oamenii din tara noastri. Gandisi-va la asta si fiti apoi mulfumite de via, asa cum este ea in prezent, daca puteti! Inchisorile va sunt pline, azilele de munca sunt supraaglome- rate, azilele de nebuni sunt supraaglomerate: peste teisprezece milioane de femei, birbati si copii mor de foame, mii de muncitoare sunt plitite prea pufin, in timp ce muncesc prea mult, si vrem s& reflectim la ce inseamnd toate astea pentru noi, femeile! Agi Dus vreodaté piciorul in institutiile noastre britani- ce? Ati fost in azilele de munca sa le vedeti pe fe- meile batrane inghesuite laolalta, tocmai cand ar trebui sa capete conditii de viata rmai bune $i confortabile pentru a-si odihni mainile gi inimile obosite? Ati fost maternitate? vreodatd in sectiile noastre de Dar pe tinerele noastre mame le-ati vizut? Afi fost vreodata in sectile noastre imbecile, i-ati vizut pe copiti adusi pe lume diner cei ndscut in pat? Ar fio greseal ca feme~ ile s fie mulqumite; arf o greseala ca nei foeie de femei, pe unii i | i a nu ardem de serie), can femeile sn arden 0 | (oplaignare. Care ¢ religia noastriy care ne © just inci daca suntem gata Si stim deoparte, aa 4 ajutim? Sa privim fara si migcdm un deget ca sd a) ‘area in care se afld inchisorile. Sfargitul transcrierit Royal Albert Hall, 19 martie 1908 Manifestele sufragetelor 101 Demonstratie a sufragetelor in Edinburgh Un soi de parada, o procesiuine, in mate, si in ‘mod absolut, o spectaculoasi publicita stratia pentru sufragiul femeilor care a simbati dupa-amiaza in Edinburgh va fi inutt minte drept un mare succes de catre initiatoarele sale, Uniunea Sociald si Politica a Femeilor Toru! » fost de partea acestei demonstratii. Condititle meteorologice nu puteau fi mai bune de atits ste Zile au fost intr-o stare perfect si cu roate ca bries de sud se poate si le fi deranjat pe purtitoarcle d steaguri, a fost plicuti pentru multimea enor) -venita si vada evenimentul. [..-} ‘Ar fi imposibil de estimat numarul lor, dar buna parte din populata orapuluiteebuie s lise 8 alanurat pe traseu. S-a observat o curozitate puter nica fata de demonstratie, dar alte emogii ~ entuzi ‘asm, de exemplu -, nu. Din cand in cind, se mai Manifestele supragete 102 cate © manifestare vocald a ost Pere de Castle Terrace, peste ota nelor participante la proces ane Piere a fost vars, = Periodic, n sentiment de simpla curiozitate.[ 0 adevirat pidure de pancarte~ o Tana cu esse purtate pe dou pein, we gs Ste de tear impunatonre care au tebuit Tone irate bratelor sotide ale barbatior, culorile sufragetelor ~ violet, alb si ver- de ~, care se vedea areas pases eae Pretutindeni, Multe femei he Pills vole, rochii verzi PE care erau inser Pentru femei*, Pe ae time de p : sau violet si esarfe tise cuvintele: ,Drept de vot _ wren No si steaguri a fost percutame Cette Jannet* s-a bucu, dedicat domnutr Ae iulinii scotieni, @: A pentru acca care impreuna, aga se mailing 2 nue isplata wacm » fia: ,Nu pofi calla in cau. Alece de pare sPuneau: ,Sunte Partea noasteg™ na indeplineste juggs stam fs ana Mth Nien EC portrete arte dinainte, nua existat vreo mare incercare oe Ba vn refect de decor. Cateva fete absolvente eR purtat oba grocer cteva glagi de mAcase sea faptul ci purtatoarele lor ii uaser’ cliplo- vre'g-a mai facut remarcat un grup de pescarite tre purtau rochii clos. Majoritatea participantelor faceau parte din clasa de mijloc si, bineinteles, tratau evenimentul cu cea mai mare seriozitate, Cea mai activi persoana de la Links a fost doamna [Flora] Drummond, principala conduci- toare a procesiunii, A aparut cilare gi a inaintat pe cal. Purta o basci in culorile sufragetelor si un palton verde lung, despicat de la briu. Era insofita de un cavaler care era pregatit si o ajute in cazul in care ar fi intampinat dificultati cu calul, insa ea l-a ‘minat perfect. Cand procesiunea era pe punctul de a porni, ea a invitat publicul sa li se alature, ins invitafia nu a pirut si fie acceptata. Alte citewa doamne au apirut cilare, inst numai una dintre cle aadoptat modul de calarie al doamnei Drummond. Celelalte, printre care Lady Steel si onorabila doamn& Haverfield, au cilarit pe © parte, purtind costum de ealirie. (...) "Toate tablourile rispandite cu chibzuint& prin te participant, ilusteau Femei ale ciror fapte au devenit istorice sau scene in care femeile avuseser’ un rol eroic. Erau demne de atentie, iar cateva ‘Manifestele sufragetelor 103 104 dintre ele, chiar deosebit de imy Presionante,ey luna. O figura ea ati cilare, a fost cea sha re eatla Ancrum Moor Eraront” int so fst violet, Contesa Buchan So suse mabe part inn -lnchist ints-o cuged in faya caste. ck pentru cd I-a incoronat pe Bruce -5u indraznea". Un car cu 0 povart «cel care a purta portretele celor dou lay, inecate in numele religiei lor. fost portetizate legate de pirui iar ia ise revirsa paul pe umeri,avea “8 de dramatic. Alte pesonaje note Maria, regina Scosiei, Devorgilla, fon- legiului Balliol si cea care a dispus “dului Dumfies, Jenny Geddes, cae «in car un model al taburevului le Magy, ce sie, cea care a copt painile ce A la fata locului nu se afla ni canta, portre Lilliard, car. Pe ui Berw vrul cu ajutorul earuiaa s ‘cotiand din Edinburgh, @ cae era cea, eatin Catedral St. Gites soul Pramas rarer 81 de prion ete le Lauderdale, Lady Grisel Bailey, Flora id, Helen Macgregor $i altele. [.-.] in Waverly Market primele parti agioas care fusese pregatita aera sufragete $i susfinatoril lor erau pufine Fenoane-(..