- PRIMUL AJUTOR CALIFICAT oD] ie ice) arora De As. principal Conf. Dr. Raed ARAFAT Hajnal Erszebet VASS Cristian Marius BOERIUMANUAL DE PRIM AJUTOR CALIFICAT - Editia a 2-a- 9 Etnos Editura Bucuresti 2016Realizarea revizuirii Manualului de prim ajutor calificat s-a ficut sub coordonarea Fundatiei Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (www.cpss.ro) in cadrul proiectului ,Imbunatatirea calititit servicitlor spitalicesti si prespitalicesti de medicina de urgent prin dezvoltarea si implementarea unui program de formare’, proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extins3. Projectul s-a derulat in baza Acordului-cadru intre Consiliul Federal Elvefian, reprezentat prin Agentia Elvetiana de Dezvoltare si Cooperare si Guvernul RomAniei, prin Ministerul Finanjelor Publice si Ministerul Sanat3fii, fiind implementat de catre Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS), in calitate de Agentie executiva prin contractul NB nr 158/05.03.2014 sia actelor aditionale ulterioare. PROGRAMUL DE COOPERARE ELVETIANO-ROMAN SWISS-ROMANIAN COOPERATION PROGRAMME Avertisment ‘Aces manual a fost realizat pentru a sprijini formarea paramedicilor dar nu este un program educational exhaustiy, el trebuind si fie utilizat impreuna cu alte programe de training si resurse educationale. in prezentul material se ofera informatil valoroase pentru dezvoltarea materialelor de pregitire a paramedicului, dar practicienii si cercetitorii trebuie sa se bazeze in permanenta pe propria experienta si pe propriile cunostinte in evaluarea si utilizarea oricarora dintre informatiile cuprinse in prezenta lucrare. Din punct de vedere legal, nici editura, nici autorii, contribuitorii sau redactorii de carte nu isi asum’& nicio responsabilitate pentru vat&marea si/sau pagubele aduse persoanelor sau proprietafilor acestora, din perspectiva neglijenfei sau altor factori similari, sau derivate din utilizarea sau folosirea oricérora dintre metodele, instrucjiunile sau ideile consinute in prezentul material tiparit. Editori: Prof. Asoc. Dr: Raed Arafat, As. principal Hajnal Erzsebet Vass, Conf. Dr: Cristian Boeriu Manager de proiect: loana Mirela Daramus Asistent de proiect: Letitia Mihail Machetare si coperta: Ionut Alexandru Danila Realizare fotografii si materiale video originale: SC Visual Dynamics SRL. Coordonator de proiect Bogdan Boja ‘Tipar realizat de S.C. TIPOGRAFIA EVEREST 2001 S.R.L Copyright ® 2016 CPSS si Ministerul Sanatatii. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, integrala sau partial, indiferent de mijloacele utilizate este interzisa fara acordul scris. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei ARAFAT, RAED Manual de prim ajutor calificat / Raed Arafat, Hajnal Erzsebet Vass, Cristian Marius Boeriu. - Bucuresti :Etnos, 2016 Congine bibliografie ISBN 978-606-93972-3-7 I. Vass, Hajnal Erzsebet I Boeriu, Cristian 616-083.98CUVANT INAINTE Introducerea in mod oficial a nojiunii de paramedic in RomAnia a avut loc in anul 2006 odata cu intrarea in vigoare a Legti 95, desi primele echipaje cu personal paramedical detinand defibrilatoare semiautomate existau in Romania inca din anul 2001 in judetul Mures, ulterior in judequl Sibiu urmate de cele din juderul Hunedoara Aceste echipaje au aparut din necesitatea acordrii rapide a primului ajutor in zonele rurale iar primul echipaj din tar cu personal paramedical a fost infiintat la (banesti, judetul Mures, in cadrul serviciului voluntar de pompieri. Pentru prima data, prin prevederile Legii 95, s-a acceptat in mod oficial ca o persoana fara pregatire medicala de baz sa poata parcurge o formare in domeniul primului ajutor profesionist putand utiliza echipamente medicale cum ar fi defibrilatorul semi-automat, Intrebarea pusi celor sceptici era simpl&: Ce preferati? Sa vina un pompier sé defibrileze un pacient in stop cardiorespirator in 5 minute dandu-i sansa de supraviefuire sau s& asteptati un medic care vine in 20-30 de minute si elibereze un certificat de deces? Pregatirea paramedicilor din Romania se realizeaz3 in centrele specializate ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgent iar, incepand cu anul 2015, se urmareste constant cresterea nivelului de competentaal paramedicilor romani prin pregatirea in accesul intravenos siin asigurarea cailor respiratorit utilizénd alternative la intubatia endotraheala cum ar fi Combitube sau Easytube. Prin acest manualul destinat pregatirii personalului paramedical se realizeaza o standardizare a modului de formare al paramedicilor din Romania, acesta imbunatatind modul de pregatire al paramedicilor prin prezentarea mai multor aspecte practice si informatii recente. La momentul actual, in cadrul Inspectoratelor pentru situafii de urgenfa din fara, sunt peste 11.000 de Pompieri care au parcurs pregatirea de paramediciar cel pugin 3000 dintre ei suntangrenatifn functionarea permanent a sistemului SMURD asigurand 0 medie de peste 1000 de interventii / zi pe plan national. Impactul pe care il are introducerea personalului paramedical din randul pompierilor in sistemul de acordlare al primului ajutor prespitalicesc este unul incontestabil, reducand timpul de reactie si crescnd sanscle de supravietuire a pacientilor ce au nevoie de prim ajutor imediat. Este important de subliniat faptul ca implicarea pompierilor in acordarea primului ajutor calificat, sub diferite denumiri cum ar fi pompier salvator, tehnician medical de urgent sau paramedic, nu este rezervats Roméniei, astfel de practic existnd in foarte multe tari din lume exemple fiind Belgia, Franta, Finlanda, Germania, japonia, Luxemburg, Spania, SUA, mai multe tari din America Latina si din Orientul Mijlociu Realizarea acestui manual se datoreaz muncii sustinute depuse de catre instructorii pompieri din cadrul IGSU, asistentii medicali si nu in ultimul rand medicii din cadrul unitatilor de primiri urgente. Totodata, realizarea manualului, la care se adaugi un numar important de filme educative prin care se explicd diferite tehnici si proceduri, a fost posibila prin sprijinul Guvernului Confederatiei Elvegiene prin proiectul “imbunatatirea calitatii serviciilor de urgenta prespitalicesti si spitalicesti prin dezvoltarea si nplementarea unui program de formare” implementat de catre Fundatia Centrul pentru Politici si Servicii de Sanditate. Acest manual, impreuni cu filmele realizate, este destinat in principal personalului paramedical din cadrul structurilor subordonate IGSU, dar nu se exclude utilitatea acestuia nici pentru personalul din cadrul serviciilor de ambulanta precum sial studengilor din cadrul facultatilor de medicina si colegiilor de asistenti medicali, Celor care vor intr-adevar sa fie de ajutor semenilor si sé exceleze in acest domeniu complex, le urez mult succes $i misiuni usoare! Prof. Asoc, Dr. Raed ARAFAT Secretar de Stat Sefal Departamentului pentru Situatii de Urgenta Ministerul Afacerilor InterneAutori Editori coordonatori: Prof. Asoc. Dr. Raed ARAFAT Medic primar anestezie terapie intensiva Ministerul Afacerilor Interne Secretar de Stat Sef al Departamentului pentru Situatii de Urgent Disciplina Medicina de Urgenta Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” lasi As. principal Hajnal Erszebet VASS Asistenta sefa UPU-SMURD Mures Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures Conf. Dr. Cristian Marius BOERIU Medic primar anestezie terapie intensiva Medic sef UPU-SMURD Mures Spitalul Clinic Judeyean de Urgenta Targu Mures Universitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures Capitolul 1 - Sistemul de asistenta medical de urgenta (SAMU), Capitolul 2 - Masuri de siguranta si protectie, Capitolul 3 - Aspecte etico-legale Coordonatori: Colaboratori : Locotenent-colonel Cristian RADU Maior Eduard VOICU Sef Centrul Operational National _ Sef Centrul de formare si pregatire in descarcerare $i asistenta Inspectoratul General pentru Situafii_medicala de urgent de Urgensa Inspectoratul pentru Situafii de Urgenta ,Dealu Spirit” al Capitan dr, Monica DRAGOMIR Municipiului Bucuresti Sef Compartiment Medicina la Plutonier major Daniel foachim ARSENE dezastre Instructor formator Inspectoratul General pentru Situajii Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistent’ de Urgenta medical de urgent Inspectoratul pentru Situatii de Urgenfa ,Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti Plutonier major Cristian CALDARARU Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare $i asistenta medicala de urgent Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta .Dealu Spirii" al Municipiului Bucuresti Putonier major Catalin CALU Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situatii de Urgenfa ,Dealu Spirii” al Municipiului BucurestiCapitolul 4 Corpul uman - anatomia si fiziologia sistemelor Coordonatori: Colaboratori : Sef Lucrari Dr. PUTICIU Monica, —_Dr. Diana INDRE Medic primar de medicin’ de urgent} Medic specialist medicina de urgent Medic sef UPU-SMURD Arad UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgenf’ Spitalul Clinic Judetean de Urgent Cluj Napoca Arad Dr. Florin PINTEA Universitatea de Vest “Vasile Goldis’, Medic specialist medicina de urgent Arad UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgent Cluj Napoca Dr. Stefan ONIGA Medic specialist medicina de urgent UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judeyean de Urgent Cluj Napoca Dr. Dan CURTA Medic specialist medicina de urgent UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgent Cluj Napoca Capitolul 5 Evaluarea pacientului Coordonatori: Colaboratori : Prof. Dr. Diana CIMPOESU Asist. Univ, Dr. Mihaela Corlade ANDREI Medic primar medicina de urgenti Medic specialist medicina de urgent Medic sef UPU-SMURD lasi UPU-SMURD lasi Spitalul Clinic Judetean de Urgenfa Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ “Sf Spiridon” lagi “Sf Spiridon” lasi Disciplina Medicina de Urgent Sef Disciplina Medicina de Urgenta Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa” lasi Universitatea de Medicin’ si Farmacie “Grigore T. Popa” lasi Capitolul 6 Caile aeriene si ventilatia Coordonatori: Colaboratori Prof. Dr: Diana CIMPOESU, Sef Lucrari Dr. Anca HAISAN, Medic primar medicin’ de urgent Medic specialist medicina de urgenta Medic sef UPU-SMURD lagi UPU-SMURD lasi Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ Spitalul Clinic Judetean de Urgenta “Sf Spiridon’ lasi “Sf Spiridon’ asi Disciplina de Medicina de Urgenta Sef Disciplina Medicina de Urgent Universitatea de Medicina gi Farmacie Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa’ Iasi igore T. Popa” lasiCapitolul 7 Resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) Coordonatori: Prof. Dr. Diana CIMPOESU, Medic primar medicina de urgenta Medic sef UPU-SMURD lasi Spitalul Clinic Judetean de Urgenta “Sf Spiridon” lagi Sef Disciplina Medicina de Urgenta Universitatea de Medicina siFarmacie “Grigore T. Popa’ lasi Capitolul & Colaboratori : Asist. Univ. Dr. Ovidiu POPA Medic specialist medicina de urgenta UPU-SMURD Iasi Spitalul Clinic Judetean de Urgent “Sf Spiridon’ lasi Disciplina Medicina de Urgenta Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa’ lasi Asist. Univ. Dr. Mihaela DUMEA, Medic specialist medicina de urgenta UPU-SMURD Iasi Spitalul Clinic Judetean de Urgenta “Sf Spiridon” lasi, Disciplina Medicina de Urgent Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa’ asi Urgente medicale: Respiratorii, Cardiovasculare, Neurologice, Gastrointestinale, Urogenitale Coordonatori: Sef Lucrari Dr, Adela GOLEA, Medic primar medicina de urgenta Medic sef UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj