Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Studiu Bioclima

    Uploaded by

    Ioana Larionesi
    3 views31 pages

    Original Title

    studiu bioclima

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views31 pages

    Studiu Bioclima

    Uploaded by

    Ioana Larionesi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 31
    MINISTERULSANATATIE LN.R.M.F.B. A150 d09 0 gy ANALIZA CONDITHLOR CLIMATICE, TOPOCLIMATICE SIA UNOR FACTORI EIZICI DE MEDIU DIN STATIUNEA BALNEOCLIMATICA SANGEORZ - BAL, | JUD, BISTRITA - NASAUD, Contract nr. 7536729,08.2017 (LN.RIMF.B.) Incheiat cu Priméria localtai Sangeorz-Bai,jud, Bistita - Nasiud ‘Aprobat Manager, ‘Sef sector cercetare, Dr. Laztrescu Horia Mirescu Lucian Autor Cont, dr. GP Il Enache Lyiu-Mircea { wont < Corcet. stile climat. Bunescu llla Bucuresti 2018 CUPRINS. Pag 1. Date generale : sod 2. Date climatic. : ood 3. Determiniri opoclimatie.. 5 4. Observatibioctimatice. : 13 5. Determinie de fiiea aerulai, 7 20 2 28 ANALIZA CONDITHLOR CLIMATICE, TOPOCLIMATICE SIA UNOR FACTORI FIZICI DE MEDIU DIN STATIUNEA BALNEOCLIMATICA ‘SANGEORZ, - BAI, JUD. BISTRITA - NASAUD (Consaet . 755629.08.2017) 1 Date generale Localitaten (oral) SAngeor2-Bai este situ in parea de nord a Romsiniei, la 0 slttudine edie de 435 mina zond depresionai di bazinul superior al rl Somesul Mare, ‘pe lator sudiea $i la poalele munteluiPietosul Rodnei, la circa $2 km de municipial Bistifa $i Ia aprosimativ 30 km de Nis, Org este ineonjurat de mitguri (dealuri inate) de origine vuleanics, acopeite eu puri de fig, brad, pin $i mold. Caracterstile geologice ale zonei explict, de altel, $i prezenfa apelor minerale carbonate, clorurate,sodice,ealeiee, magneziene, slab bromurate $1 Tndate, slab feroginoase, pecum $i 8 nimoluul mineral ia mofeteor. ‘Acces in leat se poate face att pe ealeratiers (DN 17D), ct $ pe cae Feroviars pind la gira Singeors-B2i (pe Tina llva Mici ~ Rodna Vecke sau gara liva Mic; pe linia Suceava Nord-Vatra Dorn = Ilva Mit; lina Cluj-Napoca-Dej-llva Mic iar de In Iva Micd exist curse de autobuze pnt in oragul Singeorz Bai -9 km), 2. Date climatice In cadrul climatologie se studiaza procesele gentice ae climei,caracteristicileclimatice ale diferitelorregiun, clasificares, descrerea si cistribuja climatelor pe glob. Int-un sens mai larg, climatologia poate fi definits ca regimul moltinual al sts timpuiui, o sineza a wturor valorilor medit multianuole (sormale, plrianuale) ale elementefor meteorologice din tegiunes considera, in strdnsi Tegatura cu aspectele legate de pariculartle mediului geoprafie respect (latitude, altiudine, forme de rele, ape, sol, vegetate et). {In acest fl, se relafeazs cvea ce este carscterstic, normal $i definitoriu pentru regiunea analiza, independent de schimbirile nerogulate ale ven. In consecinta, clima oferd © 25 C) este de 30 ~ 50 de ie ‘Numrul medi anal de ze topicale (lay > 30°C) este de O~5 de ie Umezcala sgn reprints un alt factor elimatie important pentru e8, impren eu temperatura serului contibuie Ta conturarea si deseritea mai bund a earateriseilor resin climate si bioclimatie loa. Conform reparttil teritorale, umidtatea relativa a serului se distinge prins-o valoare ‘medie anvils normal fn jrulintrvaluui 80 - 88 96, Media Iunara moltsnuala osileaza tn ccursul anu de la © minira de 74-78% tn hue apie, dar i julie, pnd la © valoare maxim de 84-88 % incepistrata in decembrie $i ianuave. ‘Numérul medin anaal de 2ile cu umiditate relative < 30 % este de 10 ~ 15 ail, iar ‘numdrul medin anual de zie cu umiditaterelativa < 30 % in sezonulcald este de 0 § zie. YValoarea medie a deficitului de saturaie tn sezonul eald este de 2~ 4 ha, Presiunea_almosfered, Acest parame meteorologie fundamental este important penta 8 inflenteaza, direct