Chimamanda Ngozi Adichie a crescut in Nigeria. Opera ei a fost tradusa in 30 de limbi si a apirut in numeroase publicati, printre care The New Yorker, Granta, ‘The O. Henry Prize Stories, The Financial Times gi Zoetrope: All- Story. Este autoarea romanelor Hibiscus purpuriu (2003), Jumatate de soaregalben (2000) $i Americanah (2013) — care a primi the National Book Crities Circle Award si a fost declarata Best Book of the ‘Year de citre The New York Times, ‘Washington Post, Chicago Tribune si Entertainment Weekly ~ sia volumutui de nuvele The Thing around Your Neck. In 2008 a primit bursa MacArthur gi in prezent isi imparte timpul intre Statele Unite gi Nigeria. Feminist(a), feminigti+ Coperta, concept grafic 51 D7P: Ray? Redactor: Elena Marcu Titlul original: We Should All Be Feminists 1 © 2012, 2014 Chimamanda Ngozi Adil Copyright We Should All Be Feminists a fost initial prezentat rep la TEDxEuston, UK, sn 2012. The Feminine Mistake © 2015 Chimamands Ngors Adie Feminist(a, feminist Copyright © 2016 Black Button Books, pentra edits fn limba romina Descrlerea CIP @ Bibliotecli Nationale © Roménie! Adichle, Chimamanda Ngot! Feminist(8), feminigt! (Chi ; tad.; Anca Dumitrescu, - Bucuresti : Black Button Books, 2016 ISBN 978-606-94237-0-7 1, Dumitrescu, Anca (trad.) 306 anda Ngozi Adi 1i mulrumim Bogdanei Voican pentru sugestia inspiratd de traducere a titlului gi Incurajari! Feminist(a), feministi CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE ‘Traducere de Anca Dumitrescu BLACK BUTTON BOOKSIntroducere AceastA carte reprezintversiunea extinsiadis- cursului pe care |-am finut in decembrie 2012 la ‘reDxEuston, o conferini anualé cu tema Aftica. Vorbitori din diverse domenit fn scurte dscur- suri care isi propun si fie deopotriva provocatoa- re gi revelatoare pentru africani sicei care le sunt prieteni. Cu cativa ani inainte finusem la o alti conferinfa TED un discurs intitulat The Danger of the Single Story (Pericolul discursului unic), despre modul in care stereotipurile ne limiteaza sine modeleazi felul in care injelegem intreaga lume, maiales Africa. Mi se pare cd termenul feminist sichiar ideea in sine de feminism sunt limitate de stereotipuri. Cand fratele meu Chuks si prie- tenul meu cel mai bun, Ike, ambii coorganizatori aiconferintei'T £DxEuston, au insistat sa particip ‘cavorbitor, nu am putut refuza. ‘M-am hotdrat sa vorbesc despre feminism pentru cirepreznt# un subject fa de care am opinii foarte clar definite Imi dédeam seama cd s-ar putea sa nu fie un st biect foarte simpatizat, dar speram st deschid oAMANDA NGOZI ADICHIE ove rsatie necesara- si astfel, in acea sear’, jn fimpcesatearn i picioare pe seen, am simi ama afiu in sanul unel familii, in fata unui pr- blic pinevoitor siatent, dar care ar fi putut sa nu i lasubiectul despre care vorbeam. Da, fiesensibi iafinalul discursult aplauzele indelungate mi- au dat speranta. Feminist(a), feministi Okoloma era uml dnte cei mai buni prieteniai ‘mei din copilérie. Locuia pe strada mea si avea rij de mine ca un frate mai mare: cAndimip ea un baiat, il intrebam pe Okoloma ce parere are, Okoloma era amuzant si inteligent si purta ciame de cowboy cu varfurileascuite. In decem- brie 2005 Okoloma a muri intr-un accident de avion in sudul Nigeriei. Imi este inc foarte greu sdexprim in cuvint ceeaceam simitinace]Mo- rent. Okoloma era omul cu care puteam Si ert, 58rd gis vorbese cu adevrat. E12 fost si prima persoand care mi-a spus feminist. "aveamn cam 14 ani. Bram laelacasi, discutand sn contradietoriu, amandoi mustind decunoF™™ tele pe jumatatedigerate din cartile pe care leci tisem. Nu-mi ade aminte in legarur’ ceanu- me ne certam. Dar imi aduc aminte ci in timp ce ‘ewargumentam sitot arguments ‘Okolomas-a ita la mine sia sPust Sti ce? Esti feminist’! — iw.CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE Nuera un compliment. Imi puteam da seama de asta din tonul siu, acelasi ton pe care cine- va arspune: ,Esti un susfinator al terorismului.” Laacea vreme nu stiam exact ce inseamna cuvantul , feminist”. $i nu voiam ca Okoloma si stie cd nu stiu. Asa cd am ignorat observatia si ‘mi-am continuat argumentarea. Primul lucru pe care mi-am propus s4-l fac cand ajung acasa a fost 4 caut cuvantul in dictionar. Cativa ani mai tarziu am trait urmatoarea situatie: In 2003, am scris un roman intitulat Purple Hibiscus (Hibiscus purpuriu), despre un barbat care, printre altele, isi batea sotia gi a carui poveste nu se termina prea bine. In timpul turneului de pro- movare a cartii in Nigeria, un jurnalist, un domn amabil, bineintentionat a venit la mine spunan- du-mi ca vrea si-mi dea un sfat. (Nigerienii, dupa cum probabil stiti, sunt primi la dat sfa- turi nesolicitate.) Mi-a spus cd lumea zice ca romanul meu este feminist, side aceea sfatul li pentru mine era - Stn mp ce zicea asta dadea trist din cap ~ s nu FEMINIST(A), FEMINISTI vorbese niciodata despre mine ca fiind feminist’, pentru ca feministele sunt femei nefericite pen- tru cd nu-si pot gasi un sot. Asa cé m-am hotarat s4-mi spun o Feminist Fericita. Apoi o profesoara universitara nigeriana mi-a spus cd feminismul nu face parte din cul- tura noastra, cd feminismul este neaftican, si cd imi spun feminist deoarece am fost influenta- ta de cargile occidentale. (Ceea ce mi s-a parut foarte amuzant avand in vedere ca foarte multe dintre primele cari pe care le citisem erau abso- lut non-feministe: cred ca citisem toate romane- le siropoase Mills&Boon inainte sa implinesc 16 ani. $i de fiecare data cand incerc si citese ace- Je carti considerate ,texte feministe clasice”, ma plictisesc ingrozitor si ma chinui sa le termin.) In orice caz, cum feminismul era neafrican, m-am hotarat sa-mi spun o Feminista Africana Fericita. Apoi un bun prieten mi-a spus cd fi fe- minista inseamn4 cd urasti barbayii. Asa cd m-am hotarat sd fiu o Feminista Africana Fericita Care Nu Urdgte Barbayii. La un moment datajunsesem——— CHIMAMANDA NGOZI ADICHTE o Feminista Africana Fericita Care Nu Uraste Barbatii $i Care Foloseste Balsam De Buze Si Care Poarta Tocuri Pentru Ea Insasi Si Nu Pentru Barbati. Glumese, desigur, dar toate aceste atribute aratd felul in care cuvdntul feminista are 0 atat