Napoca Sef Disciplina de Urgenta Universitatea de Medicin’ si Farmacie “luliu Hafieganu” Cluj Napoca Colaboratori : Dr. Diana INDRE, Medic specialist medicina de urgent’ UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ Cluj Napoca Dr. loana RUS Medic specialist medicina de urgenta UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj Napoca Dr. Ziana MOTORA Medic rezident medicina de urgent’ UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judeyean de Urgent Cluj Napoca Student voluntar Cristina BIRSAN UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj Napoca Student voluntar Robert SIMON UPU-SMURD Cluj Spitalul Clinic Judetean de Urgenya Cluj Napoca Urgente medicale: Infectioase, Toxicologice, Psibiatrice, Metabolice, Reacfii alergice Coordonator: Conf. Univ. Dr: Luciana ROTARU, Medic primar medicina de urgent Medic sef UPU-SMURD Craiova Spitalul Clinic Judefean de Urgent Craiova Sef Disciplina Medicina de Urgenta Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova Colaboratori: As. Med. Pr Irina Lorena NICA UPU-SMURD Craiova Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova ‘As. Med, Pr: Sterie Danie! SEGARCEANU UPU-SMURD Craiova Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ Craiova As, Med. Pr: Florin CIOACA UPU-SMURD Craiova Spitalul Clinic Judefean de Urgenfa CraiovaCapitolul 9 Trauma Coordonatori: Dr. Zsolt BERES Medic primar medicina de urgenta Medic specialis anestezie terapie intensiva UPU-SMURD Bihor Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea Capitolul 10 Urgentele de mediu Coordonatori: Dr Carmen BARTHA Medic primar medicina de urgenta UPU-SMURD Timis Spitalul Clinic Judetean de Urgenta “Pius Brinzeu" Timisoara Colaboratori : Maior Eduard VOICU Sef Centrul de formare si pregitire in descarcerare gi asistent’ medical de urgent Inspectoratul pentru Situajii de Urgengi ,Dealu Spirii Municipiului Bucuresti, Sublocotenent Panfil Alin MOLDOVAN Sef Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situasii de Urgensa “Horea” Mures Plutonier adjutant sef Dan TUGUI Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asisten}x medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situatii de Urgenf’ “Mihail Grigore Sturdza’ lagi Plutonier adjutant sef Cristian NITESCU Asistent coordonator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistens medicala de urgenga Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Unirea’ Alba Plutonier adjutant Vasile PRECUP Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenyi ali de urgent Inspectoratul pentru Situajii de Urgenga “Horea” Mures Putonier major Catalin CALU Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenfa medicala de urgent Inspectoratul pentru Situagii de Urgenta ,Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti, Plutonier major Claudiu TODORAN, Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare $i asistenja medicala de urgent Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Horea” Mures al Colaborator: Dr Mihai Bujor GRECU Medic primar medicina de urgenta Medic sef UPU-SMURD Timis Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ “Pius Brinzeu” TimisoaraCapitolul 11 Nasterea si ingrijirea nou-nascutului Coordonatori: Dr. Mihai Bujor GRECU Medic primar medicina de urgent Medic sef UPU-SMURD Timis Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Pius Brinzeu” Timisoara Capitolul 12 Urgente pediatrice Coordonatori: Dr. loana BENTA. Medic primar medicina de urgent UPU Pediatrie Cluj Spitalul Clinic de Urgent& pentru Copii Cluj Napoca Dr. Dan NOUR Medic primar medicina de urgenta Medic sef UPU Pediatrie Cluj Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj Napoca Capitolul 13 Pacienti cu nevoi speciale Coordonatori: Plutonier Adjutant Corina GHIURCO Asistent coordonator Inspectoratul pentru Situatii Urgensa “Porolissum” Salaj de Capitolul 14 Transportul victimelor si telemedicin Coordonatori: Dr. Apor BARTOS, Medic primar medicina de urgenta UPU-SMURD Mures Spitalul Clinic Judetean de Urgenya ‘Targu Mures Colaborator Dr. Carmen BARTH. Medic primar medicina de urgenta UPU-SMURD Timis Spitalul Clinic Judetean de Urgent "Pius Brinzeu” Timisoara Colaborato1 Dr. Diana MOLDOVAN Medic primar pediatrie UPU-SMURD Mures Spitalul Clinic Judetean de Urgent’ Targu Mures Colaboratori : As. Med. Pr. Camelia FIORDEAN UPU-SMURD Mures Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures naCapitolul 15 Incidente cu multiple vietime Coordonatori: SublocotenentPanfil AlinMOLDOVAN Sef Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situajii de Urgent “Horea” Mures Capitolul 16 Descarcerare si salvari Coordonatori: Dr. Andrea RAZNOVAN, Medic specialist medicina de urgenga UPU-SMURD Constanta Spitalul Clinie Judefean de Urgenta Constanta Colaboratori Maior Eduard VOICU Sef Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medical de urgenta Inspectoratul pentru Situatii de Urgensi ,Dealu Spirit" al Municipiului Bucuresti Plutonier adjutant sef Dan TUGUI Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenti medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situajii de Urgeny’ “Mihail Grigore Sturdza” lagi Plutonier adjutant sef Cristian NITESCU Asistent coordonator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situatii de Urgent "Unirea’ Alba Plutonier adjutant Vasile PRECUP: Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medical de urgeny& Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Horea” Mures Putonier major Catalin CALU Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situajii de Urgenj ,Dealu Spit Municipiului Bucuresti, Plutonier major Claudiu TODORAN, Instructor formator Centrul de formare si pregitire tn descarcerare si asistenté medicala de urgent Inspectoratul pentru Situafii de Urgent’ “Horea" Mures al situatii speciale Colaboratori : Plutonier adjutant Adrian MAVROMALIDI Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenja medical de urgent Inspectoratul pentru Situatii de Urgen “Dobrogea” ConstantaCapitolul 17 Incidente cu rise de contaminare Coordonatori: Col. LUCACIU Marcel Capitolul 18 Manevre si proceduri de lucru Coordonator Sublocotenent Panfil Alin MOLDOVAN Sef Centrul de formare $i pregatire in descarcerare si asistenté medical de urgenta Inspectoratul pentru Urgent “Horea” Mures Maior Eduard VOICU Sef Centrul de formare si pregiitire in descarcerare si asistenta medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situatii de Urgenfa ,Dealu Spirii’ al Municipiului Bucuresti Situatii de Colaboratori: Plutonier adjutant sef Dan TUGUI Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenta medicala de urgensa Inspectoratul pentru. Situa Sturdza” lasi Plutonier adjutant sef Cristian NITESCU Asistent coordonator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenta medicald de urgenta Inspectoratul pentru Situagii de Urgenta “Unirea” Alba Plutonier adjutant Vasile PRECUP Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medical de urgent Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Horea” Mures Putonier major Catalin CALU Instructor formator Centrul de formare si pregitire in descarcerare si asistenya medicala de urgenta Inspectoratul pentru Situajii de Urgent ,Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti Plutonier major Claudiu TODORAN Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistensa medical de urgenta Inspectoratul pentru Situagii de Urgenta “Hore: Plutonier major Cristian Tulian CALDARARU Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistenta medicala de urgensa Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti Plutonier major Daniel loachim ARSENE, Instructor formator Centrul de formare si pregatire in descarcerare si asistensai medical de urgenta Inspectoratul pentru Situasii de UrgensA ,Dealu Spirit” al Municipiului Bucuresti de Urgenti “Mihail Grigore MuresEchipamente, procedure, manevre - DVD Echipajele de prim ajutor calificat sunt frecvent primul echipaj medical, care ajunge la locul incidentului. Astfel modul de pregitire si cunostinfele acumulate in faza de pregitire a paramedicilor este de important crucialé pentru asigurarea calitafii ingrijirilor. In urma unei experiente de 7 ani de la apariia primului volum al manualului de prim ajutor calificat gi ca urmare a necesitagii aducerii la a informatiilor necesare pregatirii si perfectionarii continue a paramedicilor, a sosit ziua aparifiei celei de-a2-a edit Aceasté editie, in premier’, pe Langa suportul scris include 0 anex’ cu suport video (DVD) dorind si explice si sub aceasta forma, echipamentul medical existent pe ambulantele de tip ,B2", precum si o parte dim materialele sanitare folosite. Pentru o mai bund injelegere si pentru a asigura un nivel calitativ superior activitatii profesionale sunt prezentate o gama de manevre si proceduri necesare facilitarit procesului de tnvafare si perfectionare a personalului paramedical, Sunt prezentate cele mai importante aspecte necesare pregittirii profesionale pentru activitatea de prim ajutor calificat in prespital, folosind noile informatii prevzute in protocalele medicale curente. Multumim tuturor colaboratorilor care au sprijinit si au facut posibilé dezvoltarea acestui material video. Realizarea tehnica a materialelor foto-video a fost realizat’ de o echipa coordonata de dl Bogdan Boja, cérora le mulfumim pentru profesionalismul de care au dat dovada si infinita rabdare si dedicare. Fotografii: Bogdan Boja, Andrei Tones Editare Foto: Bogdan Boja Filmare: Alin Calota - director imagine/operator video Robert Mihai ~ operator video Andrei Tones - director imagine Matei Gheorghe - regizor Editare video & Grafica Bogdan Boja Lista materiale DVD Echipamente 1. Ambulanta tip B2 2. Aspiratorul de secretii 3. Balonul de ventilatie 4. Butelia de oxigen 5. Defibrilatorul Corpuls 3 6. Echipamentul de protectie Geanta medical 8. Incdlzitorul de perfuzii -Bigler 9. Injectomatul AgiliaManevre si proceduri 1 6. 10. 11, 12, Siguranta personalului a. Imbracare/dezbracare manusi b. Spalare pe maini jerarea cAilor aeriene a. Eliberarea cailor aeriene adult b. Bliberarea cAilor aeriene copil c. Bliberarea c&ilor aeriene sugar d. Eliberarea cailor aeriene nou nascut Pozitia lateral de siguranya ‘a. Pozifia laterala de siguranta adult b. Pozitia laterala de siguranta copil c. Pozitia laterala de siguranta nou nascut si sugar Suportul vital de baz a. Suportul vital de baz adult b. Suportul vital de baz’ copil c. Suportul vital de baz sugar 4d, Suportul vital de baz’ nou nascut Dezobstructia cailor aeriene a. Dezobstructia cailor aeriene adult b. Dezobstructia cailor aeriene copil . Dezobstructia calor aeriene nou nascut si sugar Resuscitarea cardio pulmonara a. RCP in echip’ modul 1 b. RCP in echipa modul 2 Compresiuni toracice externe a. Compresiuni toracice externe adult b. Compresiuni toracice externe copil c. Compresiuni toracice externe sugar d. Compresiuni toracice externe nou nascut Ventilatia a. Ventilatia cu balon si masca 1 salvator b. Ventilatia cu balon si masca 2 salvatori Aspirarea c&ilor aeriene a. Aspirarea cailor aeriene adult b. Aspirarea cailor aeriene copil Protezarea cailor aeriene a. Montarea Pipei Guedel b. Inserare Combitube Evaluarea secundara a. Oxigenoterapia b. Masurarea parametrilor functionali i. Masurarea functiilor vitale (puls, tensiune arteriala, respiratie) ii, Masurarea glicemiei iii, Masurarea temperaturii c. Acces intravenos periferic ‘Tipuri de bandaje a. Bandaj tip “capelina “cu pansament tubular tip “surgifix” b. Bandaj tip “capelina” cu fasa elastica c. Bandajarea ochiului d. Bandaj tip “prastie” pentru nas e. Bandajarea prastie pentru barba13. 