-] Fark intérzieri la ora patra, doamna Pankhurst i celelalte membre ale partidului si-au cocupat locurile pe podium. Participantii de pe lo- ‘curile rezervate s-au ridicat de Ia locurile lor si le-au intampinat cu entuziasm pe vorbitoare. Cu toate acestea, printre aclamatii, au existat si destul de multe huiduieli venite din spatele salii Doamna Pankhurst, care a luat cuvantul, a parut deranjata de acustica silii, deoarece si-a inceput discursul pe un ton ridicat si strident. In ciuda in- treruperilor frecvente din spatele sali, si-a continuat discursul cu insufletire, acestea nereusind si-i afec- teze flusul oratoric. La un moment dat, segmentul zgomotos a cintat Lead, Kindly Light. Doamna Pankhurst a continuae s8 vorbeascd in fot acest vt~ arm, incheind cu 0 propunere de rezolutie prin care gia exprimat sprofirnda indignace faa de re centa evolutie eusinoas’ a politicii guvernamentale erin adresa femeilor care cerca impozitarea 3 near mand in mina” sa cerut Spans capa acesteilupte regretabile, ie temeitor califcate drepeul la vor" Contele d Macdonald, Hel ‘Cand au sosit cipante, in sala SP: sireprezenta guvernal id Manifes se sufragetelor 105 Pe podium erau nigte liberale cei care le intrerupeau, Nu a foarte mult inainte ca 2gomor Puternic, incat si ii acopere vocea. Dincolo de ba, tierele din spatele sali, aveau loc numeroase im. brinceli iar mulfi dintre cei ala in zona rezerat, care nu puteau auzi nimic din ce spunea vorbitoa- rea, sau ridicat de pe scaune pentru a aflacauza tulburarii, Doamna Pankhurst a intervenit, sfitu- ind audienta si nu igi faca probleme din cauza ‘torva baieti aiurii*. Insa ,baietiiaiurigi* nu au fost ujor de domolit. Aparent, au incercat s forteze bariera ce imprejmuia locurile rezervate, iar un ‘amar destul de mare de doamne aflate in apropi- re au fost grav strivite, Insositorii lor, care se aflau in Ancinta barierelor, nu au reusit si domoleasct “Seite astfel cd ira facut aparifa o erupt nume- de garda in fata cdi. aflau in mijlocul galagi et au parasit saa, In acel moment, doamna Drummorari Sal. I 1a chemase politia. A spus ¢ 4 fie scosi afara de politic ¢ si-a continuat discursul iba et Urine hse ao Perna ale nein si eamnele Pankhurst si Drummond a Bs rofian pentra migcarea sa ree t rier o eolects, domeisara Ce Pai urs in sprijinul i frunte cu doamna Dr mmo fluturat biciul de calarie, audienta le-a ee trent pe pionierle mel # DP aflate in prezent in inchisoare, Fragment din TBe Seotima 11 octombrie 1909 Manifestele sufragetlor Miscarea pentru sufragiul femeilor jn randul membrelor sindicatului Eva Gore-Boorn: Comitetul de reprexentare a femeilor din industria textila gia altorcategorii de lucritoare din Lancashire si Obeshire Tlie 1904 ‘Tovariige muncitoare, Jn ulrimii ani, nevoia de 0 putere politici real pentru apararea muncitorilor a fost resimpta in toate sectoarele lumii muncitorest. Importanga crescindt a. acestei probleme a dus, in rindul barbatilon Ia formarea Comitetului de Reprezentare a Munci- ocului in seopul obfineri unei reprezentist parla veentare directe pentru muncitori care se bucurl Teja de drept de wo. Inte timp, stuaia muncitos” se cave, ipsite ind de acest drept, sunt private de Manifestelesufrageteor 109 110 exercitarea orictreiinfluenge Precara. Ele nu pot spera s Aspecte legate de industie,in car interes lon Putea afla in conflict cu cele ale colegilor lor d Tuned sau ale angajatorilor cu dreptdewor, Singura solutie politica esentiala gi absoluta Pentru muncitoare este aceea de a-s frta intrarea in randul cetatenilor cu responsabilitae, in miinile arora se afld solutionarea problemelor care fri- manta in prezent lumea industriald. Avind in vedere situagia complicata a politic moderne, precum si mulfimea intereselor contra- dictorii, cele care au luptat incontinuu in ulimii ani pentru obyinerea vorulul femeilor din industria ‘extila au ajuns la concluzia ca este urgent s8 igi ‘timita in Camera Comunelor un reprezentant, care si se dedice cu devotament lucrului neintre- TUPE pentru sustinerea sufragiului femeilor din touta fara. Politice, devine tot mai 4 isi impuna vointa in A fost constituit tet f ‘ iruit un comitet format din ferei din breasla din diferite orage din Lancashire §i Cheshire, ale carui indatoriti sun ee Un ciadidat tris ating ¢ fa) senior rea a 500 de lire ster ne, suma absolut necesara pentru cheltuielile elec- torale ale unui candidat. Fiecarui ora 9 susfiator i va fi inaintat un bilang al acestor cheat ce imbundtatirea situatiel colege- icine dorest : a socctite munch gia milo de femet care nu fs for ei de munca § rte dintre muncitoarele calificate din sec orl Pambaculu, care sunt supuse exploatins $10 celagi timp, prost platite, ar trebui si isl aduch ninve cd emanciparea politica trebuie si precead tmanciparea industrial si c& ineapacitatile politice ale femeilor au produs un rau incomensurabil, di- mminuind valoarea muncii lor si coborandu-le pe © treaptd inferioar’ in lumea industrial ‘Ceea ce gindesc astizi femeile din Lancashire si Cheshire Anglia va face maine. Ale voastre surori, Pentru Comitet Sarah Dickinson Selina Cooper Sarah Reddish Esther Roper Eva Gore-Booth «a suna manifestul muncitoarel ge ce mma osccind ne trun aside pe vchile ina ajuns a comets me ee vee imp 2 rs Cm duro 19 ee nc Manifestle sufragetelor |S 12 13 re NU puteat si cre; instrite fata de revendsene ni ede drept de ae pt de vor, petit sem din breasla, Acestea sau ines ste, dar mai ingelepte. nica Burnbaia in * prin vot daca dreprul me «st Be un subiect de ee pen a = o considerat ca Sindicatele ar trebui si depund un efor coneret ra celor 96 000 de membre ale lor ipa politice, Este important de 4, pretutindeni unde s-a desfigurat Hd + Bolton, Clitheroe, Colne, Nelson, femei rngden), majortati de peste 1 000 de fem a pronuntat in favoaea une! aio ime | disidentelor fiind foarte mic. oarclor din Burnley gi-a mandatat