sau ixiect, alte matimi meteorlogice, dar $i organism uman, in conformitate cu evolutia sinopticd multianulé $1 attudines zonei analizate, se onstatd cf, prezntdo valoare media normal stuat in interval 800 ~ 850 hPa. Nebulozitatea. Acest paramettu reflectd gmidul de acoperte a cerului eu noti dar si ‘apacitateaatmosferei de arene vapor de apa la diferitenivee in altitude sub forma de ceata ‘sau mori, Acest parametruinfluenjeazé propagarea radajetsolae gi, astfel, modifica valoile ‘uni nur mare de afi panmeti meteorologcielimatic {in decu's snului,valrile medit normale ale nebulozitait sunt cupinse fate 6,0 ~ 7.0 zeit in ianuarc si 5,0-- 5,5 zecimi in august (in iulie nebulozitatea mode este de circa 6 acini), ‘Numirul medi anual de zle senine, dup nebuloittea total, este euprins in interval 60 ~80 de zit. Cele mai mute zile Senne Se fregistreaz in luna august (10 ~ 12 zie), wrmat de luna ile (8 ~ 10 ze), Numdrul_mediu anal de zite acoperite, dupi nebulozitatea totals, este situt vecinitatea valori de 140 de ze. Restlzilelor din an int n eategora zillornoroase. Precipitlile atmostrice, Acest parametrs meteorologe refletétoalitatesproduselor de condense si desublimare x vaporlor de apt din atmosfera cae ajng pe supra pamdatult sub diverse forme $i stiri de agregare(ploae, bunt, zApada, maziriche,lapovit et.) Canttstea medie arual fnegistreazd vatoare situa fn veeinatatesintervaluul 800 ~ 900 mn in nie une gi, espectiv, nile se inrestreaza, in medie nar, o canta de cia 100 - 120 men, fa imp ce ir ianuare se acumloaz oeantitate de peste 6D mn. Pentru a fer’ mai multe amnunte legate de eanttile de precipita se mentioneazi {plu ci, in coaformitate ex datele meteorologice corespunzitoare municipiuiui Bist (situat la citea $0 kam de Singeorz Bhi), camtttea medieanuala este de 686,2 mm, cos mai mie8 eantitate ‘edie lunar find in febraare GI,S min), iar een msi mare eantitate medie de precipita in ine (94,9 m1, CCanitatea medie de precipita eizuta tn semestrul ead al anu acumuleazt o vatoare 4 400 ~ 500 mm, in timp ce eantitaea medie de precipi cizut in semestrul rece al anulit este de 300 ~ 350 mm. Media cantttit mexime anuale de prespitait in 24 de ore este situa i interval 40 — 60 mm. Pentru comparatie se menfioneazd ef, aveluaSt perametru, la Bist, i eorespunde o valoare de 72,3 mm, inegisats Tn hana ma De asemenea, mult nai aproape de Singeore Bin localitateaFeléru, cantitatea maxima solu de prespitali in 24 de ore a fost de 78 mm, Inregistata pe data de 3 iunie 1954 ‘Numral medi anual de zile cu ninsoare este de 60 ~ 80 de ile, iar numdral mediu anual eile eu sat de zipad ete de 150 ~ 200 de zl {In prving sratutu de 2ipeda, se mai mengioneaza c dts medie anual prime zile ew 1X 5120 X, far data medie anual a tine 2 ew ninsoare este cuprinsd Regimul eolian ese relatv moderat uniform distribuit in eursul anului. Prooventa ‘nuald a calla atmosfee este de 20 ~ 40 %, aspect normal dacd se are in vedorefaptl c3, i este amplasati pe fru vii, adapost de cizeuatia mult mal activ de pe viele deatuilr inate inconjurttoare Din punet de vedet al intensitii euenjilor de ae, viteza medie anual a vintulu este de 3 +4 mvs, Direct predominant ia regione a vintlui este NE. ‘Numaral medi anal de zlecu vin tare 16 mis) est sub 10 le, Fenomenele _atmovfeice. Din accasté categorie se menfioneazs urmétearele date limatice disponibile: ‘Numacul mediu anual de zle eu ests este de 80 ~ 100 de ze ‘Numicul medi anual de zle en gyindind este de etea 4 ~6 ie NNumaeal mediu anual de le eu brn este mai mare de 90 deze ‘umaeul media aml de zle eu oraje de 30~ 35 de zl Conetwat Sub aspect climatis,arelul Jocaltifii Sangeorz Bai ese carmeteriat prnt-un climat continental tempera, content, eu ver relativ coroase seri re Din punetul de veder