de mare incarcaturd semantica, o incarcatura se- manticd nefericita: urasti barbatii, urasti sutiene- le, urasti cultura africana, consideri ca femeile trebuie sa fie intotdeauna cele care conduc, nu te machiezi, nu te epilezi, esti mereu furioasa, nu ai simful umorului, nu folosesti deodorant. ‘As vrea sa va spun o poveste din copilarie. Cand eram in scoala generala, in Nsukka, un orag uni versitar din sud-estul Nigeriei, invatatoarea ne-a spus, la inceputul semestrului, cd ne va da un test sicine va obtine cel mai mare punctaj va fi seful clasei. $a fii seful clasei era pentru noi ceva foar- te important. Dacd erai seful clasei, in fiecare zi, de exemplu, i notai pe o foaie pe cei care faceau Bilagie, ceea ce iti conferea o mare putere, dar invayatoarea mea iti didea si un bat cu care sa 10 FEMINIST(A), FEMINISTI patrulezi prin clasi, vigilent la cei care nu sta- teau cumingi. Desigur, nu aveai voie sa folosesti efectiv batul, dar pentru un copil de noua ani ca mine aceasta reprezenta o perspectiva foarte in- teresanta. Imi doream foarte mult sa fiu sefa cla- sei. Siam obinut cel mai mare punctaj a test. ‘Apoi, spre surprinderea mea, invatatoarea ne-a spus ca seful clasei trebuie si fie un baiat. (© mentiune pe care nu o facuse initial, consi- derand-o de la sine ingeleasa. Al doilea punctaj Ja test il obtinuse un baiat si el urma si fie sefull clase ‘Cea ce este si mai interesant, ¢ cd respectivul baiatera un copil bland, linistit, care nu avea nici cel mai mic interes cA patruleze prin clasd inar- mat cu un bat. In timp ce asta se numara printre ambifiile mele cele mai puternice. Dar eu eram fat, iar el era baiat, aga cA ela fost numit seful clasei. Nu am uitat niciodata acest incident. Daca facem un luctu iar si iar, devine ceva normal. Daca vedem un lucru iar si iar, devine ceva normal, Daca doar baietii sunt numiti eft 1CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE ge clasi, la un moment dat cu totii vom conside- ra, chiar si inconstient, c& geful clasei trebuie sa fe baiat. Daca vedem doar barbati la conduce- rea corporatiilor, incepe sa ni se para ,normal” si avem doar barbatila conducerea corporatiilor, Deseori fac greseala de a crede cd daca un lu- crueste evident pentru mine atunci este evident pentru toyiceilalti. Bunul meu prieten Louis, de exemplu, este un tip sclipitor, cu vederi progresis- te, Stiteam de vorba la un moment dat si imi spu- nea: ,Nu inteleg ce vrei s& spui cu asta, ca lucru- rile sunt diferite gi sunt mai grele pentru femei. Poate lucrul Asta era adevarat in trecut, dar acum ‘nu maie, Acum lucrurile stau bine pentru femei.” Mi-era greu sa inteleg cum de Louis nu putea ve- dea ceea ce pentru mine era atat de evident. Imi place si m: intore acasa, in Nigeria, si Sé-mi petrec majoritatea timpului in Lagos. e anal mare oras si centrul comercial al t Soult jttle in care caldura se domoleste ce peulisi incetineste ritmul, imi place sa ies Prictenii gi familia la diverse restaurante sau n tree SESE ESE FEMINIST(A), FEMINISTI cafenele. Intr-una dintre aceste seri, am iesit im- preund cu Louis sd ne intalnim cu cativa prieteni. ‘Trebuie sa va spun ca in Lagos exista acest obicei: pe langa intrarea in anumite localuri stau cativa tineri binevoitori care in mod foarte drama- tic te ,ajuta” si-ti parchezi masina. Lagos este 0 metropola cu aproape 20 de milioane de locuitori, cu mult mai multa energie decat Londra sicu un spirit antreprenorial mult mai dezvoltat decat in New York, asa c4 oamenii inventeaza tot felul de modalitati prin care sa-si cistige existenta. Cain majoritatea marilor orase, sa gasesti loc de par- care seara poate fi dificil, asa ca acesti tineri si- au facut o afacere din a-fi oferi un loc liber si chiar gi cand sunt destule locuri libere ~ de a te conduce catre el gesticuland intens si promitan- du-ti cd va ,avea grija” de masina ta pani revi. In acea sear am fost in mod special impresio- nat de teatralitatea tanarului care ne-a gisit loc de parcare. Aga ca, la plecare, am vrut si-i dau bacgis. Mi-am deschis geanta, am scos banii si i-am dat tanarului. Lar el, acest barbat fericit gi recunoseator, a luat banii din mana mea, apoi s-a BCHIMAMANDA NGOZI ADICHTE uitat la Louis gia spus: ,Multumese, domnule!” Louis m-a privit surprins sia intrebat: ,De ce imi ‘mulyumeste mie? Nu eu i-am dat bani.” Apoi am vazut pe fata lui ca a avut revelatia: tanarul a fost convins c& orice bani as fi avut,i-as fi avut de la Louis. Pentru c& Louis era barbat. Barbatii si femeile sunt diferiti. Avem hormoni diferiti si organe sexuale diferite si aptitudini bi- ologice diferite: femeile pot naste, barbatii, nu. Barbatii au mai mult testosteron gi sunt, in ge- neral, mai puternici fizic decat femeile. In lume, sunt putin mai multe femei decat barbati: 52% din populatia globului o reprezinta femeile, dar ‘majoritatea pozitiilor de putere si prestigiu sunt detinute de barbati. Sau, cum spunea kenianul Wangari Maathai, laureat al premiului Nobel pen- tru Pace: ,Cu cat urci mai mult, cu atat gasesti mai putine femei.” In contextul recentelor alegeri* din Statele Unite), am auzit tot mai des de legea Lilly Ledbetter care, dincolo de aliteratia placuta a 1 Autoarea face referire la alegerile din 2012. (n.t.) 14 FEMINIST(A), FEMINISTI numelui, ridica aceasta problema: in Statele Unite, pentru aceeasi slujba si avand aceleasi ca- lificari un barbatsio femeie sunt platiti diferit; un barbat este mai bine platit pentru ca este barbat. ‘Asa ca barbatii literalmente conduc lumea. Ceea ce avea sens acum o mie de ani. Pentru ca atunci oamenii traiau intr-o lume in care puterea fizicd era cel mai important atribut pentru supra- viefuire; persoana cea mai puternica fizic era cel ‘mai probabil sa conduca. $i barbati, in general, sunt mai puternici fizic. (Exista, desigur, si nu- meroase exceptii.) Astazi traim intr-o lume ex- trem de diferita. Persoana cea mai inzestrata 5 conduca nu este persoana cea mai puternica din Punct de vedere fizic. Este cea mai inteligenta, cu cele mai multe cunostinge, cea mai creativa, cea mai inovatoare. $i nu exist’ hormoni pentru aceste atribute. O femeie poate fi inteligenta, cre- ativa, inovatoare in aceeasi masura ca un