Sindicatul T ee ul sa ridice problema in atelor Comertului Congresului Sindi Timp industriale d se entre Problema sr ve fl uncitorimii. Pentru ca, dup: Sits inteles, o nemultumire ab eae abi perceput de femele et i poate deveni bani, pozitie * i-a rispuns secretarul inginerilor, -Daci-s numai femei;sindicarul meu n-o f mare, dar sunt tos votangi* Un vot in plus sain minis poate fo chestiune deo important minord dar un sindicat industrial organizat de alegitori este 0 arma cu o fort politicd real, iar posesia acestei arme face ca societatea si fle foarte atentd la doleantele si revendicérile grupului de muncitori inzestrat cu 0 asemenea forta. In zilele noaste, exist oameni care inci vad lumea impartitd in omens complet separate. Ei vi vor spune ou mil industrial se datoreaa cauzeor economic, CZ urs police se datoreaa caurelor politic Dar am a a se datoreaza cauzelor sociale. Daz at ssa lune un mare eveniment polit cre ® fost, fard indoiala, consecinfa unor €conomice; am vazut cum fiecare lege a fa bricilor care a trecur : jeg 4 prin Camera Comunelor a seve otal mate iplicat pentr ian fee re epat pripsi de eee a atut politic si tovarisele lor pregitesc cina. $i din toate toate limitele arbitrare dobindit putere si sti care inca spald vase si acestea, ne dim seama ci ‘Tnmre lumea politica si cea industrial sunt doar thmite ale imaginatiei. De fapt, cle mu exist. Pusini ameni vor nega faptul ci banii inseamna puteres descoperitea acestei generafii de englezi, descope- fire ce-yi face loc treptat in mingile celor siraci, este ci puterea inseamna bani. Jn industrie, societate, politica exista o cheie magica; ea deschide usile prosperititi in toate lumile, iar aceasta cheie este puterea. In ce le priveste pe muncitoare, acestea trebuie si spargi cercul vicios al incapacitiii poli~ tice, care se transformé in vulnerablitate industrial si neputinga social, Pentru salarile mici castigate de femei sunt invocate multe cauze si iri indoiala rmulfi factori contribuie la rezolvarea controversa- telor probleme legate de salari; dar, indraznese st afirm, pe oricare dintre ele ati cerceta-o impartial, ai descoperi ci este doar 0 noua infitisare a vechii si atoteuprinzatoarei subjugri politice a femeilor. Este nedrept si ni se reproseze cX suntem capabile deo singura idee. Caci nu noi urmam aceasta idee, cia pe noi. Ne urmacest pasi oriunde am merge. fn fabric si atliere,ea ne guverneaza viaga neaza cresterea salarilor noastre, Mentine ame- ningarea constanti a abuzului gia foamei asupra Manifestele sufragetelor 125 126 ar a ewap de gut neat Ns chipul chiar iin bitcle restaurants eae muncind din su, poste de elspundere Umbia le. Horariste educatia copiilor gi orele de munch, crpericors hirtoareaubjgact sale idee sta ca un leu intre ele si ramurile superioare ale sarace sunt cele mai urgente dintre suferinfe, deoa- rece, chiar daca femeilor educate le sunt ingridi oportunitatile, carierele, distruse, si ambitiile, 24- Propriului suflet si, asemenea ,candelei uitate" a lui i tot focunesiul inspaimantator‘; in cazul celor raven nevoiepentry ase ingrid le insle a fe ori pentra bucuria viefi penta educaic on Prrgu dat seama femeile din an seine cand, in 1904, Comitetul Femeilor india ocala si Consilia Femeilor din dina Salford pentra Comert si Munct aoe nett planusle pentraalegerle general Seer ere acente le reamintierd de nevoia Teeruthunt puternice gi efiente. Au hott si area foul ala politica. Nu erau femei de ack apa cf avea sk adopte gist foloseascasin- Par ans pole reall pe cae pot folosifemeile Mi present Aveau of apeleze la un nou tip de rz bob alegind o crcumscriprie electoral ptand in aleger! pentru dreptal la vot al muncitoarclor immpotriva coeur celorlalf. Avera recurga la sentimentele de partid, la cunostintele industriale sila simpatia muncitoarelor. Oamenii le~au spus Gi nu vor obfine nie cine! voturl. Tar ele levau Taepung cfm acest caz, arf mulpumit co patra fi ta eperst cf ccle alegeri avers ad fi Incepatal unei noi miscari. Aveau si incerce iar si iar, indife- rent cat de putine voturi ar fi obfinut, iar apoi li s-ar fi aliturat in luptd gi alte femei si, treptat, idcea sar B rispindit, iar candidacele pence Sufragiul Femeilor ar fi fost desemnate la toate epee partite Manifestele sufvacetelor 127 128 Cand au mers la Wigan, asteptat ~ au fost respins. organizatiile. Au facut organizatii la barbatii din mine gi de pe terenurile de timani de munca a douazeci de femei si rei barby, fird sprijinul partidelor sau al organizatiilor, dom nul Thorley Smith, candidatul femeilor, a cbtinut 2.200 de votur sia iesit al doilea in urma unei pte dintre trei candidagi. Astfel, facem apel de la guvern la natiune, de la Camera Comunelor la alegitori, de 1a cei bogati la cei siraci Bogatii s-ar putea sa spuna ca femeile ar trebui si stea acasa yi si preyateasca cin daca femei S-a intimplat ce era de de toate partidele «; apel, de la partide 5; zine, fabric, atelier, fotbal. Dupa doua sip racii iu ir sta acasa, de multe ori, nu ar mai fi de gatit. Nu avem de-a face cu voi, nu aveti cu ce sine forfayi mina*, spune guvernul; .Simtim presiune: sardciei voastre", spune ins natiunea, In ciuda partidelor politice surde si oarbe Ja nevoile un sa reali muncitorii de pretutindeni incep 8 excluderea de la toate drepturile le unei eateyorié din care te parte 5 mvili- de muncitoare nu este doar o stabiciune a in clustriei si eaua de Siricie pentru ei insisicci si un pericol pentru intreaga lame a oamenilor mune Drepturile civice ale femeii casatorite Constance SMrDUrY Este unanim recunoseut faptul oa a sunt cele mai de lauda lucrue femeie. Fem A cASAtorita este cons toate punctele de vedere mai responsabila