al radiate’ sore se constatc&curata medie anual de stlucire a Soarelu insumeazi 6 valoxecupyinsl fn inervalul 1,600 ~ 1.700 de ore, coea ee repreznté nivel modert de insorite {n privina valoriler medi semestiale, In jumdtaten caldi anu se innepisteszt un ‘num de 1.100 ~ 1.200 de ore de strlusire a Soarelu, ia in jumatatea rece a anu interval respectv este de 600 ~ 700 de ore Fracfia de insolae, print i loaltatea Sdngeorz Baio valoare putin mai mics de 40 1%, eve ce reflect, de aserenca, 0 marie madera a acesui parametry, indicind condi bune pentra practcareadiverselor activitai urstice, dar $i aeroteapiei, pentru e8 organist umn ‘este supus unel insole puternice, stresante sub aspoot adit, ‘Temperatura aeruléprezntto medie multanual este situat inte 6°C $18 %, In decursil anului, temperatura aerfui vaviazd inte valoares medie lunar minima cuprinst thse -6.0 + - 40 °C ta ianuavie (lane cea mai figuroasd) gi valoarea medie Iinar ‘maxima eu in jurul vari de 16,0 °C (2 °C) i ile $i august (lunile cele mai cdduroase). In oui din lunile snotimpurlor de tunzitie (aprilie, respect, octombrie) temperatura aerul prezinté 9 medie lnaei nomala de 4~8°C, Amplitudine termics medie anal ete de ordinal al6- 18%. Durata media interval anual fr nghef este situa jn jurul vali de 150 decile (2 20 ile, Prim zi eu inghe se tnreglstteazal dupa 1X, ir ultima i cu anghet se constr inane ae, [Numieul medi anuat de ze cu ge (in $0°C) este de 120 medi anual de ze de ir (uy $0 °C) este de 40 60 deze, Numarul medi anval 8 zie de vard (tux » 25 "C) este de 30 ~ 50 deze, iar nunsiul ‘media anu de le topicse (hay > 30%) este de 05 deze ‘Umsezeala aerului, inpretns eu temperatura aerului, eonibuie la comuraea i desererea nai bund a earateisticilorregimului climatic si bivelimati local 50 de zie, iar nuns Conform report’ teritorale, umiditatea relativa a aerului se istinge print valoare metic anval normals in jurul intervallul 80 - 84 % Media hunard multianual ositeza in cursul anului de a 0 minina de 74 -78% in una apie, dar $ ule, pnd Ia 6 valoare maxims de $4 - 88% inrepistrata in decembrie $i anuae, ‘Numéral medi anaal de zile'cu umiditate eativs < 30 % este de 10 ~ 15 ale, iar ‘numseul media anual de zie eu umiditterelaiva < 30 % in secon ea este de 3 zie Presiunea atmosfrict este un parametrs metcorologie fundamental important pent c& influenfeaa, direct sau indirect, alte maim’ meteorolngice, de $i organismal umn In conformite cx evolutia sinoptica multianuala $i alttudinea zonei analizate, se constal e,prezntéo valoare media noma situa in interval 800-850 hPa Nebulozitateainflienjeazs propagarea racafici solar si, asfel, moulificd valovile unui ‘umd mare de ali parame: meteorologic. In deeursul anutu, valoile medi normale ale nebuloziti sunt cuprinse inte 6,0 ~ 7,0 zen in ianuaie gi ,0~ 5,5 zen in august (in ule nebutocitaten medie este de crea 6,0 zecimi), Numral medi anual de zfe senine, dup nebulcitatea total, este cupeins in interval 60 ~ 80 deze, Cele mai mute zile senine Se inegistreazh fn lun august (10 ~ 12 zie), urmata de luna ule 8 10 zie), Numicul mediu. anual de ile acoperite, dups nebulocitaten total, este situat ia ‘veciniatea valor de 140 de zle.Restallelor din an snt considerate zle norowse Canttatea medic anuala de previpiatit amosterice inegisteazt 0 valour situs in vecintatea interval 800 ~ 900 mm. fn nile iuie $i, respetiv, in iulie se imegisreed, tn ‘edie lunar o canttate db crea 100-120 mm, tn timp ee in fanuare se acumuleaza o canttate de peste 60 ms, Cantttea medie de precipita eizuts in semestul cad al alu este de 400 ~ $00 mm, {in timp ce cantitatea mediz de precipita efzuta in semestal rece al anului este de 300 — 350 Media canttitit maxime anuale de prespitlii in 24 de ore est situa in interval 40 — 