14. 15. 16, 17. 18, 19. £ Bandajarea plagilor gatulul g. Bandajarea plagii suflante h, Bandajarea si fixarea unu obiect penetrant i i k Bandajarea plagii cu evisceratie Bandajarea antebrarulut Bandajarea cotului 1. Bandajarea genunchiului m, Bandajarea gambei ‘Tipuri de imobili a. Imobilizare cu bandaj triunghiular b. Imobilizarea antebrajului cu atela vacuum . Imobilizarea genunchiului cu atela vacuum d. imobilizarea gleznei cu atela vacuum 2 ¢. Imobilizarea pe targa in 5 puncte f 8 h. lizarea pe Baxtrap . Fixarea pacientului pe targa metalica (normal si foarfeca) Imobilizarea pacientului cu targa lopat& i. Imobilizarea victimei traumatizate cu targa lopata din picioare Montare guler cervical a. Montarea gulerului cervical fix cu victima in decubit dorsal b. Montarea gulerului cervical fix cu victima in sezut ¢. Montarea gulerului cervical reglabil cu victima in decubit dorsal d. Montarea gulerul al reglabil cu victima tn sezut Montarea atelei de tractiune Montarea centurii pelviene Mutarea victimei a. Mutarea victimei pe scaunul de transport b. Mutarea victimei netraumatizate cu prelata de transport c. Mutarea victimei netraumatizate de pe jos pe musama- targa si fixare in 5 puncte . Podul tmbunatatit Extragerea de urgenta Scoaterea castii motoCUPRINS 1.1 Dezvoltarea si cunoasterea verigilor sistemului medical de urgenta din romania 9 1.2 Rolul si responsabilitagile echipajul de prim ajutor (E.P.A.) 15 1.3 Formarea si acreditarea pompierilor salvatori si a instructorilor in domeniul primului ajutor ... 17 2.2 Principalele tipuri de emofii in situagii traumatizante 2B 23° Semne si simptome ale stress-ului 24 24 Managementul stresului 27 25 — Protectia personalului si masurile de protectie universal impotriva bolilor infectioase... 29 2.6 — Siguranya zonet 3.1 Etica medical 3.2 Concepte legale 4.1 Anatomia topografic’ 4.2 Anatomia si fiziologia sistemului respirator 47 4.3 Anatomia si fiziologia sistemului circulator 54 4.4 Anatomia si fiziologia sistemului nervos 59 4.5 Anatomia si fiziologia sistemului musculo-scheletal 60 4.6 Anatomia $i fiziologia pielii 67 4.7 Anatomia i fiziologia sistemului digestiv 68 48 Anatomia si fiziologia sistemului uro-genital 7 49 Semiologie 5.1 Pacientul bolnav versus non- bolnay, pacientul medical versus traumatizat 5.2. Evaluarea zonei 100 5.3 Evaluarea inigiala (primara) 102 5.4 Examinarea secundara a pacientului 107 5.5 Reevaluarea 118 5.6 Istoricul pacientulut 119 5.7 Gandirea critica si luarea deciziilor 1206.1.Anatomia si funcfionarea sistemului respirator 6.2 Managementu! cailor aeriene 6.3. Ventilatia 6.4, Managementul avansat al cailor acriene 6.5 Oxigenoterapia 6.6 Obstructia cailor aeriene cu corpi straint 6.7 Ventilarea pacientilor cu situatii speciale 6.8 Ventilatia non-invaziva cu presiune pozitiva (CPAP) 7.1 Lantul supraviefuirii 7.2 Suportul vital de baza la adult (SVB) 7.3 Suportul vital de baza la copii (SVB) 7.4 Suportul vital de baza la sugari 7.5 Defibrilarea 7.6 Suportul vital avansat (ALS/SVA) la adult 7.7 Resuscitarea in echipa 7.8 Situatiile speciale in resuscitare 8.1 Urgentele respiratorii 8.2 Urgente cardiovasculare 8.3 Urgente neurologice 8.4 Urgente gastrointestinale 8.5 Urgente urogenitale 8.6 Urgente infectioase 8.7 Toxicologie 8.8 Urgente psihiatrice 8.9 Boli metabolice 8.10 Reactii alergice 9.1 Mecanismele traumei 9.2 Politraumatismele 9.3 Scorul de trauma 9.4 Evaluarea pacientului traumatizat 125 127 134 139 um. 146 152 153 158 159 164 170 175 178 185 186 196 206 216 223 227 229 236 248 251 256 259 262 2639.5 Managementul pacientului traumatizat 265 9.6 Hemoragiile si leziunile de tesuturi mot 270 9.7 Pansamente si bandaje 274 = 9.8 Arsuri 217 9.9 Traumatismele capului, gatului si coloanei 281 9.10 Traumatismele toracelui, abdomenului si bazinului 287 9.11 Traumatismele membrelor 10.1 Degeraituri 10.2 Hipotermia accidental 310 10.3 Stopul cardiac si hipotermia 31 10.4 Hipertermia accidentala 312 105 Electrocutarea 312 10.6 Fulgerarea 313 10.7 inecul 314 10.8 Imersia 316 10.9 Muscaturi de insecte, animale 316 11.1 Nasterea 11.2 ingrijirea nou nascutului 327 12.1 Abordarea standardizata a triajului pediatric. 13.1 Abordarea pacientilor cu. probleme fizice 363 13.2 Abordarea pacientilor cu probleme mentale 364 13.3 Pacienti cu diverse patologii (artroze, artrite, scleroza multipla, demenfa, atacul de panica) 366 13.4 Abordarea pacientului varstnic 369 13.5 Abordarea pacientului abuzat 371 13.6 Abuzul si violenta intrafamilials 372 13.7 Abuzul si violenta asupra copiilor 375 13.8 Abuzul asupra celor varstnici si cu dizabilitati 37614.1 Transportul victimelor 380 14.2 Conduita pe durata transportului spre spital si predarea pacientului 399 14.3 Telemedicina 400 15.1 Etapele premergatoare in cazul intervenfiei la accidente cu victime multiple 405 15.2 Desfasurarea interventiei propriu-zise 406 15.3 Descarcerarea a2 16.1 Descarcerarea i speciale 423 Astfel de situatii includ 17.1 Langul operatiunilor de salvare in evenimete de natura cbrn 18.1 Imobilizarea coloanei vertebrale cu ajutorul vestei extractoare (exp. KED, SED, ete.) 446 18.2 Imobilizarea generala a unei victime, pe spate, cu ajutorul unei suprafeje dure (targa baxtrap) 451 cu lopesi .. 454 18.4 Imobilizarea generala a unei victime ce se afla in picioare, cu ajutorul unei targimetalice... 457 18.3 Imobilizarea general a unei victime, care se afla pe burt, cu ajutorul ti 18.5 Amplasarea chingit paianjen 459 18.6 Imobilizarea generala a unei victime cu ajutorul unei saltele cu vacuum 461 18.7 Imobilizarea unui membru superior cu ajutorul esarfei 463 18.8 Imobilizarea unui membru cu ajutorul atelei vacuum 465 18.9 Imobilizarea unui membru inferior cu ajutorul unei atele de tractiune 468 18.10 Ridicarea victimei cu 3 salvatori: pod simplu 469 18.11 Ridicarea victimei cu 3 salvatori: podul olandez an 18.12 Ridicarea unei victime cu 3 salvatori: targa cu lopeti 473 18.13 Ridicarea victimei cu ajutorul unui bordul de lemn sau baxtrap 475 18.14 Ridicarea victimei cu patru salvatori: pod imbunatatit 478 18.15 Ridicarea victimei cu 4 salvatori: cu pod olandez tn 4 480 18.16 Ridicarea unei victime cu ajutorul unei targi metalice cu lopeti 482 18.17. Ridicarea victimei ce se afla intr-o poziie deosebita 485 18.18 Transferul victimei in pozitie asezaté, pe o targa 487 18.19 Transferul unei vietime in pozitie asezaté, pe un scaun de transport 48818.20 Transportarea: fixarea victimei pe targa 18.21, Transportarea pe targa: plecare, mers si oprire 18.22 Transportarea: trecerea unui obstacol cu 3 brancardieri 18.23 Transportarea: trecerea unui obstacol cu 4 brancardieri 18.24 Transportarea printr-un spafiu stramt 18.25 Transportarea in pant sau pe scari 489 490 493 495 498 499Introducere Sistemul Medical de Urgen}a reprezint& ansamblul de structuri, forje, mecanisme si relafii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeazd proceduri integrate de management specializat si/sau calificat, avand ca scop principal asistenta asigurata de institugiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatafii, Ministerului Afacerilor Interne | si/sau in structura autorit3gilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Direcjia pentru apel unic de urgent 112. El include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logist tehnic si medical, destinate in principal salvarii si pastrarii vietii, \ 1.1 DEZVOLTAREA SI CUNOASTEREA VERIGILOR SISTEMULUI MEDICAL DE URGENTA DIN ROMANIA Acest sistem s-a dezvoltat ca urmare a documentérii faptului ca pacientii ce primesc ingrijiri adecvate {inaintea ajungerii la spital, au sanse mai mari de supraviefuire dupa un accident ori eveniment medical acut, fata de cei care nu beneficiaz’i de acestea. Problemele care pot aparea in faza de prespital a SMU. sunt in general legate de controlul si coordonarea personalului, Pentru ca un S.M.U. sa functioneze ficient, atat in cazurile de rutina cat si in cele complexe, toti cei implicagi trebuie s& inteleaga rolul pe care il au. Aceast’ inelegere se dezvolt3 printr-o colaborare strans§, printr-o planificare judicioasa $i un efort comun, continu. Puteti infelege functionalitatea unui S.M.U urmarind secventele prin care un pacient parcurge etapele acestui sistem. LANTUL SUPRAVIETUL II - Lantul supravietuirit Fig. Copyright prin achtatle hteps://www.dreamstime.comACCES Acest prim gest activeaz’ S.M.U, Apelul la 112 este universal si gratuit. 112 poate fi apelat din orice rejea de telefonie fixa sau mobili, chiar dacd telefonul este blocat. Abonatii care apeleaza 112 nu plitese sume suplimentare la factura telefonica, Sistemul Nafional Unic pentru Apeluri de Urgent (SNUAU) este constituit in scopul furnizarii catre cetiteni a Serviciului de Urgenfa 112 si asigura preluarea apelurilor de urgent de la cetijeni dupa caz, transmiterea acestora catre agentiile specializate de interventie, sau al prelucrarii lor si alertarit directe a echipajelor de intervensie in vederea asigurarii unei reactii imediate, uniforme siunitare pentru solutionarea urgenfelor. Pentru furnizarea Serviciului de Urgenté 112, SNUAU este compus din centrele unice pentru apeluri de urgena, dispeceratele de urgenta si dispeceratele integrate de urgent, organizate la nivel de resedinga de judef, la nivelul metropolei Bucuresti llfov sila nivelul municipiilor si oraselor saut acolo unde este necesar, - centrele unice pentru apeluri de urgensa sunt operate de administratorul SNUAU; = dispeceratele de urgenta sunt operate de agentiile specializate de intervensie; = dispeceratele integrate de urgenta sunt operate de administratorul SNUAU si de agentiile specializate de interventie. SNUAU asigura cooperarea intre agentille specializate de interventie ale Politiei, Pompierilor, Ambulangei, SMURD si Jandarmeriei care au obligatia de a asigura interventia la urgente. Personalul centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din personal specializat care rspunde la apelurile de urgeny, 24 din 24 de ore. Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgens3 si a-i ajuta tn cel mai scurt timp posibil. Numarul unic pentru apelu de urgenta 112 se apeleazi atunci cand este necesara interventia agentiilor specializate de interventie, pentru asigurarea asistentei imediate 1n situagit in care este periclitata viata, integritatea ori sanatatea cetSteanului, ordinea public’, proprietatea publica sau privata ori mediul. Centrele unice pentru apeluri de urgenja dispun de o baza de date care fi ajut’ pe operatorii 112 sa identifice numarul de telefon (Automatic Number Identification - ANI) de la care este apelat serviciul de urgenta, sa identifice apelantul si s& localizeze apelul (Automatic Location Identification ALI), incidentul produs (in baza unui index de incidente) precum si resursele de interventie cele mai apropiate. Acest lucru este posibil cu ajutorul indicilor/sistemelor de identificare: = prin ANI pe monitoru] operatorului 112, apare numarul postului telefonic de unde este apelat sistemul; = prinALIpemonitorul operatorului 112 apare adresa apelantului, locul de unde acesta suna si 0 serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea giisirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului. In vederea solutionarii cazurilor de urgent, se foloseste si aplicatia AVL (Automatic Vehicle Location) care identifica pozitia autovel angajate in procesul de interventie in situatiile de urgent, dotate cu echipamente de comunicafii radio (conventionale sau digitale) care contin un subsistem GPS. Pentru a putea transmite datele intre terminalele mobile si serverul AVL, aplicatia utilizeaza refelele radio digitale si/sau analogice (conventionale), pentru pozitionarea vehiculelor de interventie si identificarea traseelor optime de deplasare a acestora. De asemenea sistemul permite inregistrarea convorbirilor si stocarea datelor Ce aduce nou sistemul 112: = unicitate; = rapiditate; = eficiensa; acces facil; = universalitate (multilingvism); = confidensialitate = cooperare intre agenfiile de urgent. incepand cu anul 2015, SNUAU_ introduce nofiunea de mesaj asociat unui apel de urgent, stabilind numarul 113 ca numar unic pentru mesajele asociate apelurilor de urgent in rejelele publice de telefonie mobila. STS a identificat si implementat o solutie de accesare a serviciului de urgenta de catre persoanele cu deficiente de auz si/sau vorbire, prin integrarea in arhitectura existenta a SNUAU a unei functionalitati de recepfionare/transmitere de mesaje scurte de tip SMS, pastrand, totodata, caracteristicile functionale de baz ale serviciului 112 de voce: gratuitate si accesibilitate.eva PRIMUL AJUTOR Primul si probabil cel mai important contact al pacientului cu $.M.U. este cel al aparisiei salvatorului. ‘Acesta este elementul cheie in acordarea ingrijirilor de urgenya. in anumite situajii actiunea unui salvator poate insemna diferenta dintre via}3 si moarte. Un factor cheie in supraviefuirea celor aflati in stop cardio respirator (SCR) este timpul scurs din momentul in care inima a tncetat s& mai bata si pana cAnd resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) este inigiata. Primului ajutor calificat se efectueaza in regim public, este o datorie a statului si un drept al cetateanului. Astfel, primul ajutor se poate acorda si intr-un cadru institusionalizat, de citre echipe aflate sub coordonarea Inspectoratelor pentru Situafii de Urgent, in colaborare cu autoritatile publice locale $i structurile Ministerului Sinatayi. Echipele de prim ajutor calificat sunt dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata. Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat si ambulantierii sunt formati si autorizagi tn utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor si standardelor nationale si europene in vigoare, si autospeciale de interventie fara capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate. Acordarea primului ajutor calificat este organizat astfel incat, timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenj3 sa nu depaseascs ~ Sminute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, in zonele urbane, la cel puyin 90% din cazurile de urgensa; — 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, in zonele rurale, la cel pusin 75% din cazurile de urgenja in acelasi timp se poate vorbi si de persoane cu pregatire minima in acordarea primului ajutor de baz (salvatori laici), care, urmare a indicafiilor furnizate de c&tre dispeceratul medical, pot acorda primul ajutor pani la sosirea echipajelor specializate. Persoanele fara pregatire medical pot acorda primul ajutor de baza in mod voluntar, pe baza indicaplilor furnizate de c&tre dispeceratul medical pentru salvarea vie}ii sau sinatafii unei persoane. DEFIBRILARE PRECOCE Conceptul defineste aplicarea unui soc electric inimii tn cel mai scurt timp de la instalarea stopului cardio respirator. In cadrul $M.U. rolul defibrilarii il au echipajele de prim ajutor: Acestea au fost formate si autorizate s& utilizeze defibrilatoarele semiautomate, avand in vedere timpul rapid de reactie de la primirea solicitarii pana in momentul ajungerii la locul interventiei cat $i dispunerea acestora. ins&, odata cu perfectionarea S.M.U. s-a ajuns|a concluzia cd acest timp trebuie scurtat si mai mult, avand in vedere si statisticile medicale care arata ca defibrilarea in primele 3-5 minute de la instalarea SCR impreund cu masurile de RCP, cresc sansele de supravieyuire ale pacientului cu 50 - 70%, Astfel, s-a luat decizia implementarii unui program de instalare in locuri publice a unor defibrilatoare, concomitent, cu inceperea programului de pregiitire a populafiei, astfel incat oamenii sa primeasca informatii atat despre defibrilatoare, cat si despre masurile de prim ajutor in caz de SCR. Prin urmare, daca in 1990 pentru prima data un defibrilator era folosit in prespital, astazi dispunem de defibrilatoare in locuri publice care se pot folosi sub indrumarea dispecerilor de la 112 de catre orice cetiijean instruit. Saltul este urias, iar sansele de supravietuire ale pacientilor sunt din ce in ce mai ridicate, ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD) sunt structuri publice integrate de interventie, fara personalitate juridica, care funcfioneaza in organigrama Inspectoratelor pentru Situatiide Urgenta, respectiv a Unitatii Speciale de Interventie in Situagii de Urgent, precum si, in structurile autoritafilor publice locale si/sau a unor spitale jucejene si regionale de urgent. Asistenta medicala publi interventie (echipaje mixte formate din medic, asistent medical si pompieri salvatori constituite si dotate conform standardelor si normelor europene in vigoare. de urgent tn faza prespitaliceasca se va acorda utilizand echipaje de i/sau voluntari), Echipajele publice de interventic de urgenta, transport si consultatii in faza prespitaliceascd sunt clasificate dupa cum urmeazs\ 1. Echipaj de prim ajutor fara capacitate de evacuare a victimel (PA): ~ mijlocul utilizat: poate include orice tip de vehicul dotat cu echipamentele necesare acordarii primului ajutor calificat; ~ _astfel de echipaj poate acfiona si fSra vehicul, cu condiia definerii echipamentului necesai ~ minimum doua persoane - 2 salvatori cu instruire paramedicali: + dupa caz, un conducator auto cu instruire paramedical’; + incazul echipajelor de pompieri care intervin la incendii cu autospeciale de intervengie dotate cu echipament de prim ajutor calificat si defibritator semiautomat, cel putin 3 persoane din cadrul echipajului vor fi formate ca personal paramedical, 2. Bchipaj de prim ajutor cu capacitate de evacuare a victimet (PA-1): = mijlocul utilizat: ambutanye tip B2 sau nave; = minimum 3 persoane: © 2salvatori cu instruire paramedicala; + un conducator al mijlocului de intervensie cu instruire paramedical’. 3. Echipaj medical de urgenta cu asistent (EMU-A): ~ mijlocul utilizat: ambulanye tip B2 sau nave; = minimum doua persoan * unasistent medical cu pregitire in acordarea asistenjei medicale de urgent: + un conducator al mijlocului de interventie ambulantier sau cu instruire paramedicals. 4. Echipaj medical de urgensii cu medic (EMU-M): = mijlocul utilizat: ambulante tip B1, C2 sau nave; = minimum 3 persoane: * un medic care a absolvit cursuri in acordarea asistentei medicale de urgent sau cu competenta/atestat in domeniu; + unasistent medical cu pregatire in acordarea asistenfei medicale de urgent: + un conducator al mijlocului de interventie ambulangier sau cu instruire paramedicala, 5. Echipaj de terapie intensiva mobilé (T1M): = mijlocul utilizat: ambulange tip C1; - minimum 4 persoane: = un medic de urgenga sau un medic de anestezie terapie intensiva (specialist sau rezident cel pufin in semestrul II al anului III de rezidentiat, cu acordul directorului programului de rezidentiat ori al indrumatorului, in cazul rezidengilor in anestezie terapie intensiv’, cu experienfa spitaliceasc’ continua, instruit in utilizarea medicatiei anestezice); * un asistent medical cu pregatire in acordarea asistenjei medicale de urgent cu experienti spitaliceasca in manevrele de urgenta si terapie intensiva si utilizarea medicatiei anestezice; * 0 persoana cu pregatire paramedicala care a absolvit cursul de prim ajutor calificat si de Iucru tn cadrul unui echipaj medical de urgensa © un conducator auto pompier care a absolvit cursul de pri auto ambulantier. ajutor calificat sau un conducatorichipaj de terapie intensive mobile nou-nascuti (TIM-NN): = mijlocul utilizat: ambulanye tip C1 cu dotare specifica transportului neonatal; - minimum 3 persoane: * unmedicneonatolog, anestezistreanimator sau de urgena cu pregatire specifica inacordarea asistentei medicale de urgenta si terapia intensiva a nou-nascutului aflat fn stare critic’, in condigii de prespital si transport (specialist sau rezident cel putin in semestrul Il al anului II] de rezidengiat, cu acordul directorului programului de rezidentiat ori al tndrumitorului, in cazul rezidenjilor in anestezie terapie intensiva sau in neonatologie); * unasistent medical cu pregatire specifica in ingrijirea nou-nascutului; * un conducator auto ambulantier sau un conducitor auto care a absolvit un curs de prim ajutor calificat. 7. Echipaj de salvare aeriand (BSA): ~ mijlocul utilizat: aeronave de diferite categorii in conformitate cu prevederile legale in vigoare; - minimum 4 persoane: * un medic de urgent sau un medic de anestezie terapie intensiva (specialist sau rezident cel pugin in semestrul |! al anului II! de rezidentiat, cu acordul directorului programului de rezidengiat ori al indrumatorului, in cazul rezidentilor in anestezie terapie intensiva sau in neonatologie); * unasistent medical cu pregatire in acordarea asistentei medicale de urgentai; + um pilot si un copilot. 8. Echipaj de ambulanta aeriana (EAA): ~ mijlocul utilizat: avion sanitar sau alte aeronave in conformitate cu prevederile legale in vigoare; minimum 4 persoane: * un medic care a absolvit cursuri in acordarea asistentei medicale de urgenfi sau cu competensa/atestat in domeniu; * unasistent medical cu pregiitire in acordarea asistentei medicale de urgenta; + un pilot si un copilot. 9. Echipaj de consultatii de urgent la domiciliu (ECU): ~ mijlocul utilizat: un vehicul neclasificat cu dotare specific’, fri capacitate de transport al pacientului; - minimum o persoana: * un medic de medicina general/medicina de familie, cu carnet de conducere si cu pregatire in acordarea primului ajutor avansat in cazurile de urgent’; * dupa caz, un conductor auto ambulantien, 10. Echipaj de transport sanitar neasistat (ET): — minimum o persoana * un ambulantier; * dupa caz, echipajul poate fi format din 2 ambulantieri sau un ambulangier si un asistent medical. 