decat o domnise plus, ea este cea mai de pret comoard a 94 purtand in pantece 94 creseand, dupa stim, copii acesteia, Instinctul de mara siderat infailibil; yi poate da dowada si mai umand compasiaine, in timp "Toi bisbayii av consider dea : 130 & primeia este inevitabil m, totus al stetea clauzei care ar recunoas femeii casatorite de a se bun Fesponsabilitatile politice sustin ca barbatul pliteste o acordarea dreprului de vot tui sti se ofere un privilegiu dubla pentru suma pe sare o plateste pentru intretinerea natiunii. Acest argument poate fi cu usuringa respins prin faptul cd Teprezentarea nu se acorda in functie de suma de bani platita de cetatean, Vorul milionarului care contribuie cu mii de lire este la fel ca acela al func- fionarului care contribuie cu doar cin: dintre ei are dreprul de vot in calitate cetdgean, fird a se tine sale personale te dreptul icura de o parte dintre ale sofului ei. Acestia hiria si impozitele si ca sofiei sale ar insemna ca re; fiecare de simplu cont de valoarea bunurilor Cel de-al doilea argument este ci nu e necesat ca femeia si alba drept de vot. Barbatul este capul familie si este destul de competent si decid pen- tu familia sa. Prin urmare, numai el are dreptul la ‘o opinie asupra tuturor chestiunilor de important’ nationala, chiar dacé multe dintre acestea ii afec~ teazi, in mod direct i cu precidere, pe femei si pe copii, fiind, prin urmare, chestiuni in rezolvarea cirora instinctul si experienta unei femei ar fi foar- te valoroase. Atunci cand se subliniaza ca barbatul dintr-o gospodarie nu este intotdeauna superior din punct de vedere moral sau intelectual, ne con- fruntam cu argumentul ci, cordind femeii dreptul de vor, am da nastere unor teribile disensiuni ma- trimoniale. lar amenintarea acestor probleme este exprimata atat de frecvent, inet ne determina si binuim ci foarte multi birbati sti, in sinea lor, ct sofiile si mamele copiilor lor ar gindi foarte diferit de ei cu privire la anumite chestiuni, mai ales in ceea ce priveste importanga vitala si urgenta anu- mitor chestiuni. Cu greu poate fi contestat faptul cd inteligensa si simul practical femeii sunt egal, in mare parte, cu cele ale barbatului. Daca ar exista un astfel de ‘examen electoral, femeile nu s-ar plinge ci trebuie sil treaca; nici registrul de vot nu ar ilustea pre- ponderenta uimitoare a numelor masculine, In cazul a dous fiinte de o inteligenta egal este nejustificat si i se refuze dreptul de vot uneia dintre ele pentru motivul ci nu ar avea un rol eco- nomic pentru fari, atunci cind acest rationament Manifestele sufrageteor 131 este aplicat cu privire la fe desea aun Toc de munca pene aria de casa unui barbatsa le da ny si pentru a se ingriji de i Daca o astel de temeie uneratl in aceas medial nse n sci uc eaen ns vid Se unde rerul har webu et seiner abs un cavint de spus cu priviela destin e al sopior esau de la a §reprezentaa direc de gue nol ciria tebuie 8s supund, Dac ea ete ul ne cei ma de pre etn’ a main tecbul ca vocea ei & poata fi auzitd tn acete bint Argumental co femeie are gag desl de cs and gna de cass de copinewebuind 3 soa prescupe de politica lovee cma fora motrice uni nai, Mame navi sunt ino anumist isu responsable pene med we sei elem sunt mite simple ingle esi Teese protjeve a inde coh recum ws se protjere pe ele ince Tost leg ae vrata sali Scape senate le viceant narra sociale si mamele care tcbuie st Hse sang Pe cote pund, motiv sa aiba un cuvant de spus, ceste chestiuni ste Je ar rebut Dirbat, cu privire Ia a nce faptul cd maternitatea ¢ ra steric for ce d8 nasterealeruisruly et emul exe factorul primordial in ordonarea altaped si beneficd a statului, O mama nu va putea fi de acord cu legile care exercitt 0 presiune Pepticatd aupra barbaric bunistarea Flor nei pentra ca la fel de important ca bunastarca ficelor eit ea va susfine in mod firesc toate tondiile ce contribuie I formarea morall a aces- torn i luo viafl sdnatoasX pentru ei si prin prisma va avea cel mai acut simt penteu cate Ja fel ea orice E mai presus de darului maternitagii, pentru legile care vizeaza sinitatea gi fericirea co- piilor. Birbafii stiu acest lucru. Chiar si cei ce batjocoresc femeile fi poarti respect mamei care iva ndscur gi erescut, Se prea poate si-mi spuneti ci am rendinta de a idealiza femeile; ci nu toate mamele sunt ingelepte, tandre ori altruiste; c&, pe deasupra, uit de intelepciunea si indatorirle tatalui. Insi eu nu pledez pentru ca acesta si fie privat de drepturis spun doar ca tof tai si sotii cu 0 anumita calificare economics au drept de vot. $i nu vreau decit si subliniez cf sofiile si mamele au un aport egal si contribuiie in aceeasi misuri la sinatatea si bunas- ‘area nagiunil Dar ee std ot nid einai despre femeii si des pre frivotita Oey terenta ei fart de : roblemele municipalitati tot a dovezi ale lipse 1 itereselog Politica, apatig We acestea fin _crsves as iss de dicemamin ‘ i frivolitatea intereselor ef actu sar as vrea st le cer barbatilor si-piaduca pier en a imping femeia in acest vartej oc, » excluzind din viata ei toate interesele pe motivul ca nu sunt ,femeiesti", i So ilor au le place ca sotile lor sa 7 amestece polsica sau in orice alt activitae sau profesie ? e care barbatul a decis ca va fi strict treaba lui: ci vor prefera ca sotia si-si limiteze gindurile la ei, la casa si la copiis sa-i hraneasca pe ei; sa-idistreze pe ci Ei vor ca sotiile sa-i relaxeze, nu si-i obo- seasci, Pentru ca, atunci cand se intore in cildura cfaninului si lase la usd partea mai dura a veficu sponsabilititile ei si cu urgenta eu eare if cere sf gandesti Dar se gandese vreodata birbatii ci, dei consi- deri ca este de datoria fereii