0 mm, Mai aproape de Singeorz Bai, in lcalitatea Feldru, cantitatee maxima absolut de prespitai in 24 de ore a fst de 78 min, nreyistatt pe data de 3 iunie 1954 [Numaral media anal de zle cu pinsoare este de 60 ~80 de zie, iar numa mediv anual de zie en srt de zipada ete de 150-200 de ile, Jn privinj stratuli de 2ipads, se mai mentioneaz si, data medie anual. a prin ile ew ninsoare este situa intel X 20 X, iar data medi anual a wliet 21 eu ninnoare este cuprinsa Inve 20 V 5110 VL Regimul colin est relaiv moderat si uniform distbuit in cursol anului. Freeventa anual calm’ atmosfexic este de 20-409, Din punct de vedere al intensitii euenflor de ser, viteza medie anualt a vinulu este de 3 - 4 mis, Divecia dominant zonal‘ vantuli este NE. Din categovia eanorenetor atmosferiee se mal menjiones24 el, numiral mediu anuel de 2ile cu ces este de 80100 de zl, iar aml mesa anual de le eu Brum este mai mare de S0de-zile Aceste caractritsiclimatice asigucd condi bune penta efecrsarea de plimbari i Pentru odin si relaxare x condi de Hinge, inten lima temperat continental cu veri relay icoroase s emi ee, dar necontrsstantputernie din eniza aplasia vale adipostit $i ambianei vegetale bogate¢ peste arealuoi analiza Caracersticle topocimatice, t general, au in vedere 0 suprafifa de teren relativ ‘estrinstin cazal de fh ind vorba, in principal, de aralul central al stafiuii SAngeorz-Ba 4m conformitate eu armplasatea fzico-geograficé a acestei zone, cu o disibutc spatala ‘elativ mare - ea arie 5 neomogent - sub aspect geopratie genera, dat $i ca unmare a posibiltiiter eatv restrinse de exectuare a acestui tip de cbservaii (personal testns) sa Drocedat Is stabilirea « doud puncte de masurdtori topoctimatie, it mai repreeentative pena srealul analiza Aste, unul dinte punetele de masurdtoare a fost situat in parcul cental al stafunit {ounce cenumit "Pare”),apropiat de central localitiit, ew insolajie mai seBzu, fite-un loo ‘nconjurt si adapostit de cate 0 vegettiearborescenté viata (conifer, foiose) $1 specified ‘nui pare, jar celilalt punet fost Casa de hodind Maria (numit, pe seut, "Casa Maria), ‘mplasat in partes superioss a cursuluipidului Seindurlelor ao aftudine eu circa 70-80 ‘mai mare fabs de punetul "Pare™ (detectabile barometricaltimettic), inzsun spaa mal liber irculatieiaerlu, sort deschiscteuajciaerl Determinirile de teen s-au efectuat conform metodologiei din domeni, n decursul a el putin tei deplasiri, corespanzitoareprinipalelor sezoane anual cu diferite grade Je important Stat sul aspect tris, dna ales, sub aspect balneoclimate, Pentru efectuarea misuratorilor sau flosit instamente si aparate moderne, adcevate contort bigrc a organism din sezoanele respective), se ineadveaza fi limtele de normalitate climates, topoclimata leat ind unl tavorabi pete paceny st turist, ear, tn funetie de eondtile anotimpuale, au posibiltateas& mand wn timp sufeient de indelungat in ambiana nett climates $i topocimaties), placa a locality att in prtiunes joss a Tocalitait (zona preuli), et Stim ea mai inal, pentru activity de reerecre, odin, Testu saa migeare/limei in majlocul unei vegeta bogate gi variate Desigur, dat lind amplasarea localitit Sdngeorz-Bal tnt-o regiune submontand, dar adpostiti, regimul tempersturi si umidiatit aerului (gi, tn general, toate carecteristcle 9 topoclimatice) crespuncitgae sau manifest fn sins dependent de regimul temic si higsic al masclor de ser side ezclafa general a aeculu din regiune ‘Regin eotian. Deg fn general al carvcteristicior regionale ae véntuli est unul sti, totus observailepivind directa gi intensitatea vantula din peroadele anaizate au arta i, regimul eolian este -nodert, ou ancle deotebiri naturale tnte cele dow’ puncte de ‘misurteare, amplasate dftit in raport eu