11. Echipaj moto (EM): - un paramedic. Acordarea asistenfei medicale publice de urgent’, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un rept al cetajeanului si nu poate avea un scop comercial. Asistenta publica de urgenta prespitaliceasc se acordi la diferite niveluri de competent, incepnd cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, pana la nivelul interventiei de salvare aeriand cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional. Aceasta va include si misiunile de salvare aeriana si naval’. Asistenja medicala de urgenga fn prespital va fi organizata astfel incat, timpul maxim de sosire la loculinterventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca: 15 minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiv: 90% din cazurile de urgent; — 20 de minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, in zonele rurale, la cel puyin 75% din cazurile de urgenta. fn zonele urbane, la cel pugin Salvatorii trebuie s4-si ingeleaga rolul in S.M.U. Secventa tipicd de derulare a evenimentelor in cadrul S.M.U. este: alarmarea dispecerizarea, raspunsul prompt, primul ajutor, coordonarea medicala si spitalul. Pentru a mari sansele de supraviefuire ale pacientului in prespital, decizia wansportului acestuia la spital va fi luata de catre un medic coordonator pe baza informatiilor transmise din teren de catre echipajele medicale de urgent. Medicul va directiona echipajele medicale/paramedicale catre cel mai apropiat spital de urgenta fn functie de starea pacientului astfel Transport simplu la 0 unitate medical ~ starea pacientului necesita asistenya medical, dar viteza cu care ajunge la spital nu este un factor hotarator. De exemplu: ,transportul unui pacient care a suferit un traumatism izolat la nivelul unei extremitati, dar a carui stare generala este buna’. Transport prompt lao unitate medicala - starea pacientului e destul de grava si acesta trebuie transportat la unitatea medical’ adecvata intr-un timp scurt. Daca pacientul nu e transportat destul de rapid starea acestuia se poate agrava si mai mult si poate deceda’. Transport rapid la o unitate medicala - starea pacientului este foarte grava si nu poate fi stabilizat la locul intervengiei Toti cei trei termeni se refer’ la transportul cdtre o unitate medical adecvat. Aceasta poate fi un spital, centru de trauma sau clinica medical. SPITALUL COMUNICATIL Al 3-lea contact al pacientului cu S.M.U este la spital,, fie in Unitatile de Primire a Urgenjelor (U.PU)} Coordonatorul echipei medicale este medicul. sau in Camerele de Primire a Urgentelor (C.P.U).] Pentru a asigura tratamentul medical adecvat Dupa tratamentul inijial in prespital, paciental| este important ca indicafiile s@ fie furnizate de este transportat la spital, unde tratamentul este| “#tre acesta. continuat si definitivat. Fiecare structuré de prim ajutor trebuie sa in anumite situatii ar putea fi necesar transportul] “ispun de un medic care sd se ocupe de instruirea pacientului la cel mai apropiat spital pentru} ™edicala, de elaborarea protocoalelor medicale si stabilizare si ulterior la spitalul cel mai potrivit,| #igurarea managementului S.M.U, acest tip de adaptat patologiei pacientului.Spitalele specializate| control medical fiind definit ca indirect, off-line. sunt cele ce ingrijesc arsii, copiii, centrele de toxicologie, centrele perinatale si centrele de trauma.Al doilea tip de coordonare, este cel definit ca direct sau on-line. Acesta este asigurat de cAtre un medic aflat in permanenta legatur4, radio sau telefonica cu personalul S.M.U din prespital. Pentru a veni in sprijinul populatiei si mai mult, a fost introdus sistemul de telemedicina. Astfel, echipajele de prim ajutor pot transmite, direct de la locul accidentului in timp real, imagini cu cazul medical, pentru ca medicul coordonator sa poatd evalua de la distanta starea acestuia. Sistemul fi permite medicului atat si organizeze transportul catre spitale gi tn acelasi timp s& pregiteasca spitalele unde vor fi acestia transportati Altreilea tip de coordonare este folosit in situafiile cand un numar mare de persoane sunt implicate, iar medicul coordonator, se poate deplasa la locul incidentului pentru a asigura coordonarea ,on-scene”. S.M.U. implica mai mult decat comunicare medicala. De exemplu, forfele de ordine (politie, jandarmerie), reprezinta de multe ori un element esensial al sistemului pentru ca pot asigura protectia si controlul 1a locul interventici, iar unitatile de pompieri asigura stingerea focului, salvarea in conditii speciale si descarcerarea. 1.2 ROLUL $I RESPONSABILITATILE BIECTIVE: ECHIPAJUL DE PRIM AJUTOR (EPA) [aaa ECHIPAJUL DE PRIM AJUTOR (EPA) Fores SN esse eee oan Feuer TOU mstnece UCT rece Bice scee esate Perit ae meme Este format din personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare intr-un cadru institusionalizat, functionand sub form de echipe si care are in dotare echipamentele specifice, inclusiv defibrilator semiautomat, pentru efectuarea de actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acut’. Se afla sub coordonarea Inspectoratelor pentru Situafii de Urgent, in colaborare cu autoritajile publice locale si structurile Ministerului Sanatafii. Perera eect ete Protec ere entre (ere ince oe co tcstceimes maT: Prareiinewite amie te cetirettaecti COCMe eet CMCMTTme trae medical de urgenta Echipele de prim ajutor utilizeazd mijloace cu sau fiird capacitate de evacuare a victimei, dupa cum urmeazt: = mijloace cu capacitate de evacuare a victimet: ambulante tip B2, ambarcafiuni, autospeciale de transport pentru victime multiple (ATPVM); ~ mijloace fara capacitate de evacuare a victimei: motociclete SMURD, autospeciala cu api si spum’ cu module de prim ajutor si descarcerare (ASAS-PAD) Echipajele de prim ajutor sunt formate din 3 pompieri cu pregatire paramedicald dupd cum urmeazi: = paramedic 1 - comandant de echipaj; = paramedic 2 - servant; = paramedic 3 - conducator auto. Atributiile generale ale membrilor echipajelor de prim ajutor calificat sunt urmatoarele: - cunoasterea, respectarea si aplicarea prevederilor legale in vigoare privind asistenta medical de urgenfa si primul ajutor calificat de catre intreg personalul angajat si voluntar; = fiecare paramedic raspunde de indeplinirea sarcinilor ce ii revin din fisa postului si de respectarea prevederilor de lucru; - asigurarea pastrarii, administrarii, gestionarit si consumulul judicios al mijloacelor materiale combustibililor, medicamentelor si materialelor sanitare; = respectarea normelor de etic’ si deontologie profesional’;~ menfinerea si dezvoltarea nivelului de pregitire profesional, conform competentelor specialitatii de paramedic. Prima lectie care trebuie invajata ca salvator este: SA $TII CE NU TREBUIE SA FACIL. Grija pentru pacient este esenfiala. In functie de tipul situagie’ de urgengd, ca echipaj de prim ajutor calificat va trebui: = sraspunda prompt prin prezentare la locul accidentului/solicitarii; ~ s& se protejeze. (Este important cunoasterea zonei pentru a putea alege intotdeauna calea cea mai rapida de acces. La locul incidentului parcarea autospecialei va fi facut’ astfel incat sa nu creeze potentiale pericole. Zona de actiune trebuie izolat, cu afectarea minima a traficului ira blocarea carosabilului, daca nu este necesar); icite asistenta adecvat’, specializata. (Dacd echipamentul si personalul mobilizat nu este suficient, trebuie solicitata rapid suplimentarea acestora); ~ sajungi langa pacient. (Trebuie si aib% acces la pacient. Uneori asta tnseamna doar s& deschida 0 us, dar alteori poate insemna accesul prin geamul din spate al unui automobil accidentat); - sd evalueze pacientul. (Evaluarea este necesara pentru a se asigura cd pacientii nu vor suferi alte leziuni. Odata evaluarea completa, trebuie sa stabilizeze pacientul pentru a preveni inrautatirea situatiei lui); - sa asigure ingrijirile de urgensa si sa reevalueze pacientul (Tehnicile folosite sunt limitate de nivelul de cunostinfe si echipamentul disponibil. Aplicarea corect a acestor tehnici poate influenya pozitiv starea pacientului); - si mobilizeze pacientul doar cand e necesar; = sf ceara gi apoi sa coordoneze ajutorul din partea martorilor Actiunile salvatorilor pot preveni ca o problema minora si devind major’ si pot creste sansele de supraviefuire ale unui pacient grav. Fiecare membrual echipajului de prim ajutor calificat trebuie s& cunoasca materialele sanitare, aparatura medicala si locul unde acestea sunt amplasate intr-o ambulanta de tip B2 sau alt tip de echipaj. Acest lucru va imbunatiyi modul de interventie, dar in acelasi timp va usura comunicarea si lucrul in echip’ cu celelalte echipaje. Pentru o bund desfisurare a activitafilor, echipajul de prim ajutor trebuie sa find cont de curatarea si dezinfectarea inciperilor: ale ambulansei, spatiilor de depozitare si ale spatiilor de cazare. Obiectivul este asigurarea curafeniei prin indepartarea microorganismelor de pe suprafefe, obiecte sau tegumente, odati cu indepartarea prafului sia substangelor organice. Se poate realiza prin spillare, stergere umeda, aspirare $i aerisire. COMUNICAREA IN CADRUL ECHIPAJULUI DE PRIM AJUTOR Comunicarea cu dispeceratul. Se realizeaza prin stafie radio TETRA mobila din dotarea ambulanfei, utilizata de catre paramedicul conducator auto, acesta avand obligayia de a o sine in permanent pe receptie. Comunicatile prin radio se vor face numai pe frecvenfa alocata pentru acest scop. Alte frecvense vor fi folosite numai in cazul in care frecventa mentionata este inoperabil’. Sunt interzise convorbirile particulare sau cele care au alt subiect decat interventia. Comunicarea pe timpul intervenfiei este permisa prin terminalele de telefonie mobil numai in situafia in care misiunea se executt fntr-o zona in care nu exist posibilitatea comunicéirii in sistem TETRA. iSComunicarea cu paciengii. Paramedicul va fi apreciat dupa atitudine si comportament, cat si dupa calitatea ingrijirii medicale acordate. Este important si se infeleaga ci o atitudine profesionista are un impact pozitiv asupra pacientului, Ca salvator intotdeauna trebuie si dea dovad’ de empatie fatii de pacient, acest lucru usurandu-i sarcina. Pacientul va deveni mai cooperant si pe masura ce fi acord tratamentul adecvat acesta va injelege c& rolul salvatorului este de a-l ajuta, Pentru ca destul de des va fi prima persoand cu instruire medicala la locul incidentului, este important si acioneze calm si consecvent. Va objine usor colaborarea pacientului su a martorilor folosind un ton calm si civilizat. Trebuie aratat interes la relatarile pacientului fara sa il incomodeze. Trebuie pastrata confidensialitatea asupra informatiilor objinute. Pacientului va fi informat asupra a tot ce urmeaza si i se fac, Atitudinea trebuie si fie deschisa si profesionista tot timpul. Comunicarea cu profesionisti In anumite situayii la locul interventiei va veni in sprijinul pompierilor salvatori 0 echip’ medicals. Pentru o bund colaborare, este important de stiut ce anume se va solicita. Multe proceduri nu pot fi efectuate fara minim trei persoane. In aceste situatii va fi nevoie de ajutorul pompierilor salvatori pentru efectuarea acestor manevre. Fisa Prespitaliceascé (vezi Anexa 1 - model si intocmire) Echipajele de prim ajutor au obligatia s4 completeze fisa de interventie prespitaliceasca potrivit nivelului de competensa al echipajului, pentru fiecare pacient asistat. Aceasta devine un act medico-legal dupa completarea ei. In cazul interventiei la un accident colectiy, flecare echipaj completeaza fia pentru pacientii asistafi direct de catre echipajul respectiv. Pentru fiecare pacient evaluat se completeazi o fis de urgent prespitaliceasc4, notandu-se indicativul echipajului, Rubricile se completeaza obligatoriu si in totalitate. Tn cazulin care pacientul este gasitin stop cardio-respirator sau acesta survinen prezena echipajului de prim ajutor, acestia vor incepe manevrele de resuscitare si vor lua legatura obligatoriu cu coordonatorul medical pentru a trimite la locul interventiei un echipaj specializat cu medic. Singurul abilitat de lege, pentru a lasa aparyinatorilor in caz de deces o scrisoare medicala de constatare a decesului, este medicul. In situafiile in care starea pacientului este foarte grava, echipajul de prim ajutor are obligatia de a solicita sprijin. In fis se vor nota ora $i minutul cand a sosit sprijinul, si competenta echipajului sosit (asistent, medic). 