barbat. ‘Aut evoluat. Dar ideile noastre despre genuri nu au evoluat prea mult. Nu cu mule timp in urma, intrind in ho- Jul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri din 5CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE Nigeria, un gardian m-a oprit punandu-mi nu- meroase intrebari suparatoare: Cum se numeste persoana a care am venit gi la ce camera sta? 0 ccunose pe respectiva persoana? Pot demonstra c& sunt cazatd in respectivul hotel, ii pot arata cheia dela camera? - toate aceste intrebari bazandu-se pe presupunerea ci o femeie nigeriana intrand singurd intr-un hotel nu poate fi decat lucratoare sexuala, Ca o femeie nigeriana singura nu poate fi ‘un oaspete al hotelului, care igi plateste ea insasi camera. Un barbat intrand in acelasi hotel nu este harquitastfel. Presupunerea generald in cazul lui este cd se afla aici in mod legitim. (Oare de ce se concentreazi aceste hoteluri pe oferta, in loc sa se concentreze pe cererea de lucratori sexuali?) In Lagos nu pot merge singura in multe clu- buri si baruri cu renume, Pur si simplu nu-ti dau voie sa intri daca estio tipa singura. Trebuie sa fi insotitd de un barbat. $i astfel, multi dintre pri- ‘etenii mei barbati vin la club singuri si ajung s4 intre a bratul unei persoane complet necunoscu- te, o femeie care a iesit singura in oras gi care NU 16 FEMINIST(A), FEMINISTI are incotro decat s4 ceara ,ajutorul” unui barbat pentru a putea intra in club. De fiecare data cand intru intr-un restau- rant din Nigeria insoyita de un barbat, chelne- rul il salut pe acesta si pe mine ma ignora total. Chelnerii reprezinta produsul unei societati care i-a invayat c& barbajii sunt mult mai importanti decat femeile, gi stiu cd intentia lor nu este sa jig- neasci pe cineva, dar una este si stii un lucru, $i cu totul altceva si-| simi pe propria piele. De fie- care data cind ma ignora, ma simt invizibila. Ma doare. As vrea sa le spun ca sunt la fel de umana cabarbatul de langi mine, cd merit a fel de mult si-mi fie constientizata prezenfa. Acestea sunt lu- cruri marunte, dar uneori lucrurile marunte sunt cele care dor mai tare ca orice. ‘Nu cu mult timp in urma am scris un articol des- re ceea ce inseamna sa fii tanar gi sd fii femeie ‘in Lagos. $i o cunostinga de-ale mele mi-a spus i articolul era foarte furios si ca nu ar fitrebuit sil fac atat de furios. Dar nu am simrit deloc ne- voia sa ma scuz. Bineingeles c& era furios. Genul, yCHIMAMANDA NGOZI ADICHIE asa cumeste inteles astizi, este o mare nedrepta- te. Sunt furioasa. Cu totii ar trebui sa fim furiosi, De-a lungul istoriei, furia s-a dovedit capabila sa induca schimbari pozitive. Dar sunt si optimist, deoarece cred cu tarie in abilitatea fiinfelor uma- ne de a se remodela sia deveni mai bune. Dar sa revenim la furie. Am simtit precautia din tonul respectivei cunostinge si am inteles ca acel comentariu era deopotriva despre articol si despre caracterul meu. Furia, spunea tonul siu, nu este bund, mai ales pentru o femeie. Dacd esti femeie, se presupune cA nu iti exprimi furia, de- oarece este ameninfatoare. Am o prietena, ame- ricand, care a preluat o functie manageriala dela tun barbat. Predecesorul séu fusese considerat un tip dur: foarte taios, agresiv si foarte strict mai ales in privinta pontajului. In noua functie, prie- tena mea s-a comportat de la inceput aproape la fel de dur, poate doar cu pugin mai multd intele- gere decat el care, spunea ea, nu-si dadea seama deseori cd oamenii au si famili. Ea igi dadea sea” ‘made asta gise purta in consecinta. Abia la cate vva saptamani dupa preluarea functiei, a mustrat 18 gaturd cu os act cum eaece wut angajat s-a plans imedi ‘aei, descriind-o C2 ‘un angajat in le figa de pontals & corul ei. Dar respect ji despre purtare: : . ax conduct a, Deseriee cu CaFE ceilalti au agresivd #2 ul dintre eiaafirmat chiar Ase = areca sk dea o ,toga ferninind” functiei, are nu facuse. Niciunul dintre cinus-agan- Sted, de fapt, ea facea exactacelagi lucru pentru cine predecesorul ei, un barbat, fusese apreciat © alta prietend de-ale mele, de asemenea americand, are un job foarte bine platit in publi- citate, Este una dintre cele dou tipe din echipa simi-a povestit la un moment dat cA la o sedinta s-a simtit profund jignita de catre geful ei care i-a ignorat toate ideile, dar apoi a laudat aceleagi idei exprimate ins de un coleg. Ar fi vrut sia atitudine, si-1 confrunte pe seful sau. Dar nua facut-o. In loc de asta, dup’ sedinta, s-a dus la 7 siainceput sa planga, apoi m-a sunat sa se lescarce. Nu a vrut sa ia atitudine pentru c4 nu a vrut sa para agresiva : esiva. Si-a la i si mocneasca, Si-a lasat resentimentele 9CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE Ceea ce m-a socat - a ea sila multe alte prie- tene americane - este cat de hotarate sunt si ,pla- ca”. Cat de mult si-a pus amprenta faptul ci au fost crescute cu ideea cd este foarte important sa fie placute si cd aceasta caracteristicd este una specifica femeilor. $i acest specific nu include fu- rie sau agresivitate sau dezaprobarea excesiv de vocala. Investim prea mult timp in a educa fetele si le pese de ceea ce cred biietii despre ele. lar re- ciproca nu este valabila. Nu ne educam baieti sa le pese daca sunt plicuti sau nu de citre ceilalt Investim prea mult timp spunandu-le fetelor ci nu pot fi furioase sau agresive sau dure, ceea ce este suficient de rau, si in plus ii scuzam sau ii lauddm pe barbati pentru exact aceste trasaturi. Peste tot in lume, exist atat de multe reviste si arti care le spun femeilor ce sa faca, cum si fie si ‘cum si nu fie pentru atrage sia satisface barba- tii. Prin comparatie, exist mult mai putine gh duri care sa-i inveye pe barbati cum sa fie pe pla cul femeilor. 