deaurileinconjustoare. “Aste, pe duratatturor masutrilor anoimpuale,regimul eolan a fest carctrizat, ‘majoritate, prin ealm atmesfeic, pntry ambele puncte de masuritoare, in prneial la primele ‘ore ale dimineit. Accasté atmosfers nist s-a manifestat preponderent ea unmarea adipostit localitai fata de clmie alte care Snconjoar, “Momentele de calm atmosferc, au repezentat un factor favorabil ait penta activi limatoterapeutie, de odin i relaxae, eat pentru cele generale titi, pen persoanele Sensible fa eure de aer. Distibofia curenfilsr de aera fost una sezultant a influent’ eanlizi deplasii eral Jn contextul orografic local [Excepfie au ficutdetemniniile de var, efind, numat in jurul amsieai,vintl a prezentat ‘urenfi de aereu viteze de pit a 2,2 ms, aceasta in conden eave, la acest intervale orare, ‘0 registra $10 ufoars nstabiltateatmosfeied, manifestata dup ora 17 printno ploaie slab Siscurth, Direcia predominant din eare a bitut vant in perioada determintrilor de tana fost, S (pentre ambele puncte de misurare), iat fn perioada determinailor de var drecile au fost SiN (entru puretul "Pare”) si, respect, NV, pent punctul "Casa Maria, In pesiouda Aetermindilr de ian a fost ela atmasfere Desiguy, acest corstatiri nu exclud posibilele situa in eae in interval en turblenfa stinosfrid eresots, vtezaeurenilor de aet si ajunga si Ia valoi mai mari dee cele nomele, ‘determinate in sezoanee i perioadele menfonate Tn acest sens trebvie semnaaté situa meteorologied extema, mal rar Sic tn ‘ond, cum a fost cea in eae, pe fondu unelereulali atmoserice regionale devssbit de active, sezonul de tranzifie, n areale strict lcalizat, a fost feorizaté producetea unor cureti de set foarte puterici,ceea a condus la dotorirea unor copaci, chiar th ceniul stafiunit aspect ‘onsaat de cite noi dupa producerea evenitnentului meteorologic) Regime bavi, Migurtorle de presiune atmosferica au aril soeste sa incadeat in volujia gencrali a acesti porametna meteorologie din intervaele analizate,tinnd cont gi de alitudigea medica localiti (de ctea 35m). Taiee cole douf puncte de mésurare a existat o difecenta de presiane atmosfetica de aproximativ 5 - 7 mints. Aceasté deosebire bavi’ au este mare gi de aceea, nu poate si fecteze organismul unin in desfiguarea activitajilor turstice ‘sau climatoterpeutce. Dimpotrva,scesedifererte pot constitu un stimulent moderat pent organisa in desigurarea Tune’ respirator Pe curate determiniilor corespunzitoare sezonului de vari, presivnes atmosferied a varat foarte putin, et mtenfinndu-se foarte constant ine valorile de 723 mmakig si 724 mmBy penkry punel "Pave", vespoctv, 717 ~718 mais pentru punetl "Casa Maia” ?Pedurata determistrilor de tour, reyiml bare $a caracterizat print valoare medic de 7276 ml peru ponte "Pare, respectv, 721,0 mmlg pentru punet "Casa Maria” (ew iti’ dirne eae nusu depasit 34 mnblg, pent fiecare pant de masurdtoae) lo Pe dutata determinatilor corespuneitoare sezonului rece, presiumea atmosferied a prezentat un regmaFourte constant, ea vavind doar eu eétevazecimi de mmflg in jural medi de 4721.3 mmilig = in puvetal "Pare, respect, in jurul mediei de 716,3 mmHg — penteu punctl "Cain Mara CChiar dacs acest parametrsdepinde de contoxtal general sinptic al reiuni, mn corlatic cu alttdinea lout, ot, faptl ed, el prezintt un regim dest de constant sas uo vara ‘odetat In timp (ea exeapta unor siti raze, cu 0 circulate atmosferict a maser de ser foarte rapida), ceea ce are important sub aspect teapeutic si turistc, pentru ef nt supune ‘organisml uni str de ses, influenfe negative ma ales asupra persoanelor metesensiile, Nebuasitatea, Regiml distribute’ norilr, felul (genul) i propor Tor reciprocd pe bola cereasd a fost totdenuna factor care sau dierengit in Tuneie de anotimp gi de ora din 2. La