1.3 FORMAREA $I ACREDITAREA POMPIERILOR SALVATORI SI A INSTRUCTORILOR IN DOMENIUL PRIMULUI AJUTOR CALIFICAT Personalul paramedical care activeaza in cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit in institugiile de invajmantsi in centrele de formare specializate aflatein structura Inspectoratului General pentru Situafii de Urgenta si/sau in alte centre de formare autorizate si acreditate aflate in structura institutiilor publice care detin echipaje de prim ajutor calificat. Formarea personalului specializat se va efectua pe baza unui program aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situagii de Urgenfa, acreditat si autorizat de Ministerul Sénatajii si Ministerul Educafiei Nationale si Cercetarii Stlintifice, Acesta include conditiile de certificare si recertificare a personalului, precum si necesitajile de formare continua,Personalul implicat tn acordarea primului ajutor calificat este personal angajat sau voluntar in cadrul Inspectoratelor pentru Situafii de Urgent, a Formafiunilor Voluntare pentru Situatii de Urgenya sau in cadrul institutiilor de profil abilitate prin lege si infiinjeze astfel de echipaje. Pentru a putea fi tacadrat in echipajele de prim ajutor calificat ca pompier salvator trebuie si fie indeplinite urmdtoarele conditii minime: = absolvent de liceu sau al unei scoli profesionale; ~ apt fizic si psihologic in vederea indeplinirii misiunilor specifice. Centrele de formare si pregatire in descarcerare si asisteng medicala de urgens& sunt organizate la nivel regional, in numar de 12 (Craiova, Galafi, lasi, Oradea, Timisoara, Bucuresti cu doua puncte de lucru, Scoala de Subofiyeri de Pompieri si Protectie Civild “Pavel Zaginescu’, Arges, Cluj-Napoca, Dambovita si Sibiu). Instructorii care asigura formarea pompierilor salvatori la nivel national, sunt instruifi la Centrul National de Formare a Formatorilor in Descarcerare si Asistenta Medicali de Urgent dela Targu Mures, pe o perioada de trei luni, iar dupa absolvirea cursului acestia primesc competente atat ca pompieri salvatori ct si ca instructori in formarea personalului paramedical. Instructorii cat si centrele de formare sunt evaluate/reevaluate periodic, la un interval de trei ani, de catre o comisie mixta MAI/MS pentru acreditare/reacreditare. Etapele formarii profesionale ca pompier salvator in cadrul Inspectoratelor pentru Situagit de Urgentd, a Formatiunilor Voluntare pentru Situagit de Urgenta sau in cadrul institutiilor de profil sunt 1. Etapa |, reprezinta absolvirea cursului de ‘Acordare a primului ajutor calificat, in efectuarea procedurilor de descarcerare si operafiuni de salvare” cu durata de 4 saptamani, avand un numar de 160, de ore de citre pompierii participanti. Condisia de promovabilitate este, ca media final si fie minim 7 (sapte), iar dupa absolvirea cursului, pompierii salvatori pot activa in cadrul unui echipaj de prim ajutor calificat. Obligativitatea perfectionarii continue a pompierilor salvatori este 0 componenta atat institugional’ cat si personala, Anual, acestia trec printr-o faz de reevaluare teoretic’ si practic care ti ajuta sa-si fixeze cunostingele deja dobandite. in plus, pe tot parcursul anului, asistentul medical coordonator din fiecare judet se va ocupa de informarea, urmarirea, verificarea $i evaluarea acestora. 2. Etapa a Il-a, reprezinta absolvirea cursului de “Consolidare a cunostinjelor si dobandire de noi competente’, cu durata de 3 sptimani, avand un numar de 120 de ore. Aceasta etapa este adresaté tuturor pompierilor salvatori din cadrul Inspectoratelor pentru Situafii de Urgenta, a Formagiunilor Voluntare pentru Situafii de Urgent sau in cadrul institugiilor de profil. Acest curs este format din dowd faze: = faza I: consolidarea cunostingelor si deprinderilor dobandite in cadrul cursului de “Acordare a primului ajutor calificat, in efectuarea procedurilor de descarcerare si operafiuni de salvare"; = faza a Il-a: dobandirea de noi competente profesionale (abord venos periferic si protezarea minim invaziva a cailor aeriene cu ajutorul Combitube-ului). Pentru accederea la cursul de dobdndire de noi competenge, pompierit salvatorit trebuie sd obtina minim nota 7, 00 (sapte) la examenul de consolidare, iar pentru dobéndirea de noi competente profesionale, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditit ~ obinereanotei minime 7, 00 (sapte) la examenul deabsolvire a etapei deextinderea competentelor; =~ efectuarea unui numér de cel pusin 50 de operajiuni de acces venos periferic pe simulator si pacient; = obfinerea avizului favorabil de acordare a competentei de catre medicul sef si asistentul sef UPU- SMURD din cadrul spitalului de urgenta.organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaz4 proceduri integrate de management specializat si/sau calificat avand ca scop principal asistenja asiguraté. de institugiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatari, Ministerului Afacerilor Interne si/sau in structura autoritatilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicafii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgent 112. Sistemul National Unie pentru Apeluri de Urgenta (SNUAU) - este constituit in scopul furnizdrii cdtre #) cetafeni a Serviciului de Urgenga 112. SMURD - Serviciul Mobil de Urgent Reanimare si Descarcerare. DEFIBRILARE - oprirea fibrilajiei ventriculare si restabilirea ritmului cardiac normal, de obicei prin aplicarea unui soc electric controlat cu ajutorul unui aparat numit defibrilator. EPA - Echipajul de prim ajutor (reprezinta primul echipaj care ajunge la locul interventici instruit in acordarea primului ajutor calificat). SCR = Stop Cardio Respirator: RCP - Resuscitare Cardio-Pulmonara. ‘SVB - Suportal Vital de Baza. SVA - Suportul Vital Avansat. EKG - Electrocardiograma. CPU - Compartiment de Primiri Urgenge. UPU - Unitate de Primir i Urgenfe. EMPATIE - capacitatea salvatorului dea se pune in situafia victime !NTREBARI 1. Care sunt verigile care formeazit Sistemul Medical de Urgenpit (S.M.U,)? a) spital, defibrilare precoce, primul ajutor; b) _asistenta medical de urgent’, spital, acces; )_ acces, defibrilare precoce, spital, asistenta medicala de urgent; d) acces, primul ajutor, defibrilare precoce, asistenta medicala de urgenta, spital, comunicasii. 2. Numdrul de urgentié 112 este? a) gratuit in orice retea, greu de apelat, usor de retinut; b) _usor de refinut, usor de apelat, disponibil doar 12 ore pe zi; €)_ disponibil 24 din 24, usor de retinut, apelabil din orice refea, poate fi apelat si cu telefonul blocat; 4) _uyor de refinut, disponibil 24 din 24, apelabil din orice retea, nu poate fi apelat cu telefonul blocat.ie ae ea fleet 3. Fisa prespitaliceasci: a) trebuie completata pentru fiecare victima asistata in parte, nu este act medico-legal, rubricile se vor completa integral obligatoriu; b)_rubricile se vor completa obligatoriu i integral, este act medico-legal, in cazul interventiei la un accident colectiv, fiecare echipaj completeaza fisa pentru pacientii asistayi direct; ©) in cazul interventiei la un accident colectiy, fiecare echipaj completeaza fisa pentru pacientii asistagi direct, este act medico-legal, nu trebuie completat pentru fiecare victims asistata; d)_trebuie completata aleatoriu, obligatoriu fiecare fis completata are atasat un traseu monitor atagat, este act medico-legal 4, Atitudinea paramediculut fagii de victimé trebuie sé fie: a) nu trebuie si dea dovad’ de compasiune, umil, serviabil; b) tonul trebuie sa fie calm si consecvent, s dea dovada de empatie, si nu anunje absolut nici o manevrai care urmeaza a fi efectuat’; ¢) 4 anunfe pacientul inaintea fiecdrei manevre ce urmeaza a fi efectuatd, sti nu dea dovada de empatie, sa fie agitat; d) s4dea dovada de empatie, tonul sa fie calm si consecvent, si arate interes. 5. Ca echipaj de prim ajutor avesi urmétoarele indatoriri: a) _s4 va protejati, sd nu evaluati pacientul, si mobilizafi pacientul indiferent de situatie; b) s&solicitati asistenta adecvata, specializata (politie, pompieri, asisten}4 medical avansata), si raspundefi prompt prin prezentare la locul accidentului, locul solicitarii, s& asigurati ingrijirile de urgenta si sa nu reevaluati pacientul; ©) sa va protejati, si ajungeti lng’ pacient, si rispundeji prompt prin prezentare la locul accidentului, solicitarii; d) sa ajungeti lang pacient, si nu solicitati asisten} adecvat’, specializat (politie, pompieri, asistenfa medical avansata), indiferent de situatie, sa cereti si apoi sa coordonafi ajutorul din partea martorilor. 6. Transportul prompt al unui pacient la spital se va realiza atunci cénd: a) pacientul se simte bine si este constient; b) stare pacientului este bund, dar drumurile sunt desfundate, c) starea pacientului e destul de grava si acesta trebuie transportat la unitatea medical’ adecvati intr-un timp scurt, 4) starea pacientului este grava si nu se poate stabiliza la locul interventiei. 7. Pentru ca un S.M.U. sii functioneze eficient: a) membrii unui SMU. trebuie si lucreze individual pent b) fin situatii de urgensa nu exist notiune de S.M.U; ©) SMULtrebuie sé fie militarizat pentru o perfect functionare; d) tofi cei implicati trebuie sa infeleaga rolul pe care il au. 1 rezolvarea problemelor ce apar; 8. Daca la locul intervengiei apare un echipaj medical specializat avansat, conduita dumneavoastra este: a) implicarea dumneavoastra nu mai este necesara; b) va strdingesi materialele si plecay, far’ s anuntati pe nimeni; ©) medicul preia interventia, iar dumneavoastra va supunefi acestuia neconditionat; d) medicul se va supune indicagiilor dumeavoastr’.9. Puteti incadra un echipaj de prim ajutor numai dacit: a) ati absolvit 0 scoala postliceala sanitara cu durata de trei ani; b) suntefi asistent medical generalist cu diploma de absolvire; c) ati absolvit un curs de prim ajutor calificat in afara structurilor S.M.U.R.D; d) ati absolvit un curs de prim ajutor calificat in cadrul structurilor $.M.URD. 10. 113 reprezintéi: a) numardeurgen}éapelabil de catre paramedicitn cazul unui conflict cuaparginatorii pacientul b) numarul unic de urgenta pentru persoanele cu deficiente de auz si/sau vorbire; ©) numar de urgensa apelabil numai din retelele fixe de telefonie; d) numar de urgentii apelabil in caz de accident C.B.RN. REFERINTE 1. Legea 95 din 14.04.2006 privind reforma tn domeniul sanatati sistent medicala de urgenfa si de prim ajutor calificat”. itlul IV “Sistemul national de 2. Ordinul comun MAI/MSP 2021/691 din 12/17 decembrie 2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare ale titlului IV “Sistemul national de asistenta medicala de urgensa si de prim ajutor calificat” din Legea 95 din 14.04.2006 privind reforma in domeniul sanatayii 3. Ordinul comun MAI/MSP 1092/1500 din 7 septembrie/13 noiembrie 2006 privind stabilirea competentelor si atributiilor echipajelor publice de interventie de diferite niveluri in faza prespitaliceasca. 4, ISU 07 Instructiuni de lucru specifice echipajelor de prim ajutor calificat. 