20 peminisT(A), FEMINIST! rs de scriere creativa in Lagos siunul agora tanara, mi-a spus 4 0 Pri- dintre participanti, gy i ie ‘i jt-o sa nu-mi asculte discursul fe etend a sfatuit-o sa nu ae hinist pentru ca se va impregna cu aceste id tare vor distruge cAsnicia. Aceasta reprezinta 0 amenintare - distrugerea casniciei, posibilitatea dea nu fi cisdtoritd -, pe care societatea noastra ‘oindreapta mult mai frecvent asupra unei femei decat asupra unui barbat. Genul conteaza peste tot in lume. $i pledez astizi pentru importanta de a incepe sa visim sisi proiectim o lume diferité. O lume mai co- recta. O lume cu barbati mai fericiti si femei mai fericite — cu totii onesti cu ei insisi. $i putem in- cepe astfel: trebuie si ne crestem fiicele diferit. Si trebuie si ne crestem fii diferit. Prin felul in care fi crestem, le facem un mare deserviciu baietilor. Le innabusim umanitatea. Definim masculinitatea intr-un mod extrem de soot Larrea este o cusca mica, ofelita, ichidem pe baie Ti tnvatam si se teama de fric: he, de vulnerabilitate, de slabiciu- Tiinvatam si-si mascheze 2NGozt ADICHTE «ral sine, pentru trebule si fie, cum se roe ingen ise PE ove ‘De exemplu: doi cop! de gimnaziu, un baiat i o fata, ies in OFaS ambii' avand putini bani de bu- qunar si, cu toate acestea, baiatul este cel caruiai ce cere sa plateasc’ peste tot, sa-si demonstreze masculinitatea. (Sine intrebam de ce baieti furd pani de la parint-) ear fi dac si baieti si fetele n-ar fi educati sdasocieze masculinitatea cubanii? Ce-arfidaca {nloc de principiul ,baiatul trebuie sa plateasca” «am invita ca ,celcare are mai multi bani trebuie saplateasca”? Desigur, vand in vedere avantajul istoric, in prezent barbati sunt de obicel cei care ‘au mai multi bani. Dar daca incepem s4 ne cres- tem copii altfl, atunci poate cd peste 50 de an sau peste 0 100 de ani, baie nu vor mai tra sub presiunea de a-gi demonstra masculinitatea Prt mijloace materiale. Dar de departe cel mai raulucru pecareil fa cem barbatilor ~ inducdndu-le ideea c@ te" sa fie duri- este cA le cream un ego foarte fig: _” i}3@§ FEMINIST(A), FEMINISTI Cu cat un barbat se simte mai obligat sa fie dur, cu atat mai slab ii este egoul. Sile facem si fetelor un mare deserviciu, pen- tru ca le invatam ca trebuie sa aiba gria de egoul fragil al barbatilor. Le invatam ca trebuie sa se restringi in ¢ insele, si se faca mai mici. Le spunem fetelor: ,Pot sé fi ambisioas4, dar nu prea mult. Trebuie sé-ti dorest: sé ai succes dar nu unul prea mare, pentru cd ai f o amenin- tare pentru barbati. Daca esti cea care familia, prefa-te cd nu este asa, mai a suntefi in public, altfl ii emasculez Dar daca am pune sub semaul in rebacil in sdsi premisa de la care pornim? De ce succesu! uunei femei ar trebui sd fie o amenintare pe! un barbat? Dacd am hotari si eliminam pus sisimplu acest cuvant - si nu cred ca este cuvant care 8: ‘mi displaca atat de mult a acesta-, emaseulare? (© cunostinga nigeriana m-a intrebat odata daca sunt ingrijorata ca barbarii se simt inum: dayi de mine.eusunt ingrijrata deloe. Nic macarnumi-a Be prin cap stfu ingrijoratae pentru cd un eo ena de barat care mu ma iNTeFeSeaeH sicu toate acestea am fost socata de un lucru. pemru ca sunt femeie, se presupune c& aspir la o cdsnicie. Se presupune c& deciziile pe care le sua in viatdtrebuie si se subordoneze ideii ci cel nai important lucru pentru mine este casnicia, ‘Cisnicia poate fi un Iucru bun, o sursa de bucu- rie, iubire si respect reciproc. Dar de cele invatam pe fete si aspire la o cAsnicie, dar pe baieti, nu? Cunosco femeie in Nigeria care a hotrat sé-si vandi casa pentru c& nu voia si-| intimideze pe cel care ar fi vrut si se cAsdtoreasca cu ea. Cunosc o femeie nemaritata in Nigeria care, de fiecare dat cand participa la o conferinta, poart verighet’, deoarece vrea ca ceilalti co legi sao ,respecte”. Ceea ce e cu adevarat trist in asta este cd o verighetd o face intr-adevar auto~ mat demna de respect, in timp ce a nu purta ve“ righeta o face ugor de neluat in seam, gi acest# este un mediu de lucru modern. FFT rn PEMINIST(A), FEMINISTE Cunose tinere care se aflé sub o presiune atat de mare ~ din partea familiei, prietenilor, cole- gilor de serviciu -, ca trebuie si se casatoreascé, incat ajung sa facd alegeri dezastruoase. Societatea noastra invata femeia necisitorita de o anumitd varsta s4 vada in statutul ei un eee personal profund. In acelasi timp, despre un bir- bat aflatin aceeasi situatie se spune ci nu s-aho- tarat deocamdata pe cine sd aleaga. Este simplu sa spui: .Dar femeile ar putea foarte usor s4 refuze toate aceste lucrur.” Dar {in realitate este mult mai dificil si mai complex. Suntem cu totii fiinte sociale. Internalizam idei pentru a putea socializa. Chiat si limbajul pe care-l folosim demon- streazd acest lucru. Lar limbajul casniciei este limbajul proprietayi, au limbajul partenerianul Folosim cuvantul respect pentru ceva ce 0 fe- meie are fata de un barbat, dar rareori pentru ceva ‘ce un barbat are fuga de o femele vavat barbaii, cat si femeile spun .Am FACUr-O pentru linistea casniciei mele_— MAMANDA NGOZI ADICHIE cut ‘cand o spun barbatii este de ee des- pre ceva ce oricum nu ar 6 trebuit sa facd. Ceva espre care le vor spune prietenilOr Pe un ton ere deexagerat, cevace pana la urma le demon- rear’ propria masculinitate: ,OF, sotia mea spu- the cA nu pot merge in club in fiecare seara, asa ca, pentru linigtea cAsniciei mele, merg doar in week-end.” Cand femeile spun: Am facut-o pentru lini- tea casniciei mele”, de obicei se refer la faptul ca au renunat la un job, o avansare in cariera, un vis. Le invayam pe femei c& in cadrul relatiilor, compromisul este ceea ce se asteapta de la 0 fe- meie si faca. Ne crestem fetele astfel incat si se vadii ca fi- ind intr-o competitie una cu cealalta, dar nu pen- ‘tru un job sau o realizare personala, cea ce dupa Parerea mea poate fi un lucru bun, ci pentru aten- tia barbatilor. _, Le invatam pe fete c& nu pot fi fiinge sexuale mee mod in care pot fi baietii. Daca avem fet mune deranjeaza si aflam c& au iubite. Dat '¢ 64 aiba iubiti? Doamne fereste! (Desigu®, 26 FEMINIST(A), FEMINISTI asta nu ne impiedica s4 ne asteptam si vind aca- 4 cu barbatul perfect cand vine momentul sa se casatoreasca.) Pe fete le supraveghem. Le iuddm virginitatea, dar pe baieti nu-iliudam pentru virginitate (cea ‘ce ma face s& mi intreb cum ar trebui si functio- neze asta, din moment ce pierderea virginitatii este un proces care de obicei presupune prezen- yaa doua persoane de sex opus.) Recent o tanard a fost violata intr-un campus universitar din Nigeria, iar rispunsul a numerosi tineri nigerieni, deopotriva barbati si femei, a fost