rind! ei, varatia nebuloztaiicontbuie a influenjarea evolu tn tmp a altorparameti meteoroogievcliati Pe dutata misurstoilor eorespuneitoare anotimpulului de vari, nebulozitate a prezentat lun regin moderat,ugoreresut, eu valor! euprinse inte 6 zosimi i 10 zen. Evolufia dium’ a ‘eglimui radtiy sae a fst doar Into mica mBsurd fecal, penta el genuile de nori au fost Cunulss $1 Siratocumaes, inal subi, iar spee sea au determinat foarte slabe caniifi de precipita lchide, ln schimb, pe dura determintrlor de toamn, vremea a fst fumoast, cu 0 nebulzitate foarte seizut, care x ajuns la cel mult 2 zovini (In orele dupd-amiedi ea urmare a acentudti conveetii termice a aruli, pe un fond de calm atmosferie). Vizibiltatea meteorologid a fost, in shim, afestatt de muavfestrea cai pe duataprimelor 2 ~3 ore ale diminebi. Dupt-amiaza, hebolozitatea sa datorat pezenfei noite de genul Cums buii. Determinirile de nebulozitate stmesferid din sezonul rece sau earacterizat print-o ‘reme inchs, ew valori crescte ale acestui parametry, cel find acoperit aproape tt timpul ‘Au predomingt gente de noi Snatus $1 Altacranus. In sohim, acest aspect al vremlia permis ‘a ogimal temnie si fe unl moderat, fra amplitudin exmice mai “Toate aceste caracerisicitopoclimatice, pe durata sezoaneloranalizate, mu au prezentat situa care 9 nfluenfeze negaiv msurtorile de teren sau stares de sAndtate a organism, condiilefizco-geograficespecitice locale, Excepfe pot face sezoanele extreme, atuncicind, prezenfa unor mase de aer foarte rece sau foarte cald, poate eorduce Ia temperate seizate/erescute gi umiditile mar ale aera (ovezenta efi, & etre foumare poate fi favorita de Fumol degaiat de la sobelenstalaile de ‘nalzrealimentate cu lene), Tn asemenea cazatistarea timpului poate deveni insabils sau mai pufn favorbils att sctivtjlor tustice, it gi celoe asdeiate procedurlor climatoterapeuticebalneare, Nu sunt excluse din aoeastd obseraie gi situaile Ginnie adeses In seznanele de tranzite gi vara) tn fate vremen poste prezeta o trbulenjé aecentta (vant puteric, viele, averse de ploaie cu Intensiate mare, fenomene onjouse qi allele), dupd cum sa conetatt fn toamna anal 2017, stun ind a fost daborif capac in pac din eentullocaliati Cone Daca se are th vedere localizarea sisfionii Singeor?-Bai inte repiune adspostts, amplasaté in bazinul superior m rlului Somenguloi Mare, toconjuraté de dealui Tale, din ‘apropierea masivuli mantos Pletrosul Rodnei, alunct aceste attibute determin’ anumite carsctrisici specifice pentru topoctimatul localiti, care se reflect fn distributia i evolu brieipaelorelemente metorologice tn areal agezai nue cele dou puncte de masuritoare (anol situa in parcul central al taunt - denumit spare, iar ealilet punet ~ denumit "Cast Mara”, amplasat fn partea superioaes a eursut piel Seandupleor lao attudine mai mare fa de "Pare", in nctimpwrle analiza, a Petaat unele deosehiti ale prinsipalilr parametti meteorologii (temperaturs, umiditate, psiune amoserics, viteza euenior de ae). Acetsta dovedeste posbliiatea existenfel mi tte condi: topoctimatie locale diferentiate canitaiv, ceva ee util in valoifieare Tor att sub aspect bioclimatic, et itursi. “Temperatura aclu in calitate cel ma important sub aspect limatoterapestc i turistie, re perigaa misurstorior dette, ia snotimpurile analiza sa Incaat, inex mai mare parte resrenemvalele de normalite pentru sezoanele respctiv, cit si pent intervalee oraee avute ae adore Totus tn anumit situa, regi parametilor meteorologci a fst partial modiieat arse condor sinaptice alipce din perioada in care s-a destgurt investiga ele find ‘mai pain speifice anotimparilor considerate, Asal pent sczorul cald Gulie 2017), valoile de temperatura aerulu, in amele tocuri de matsuate, a fost eupinse ine 11,6 °C (ora 8) gi 