5. www.112.roCAPITOLUL 2 MASURI DE SIGURANTA SI PROTECTIE 2.1. ASPECTELE EMOTIONALE ALE PACIENTILOR, FAMILIE] LOR $I ALE SALVATORILOR Emofiile soc pot fi probate atat de victime cat si de salvatori in situapii limits si au intensititi deosebite. Ele se exteriorizeaza puternic prin diferite expresii emotionale, modificdri fiziologice si reactit slab controlate. Situagiile caracterizate printr-un nivel ridicat de pericol, neprevazut si risc (cum ar fi interventiile), solicit intens toate resursele psihice, morale si cognitive ale persoanelor care participa la aceste evenimente. Cercetarile in domeniu au evidensiat faptul ca, reacfiile psihice manifestate in situafii critice sunt mai accentuate la victime decat in cazul salvatorilor, deoarece la acestia din urma intervin factori foarte importanti legasi de: ~_ experiensa profesional’; ~ expunerea frecventa la situatii critice (respectiv numirul crescut de misiuni, adaptarea la situagii cu un grad ridicat de noutate si complexitate)}; — _competena si specializarea profesional; ~ pregatirea fizica si psihologica pentru misiunile de salvare; spiritul de sacrificiu = sentimentul utilit3}ii profesionale si personale; ~ educatia si conceptia despre viat’ Salvatorul este nevoit si pregatit s& actioneze concomitent pe mai multe fronturi: in lupta cu propria persoana - si-si infranga teama, si-si mengind luciditatea, calmul, autocontrolul; in lupta cu tehnica din dotare si echipamentele de lucru pentru ale putea utiliza eficient in actiuni; in lupta cu factorii de mediu cum ar fi: starea terenului, conditiile climatice (frigul, caldura, ploaia, ninsoarea), presiunea_timpului, caracterul imprevizibil si inedit al situatiilor in teren, etc. Aspecte foarte importante in cazul_salvatorilor sunt reprezentate de particularitatile psihice, antecedentele psihologice, calitatea relatiilor sociale gi starea de sanatate care pot creste sau dimpotriva diminua capacitatea de actiune (mai ales in cazul 22 OBIECTIVE Dupa ce studiati acest capitol veti putea sa: + Definiti aspectele emotionale ale pacientilor,familieilorsialesalvatorilor + Definiti principalele tipuri de emorii in situatii traumatizante. + Identificati semnele sau simptomele stresului. + Descrieti managementul stresului. * Discutati despre importanta protectiei personale si si descriei mésurile de protectie universala impotriva bolilor infectioase cu transmitere sanguin sau aerian’. * Cunoasteti elementele de securizarea zoneidelucru sidescriereaeventualelor pericole care ar putea pune tn pericol viaja salvatorului la 0 interventie, Acest capitol abordeaz’ din perspectiva teoreticd si practic aplicativa aspecte privind evenimentele traumatice in cazul victimel si salvatorulul, manifestarile specifice precum i _posibilitatile concrete de actiune in astfel de situatii. Evenimentul traumatic reprezinti acea amenintare perceputi sau real la adresa individului si care atrage dupa sine 0 reacfie emofional de intensitate extrema (veti avea interventii ce implicd moarte, violeng, victime multiple, copii, batrani, membri ai familie dumneavoastra etc.). Singurul lucru care poate fi cu siguransa prevazut intr-o situatie critica este ca, totul este neprevazut’ Totodata, se prezinta pericolele la care sunteti expus! fafa de bolile infectioase si metodele de a reduce riscul infectiilor. Se trateaza, de asemenea, subiectul legat de siguranja zonei de interventie si _protectia individual, precum sia pacientilor.salvatorilor lipsi un psihic instabil). de experiensa, neantrenati si cu 2.2 PRINCIPALELE TIPURI DE EMOTII IN SITUATI] TRAUMATIZANTE Emofiile soc, respectiv principalele reacjii psihice care se pot manifesta in situatii traumatizante, sunt urmatoarele: 1. Teama - persoana constientizeaz pericolul probabil ca fiind mare, chiar daca in realitate este mic, ceea ce amplifica nesiguranta, neincrederea in fortele proprii si in ceilalfi, in posibilitatea ‘tndeplinirii misiunii; fn aceast’ situayie activitatea psihica tinde sa se dezorganizeze, iar perceptia, memoria, gandirea si atentia functioneazi la un nivel scdzut; teama diminueazd considerabil randamentul in mune, deterioreaz’ sinatatea pe termen lung, slibeste capacitatea de actiune sau de decizie. Instalarea sentimentului de teama se insofeste adesea de o serie de elemente specifice cum ar fi: uscdciunea gurii, transpiratie rece, palpitatii, rgomote in urechi, —nervozitate, amefeli, iritabilitate. Formele specifice ale sentimentului de teama sunt frica si spaima. 2. Panica ~ persoana nu-si mai poate exercita funcfiile de autocontro} si mu mai poate stabili relafii normale cu mediul. Aceasta este ingrozita, tremura si fip8, fuge dezordonat si neglijeaz’ cele mai elementare precautii de securitate pe care anterior le-a respectat. Aceast fuga haoticd se finalizeazi de cele mai multe ori prin c&derea in stare de epuizare, cu respiratie sacadat’, tahicardie si mutism sau printr-o descircare excito-motorie foarte violent’. 3.Anxietatea - perceput cao stare emofionaki de tensiune nervoasa, puternica si slab diferentiata, stare al cirei obiect este pujin cunoscut de subiect. 4, Siderarea ~ se caracterizeazii prin imobilitate psihici si rigiditate motorie ce creeazi o imagine de impietrire, de statuie a individuluf; 5, Atacul de panica - situatie in care persoana prezint manifestari cum ar fi: — respiratie accelerat sau senzatie de nod in gat; - palpitayii (puls accelerat); - amefeli, nesiguranta in picioare, senzatie de lesin; - tremor generalizat; ~ senzatie de sufocare; - transpiragii; = senzaiedegreayasaualte tulburaridigestive; ~ senzatia de irealitate (depersonalizare = amorteli sau furnicaturi in brate si — valuri de caldura sau frig; = duveri sau disconfort in zona pieptului; - teama de a nu pierde controlul; teama de moarte, Dac& persoana prezint’ cel pujin patru. din simptomele de mai sus, avem de-a face cu un atac de panica integral, iar daca simptomele sunt in numar de doua sau trei, ne referim la un atac de panica cu simptomatologie limitata, Cauzele atacului de panic includ 0 combinajie a unor factori ce fin de dezechilibrul biochimic de la nivelul metabolismului cerebral precum si de stresul personal. 6. Reacfiile isterice - pe timpul actiunilor, manifestirile cele mai frecvente sunt surdo- mutitatea, tremurdturile si crizele isterice propriu- ise; 7, Starile de supraexcitatie nervoasa si furie caracterizate printr-un grad extrem de agitatie; 8. Manifestirile delirante acute definite prin prezenta in gandire a unor idei sau nuclee delirante, obsesive, psihice sau maniacale (de la cateva ore la 2-3 zile). In aceste situatii apare bizareria preocuparilor subiectului; 9. Manifestarile depresive care au la origine © stare conflictual intern acompaniat de un puternic sentiment de vind legat de anumite momente si situagii din timpul acfiunii cu un grad crescut de ris¢; 10. Manifestarile caracteriale - sunt manifestari caracterizate prin indiferenta si dezinteres pentru soarta celor din jur, iritabilitate. Allte categorii de star afective probate de salvatori Ia interventie sunt: ~ _ satisfactia determinata de reusita. ~ compasiune fata de suferinta victimelor.Manual de prim ajutor calificat — indignare datoritd rezultatului interventiei = regret fafa de imposibilitatea salvarii de vieti omenesti. Controlul fricit se realizeazdi prin: - autocontrol; ~ sentiment de solidaritate; — atitudinea de sprijin si suporta celor din jur (colegi, sef, etc.) Controlul furiei se realizeaza prin: ~ verbalizare; — descarcare nervoasa (exclus violenta); Controtul anxietdtii se realizeazd prin: = autocunoasterea starii anxioase; ~ detectarea (identificarea elementelor specifice starii de anxietate); = utilizarea tehnicilor de relaxare Persoanele care au fast expuse la evenimente traumatice, pot manifesta intr-un mod freevent comportamente de evitare si retragere. Astfel, pot evita situatiile care le reamintesc de evenimentul traumatic, dezvoltand chiar o stare de team puternica fafa de aceste situafii. Persoanele se simt amorjite, impietrite, evita relatiile emotionale cu familia, colegii de serviciu, prietenii si indeplinesc numai activitatile mecanice, de rutina, avand o aparenta rece, distanté, plictisita. Chiar si dup’ ineetarea actiunii traumei, comportamentul persoanei poate fi influentat pe parcursul viefii de reactii emofionale dureroase, fara ca ea sa constientizeze acest lucru. Deasemenea, persoanele care au trecut printr-un oc emofional pot prezenta reactii intruzive, respectiv episoade in care evenimentul traumatic revine in viaja cotidian’. Uneori, acest fenomen se petrece brusc, fara vreo cauza aparent, evocarea revine clar in memorie si se acompaniaza de emotii intense si dureroase, Alteori, se produce o retraire a traumel tn care amintirile sunt atat de puternice incat persoana revede scenariul traumei in fata ochilor sau considera ca este vorba de o traire autentica a traumei, 2.3. SEMNE SI SIMPTOME ALE STRESS-ULUI Pentru ci lucraji fntr-un mediu stresant, trebuie s4 depunesi un efort constient de a preveni si reduce stresul inutil, Puteti face asta in diverse moduri:invatand sa recunoastetisemnelesisimptomelestresului, adaptandu-va viaga la activitayi ce reduc stresul si invayand ce servicii si resurse sunt disponibile pentru avi ajuta, In cazul persoanelor care au trecut prin soc emotional, iar starea lor psihied nu se amelioreaz cu timpul, tabloul clinic care se instaleaz include simptome din sfera cognitiva, afectiva, fiziologica, comportamentala si relational Principalele simptome din sfera cognitivat sunt urmitoarele: - confuzie, dezorientare, ingrijorare, ginduri si imagini intruzive, auto invinovatire; - dificultati de concentrare a atentiei voluntare si fixare a memoriei; - _retrdiri intense si repetate ale experientei traumatice; ~ prezenja tulburdrilor de senzorialitate; - amnezia psihogend ~ incapacitatea de a-si aminti aspecte importante ale traumei; ~ evitarea gandurilor asociate cu evenimentul traumatic; ~ vise cu cosmaruri repetate; ~ perceptie neobisnuit’d, adesea distorsionata a realitagii; 24; Masuri de sigurangd si protectie afectarea viitorului in ceea ce priveste profesia, orientarea profesional’ sau cisitoria; sentimente de auto culpabilitate; lipsa integréirii cognitive a evenimentului traumatic, perceput ca un factor de vulnerabilitate si interpretare a unor situafii neutre sau inofensive, ca un pericol si o amenintare; rezolvarea unor probleme, se asociaza cu crize de anxietate sau manie In sfera afectiva se evidentiazd urmatoarele simptome: stari de iritabilitate, explozii de manie, furie; intens aprut la confruntarea cu evenimente care simbolizeaz& sau se aseamana p disconfo unele aspecte cu experienta traumatic reducerea gamei reactiilor emotionale; incapacitatea de a trai sentimente de dragoste; anestezie emotional sau tocire afectiva manifestat prin diminuarea capacitatii de raspuns afectiv; labilitate emofionala; sentimente de culpabilitate; dispozitie depresiva, tristete, deprimare; stari de amxietate - teama si nesiguranta personal’; incapacitatea de a trai bucuria si placerea unor activitati relaxante. Reactiile fiziologice mai importante sunt de tipul oboseal, dureri de cap, tensiune muscular, dureri de stomac, tresirire exagerat’, dificultati la instalarea sau mentinerea somnulut; Hispuns exagerat fn situajii in care persoana este surprinsa sau speriata; reactivitate fiziologic’ crescuta in prezenta unui stimul care reactiveazi amintirile, sentimentele sau senzatiile asociate cu trauma; hipervigilentsi; modificarea parametrilor vitali prin cresterea frecvenjei cardiace si a tensiunii arteriale. In sfera comportamentald se manifest 0 gamd variatd de aspecte de tipul: evitarea situatiilor care determina rememorarea evenimentului stresant; scaderea interesului si reducerea participarii in cadrul unor activitafi importante; fuga psihogend manifestata prin calatorii neasteptate departe de casa sau asumarea unor identitati iste psihomotorie; dificultafi in indeplinirea sarcinilor cotidiene; schimbari ale stilului de viata sau a loc impulsivitate, episoade de agresivitate imprevizibila, dependent medicamentoas fata de antialgice sau anxiolitice, utilizate pentru terapia disconfortului emotional sau a durerii fizice produse de evenimentele traumatice; abuz.de substante psihoactive; tentative de autovatamare corporal’. In sfera socialé se inregistreaza o serie de manifestiiri ca: detasare, instrainare si izolare fata de anturaj; afectarea capacitatii de traire a sentimentelor; deteriorarea relafiilor maritale si parentale: evitarea unor dezvaluiri personale determinate de lipsa dle incredere tn alte persoane si teama de afi respins. Reactiile pozitive pe care le poate experimenta o persoand dupa un eveniment traumatic: in plan cognitiv: hotarare, rezolvarea problemelor, perceptie mai clara, cura, optimism, incredere; in plan emosional: persoana se simte implicata, provocata, mobilizati; in plan social: conexiune social, comportamente altruiste, de ajutorare; in plan fiziologic: persoana este in alert’, pregiitita de acsiune, cu dinamism si energie crescuta. 