cam aga: "Da, violul este ceva gresit, dare ciuta fata intr-o camera cu patru baieti?” Sa Lisim deoparte, pe cat posibil, cruzimea oribild a acestui raspuns. Acesti nigerieni au fost ‘educati si considere femeile inerent vinovate. Si au fost educafi sa astepte atat de putin din partea barbatilor, incat ideea ca se poarta ca niste silba- tici lipsiti de autocontrol este cumva acceptabila. Pe fete le invayam rusinea. Tine-ti picioarele apropiatel Acoperi-te! Le facem sa se simti ca 7— HIMAMANDA NGO2T ADICHIE c sont vinovate de ceva prin simplul fapt Sica eat femei. Si astfelfetele ajung fem} ec aipotexprima dorngele, Care se reduc te ele inseela tere. Care nu pot spune ce gin- esc cu adevirat. Care au ridicat prefacatoria la rang de arta. Cunosco femeie care uraste treburile casnice, darpretinde ci-i plac, pentru cd a fostinvatat’ cd pentru a fi ,0 sotie buna”, trebuie sa fie domes- ticd. $i apoi s-a maritat. $i familia soyului sua inceput sa se plang’ cA s-a schimbat. De fapt, nu s-a schimbat. Doar a obosit s& se prefaci a ceea ce nu este. Problema cu genurile este cd mai degraba ne prescriu cum ar trebui s& fim deca s& ne recu- ‘hoascé asa cum suntem. Imaginati-va cat de fe- Ticiti am fi, cat de liberi de a fi noi ingine, dact ‘uam fi apasatide greutatea agteptatilor impuse de rolurile de gen, Desigur, baieyii gi fetele sunt diferiti din punct de vedere biologic, dar socializarea exagerea7 aceste diferente si apoi declanseaza un proces aR FEMINIST(A), FEMINISTI de autoimplinire. Sa luim de exemplu gatitul, Astazi, este mai probabil ca femeile sa se ocupe de treburile casnice ~ gatitul si curitenia~ decit barbatii. Dar de ce? Pentru ca femeile s-au nascut cu gena gatitului sau pentru ca de-a lungul tim- pului socializarea de gen le-a ficut si considere gititul treaba lor? Aproape cd as fi spus cd poate femeile s-au nascut cu gena gititului, dar apoi ‘mi-am dat seama c4 majoritatea bucitarilor ce- lebri- cdrora li se da titulatura eleganta de chef- ‘sunt barbati. Obisnuiam sé-mi privesc bunica, o femeie sclipitoare, gi sd ma intreb ce ar fi putut & daca ar fi avut in tinerefe aceleasi oportunititi ca bar- batii. Astazi, exist mult mai multe oportunitati pentru femei decat pe vremea bunicii mele, date find schimbarile in politica si legislate, cea ce este foarte important. Dar ce conteaza si mai mult este atiudinea noastra, mentalitatea noast Ce-arfi daca, in educatia pe care 0 dim copii- Jor, ne-am concentra pe abilitare, nu pe gen? Dac nne-am concentra pe interes, nu pe gen?Pe ret : anose o familie cu doi copii, un baiat si o fata, cu doar un an diferenta de varsta dintre ei, simbii sclipitori la scoala, Cand baiatului ti este foame, parinti ii spun fetei: ,Du-te gi pregites- te: fratelui tuo portie de taietei Indomie!” Fete nu place s& pregateasa taiefei pentru fratele ei, dar este fata si trebuie s-o faca. Daca parintiii-ar fi invatat de la inceput pe ambii copii sa gateascat Apropo, gatitul reprezinta o abilitate practica gi folositoare pentru un baiat. Nu am fost nicioda- ta deacord cd un lucru atat de esential ca abilita- teade ate hrani trebuie Kisat in mainile celorlati. Cunosc o femeie care are aceeagi pregitire si acelasi job ca soful ei. Cand vin de la serviciu, ea se ocupa de majoritatea treburilor casnice, ceea ce este valabil pentru numeroase casnicii, dar ‘ceea ce m-a socat a fost ca de fiecare data cand el lischimba scutecul bebelusului, ea ii multumea. ‘Cum ar fi ca ea si considere normal, natural cael SG ajute la ingrijirea propriului copil? Incerc sa uit multe dintre Jectiile de gen pe care le-am internalizat pana am crescut. Dar une~ ori tot ma simt vulnerabila in. fata rolului de ge" pate Sa FEMINIST(A), FEMINIST] Prima data cand am predat scriere creativa la facultate, eram ingrijorata. Nuin legituri cu ceea ce trebuia sa fac la curs, deoarece eram bine pre ‘gatita si predam ceva ce imi plicea. Nu, eram in grijorata in legaturd cu felul in care urma si ma imbrac. Voiam sa fiu luata in serios. Stiam cé find femeie trebuie automat si-mi demonstrez valoarea. $i mi-era teama ca daca arat prea feminin, nu voi fi luata in serios. Minas 8 rit foarte mult si porto fusta cu gloss, dar m-am hotarit sa au. M-am cat cu un costum foarte sobru, f si foarte urat. arta si sa dau ‘Tristul adevar este ca atunei sind va de aspect, barbarii consticuie scandarsu Mulyi dintre noi considera co ome: ‘mai putin feminind, cu ara are sanse m2. fie luatd in serios. Un barbat care se talnire de afaceri nu se gindeste 22 rigs in functie de ceea ce poarta, Tmi dorese s4 mu fi purtat in acea 21 acel cos ‘tum urdt. Safi avur atune! inerederea ta Siluatin se care o am acum, studengil mei ar 8 avursCHIMAMANDA NGOZE ADICHTE ee multe de favatat de a mine. Pentru cl m-ag fi ait mai confortabil, pe deplin si cu adevarat sc insimi, M-am hotdrat si numa mai scuz pen- tru propria ferinitate. Si vreau sd fiu respecta- {ain toata feminitatea mea. Pentru c& merit si fu. Imi plac politica $i istoria gi cel mai bine ma simt intr-o confruntare de idei. Sunt feminina, Ma bucur de feminitatea mea. Imi place s& port tocuri inalte si s ma dau cu ruj. Este plicut si primesti complimente atat de la barbati, cat si de la femei (desi trebuie s& fiu sincer’ gi s& recu- nose ca prefer complimentele venite din partea unei femei elegante), dar adesea ma imbrac cu haine care barbatilor nu le plac sau pe care nu le ~infeleg”. Le port pentru ci-mi plac i pentru ci ma simt bine in ele. ,Privirea barbatilor”, ca fac- tor determinant al alegerilor mele de viata, este pur circumstantial. Nu este usor si vorbesti despre gen. Oamenii se simt inconfortabil, uneori devenind chiar iras- cibili. Atat barbagii, cat gi femeile sunt reticenti ina vorbi despre gen sau tind sa respinga foarte R FEMINIST(A), FEMINIST repede problemele de gen. Pentru ca sé iei in considerare schimbarea statu-quoului este in- totdeauna inconfortabil. Sunt oameni care intreaba: .Dar de ce si fo. losesti cuvantul feminist? De ce si nu spui ciesti un sustinator al drepturilor omului, in general?” Pentru c4 nu ar fi onest. Feminismul fac desigur, din drepturile omulu alegi si folosesti expresia vagi .d lui” inseamn’ si negi specificit: titatea problemei