17,5 °C (ora 15) In ambeleToourt de {Rfsurare a observat un decal al vali ersice maxim, in sensul eB le s-aineeistat ceva vrai tra deodt se manifest de regul (in jurul ori 14). De asemenea sa observat io diferent Ttamica ine vcle dou’ puncte, ca uimate a diferente de alidine. fn acest anotimp, asemenea densi au avat valor cuprinse inte 0,6°C 3122 "C. TReginul temperatiilor aerutsi din anotimpul de toanna (octombrie 201), mai de apopiat de eel din sezons. ca (ca urmare a conilr sinopicd), excepind facind cee de ‘Tauineata devreme, mai scat, Deosebirle ermice dine cele doua puncte s-au' mentinut i celal sens $n acest sez. Exeepie au cut observable de aend cing, fermportuile mai mari tmegistrate in punctl "Case Maria” au fst mai mari decit ia punctual "Pare ca urmare manifest a Fenomen de inversiune tered, pe un fod de cal atmos. ‘Accath constatare pints un aspect poziti, pentru el permite o prelongire a timp ‘eave ponte destint pln a ce IiberCint-un sezon sai pun popice acest aetivitt), ‘dna an efet directs supra stride confor terme si ce state a organism in general, Indeosei vara $i tana, rein fernic a prezzntat avest aspect poity din punct de wederetarte g.bielimai, pentru ef, pe de o pate, indica existnfa unor areale saint eu candi termice agordiferite inte ele (de exemplu, caacterstica de adipost a pareulu ‘Ra sonn central), iar pe de alti parte, asigurd condi topoclimatice bune de petrecere & impute (plimbare sau odhnd), (re organismul st resin 0 senzafc de discomfort tenmi, in funejie de necentaile $i dornfle sau indiapilecimatoterapeutie prime, in mementele de timpele nei potvite pentru destaguraca diverselor aetvia., in mai multe foeur dn cuprinsul stain Tetinl umezelil v0 mestinut usr df inte cele dous puncte de misurtonre, da 5-2 ‘ncaa itervalele de normalitatespecfice zone § anotimpunilor analizate. Evol dum rreaeiag aerut a ost nvers fate cea a tempera ert, im sensu in cusul lei aaa cate ina mari ale umidititaerului au fvegtsratdimineafa, iar eale mai miet dp ole pant Tn anotimpul cal, unitate rlaiv a aru stat fn interval 85,5 % $i 3.3 % pent aecleag mominteoare $i pentru ambele puncte de observaie, a Toamna, valorile cele mai mari ale wid restive a accu a Fost de 87,0 % ~ in punetl de masurate .Pa” rexpectv, in url valor de 89,0 % - in punetl de misurave Casa Maria La indul lor cele rni mi umezeli relative s-axinregistat duptamiaza gi anume: 43.6 ‘9% in panetl de misurare Pare” la ora 16 si respoctv 44,2 % in punctl de masurare Casa Maria dar la ora 17 ‘Determine aseminitore -nu obfnat ifn sezonulul rece. In primele 1 ~2 ore ale diminei, in toate anoimpurile,umiditate relativi a aera a episit doar eu 1 ~ 5 % valoarea prag superioara de confor igre si biometeorologie pentnt ‘organismal uma, ‘Micuritorle de presune atmosferca au eorespuns cu cele rezultate din evoluja generals sinptiet a acestul parameteu meteorologic $i in conformitte gi cu alttdinea medie a localiii Intre cele doua puncte de misurare a exist odiferenf de presiune emosferica de aproximatiy $ 7 mg, cate nt poate si afecteze organismul uman in desfgurareaactviailor turistice sau limatoteapeutice. Dimpotiva, aceste diferenfe pot constiui un stimulent moder penta ‘organism in destasurarea fuetel respira ‘Observaileprivind direiag ntensitatea vAnului din pevioadee analizate a att ci, regimul colin este moder, ci unele deoscbiri naturale ezultate din amplasace celor dovt puncte de miswratoare in caextul formelor de elie inconjurstoare Astlel, pe durata tutor misurtoriloranotimpuae, repimul eolian a fost earacterizat tn imajortte, prin calm atmosferie, pentru ambele puncte de masurstoare, in principal la primele ‘ote ale dimineil. Aceastistmosfra Finis s-a manifestat preponderent ea urmarea adipostit localitai fifa de culm irate care