si-si goleasca gindu- tle de tot ce nu le face lor plicere, ei nu oe in considerare ca ar fi de datoria lor si-si de- ee timpul modelarii propriei minti dupa ell pe care si-ar dori ca femeia si-l copieze? spain runnin eh aaa se indrepte toate gindurile spre ce I-ar fermeca ; uu nicio~ sii-ar iu ei sofia isi doregte, dupa cur © co te i So poarta sotul et Aceastt exigent il fare ro pearl S9U ups prime teen) Pi ane oe mai este dominat de €2- {i revine interesul penta faceri si politica, Nu-gi mai doreste si-si dedice vile timpulu petrecut cu sofia st Simte chemarea ‘Glubului sau, a sportului a pr srenilor sii barbati. Ti displace ca sofia lui sist faci aparitia la birou vatru aL insofi inapoi acasa. Insist si-gi pastreze viata de basbat" in intregime pentru cel insugi, se- parata de ea. Prin urmare, nu are nicio abiectie dact sofia sa isi cheama in vizita’ vecinele. Foarte amabil si ezonabil din fire, el este constient cf mu se poate astepta ca ea sf stea toatt ziva acasi, ‘ocupandu-se de treburile casnice, aga ci ii permite alinarea int reselor sociale; rade, ‘bineinteles, de meschiniria intrigilor, de micul beneficiu al plicerii cobginute de pe urma acestor eforturi, de suparatile, gelozia gi insignifianga triumfurilor sociale pentru care Se $i totugi, este o ocupatie potrivitl pent tovarigele sale femeit ‘Nu conteazi cd ambitia soci- alt distruge adesea linistea gospodriel si le impin™ ge pe femei spre extravagant’, ceea ce devine 0 face peer fires, dover Manifestele sufi povar ere deh se ae In Nuseausenerce de ro ee verva petrecenilor de dupa-amiara getie : 2 ma insipid deci cealaln 2 * a nsdemne pent 9 ae Nicks 4 apone dlespre impatimiteky sc preocupate de ascensi -sesal ind fin mil ale Fema 9 lor lor pentru satisfaceres vote st neisinalate el mu sunt eu <7 Axi timp ct se ingsijese dep “tec, amin pide psi de ore v gind seros si raman fel i itera umeste in continua pur gsim- iartd defectele evidente cu 0 nitoare a impinge la concluzia cd baba ma 2 se asteapta ca ferneile sa nu valoreze prea tlt din nee de wed ‘moral sau intelectual, dar : ca ele si fi prea valoroase. Abia : ie ene bee ng a dealul sau de inger nobil, altruist Barbatii trebuie sa admita ca sunt aproape wimi tor de inconsecvenfi. In zilele noastre, au obiceiul de a deplinge educatia si, prin urmare, pe fi , pe fernela intelectuali drept cauza a sinuciderit nagiunii, O: i natiunii, Oare ricaror responsabilitati in wr se pitice are un fect negativ? Si ca, din chester beta i a fer Fermel 9 rf are de eta Sin consecingé,o ma ae ire pentru schimbare $i emotie, dezvolta- mar Moral eeu incursjat printe-0 impartire (eh bila a responsabilitatii morale i sociale? ita pie eves, erg la coals cASHtO= “eon ttaane!femei iscsi devin poste. Estee rea pine ca ea si incerce si sPrfine sw po sh vac TPS! sigurant, “ieeforrea societati dect srg itoseasc ilele stand peteceri i irosindu-siimpul in viite trie sau ficind cumpiraturi nefolositoare. Se spune ci femcia moderna si-a pierdut simul datoriessi-a pierdut mai degraba simul supunerit ‘oarbe fati de vointa parbatului. Luptind sa se eli- gyeas-a gindit doar si fie libert. Acum, vq mai liberd, iese la iveald adeviratul simt al datoriei pe care-1 posed. Si, de asemenca, centimentele sale de mila, de compasiune gt de sa- crificiu de sine. Sofiile si mamele vor s4 pu svageul La evesterea,fericicea si oportunitagile de ddeavoltare a cetifenilor pe care Ie oferi statul: De ce cauti barbatul si impiedice ajurorul de are o atit de mare nevoie? care nagiune! 1909 ‘Manifestele sufe Femeia din trecut gi din viitor Marcaret McMitan [.-] Decea ajuns suftageta militanta si bat Ia usa Camerei Comunelor? Cum a aparut ea? Si team ce face cd, in timp ce mii de femei mai qinte- Jectuale® decat ea au cerut ani de-a randul dreprul de vot, in cel mai feminin gi mai constitufional mod cu putintd, nu au obfinut in urma acestor cforturi nimic altceva decat o politere admirativa? Cum se face, intreb eu, ci ea, sufrageta militant’, poate sd renunge la admirafie, insd isi doreste dreprul de vot si, daca este necesar, va lupta pentru el si— da, si recunoastem acest adevar ~ va MURL pentru el? ‘Atunci cand o femeie UITA si isi doreasca admiratia ori si se teama de rusine, cand nu ocoleste cu privirea tor ce a fost mai cumplit pentrs ca gi este dispusé s2-si pund propria viata in joc chiar daca surorile sale femei strigi impotriva ei, a Manifestele sufrag. 140 aerul se cutremura de ri nura de risete disprequit face torusi aura, Cand tumultueare, intreruper hearemue dee se va potoli,ea va fi din nou aseaiite De i doveste dreptul de wore "ta entru a putea ris putea rispunde la aceasta i ie «2 Lasim lao ania oh lasim la o parte platitudinile fer i 'im realitatea ce constituie viata femeit aga cus prezintd ea ssi muncitoare Na rindul clasei muncit ze cost privim in urma cu un secol sau doug pentru cl poate atunci nu am fi ingeles-o, Casal! gerul au fost evenimentele industriale care au transformat, in ultimele decenii, statutul gi = spectivele femeilor salariate. Nu trebuic si ne ce ch aceste evenimente rapide au produs pani acum schimbari doar in gandirea ae mningric ‘mai inteligente si nici si interpretém acest lucru drept un angajament de indiferenga pentru viitor din partea majorititi. Ceea ce astizi vid doar cAteva ace fae maine vor vedea zeci de mii. ae a la in randul scriitorilor cumsecade si ee levaratul loc al femeii este Caminul. lar afrmatiacumsecade este ADEVARATA, Probab Cas in eole in wry se va descopei ct singura rea tas Bun mec et aplicim condipilorreale de vag precam fi necesitiflor gi indatorivilor presante ale unui ei din zilele noastre, precum o sigeatsarancat in Pripa nepasitoare, fark