genului. Ar pretinde ca nu femeile au fost de-a randul. Ar fio modalitate de a blema genurilor se referi in 2 CA problema nu este desprea io dint in mod specific desprea io dint feminin. Timp de secole, omenisea aimpirtitoa- menii in dowa grupurisiapoia and de gen ia exclude- rea si oprimarea unui grup. Este absolut firese ca solutia la aceasti problema si jini cone de asta, ‘Uni barbati se sime ameningati de ideea de fe- minism, lar acest fapt cred cl este determinat de nesiguranga cu care baietii sunt crescusi, de felulGoz! ADICHIE NDA NGO RoI MAMA\ e sine le este diminuata daca meee aed steam” controlul ca barbat, oat barbatiar putea raspunde zicand: Bing, ext inerexant, dar eu m1 ma gandesc a2. De fapt, nu gandese deloc in rerment de gen. Poate e mus Si asta eate parte din problema. Faptul ci nu- mevosi birbati nu gindese in mod activ in ter- meni de gen sau nuiauin calcul gen, C& nume- rosi barbati spun, precum prietenul meu Louis, capoate in trecut au existat probleme, dar acum totul este bine, Ca numerosi barbati mu fac nimic si schimbe lucrutile. Dacé esti barbat si cndin- tri intr-un restaurant chelnerul te salut doar pe tine, t-ai gandit vreodata sé-lintrebi: ,De ce nu ai salutat-o gi pe ea?” Barbatii trebuie s@ ia atitu dine in toate aceste situatii aparent minore. Pentru c& genul poate fi inconfortabil, exis: tA modalitati foarte simple de a incheia aceast conversatie. Unii aduc in discutie biologia evolutionists si primatele, felul in care primatele femele se in- clina in fata primatelor masculine ~ genul acest 34, FEMINIST(A), FEMINIST] de lucruri. Dar ideea este c& nu suntem prima te, Primatele traiesc in copaci si mininca rime Noi, nu. : Unii spun: ,Bine, dar si celor sdraci le este foarte greu.” Si este adevarat. Dar nu despre asta este vorba aici, Genul si clasa social sunt dou lucruidiferte. Birbati saraci au totusi privilegiul de a fi birbati, chiar acd nu au privilegiul de a fi bogayi. Am inteles multe despre sistemele de opresiune si felul in care sunt indiferente unul fata de celilalt vorbind cu barbati negri. Discutam la un moment datdes pre gen si un barbat mi-a spus: ,De ce trebuie si tevezi ca fiind femeie? De ce nu te vezi cao fingd umani?” Acest gen de intrebarereprezint’ omo- dalitate de a reduce la ticere experientele speci- fice ale unei persoane. Bineinteles ci sunt fin ‘ya umand, dar exist anumite lucruri care mise ‘ntampld in lume pentru ci sunt femeie. Acelast barbat, apropo, vorbea deseori despre experien- {ele lui ca negru. (La care at fi tebui probabil st rspund: ,De ce nu vorbesti despre experientele ‘ca barbat sau ca fiint’ umana? De ce ca negra)” 3sansananna woozT ADTEHTE ceasta conversatie este despre aga clin AOE Dar femeile detin adevira. ta puters Perv femeic care ii foloseste sexy. nigerian oy zobsine ce vrea de la birbati,) Dar Ce eet Geloc puternica; doar cunoaste o cale sigura de tse folosi de puterea celeilalte persoane. $i apoi ce se intimpla daca respectivul barbat este intro dispositie proasta sau se simte tu sau este tem- porar impotent? Unii vor spune ca femeia este subordonata barbatului pentru cA aceasta este cultura noas- tri, Dar cultura se schimba in mod constant. Am doua nepoate frumoase care au 15 ani. Daca s-at fi nascut acum roo de ani, ar fi fost alungate si omorate. Pentru ci acum 100 de ani in cultura Igbo nasterea a doi gemeni era un semn de riu ‘augur. Astazi aceasta practic este inimaginabili Pentru toata populatia Igho. Care este sensul culturii? Cultura functiones zn ultima instanga pentru a asigura conservare? 36 a toleranya infinita, o gratie nobila; transforma fiecare incépere intr-un spatiu bland, lipsit de posibilitatea spinoasd a consecintelor, Fata de copii se purta ca un adult pe cale sa le in- maneze cadouri minunat ambalate, nu de ziua Jor sau de Craciun, ci fiindea pur si simplu co- piii merit cadouri. Ma strecuram in camera de ide fiecare data cand venea in vizita gi stiteam intr-un colt tragdnd cu urechea la conversatiile ei ‘cu mama. Pentru cd bea elegant Fanta din pahar, am renunfat si eu la sticla gi am inceput si-mi beau cola din pahar. Iubeam s-o privesc: micuya, gratios-senzuala, cu o piele neagrd-neagra, care-i ficea pe oameni si creadi ci e din Ghana sau din Gambia, oricum nu din Nigeria, unde femeile fru- ‘moase au pielea indigo. La clinica unde lucra, f&- cea injectii cu cea mai usoara mana. De fiecare data cand aveam malarie, parintii mei mergeau 0 ori cu magina pana in Enugu, unde stitea, pentr A stiau cd doar la Matusa Chinwe stau atat de li- nigtita cat s-mi poata face tratamentul. 4 EROAREA FEMININA Lavarsta de13 ani, parintii mei au considerat necesar si ma transfere lao alt scoala, una chiar ‘mai riguroasa decit scoala riguroasala care mer. geam. Examenul de admitere se putea da numsi in Enugu, micul oras universitarin care locuiam, Nsukka, find prea mic pentru un centru de exa. minare regional, asa c4 mama m-a dus si stau la Matuga Chinwe, in casa ei mare cu scara grandi- asa gi camere spatioase. Cei trei copii aiei, mai mici decat mine, ar. gau de colo-colo, jucandu-se cu jucarii care se migcau si luminau cand apasai pe butoane. Soacra ei era un accesoriu permanent al veran- dei, de unde emitea ordine citre Matusa Chinwe gi cdtre slujitori. Sotul ei, Unchiul Emeka, era un barbat frumos, sociabil, cirua ti plicea si spu- na bancuri gi si asculte funk la caserofontl dat tare. Poate ci erau o familie ca oricare alta, da, datorita Matusii Chinwe, mi se pareau cumwa ‘magici. Prietena mamei, Matus Ngozi a spus © dat: ,Chinwe este singura femeie pe care o cu nose care chiar se injelege cu soctl ei. $i soacrs ei eo cotoroanga. 