oineonjoar, “Momentele de calm aimosferc, au reprezentat un factor favorabil tit pent actvitile limstoterapeutie, de odio $f relaxare, eft gi pentru cele generale turstice, pentru peroanele sensible la caren de ae Tntensitatea véntul: a fost moderta $i distibuits preponderent spre orele dupi-amii _De exemphs in tmp determinarilor de var, pe Fondal Inari diume 51 eresterit instabiliti stmosfriee, in jurul amiezi, véntl a pezentat curentide avr cu viteze de pin la 2,2 mi. Distibutia curenfiler de ae fost una rezaltanti a inftuenteieanalizatii deplasi aerlui in contextol orografie loca. Direeia predominant din area bit Vitul, fa perioada determindclor de teren a fost, NyiNV. De meutionat posiile situa exteme, in care sau manifestat turbulenfe atmosfeice resent, vite curenilor fe ae ajungind la valori mult mai mari decdt cele normale (eum a fost, de exemplu,toanina atu 2017, edad sau prods daborir de copaci in zona cena). De asemenea, este de rematcat faptl ci, depértarea de sursele de poluare, de astercle principale de circulate side zonele urbane confer stun si ateibutul de oaz& de line, calm, {3 aributetopoclimatie specifier amplasanit regional (excepfie pot face situate in care, pe “Grate inate se manifests prezengavalurilor de ig Ue saldura sw episonde eu vant are, re pot genera disconfor, cemporay). tn west, triste topoclimutice locale nu se difeenfazd Semnificativ inte ele, cees ce nv afecteard mecanismele gi funefilevitale ale oxpanismuli, ‘contibind la sporteaealitjiloetoposlimatce ale arcaluluielimatoterpeutie analiza. 4, Observatihioetimatice Bioclimatu este 0 componenté important a eatacterstclor unei regi, vale aplcaive trisice si balnedierapeutce, El relcfeazd influent, poztv® sau negatva, a acum ‘dedurad a lime esupra tuiror organismelor vi, Ca uma, Factor climatic pot exert, inte Ctnumite limite, ifeste puri de efecte: stesante, stimulatoare, sedative sav pot fi chiar indferente, ‘De aici 51 importa aciunitlimatoterapiei pentru eresteres si normatizarea proces de recistenté nels nespeiicd« otganismulu, To vederea meiner: homeosteie interme in tdverse conti de meds 5a Lupa impotrivs ageniloragreser Cunoasirea biocinstulut une! localitstajnni este importanta att pentru inelegerea efoctul de adoptare a orgaismului la un alt modiu dect cel de origine (acolo ude este cazu), it gt peneu stmularea etactaii normale de rspuns ln varie climatice sau in contextl fendafe de protec exageat a otpanimlulfath de caractersticile medkulu ambiant pent stares confortlui din jul ‘De regula, desevieren acestor aspecte ale ambientului analizat se face prin intrmediul uot inde biel, prin cae s pot face aprecerpeivind senzaile resimite de organismal Tuan in diverse amblanfe, especiv pe drat efectuit cei natuiste in statin saul activity ture, altel decit cele cbignuite, domestice.O bunk parte dint acstia sunt prea complecsi putin af oles curent fn practi, Daf s-ar face apel la un singur inde, atunei exit rseul ‘tor conch sa evalu geste. Tifa, elaborurea teestor indict sa dort a avea un anunit earscter universal, dar care, totus, prin aplicrea formtlelor propuse la ate condi dectt eele originate mu a fotrnit, totdesuna, eptepttile aut, acesta find si unul din motivele pentru eare, in prezent, exist propuSi $i ilizaf foarte mul atfel de indi bioctimatic ‘nici elahoraea nestor indi ese stns legat de conde geografico-limatie sau -meteoroogice specifice wrealelor de provenienji sau de destnaje ale autrilor, se poate ‘intanpl ea nu Cotdeaune,coneuzile aplicasi lor ator condi de medi deeft cele originate st fie apecine dkept multuitoare si, in eonsecing, inte valoilediversior indie st para unele nepottviti sau deosebis "Tots, inrvcit nunsral acestor patametsibioetimatict si a mirimilor de care depinde

    You might also like