vFeun i, poate in cele din a sp Se md indrerats. Salarial medi al testtarelor de ind este de 18 silingi pe saptaman’, {era eitoarelor din fabric este araeori mai sa eye 8 de silingi. Fiecare now utils} sparut sr eye forga de munca, astfel cl prin wear, se poate spune ci fecare novafie eftineste fortade nunc’ ~ pe cea a intemeic toarelor de camine. In TMecut inainte de utilizarea masinilos salariatul st Ince el se astepte, ins astizi nu mai poate sti iar sofia sa it impareageste nelinigtile Aga cA merge si tala muncd. In Lancashire, 62% dintre feme lu- reaza, in Manchester si Birmingham, 63%, iar ia Stockport si Dundee, procentul femeilor care s¢ spetese muncind este chiar mai mare de tit Este clar ins ci nu toate aceste femei sunt ci sitorite. Foarte multe femei salariate ~ majoritares, de fapt ~ sunt necisétorite. Profesoare, jurnaliste, esi o mare armati de lucritoa~ srintre care se ‘menajere, vinzitoat redintr-un numar infinit de mese numiri multe femei care igi intretin paringit si copiii fia tata sau orfani. Ble traiese in aceastt ume, intreginandu-si familie nu pentru ci au ales fd manceasci astfel, ci pentru cd au fost obligate de “Manifestele sufragetel: 4 142 condisile vieti ind : industriale mod daca cziti! S modems. Siva deh oi in mine cara isl ile, femeie in adevrarul sens af priceputa in toate indeletnicirle ferneien ult 4,cu copii i orfani, Eeecenntt Haro ani. Ea cosa, iar casa si-o tinea curata lund; de cet miele ingen hrinind i educindui. Cig tba lsind in primirerufe de spalat, uneori tind = casele altora iar in cele din urma a murit de epuir zare side submutriie. Cal ei nu este foarte neo. bisnuit. O casa este, intr-adevir, 0 necesitae; inst pentru multi este un lux. Ar fi trebuit 6 ‘meargi St castige ban sis ip fac osituayie buna" spus fate vetmel Pare oafrmatienemiloash ar ese 2 mal necugerat mai nels deste scriitorului de romane la moda care spune cé sir trebuit st domneasctprecum o regi n “Terbilaesoarta i ac Telit soar bite eet care aga ast de ak Cel mai poe ple dine to Inert wun casnicele, cate muncese dour pentru cin. Ble sunt cele cae se reyasese im export di dustile soit i tot ele sunt ele care MU nei femei ono. The Sweated Industries exhib Daily News in 1900, That pate dito es usnren ate nici macar in goapel st cs cart Seep eafa pant cand fou” i, lucrurile nu Me jeparte atat de FU. departs, femeile incep sf se asocieze mre hotarele marii lumi 2 1d ca progresul acesteia Hi ie puterea rot mai mare de as0cer= a ving cae iu parte la aceasta AU POt fi prea mult ‘imp casnice ca pe vremui. Pe scurt ele incep 88 aie rds sie cum anume si aproape fri YOlR Tors trebuie sa devina cetagent ‘Povara cetageniei si-au asumat-o deja. O femeie casatoria este responsabila pentru proprie fapre, Fee snclusiv supusi pedepsei maxime previiute de fege pentru anumite infractiuni, Este producatoare pe paeele industrial ale lumi lattoare ce xe & Fmpotite si cel pufin intr-o cireumscripfie clecto™ ‘all, fereile sindicaliste platese salariul unui repre- pentant in Parlament. Ii este interzis portul de firma, dar nu gi si meargi in ajutorul soldatilor, sens in care stau marturie numeroasele divizit de asisten- te medicale din armata, care au servit in lupest Una Se eran ‘aplowtari prin munca, iostnd, prin forogeafi, conten TaPGintre condipie de viata ale muncitoarelor din industria Maer vite eientleiacestet industri.) Manifestele suft lor ic cetATenie! au fost astm, ate Sp A care cugeti a arune Hn lumii inconjuritoare, excel, Male neg fe. Si ce vad cle? «le vad 8 ideea medieval de are pentru mame si leagan pen- ~ nu are prea multe de oferit. Poate et ta loc de trit, de roman- numarul acestor ease este el al chiriilor cu una sau or aproximativ 120 000 de si nici 30% dintre copiii care merg la sunt pe deplin sanatosi si bine ingrijit $i rea aceasta situatie, este infinit mai ' -vtemurile de odinioara”, A. disparat har ospitaitii,precum arta bunelor maniere" Se prea poate, dar a disparut si ciuma neagrd pre- ; boli ingrozitoare; consumul de alcool este in seadere, cu tot cu lucrurile ingrozi tore pe cat le pvvach rea pine a despre acesea in vec pu ‘ale manierelor eee pr tin despre mane eile ameliorate Femels care mney cagelt pat are ayoes vals necat, dar nu face greseala de agi inchipui cA trecutul e face ret mai luminos. Aga din marile azile de un ri ate ai bun cat oa SNS Spuirate fa oot aga si condiia copie er tmarh din prezent este mal BE Slntr-p cocioaba din mahala jlului dintr-o cast de 1a até incerca si spalarul aun conga muneltoare! pu intro 5 tlecit cea a cop oes chiar deed cea a COP san de ier care o mama surmen: Face sarcina ingiinicopilor co ititul, si curatenia. Siarunci, poate dori st lulu femeia care munceste si cuget’ Au is se intoarca in trecut ci si mearga fot [faite de mune era insti imate ca pate din aes pose pan Lege sia, co sopel deal of aanseer st adapost persoanelor satace, Acestea nu #2 ae rr cop clara prin lege, devenng in sch Pe ee pene pent cele a vulnerable persoane din cotftate ~ Femi, birbafi 4i cop, renumite astaai penn? Sele ingrorioare de wai, munca fortath copilot Pro” rama! prelungt, malnutrite,pedepse Sie s! neg Tanda au reprezentatfaondeauna cel mai mare PreceT’ dhe duos ln zest ar, i prim ind peer ch IPS “Prrgutare mancitrit gical, ii ugor de luc trmare a emigei erat a tefl ea bacbapi si baie is gasea mull ms The etc moni era ea in eadeul ailelor de muncly DET eo snare de meseriy precu progat d Fe ampli tn Gimp ce Fete eu Pees, ie De asemene, tune cind soi Trl, sores copii lo eebuiae 5 ren ait ede munch (0.1) “Manifestee sufragetelor feu in principals i sei it abandon te ajror intrand int 145 146 inainte, Pentru statu nu este un si