8g= CHIMAMANDA NGOZI ADICHTE ‘aveau musafiri tot timpul. Unchiul Emeka spunea banc dupa bane, razand de toatd lumea ide el insusi. Avea o poveste despre cum s-a dus fn America i nua stiut si foloseasc un automat. (alta despre unul care se basea 2gomotos in avi- ‘on gi se prefaicea cd nu stie. ,S4 mai bem ceva!” spunea Unchiul Emeka adesea. Mi se parea un barbat caruia-i place gratitudinea celorlalti. ‘Am petrecut ore in sit cu Matus Chinwe. data, am insofit-o acasi la unul dintre pacienti, un diabetic cu o t&ietura urata la picior. Dupi ce-am plecat, i-am spus Matusii Chinwe: ,De fapt, nu vreau si dau la medicina.” Profesor si parinjii mei se asteptau sa devin medic pentru ca invayam foarte bine. Nu spusesem nimanui ca biologia ma plictisea de moarte, ca tot cea ce voiam si fac era si citesc gi sa scriu. Matus Chinwe era grijulie si bland’, Nu trebuie si iei o decizie acum. Poti astepta cativa ani. Nu trebu- ie si fie medicina, dar trebuie sa fie ceva din care Siti poti cagtiga existenta.” EROAREA FEMININA ‘M-am simgit usurata de cuvintele ei. ram ard tat o nuvela la care lucram, scrisi intr-un caiet dictando, care era si caiet de scoala Ai grija si pastrezi toate povestile pe care le scrii*, mi-a spus. ,Intr-o zi 0 si fii cineva.” In ultima mea seari la ei, cineva a povestit despre un tip care in timpul unui interviu pen- ‘tru un job a mintit in ceea ce prvestevarsta, sti ind c& respectiva companie cau oameni mai ti- neri decat el, si acum incerca si faci rost de un ccertificat de nastere fals. Unchiul Emeka a spus: ‘Exact cum m-a mingitChhinwe a prima intalnire spundndu-mi ci e virgin’.” ‘A izbuenit in ris. Era o glum’ stranie, ire- levantd. Oaspetele a chicotitstanjenit. Matusa Chinwe a zambit sia schimbat subiectul, dar nu inainte si-i observ inclestarea maxilarului. Oaspetele s-a simsit usurat, ecunosedtor ci ba seutit de jena ‘Am observat atunc Chinwe era lipsita de unghiuriascurite, Le ro~ tunjise pe toate. Era un ocean nesfarsit de bunivoing’. « personalitatea MatusiiCHIMAMANDA NGOZI ADICHIE ‘Aveam 15 ani siimi puneam nenumarate intre- bari despre lume. Matuga Chinwe venise in vizita Ja mama si-i povesteascd despre petrecerea-sur- prizd pentru Uncl Emeka. Ascos din poseta de piele eleganta schite de torturi, liste de cumpara turi, un mic teanc de fotografi. !le-a dat mamei sia intrebat-o care poz a Unchiului Emeka cre- de cd ararata cel mai bine pe suvenirurile pentru petrecere, cani si desficitoare de sticle. Mama a privit indelung una dintre fotografii si m-am apropiat si ma uit si eu. Parea recenta, acuta la o nunti plind de baloane festive, Matusa Chinwe intr-o bluza rosie, Unchiul Emeka, cu o cravat rosie si un costum inchis la culoare, atat de strains pe corp, incat parea cusut pe el. ici arata foarte bine”, a spus mama. ,Te de- cupeazi pe tine gio pot folosi pe-asta.” Mituga Chinwe s-a uitat la fotografie. Nu s-a barbierit in ziua aceea’, a spus. .Nu stiu de ce-mi amintesc asta atat de clar dupa ata- tiaani,” Nu s-a barbierit in ziua aceea. spusese cu atita intimitate gi mandrie, de parca fotogra- fia ii amintise de ceva ce prejuia, dar nu voia s3 46 EROAREA FEMININA ‘impartaseasca. Pe un ton care vorbea despre ceva ceeraaal ei si numai al ei. ,300 de invitai. Asta e spus mama. Cuvintele i erau stratifica- te, pline de complimente nerostte: ce sotie dedi cata era Matuga Chinwe, cat de impresionant ca plitea din banii ei aceasta petrecere si, in primul rind, cat de grozav ca avea banii ei. Matusa Chinwe a deviat admiratia mamei cu ‘ugurinta cuiva obisnuit cu complimentele. ,Pe ¢ invit si pe cine nu?", a spus in Igbo, adau- ‘ind in englezi: ,Trebuie sic invit pe tot.” aringii mei erau profesori universitar si se bucurau de confortul familiaral clasei de mijloc. ‘Aveau dou’ masini si o casi si rude cirorale pli- teau taxele scolare, dar niciunul dintre ei nuar fi putut planui o petrecere cu 300 de invitag ira.ca celalalt sa sti, avand banii la comun. Imi amin {esc cd fratele meu i-a rugat sii cumpere un Pat Mac, pe vremea cand jocurile video erau inca ceva exotic, gi'aincercat si-iconving’ spundndurle et ui aveajocul. .Asta pentrucd acei oameni au si alti bani", i-a rispuns mama Se referea la profesori universitari care se ocupatCHIMAMANDA NGOZI ADICHIE sicu alte 111 afaceri, precum cel care inventase ‘masina de zdrobit yam sau cel care ficea vin de caju. Noi nu aveam si alti bani. Matusa Chinwe avea silt bani. Tatal ei provenea dintr-o instari- lie Igbo, familia lui ficea comery in Marea Britanie cu ulei de palmier de peste 100 de ani gi detinea proprietiti in toata Nigeria. In Enugu, orapul natal al Matus Chinwe, 0 strada purta nu- mele tatalui ei. Chiar daca n-arfilucrat ca medic generalist in propria clinica, tot ar fi avut bani in plus. $i, in ochii mei, acest lucru conferea viet sale o aura opulenta. Banii insemnau cd avea po- sibilitatea de a alege, ci putea organiza o petre- cere-surpriza daca si cand voia, ‘Mam dus cu mama la Matusa Chinwe cu 0 2i inainte de petrecere s& 0 ajutam cu pregitirile. O firma de catering se ocupa de gatitul propriv-zis, asa cd noi doar am stat in bucatarie sa facem chin- ‘uintindeam foaia, mama o taia in patratele egale, Matusa Chinwe le prijea pana cand aerul devenea delicios. li spusese Unchiului Emeka ci ‘mancarea era pentru botezul unei rude. EROAREA FEMININA Stateam pe un taburet scund in fata foil de aluat, cand Matusa Chinwe mi-a spus: ,Stai cao femeie, draga mea.” Intotdeauna vorbeam un amestec de Igbo si englezi. Acum imi vorbise in Igbo, Folosise cu- vantul nwanyi care inseamna gi fata, si femeie", Vocea sa inceata sugera cd ficeam ceva rugi- nos, de care nimeni altcineva nu trebuia si sie. (Cand eram mica, mama ma invatase sa stau cum trebuie. »Tine picioarele apropiate*, imi spunea. Coapsele lipite. O dati am intrebat de ce si mama mi-a spus: Pentru ci esti fata gi fetele poarta ro- hii si trebuie sa stea cu picioarele apropiate si thu se vada nimic." Poate ci mama si-a dat seama ‘chasta nu era o explicate plauzibil pentru mine, pentru cd a adaugat c& o data unei fete i-a intrat acolo o furnica gia infepat-o, pentru ci stituse cu picioarele departate. Dar eu purtam pantaloni sicea mai confortabila pozitie dea sta pe taburet nu era cu picioarele apropiate. «Tugi, sunt in pantaloni", am spus. Matusa ‘Chinwe m-a privit uimita. 49CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE Dar stai cum se cuvine, draga mea. Trebuie si stai mereu cum se cuvine, ca o femeie.” Mi-am dat seama ca aceasta pozitie cum se cu- vine era un ritual care trebuia indeplinit. Un ri- tual despre virtutea feminina si despre rusinea feminina, Unul dintre numeroasele ritualuri pen- tru care primesti aprobarea general daca pur si simplu le indeplinesti fara sa pui intrebari. Stai cao femeie era un exemplu marunt al unui ritual important. Fii ticuta si blanda ca o femeie. Nu fii zgomotoasa, nu fii manioasa, nu fii dura, nu fii prea ambitioas: In acel moment nu voiam sa indeplinese ni- mic, voiam si pot sta cat mai confortabil. Dupa un timp, m-am gandit ca intreaga viata a Matusii Chinwe consta in indeplinirea ritualurilor femi- nitatii. Se bucura de aprobarea general sio etala ca pe o rochie eleganta. Intrarea fusese decorata cu o ghirlanda de trandafiri delicayi din serverele albe. Fetele de ‘masi erau albe. Peste tot, trandafiri albi in vaze inalte. Totul era perfect, de o sofisticare fireasca. -Chinwe di eguu", a spus mama, 50 EROAREA PEMININA Expresia di eguu din limba Igbo este dificil de tradus, date find sensurile nuanfate, subtile, Afi remarcabil, deosebit, minunat. Mama o folosea att pentru cei pe care-iadmira, cat si pentru cei Pe careii considera ciudayi. Mitusa Chinwe arita minunat in rochia de culoarea piersici Cred cd Emeka stia de petrecere de mult”, a spus zambind. Avea la gat un colier de coral si deborda de energie, ca un actor in seara pre- mierei, nerabdatoare, emotionata, gata sa con- vvinga publicul de versiunea ei insisi pe care avea so ctaleze. -am dat Unchiului Emeka felicitarea giganti- ca pe care i-o adusesem si m-a imbratisat. .»Cresti foarte repede! In curind vor incepe st apara pretendeni Dar trebuie si-mi ceara mie permisiunea mai intai! Tnainte de tort, a tinut un mic discurs. A numit-o pe Matusa Chinwe regina lui. A spus cie perfee- 1 gi cd face multe sacrificii pentru el sia ste ce rea el si manance de fiecare data sci da status de business, c& ea fi cumpara toate hainele sistie stCHIMAMANDA NGOZI ADICHIE unde se afla toate proprietatile lui, 4 i-a dar {rei copii frumosi si ed ea hotaragte torul fn casa lor siele foarte norocos s& 0 aiba. Oaspetii au ovationat gi au aplaudat. Laude au rizbatut din toate colturile. Matusa Chinwe a fost invaluita de laude, sufocata de laude. Zambea sistralucea. .Sotia perfecta", a spus una dintre prietene- lemamei. ‘Ma tulburat fapeul e4 perfectiunea Matusii CChinwe era definiti doar prin ceea ce ficea pen- tru soul ei, nu prin ceea ce era. Nu prin inteligen- {a iumorul ei, nu prin cat de bine fiicea inject. Ukterior am aflat c4 Matusa Chinwe, nascutd an- slicana, se convertise la catolicism cand se cisa- torise cu Unchiul Emeka. Se transformase, deve- nise persoana pe care si-o dorise el. {In timpul petrecerii a avut loc un incident. © femeie, beata dupd numeroasele sticle de Guiness consumate, a inceput si-i spund diverse wcruri Matusii Chinwe. Despre Unchiul Emeka. Despre fiul de doi ani pe care-1avea cu o fata din ‘Imo. Matusa Chinwe plangea usor in camera de 3 BROAREA FEMININA ‘oaspeti, in timp ce mama o tinea in brate. Parea fantomatica, pierduta. Vorbea incet. ,Nu am ti patla el”, i-a spus mamei, Mai tarziu le-am auzit pe Matusa Ngozi si pe mama vorbind despre Matusa Chinwe. Reactionase cum trebuie, au cézut ele de acord Era cel mai bun lucru. De ce sé te certi sisi star. nesti si mai mult praf? ‘Mitusa Chinwe era un ideal, o idee. Poate ca ‘mama gi alte femei pe care le-am cunoscut mi ‘erau ca ea, dar 0 idolatrizau. Nu doar ca accep- tau ceea ce simboliza ea, ci si aspirau la asta. Experienta Matusii Chinwe nu m-a determinat si pun intrebarile pe care mile puneam. Darle-a ‘modelat. Viafa ei mi-a trezit gandurile la viata. De ce trebuia ca reacta esi fe asa cum se cu- fe pentru a admirata? De ce nu a urlat umili- a in faya lumii, si, daca ar fi ficut-o, de ce asta nar i fost admirabil? Ar fi fost mai uman, mai ‘nest. Nu i-a cerut nimic barbatului pe care- iu bea, si asta era demn de lauda. 2 iubesti i seamna si dai, dar cu siguranta inseamna sa si . De ce nua luat? De ce nua indraznit si ia? 3> CHIMAMANDA NGOZI ADICHIE De ce perfectiunea ei depindea de asta? La scurt timp dupa acea petrecere, Matuga Chinwe si-a schimbat numele. Din Dr Chinwe Nwoye in Dr Chinwe Emeka-Nwoye. In anit '90 era la moda printe femeile proaspatclsétorite din clasele fn- stirte si preia gi numele si prenumele sotului Dar pentru Matusa Chinwe aceasta era o alegere siranie, Nu era proaspit cisatorita, si generatia {mv facuse asta. Ca gicum rispunsul la propria umilire eras se steargi cu totul pe sine insisi si se identifice perfect cu Unchiul Emeka. Sau si spund lumii ci poate el avea un copil cu o alti femeie, dar ea era inca sofia lui gi si fie sofia lui eratotceea ce conta. In acel moment, senti entele mele faya de Matusa Chinwe au inceput si se schimbe. Ceea ce admirasem inainte la ea acum ma deranja. Ceea ce onsiderasem frumuseye etericia devenit doar dependenta fata de recompensele superficiale Pe carelumea le rezerva femeilor care isi ascund Parti din ele insele. $i, mai mult decat orice, ex Derienta ei m-a inspaimaneat, m-a derutat pentru A nu era ugor de explicat. 34 EROAREA FEMININA Aveam 15 ani i eram naiva, plind de certitudi- nile vehemente ale tineretii, Mai tarziu aveam si admir din nou i s-i cer sfatul in diferite mo- ‘mente din viata. Aveam sa ingeleg c& nu Matusa ‘Chinwe era problema, ci societatea. Nu era vina femeilor, cia fortelor sociale care le iceau sa se miceasca. Matusa Chinwe mi-a aritat c4 avutia nu elibereazi o femeie de acele forte. Nici educa- tia, nici frumusetea. Ea m-a ajutat si-mi inteleg feminitatea ca pe ceva complex si admirabil, aa ‘cum si este. Sa resping ,pentru ci esti femeie” ca ‘motivatie valida pentru orice. Si ma striduiese si fiu cea-m: -adevarata-eu, cea-mai-umani-eu, dar si nu m3 contorsionez niciodata in forme care cer aprobarea lumii, Antico pbliat a revists More, in august 015,[Ne putei gsi aici Black Button Books Ste Zamir Olaru, nr. 10 Sector 5, Bucuresti 052077 hello@blackbutton.r0 woew:blackbutton.to In acest eseu elocvent argumentat, Chimamanda Ngozi Adichie le ofera cititorilor o definitie unica a feminismului in secolul xx1, infeles ca incluziune si constientizare. Bazat pe propria experienta si profunda ingelegere a realititilor deseori ‘mascate ale politicilor de gen, acest text reprezinta explorarea unei autoare remarcabile a ceea ce inseamné sa fii femeie si un apel convingator la toate motivele pentru care cu totii ar trebui sa fim feministi.