25Manual de prim ajutor calificat : Schimbiirile pozitive care pot aptirea in viziunea asupra lumii, in asteptiiri si priovitafi: = creste aprecierea cu referire la faptul ca familia si prietenii sunt important si prefiosi; = apare provocarea de a face fata dificultatilor (prin pasi de actiune pozitivi, prin schimbarea/ deplasarea atenfiei de la ganduri, folosind umorul, acceptarea); ~ se schimba expectatiile in legaturai cu ceea ce poate fi considerata ,o zi bun’; = se schimba priorititile prin acordarea unei atenfii mai mari calit3fii timpului petrecut cu familia si prietenii; = creste increderea in propria persoana, in familie, prieteni, credinfe religioase/spirituale. Se poate vorbi de instalarea tulburarii posttraumatice de stres daca simptomele prezentate mai jos persista mai mult de o lund dupa producerea evenimentului traumatizant si anume: - reamintirea persistent, intruziva si deranjant& a traumei (incapacitatea de eliberare de gandurile si imaginile mentale traumatizante); = reducerea receptivitaii la stimuli din jur, concretizat tn: dificultsyi de concentrare a atensiei, incapacitate de finalizare sau indiferenfa in realizarea sarcinilor primite; = evitarea sau tendinfa de a fugi de aspecte sau situatii care reamintesc de trauma; ~ dificultati legate de somn: dificultati de adormire, de mentinere a somnului, trezirea devreme, agitatie nocturnd, cosmar ~ un sentiment neobisnuit de a fi usor provocat; = dificult3gi de concentrare a atenti ~ indiferensa in realizarea sarcinilor primite; = explozii de iritabilitate sau mnie (uneori fri motive aparente); = revolta impotriva divinitatits = oboseala psihosomatica accentuata; ~ conflicte familiale sau profesionale; - impietrire emotionala; ~ _anxietate legata de siguranta personala sau siguranta persoanelor importante pentru individ; — sentimente de singuratate sau vinovatie; = tristefe exagerata, deprimare si descurajare; = sentimente de neajutorare side pierdere a controlului = atitudine autocritica exageratai in legiturd cu actiunile personale din timpul evenimentului traumatizant; ~ tending’ la automedicatie (evitarea unui consult si diagnostic de specialitate).. Trebuie precizat faptul ci, un rol deosebit in aparitia si amploarea tulburarii de stres il prezinta: particularitatile genetice afective, cognitive, motivationale si volitionale ale subiectului respectiv, modelate de experienta sa de viata familiala si profesionala, incluzand evenimente psiho-traumatizante anterioare. De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri de persoane expuse unor situatii traumatice care nu-si mai revin niciodata la stadiul inigial de functionare psihica, iar din randul acestora doar 0 mica parte solicita sprijin pentru depésirea situatiei de criz& sau tratament pe termen mai lung. Pe de alta parte, multe persoane, nu numai ci isi revin tn urma evenimentelor dramatice, dar se si mobilizeaza eficient, dand dovada de resurse interioare si comportamente de excepyie caracterizate prin: altruism, dinamism, implicare, generozitate si solidaritate. 1 Piramida alimentelor Copyright prin achizitie heeps://www.dreamstime.comManagementulstresuluicuprindetreicomponente: A. Recunoasterea B. Prevenirea C, Reducerea A. Recunoasterea semnelor si simptomelor stresului este un pas important in managementul acestuia. Dupa identificarea lor se poate continua cu prevenirea si reducerea lui. B. In prevenirea stresului sunt trei elemente, simplu de retinut: mananca, bea, fii binedispus. Piramida alimentelor descrie diferivele grupe de alimente si importanfa fiecareia. Ea va va fi utila pentru a pune la punct o alimentatie sinatoas’, echilibrata si séraca in grasimi. La baza piramidei, incantitatea cea mai marese recomand’ consum de paine, cereale, orez, paste fainoase. Apoi urmeaza in cantitagi egale legumele si fructele. Spre varful piramidei in parfi egale se plaseazd produsele lactate, branzeturile slabe si iaurtul, dar si carnea, pestele, ouale, nucile si fasolea boabe. In varful piramidei descoperim, in cantitate foarte mici, zahar, dulciuri, grasimi, maioneza, margarina, unt, ulei pentru salate. Se recomanda: - produse cu amidon, cum ar fi paine, cartofi, orez, cereale, paste de minim trei ori pe zi; ~ legume, de preferabil crude, minimum 0 data sau de doua ori pe zi; = fructe de doua ori pe zi; = lactate doud sau trei porfii pe zi; — carne 80 pana la maxim 120 g de carne slaba de 2 pana la 4 ori pe saptimai — peste 100 pana la 120 g o data sau de doua ori pe saptamana; — ova - unul pand la 3 oua pe saptamana - leguminoase o dati sau de doua ori pe saptamana = geisimi, uleiuri, zahar mici. n cantitayi cat mai Persoanelor care lucreaziiin prespital le este destul de greu si-si mengina un program regulat de mese. Prin programarea meselor si avand la dispozitie produse de calitate, pot fi imbunatatite obiceiurile alimentare. A manca sinatos ajuta la diminuarea nivelului de stres dar sila scaderea riscului de boli cardiovasculare, Pastrandu-va greutatea fn limite normale, putefi face mai bine stresului. Deshidratarea, prin lipsa unei cantitaji neadecvate de lichide, este un factor de rise pentru salvator Un adult normal pierde echivalentul a opt pahare de lichid pe zi prin transpiray prin exerefie. Apa in cantitati adecvate este esentiala pentru. mentinerea functionarii__proceselor metabolice. Sucurile de fructe sunt o alta sursé de hidratare. Evitati consumul exagerat de cafea si alcool. Cofeina este o substanga ce determina eliberarea de adrenalina in organism, cea ce determina cresterea tensiunii arteriale si a nivelului de stres.. Limitand consumul de bauturi ce congin cofeina, cum ar fi cafeaua si cola, puteti reduce tendinja de stres. De asemenea cafeaua si alcoolul produc deshidratare, iar bauturile alcoolice, desi par s& relaxeze, produc deprimare si scad abilitatea de a face fata stresului. Este important s4 va echilibrafi stilul de viata. Evaluati-va locul de munca si viaja de zi cu zi. Incercati sa creafi un mediu lipsit de stres in afara locului de mune’, Petreceti timpul liber cu familia si prietenii. Cultivafi-va hobby-uri si activitati care nu sunt legate de munca voastra. Facefi activitagi fizice in mod regulat. Cei care pot contrabalansa presiunea de la servici cu activitaji de relaxare sunt mai plini de viafa decat cei care nu pot lasa necazurile si stresul de la munca in spate, venind cu ele acasa. Daca va simtiti stresat la serviciu, incercati si obtinesi ajutor specializat de la consilieri de specialitate. C. Daca problemele de la serviciu sau de acasa produc un stres continu s-ar putea si aveti nevoie de ajutorul unui specialist. Primul ajutor psthologic nu porneste de la ideea ci persoanele expuse la evenimente traumatice vor dezvolta automat probleme severe de sindtate mentala sau dificultati pe termen lung in ceea ce priveste procesul de insanatosire. in schimb, el postuleaz’ faptul c4, aceste persoane pot experimenta inca de timpuriu o gama larg’ de reactii (fizice, psihologice, comportamentale, cognitive). Unele dintre aceste reactii vor determina un nivel destul de mare de stres care va influenja mecanismele adaptative, iar procesul de insinitosire poate fi facilitat prin grija si compasiunea manifestata de cei care actioneaz’ in astfel de situatii. Cand ar trebui acordat primul ajutor psihologic? Primul ajutor psihologic este 0 interventie de suport ce se utilizeaz’ imediat dupa producerea evenimentului traumatizant.Manual de prim ajutor calificat Principalele obiective ale primului ajutor psihologic: - stabilirea legaturii umane intr-0 manier’ plina de compasiune si non intruziv: ~ _ crestereasentimentuluiimediatsi permanent de siguranta si asigurarea confortului fizie $i emofional al persoanei; ~ calmarea si linistirea persoanelor coplesite emotional, agitate si dezorientate; - obtinerea unor informatii suplimentare cat mai precise pentru a cunoaste care sunt nevoile si ingrijorarile lor imediate; ~ oferirea ajutorului practic in concordant cu nevoile persoanelor; ~ conectarea acestora cat mai repede posibil cu retele de suport social, incluzind aici familiile, prietenii, vecinii i alte grupuri de suport de la nivelul comunit’ ~ aprecierea si incurajarea eforturilor pentru adoptarea unui rol activ in procesul de recuperare si vindecare; - furnizarea informatiilor cares ajute persoanele sa facd fata in mod eficient impactului psihologic al evenimentului traumatizant. Scopul suportului social este dea ajuta la stabilirea unor contacte rapide, scurte sau permanente cu persoanele de suport importante si cu alte surse de suport, incluzand aici memb1 i, prietenii, resursele de la nivelul comunitafii. fam Suportul social poate veni in nenumarate forme. Acestea pot include: = suport emofional: imbriifisari, 0 ureche care si asculte, intelegere, dragoste, acceptare; social’: sentimentul cX_ te potrivesti acolo si ai lucruri in comun cu alte persoane, ci ai oameni cu care si tmparti activitatile; - sentimentul ca esti necesar: sentimentul ca esti important pentru altii, ca esti valoros, util si productiv si cd oamenii te apreciaza; - fntarirea stimei de sine: existenta unor oameni care si te ajute la cresterea increderii in propria persoan’ $i in abilitatile proprii, astiel incat si poti face fat provocarilor cu care te confrunti; = suport pe care te pofi baza: certitudinea ci ei vor fi acolo pentru tine in caz cd vei avea nevoie de ei, cA exist persoane care si te ajute; ~ _consiliere siinformare: prezenfa persoanelor care fti pot da informatii sau sfaturi bune, pot = conexiune 28 inselege ca modul tau de reactie la ceea ce sa intdmplat este unul normal; = asistenta fizicd: persoanele te pot ajuta si ndeplinesti diferite sarcini; ~ asistengi materialé: persoanele iti pot oferi diverse lucruri cum ar fi: hrana, imbriciminte, adapost, _ medicamente, materiale de constructie sau bani, De la cine se poate primi suport social: sof(ie)/ partener(a), parinsi, membri de incredere ai familiei, prieteni apropiafi, psiholog, preot, personal medical, colegi, profesori, grupuri de suport social Modalitiifi de a oferi suport: - aratati interes, atentie si grij3; = gisiti un moment si un loc unde si nu fitt deranjati; = nu facegi presupuneri si nu emiteti judecati; ~ aritati respect pentru reactiile persoanei si modalitiyile ei de a face fats situatiei traumatizante; = figi constient de faprul ci stresul consecutiv expunerii la evenimente traumatice are nevoie de timp pentru a disparea; ~ ajutafi la gasirea unor cai pozitive pentru a face far reactiilor; ~ discutayidespre reactiile care sunt deasteptat A apara in situatii limita si de mecanismele sanatoase de a le face fata; = exprimagi parerea/credinta ca persoana este capabila de recuperar: = oferiti-va si discutati sau sa petreceti cat de mult timp este nevoie impreuna cu persoana supusa stresului posttraumatic, Motive pentru care oamenii pot evita suportul social: — nuconstientizeaza ci au nevoie; = se simt jenati sau ,slabi"; = se tem c& vor pierde controlul asupra situate’; = nu vor si fie o povar’ pentru cellalti; = se indoiesc ca le-ar fi de folos sau ca al inelege; = au incercat sa obfind ajutor si au simfit cd nu era nimeni acolo; ~ vor si evite si se gindeasca si si simtA ceva in legatura cu evenimentul traumatizant; — presupun c& ceilalti vor fi dezamagiti si judeca; ~ nu stiu de unde s& obgina ajutor; - comportamente care impiedic oferirea