adopte o noua reli cu acest, izing exe viagi mule mai complexa, a inteles ea eee? participe in mod interesat i consti Pe fa ae! Fie ed vrea sau nu, cu fiecare an, acest lucre et impus. Isi poate face datoria destul de bine he chiul sens al cuvintului, dar asta nu ope cei dragi ei, La ce bun sl-i tina curs cuminti pe cei mici daca acestia igi vor perce timpul aturi de copii bolnavi si neglijati. aga cure probabil se intimpld astizi? Problema salailor a sanatayi publice, a educa- tie, a Tocuingelor, soarta ei in eaz de boala, de duvie, de calamitate, de batrineqe ~ soartatuturor celor napastuigi, a celor necijiq, a suferincilon a neajutoratilor ~ nu pot fi ignorate mult timp. Vor fi supuse fort zi de i atemtet ei, in moduti du- reroase si intime. Insa, in privinga lor, ea nu prea are un cuvint de spus, mai pusin atunei cand slisuiete alituri de semenii el: adid, in scoputi Secale a marae un dram de puter, inst i va salva pe ea Aceste ultime euvinte vor s Protest si imi vor pune in cap intra a critic ai ideilor sufragetelor! t de iP intreaga armati de rndafir i aur, presirata Mustele — barbatii, in ace me duneru cu Zecile, cats pupa bunul pas tof prizonieon ful de par. Dar panza et mu matase fin Poca doar prinerii mustelor pent tc trace ea rebate Binet S19 Fle> mopar pena binele Mami” Teanea femeli care fese panze in cares prayers este pins barbaol este un fours Pranveche, A aparut pentru pea oara intr aoe vet ande umeveala nefastd se ridica din tmantalfnbelgugat, cand umbrncunecst pe erate birbatlor. A evoluat in fimuturi in car femeile,devenind intr-adevaefesitoare,e iat in od strimte gi tonebroase pier ti bolnavicioase simpla amintie a naturi i orice Sued de inspiate. Ins ideea de plienjenis spi thor este forusistefind oceidentalula obisnuit si tna ales saxonal Ride och spre mut. arava ven juroru", canta un pot orienta ca roua de diamant: ‘F Marie Corelli, Woman or Suffiagetic?, 107 (6). + Paani, 21:11 (08). Manifestele sufragete!: aceasta dorinta de a nu privi spre un ch oricat de framos, ci cdtre intinderile lun Eremuitati va salaslui pentru totdeaun compatriotilor nostri. Sufrageta, care ID ispititor, minoase ale in inimile este acuzaty - impiedica, Eanu se afl aici pentru a tese pinze, ci pom scopuri. Gratile ficelor de selave nv ml ~ invidia, nici macar atunci cind sunt etalate, opera unora dintre cele mai im_ scriitoare de la noi, si nici virtuile lor, atoase, desi putin ingradite, asemenea ri in ghiveci. In furtuna si stresul vietii de 2% cu zi, ea a fost nevoitd sa renunte la astfel de *, lisindu-le femeilor care le pot cultiva gi se ura de ele. Chemarea neciopliti a Vietii o solicitd in altd parte, iar ea nu se va mai intoarce. ‘4, intr-o bund zi, isi va gasi un nou farmer, 4 staji, pentru a putea dobindi dragostea gi dar inapoi nu se va intoarce. Aga cum, in Albaticd, cu furtunile ei, barbarii nordici put un nou mod de a venera femeia, tot va, in furvuna vieti industriale, in bataia valusilor 314 zbuciumului, ea trebuie 54 deprind’ un now respect de sine “me are frumusefe, nu ii va in orice 1909 De ce vreau sa votez Maup ARNCLIFFE SENNETT Vreau si votez pentru ci Lordul Curzon spune ca este mosteniea inepuizabila a rasei umane* si, rin urmare, imi apartine. Pe Vreau pent einer muncitori de peste do- izeci si unu de ani pe care fi angajez merg la urne si ish Inregistreze cu mandrie opiniile imperiale privitoare la buget si reforma tarifara, in timp ce eu, © femeie de varsta a doua, stau in biroul meu si creez mijloacele prin care ¢i isi castiga existenfa, fiind insi exclusi din acest proces Pentru ca nu vid de ce femeile pe care le anga- jez — muncitoare calificate, responsabile sau susti~ initoate uve ale uel Tor ase~ nu arte isi poata proteja prin vor munca si celelate interese ‘educatia copiilor muncitorilor mei mai in varst3, dare care nu platesc taxe gi impozite, marsaluiesc Manifestele sufragetelor 149 150 spre urnele de vor de vot, iar guvernul, care imi fa ni fur ey chisoare ca veda ate Tun vefueand sa conteze pe amendamentcle in ¢ v dscrnul nu gia asumat responsabi= sae pluptates lor, Cu toate acestedy de multe inclusiv in sulajduiese, chiar $i in cava fradoptat un Unuue s retuzat ued, deoareve Iitatea de a4 exista sutcagere ~ destul AWSPU = care Jor guvernul randucile ciada tuanevts Manifestele sufragetelor 155 156 amendament neoficial, Aeeste tate, prin ceea ce simt, ig privinta militantismului pay ufragete supp ten, tr IStreze moralyy Sind soarta ame” Pin damentelor va fi cunoscurn Tosa flecare membra WSPU este de acon respingerea amendamentelor va face ca mind mul s3 fie, mai mule decit oi ea And,o datorie mo si o necesitate politica stringenti. Trebuie st Pregatim inci de pe acum si facem fata aceste situasii! Exista diferite grade de militantism. Unele femei sunt in stare sk mearga mai departe decit altele in actiunea militant, insa in aceasta privingi, fiecare femeie este singura in masura si judece care fi este indatorirea. Insa este o obligayie morala si fit mili- tanta intr-un fel sau altul. Este 0 datorie a fieciei femei fata de propria constiinga si fafa de respectul fata de alte femei mai pufin norocoase decit cea si fata de toate cele care ii vor urma. . (O femeie care se sustrage de la un protest mili- tant impotriva rdului provocat femeilor i cauzei de etre guvern side Camera Comunelor va fin egal -misuri responsabild pentru acest ru, Supunereay i asemenea circumstanfe, este in sine un ru. ‘Stiu ca respingerea amendamentelor va fi pen tru mii de femei dovada ci, apelind Ia metode are, se indrea e egee GA pdaronre, se mareapes spre 3 ie, rabdato: : revitabil jg este 1 sa ne pregatim Tani veri spumes ste posibil prin era id coneret aratagi in mo noaste eigare = (Cu toara stim: E. Pankhurst, 10 ianuarie 1913 Manifestele sufrs 157 Fragment din raportul Filialei Speciale Annie KENNEY Domnigoara A. Kenney si-a inceput discursul sficand referite la Conferinga Laburist sens ip ft lansat un atac la adresa Partidulu Laburist. In a etuuare-a apus: .Nu au promis mai mult decat {promis domnul Balfour in 1907. Cerem 3 Paradal Laburist a voteze impotriva guvernult = parjoar impotriva Projectului de lege privind repeal de vot, ci in privinga oricirei probleme 5 fe debater in Camera Comunelor,pand cing areata va fi demis. Aceasta ¢ strategia noastra: $4 SSearem guvernul din joc. Trebuie sf fe insufltm TNonenilor la fiecare colt de strada gi in flecare loc armre finem intruniri publice ideca ci, dacd gv ira au va ceda, inifiind un proiect de lege Pr weet deepeul de vor al femeilor,trebuie x8 determi ‘tim pe foata lumea si vorbeasct despre scoatercs Manifestele sufragetclor guvernului din joc. Sa facem ca lor din intreaga fara si rasune Dati jos guverni Ce trebuie sa facem? Sa Iu Mi-ar placea si vad circuland prin toati Lena Panouri publicitare pe care si scrie: Se caution meni priceputi la spart ferestre*. Asta ne dorim. 4 stiti cA nicio femeie nu ar trebui sa iasa din casa firi un ciocan in buzunar gi fird sd se ingrijeasa micar de vreo cutie de scrisori de pe strada Vo cele care nu puteti sparge ferestre, ocupati-va, pen tru numele lui Dumnezeu, de altceva! Oricine se poate ocupa de o cutie de scrisori. Trebuie si refi efi cd acestae prin jn mintile ogmen. Dati jos guverna iptém in continuare ul mod de a ataca buzuna rele oamenilor. De unde ar putea sti ei c4 (nu) le vor fi distruse scrisorile? Nu stiu ciind le va fiat ati cutia de scrisori, apa ed e de datoria fieearut sustinitor al dreprului de vot, femeie sau birbat, st dlistruga fiecare cutie de scrisori din fara asta si sparga fiecare fereastra pe care o poate sparge Aird Si fe prins. Nu trebuie si spunem: Oh, doar zeci de arestarit”, ci Slava Domnului ci doar cincizeci au fost prinsi", clei suntem mii, Hides si nu ne preocupim prea mult de posibilitatea srestirii ci si scipim, dack putem, sisi producem vi mai multe pagube! Female negra ndeasci c-o vor face altié in loc trebui si se or. Este de garoria voastrly ¢ sarul la ereares on toate, plia to sei niciodat! merger de scenat Galeria N facem €2 91 6 Fe po sportabila. Trebuie a fiecarei fer engi cur militants acest seenanid asele noast ia, Veer si vedem £60 ta de Arta gi in 9 planut un asec ‘contribu macar p Nu inseamna ca vor fi toate pre um veut, In aceast lupta si fuge trieste «4 Trebuie si luptam a2 yi si maine, Femei din Londra absolut in rind pani cind tot umplind Cha spun a seard, il T Haideti sa ne gandin ast) eum paste ree. Har strada mai mult €4 ce trebuie 68 faceti cate ey M : Ailita Car md - ye: Pankh soheitand ca Uniunii ain alature voluntari, $1 a dat curs intrebi = rior din pus raspuns doamna Pankhurst care Ik acestea. a spus ca ,este complet neade- ciorele WSPU au flosit sau su nee seasca vitriol sau revolver in campa: s colecta, iar reuniunea, la care ws part pronimativ 500 de femei si 20 de aebats a inchevat la ora 22:00, dispersindu-se Essex Hall, The Strand, Londra, Munca femeilor casatorite si mortalitatea infantila ‘SeLina COOPER Doamni, Afirmagia domnului John Burns facut la recen- taconfering din Londra privind mortalitatea in- fantila, conform cireia mortalitatea crescuta in coraycle producitoare de bumbac din Lancashire fete vonsecinta angajiri in fabrici a femeilor cisd- torite a stirnit numeroase discusti, Cum aceasta explicatie va fi acceptath de multe persoane drept raspuns pentru cauza mortalitiii crescute, ar putea sateu cititorit Cauzei Comune s8 li se fide inceres per sul de vedere al unei cexplice unele Iucruri din punet temei care munceste In serisoarea pe care am adresat-o ziarului Manchester Guardian in data de 7,luna curent&, am, ders atengia asupea mortalitatii infantile seazute iin Nebon, ande lucreaza ca fesitoare un procent Manifestelesufragetelor los er la fel de mare de temei casat din Lancashire en o aeecum in fin Lancashite ertimerate de domnal John Be ns sare mormalitatea ifn ete ey ae crescuti. In raportul recent al me rt mai icilor din Nek 7 77.3 din 1 000, Peers tallest Hampstead, mentionar oe jomnul Burns ca model in aceasta privinga tes, co wit in Butera unde ete de 89 din! 000 jamal Bums sugereaza cl Battersea se bucur aceasti ctf scizuta datorita inexistenfei munci mortalitatii infantile este de ‘emeilor cisatorite. $i arunci, cum explicd dns cia mai mick din Nelson, unde eae eee oes salariate, si rata egali cu cea is Hamparad, pe cae 0 considera de referinta? u cred ca presedintele Consiliului Admini- stratiei Locale va oferi un réspuns la intrebarea de mai sus, Dansul a declarat cd mortalitatea infantila « consecinta fapului cd femelle cisitorite merg munceasci si ci asta va rimane, fri doar gi poate, opinia damnit vale. Aces ue nu x ine a fel ‘mant precum faptul ed femeile care muncese nu au drept de vot, ceea ce le oferd 0 putere wade fare Smita dea se opune legisla rep feel charted ofesi, in schimb, alte mijlo serve individualitatea forma interzicerii munci, fara a le sant coer me este snrdeauna Pe oe problema im- ren aan cop wpe ma = icra fie mama raset determin’ sj indeeptecriticile in primal opin Pay ature cd copia de sufi, Oda fan Pip Lao conferings in cal Bega 96 a are eapre munca femeiloreasitorite, Toate patel vray din aeeasi mentaitate, Ue aeeempatimeau pe mama, pe cind aio vinulau oer ay eugerar ch mara at tebu si fe euctl sae ing reaponsabiieagi ei faa de copi Cand ae erat chat trebui si se acorde purind atentie

    You might also like