CaPITO LUL I MINISTRATIEI PUBL Icy TURILE AD DEFINITIA St TR ONSTITUTIE pIN 1991 REVIZUITE PRIN P I REPUBLICATE § 1. Abordari doctrinare Sigs ee P * eza! intre doua acceptiuni, j Utilizdnd distinctia fundamentata de scoala franc PLN, in sy, formal, organic, termenul desemneaza autoritafile publice investite CU sary ‘administrative, iar in sens functional termenul evoca totalitatea activitafilor pe care sp insaircil aliza aceste autoritafi publice. : : ia ca, in sens formal, structural sau organic, prin administra publica infelegem ansamblul autoritatilor $i institufiilor publice care realizeazi, pe b: si in vederea executarii legii, 0 activitate cu un anumit specific. in sens material, pi: administratie publica, autorul citat infelege activitatea de organizare a executarii si executare in concret a legilor de catre autoritatile care compun acest sistem, in veders satisfacerii intereselor generale, scop in care adopt acte. juridice, organizeaza si asigu buna functionare a serviciilor publice $i executd anumite prestafii catre populatie. De trina mai defineste sensul functional al administratiei publice prin identificarea a doui categorii de activitati prin care aceasta se concretizeaza, actiuni cu caracter de dispozitt si actiuni cu caracter de prestatie®. § 2. Precizari terminologice Este necesar si facem distinctie intre urmatoarele concepte: a administratie publicd, acesta avand un caracter integrato1 nistratia central’, cAt si administratia publica locala, dar si administratia ¢' generala si pe cea cu competent de specialitate; , —administratie ‘publica central care evoca totalitatea activitatilor desfasurate in re oe: de pena a executarii si de executare in concret 4 legilot le servicii publice, 4 i ii i i i Groen publice, in scopul satisfacerii interesului national/gene™! : ee eee, ae rs ree inh public Jocald care evoca totalitatea activitatilor desfasurate " de servicii publice eee f aed si de executare in concret a legilor sider Aceasta diferentiere ns & 3 nae interesului public local [art. Slit. 4) C: testa functie de natura organului a criu interesul pe care administrafia i! ® fe administrafie de stat si o adiatals presteaza) activitatea) administrativa, ' E le rafie de natura autonoma local. ' Este vorba desy a pre sensul formal D. Apostol Tofan, Drept administratiy, op. cit, vol. I, ed. a 5-a, p. 9. *A se vedea M. Enache, Cateva considerait in legditurd cu puterea executivé. Concept si ‘fig Dreptul nr, 9/1994, pp. 3-8.Definitia si traésdturile administratiei publice prin prisma Constitutiei din 1991 51 in sistemul constitutional actual, executivul inseamna, in primul rand, bicefalismul Presedinte-Guvern. In sensul material (functional), termenul de executiv evoca, acea functie a statului, distincta de puterea legislativa i judecatoreasca, prin care se asigurd executarea legii, in accepfiunea contemporand a termenului. Unii specialisti fie identifica conceptele de administratie si executiv, fie, desi nu le identifica, apreciaza cA este greu de realizat o departajare intre ele. ‘Asa cum se mentioneaza intr-o lucrare ,, ceea ce se poate desprinde din aceste opinii, in pofida contradictorialitatii lor, este faptul cd puterea executivd sau executivul indeplineste functii administrative, fara ca prin aceasta sé se confunde cu administratia publica, sé se limiteze la conducerea acesteia”. in ceea ce ne priveste, ne raliem la conceptia potrivit careia executivul presupune doua dimensiuni?: a) guvernarea care inseamni ,,a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul nagiunii” sau ,decizii cu bataie lung@’ cum le numeste, plastic, regretatul profesor Antonie Ilorgovan. Ea reprezinté modalitatea de exercitare a puterii, in prezent facdndu-se deosebirea intre guvernare si buna guvernare. Prima se refera expres Ja modul concret in care se exercita puterea, pe cand buna guvernare semnificd, intre altele, responsabilitatea guvernantilor, eficienta guvernirii si dreptul cetatenilor de a fi informati in primul rand in ceea ce priveste utilizarea si repartizarea resurselor financiare ale guvernar ins b) administrarea, care inseamna indeplinirea sarcinilor cotidiene. Administratia este, astfel, un segment al executivului, fard a se suprapune cu acesta. Esenfa nofiunii de guvernare consti in existenja unui mecanism de conducere care nu are nevoie, pentru a functiona, de autoritatea, sanctiunile si interventia coercitiei publice. Se vorbeste din ce in ce mai mult, inclusiv in documentele de la nivel european, despre 0 bund guvernare si 0 bund administrare, nofiuni care trebuie corelate cu ideea de respon- sabilitate, de identificare a formelor optime de colaborare dintre putere si destinatarii actiunii sale, cetafenii, pentru a se ajunge la o asa-zisi etica a responsabilitafii, dar si a responsabilizarii. Nu in ultimul rand, puterea este legitima numai dacé rezolva problemele cetafenilor, iar misiunea rezolvarii acestor probleme revine administratiei publice’. Legitimitatea deriva, in egala masura, din modul in care sunt constituite autoritatile publice, ceea ce a determinat legiuitorul constituant si completeze alin. (1) al art. 2 din Constitutie, cu precizarea c& organele reprezentative care exercit& suveranitatea, in numele poporului roman care o define, sunt constituite prin alegeri libere, periodice si corecte. 1, Vida, ILC. Vida, Puterea executivi si administratia publica, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2012, p. 38. 2 Gu privire la aceast& corelatie, v. A. lorgovan, Tratat, op. cit, ed.a4-a, vol. I, pp. 68-73; Al. Negoita, Drept administrativ si elemente de stiinfa administragiei, Bucuresti, 1981, pp. 7-8 si Drept administrativ, Ed, Sylvi, Bucuresti, 1996, pp. 7-8. 3.C. Jonescu, De la conceptul de guvernare la practica bunei guvernari, in RDP nr. 3/2011, p. 4. 41, Alexandru, Reflecjii privind evolupile contemporane ale democratiei constitutonale, in RDP nr, 3/2006, pp. 5-7.EXERCITII PRACTICE I. Teme de lucru ona Rebates ; 1. Identificati, in Constitutie, conceptele de administratie si derivatele acestuia, : 2. Analizati prevederile Codului administrativ referitoare la definitia administrate) publice, a tipurilor de administrate sia autoritatilor care o realizeaza plasate in prima Parte @ acestuia. Il. Raspundeti, argumentat, care dintre enunturile urmatoare, este corect. Poate fi vorba de unul, niciunul sau toate enunturile. 1. a) Administratia publica este realizaté numai de or: b) administratia publica es de autoritifi autonome locale. ‘gane de natura statala; te realizata atat de autoritati publice de natura statala, cat si 2. a) Din categoria autoritafi statale ale administratiei publice fac Parte Presedintele, Guvernul si ministerele; b) din categoria autoritati statale ale administratiei publice fac parte consiliul Judetean si presedintele consiliului judetean. 3. a) Apartin autoritatilor publice cu caracter ai ale ministerelor si celorlalte organe centrale de sp. b) apartin autoritatilor publice cu caracter aut ‘utonom Serviciile publice deconcentrate ecialitate si Prefectul; ‘nom consiliul local si consiliul judetean. 4. a) Administratia publica Teprezinta o activitate care se realizeazy de drept public; b) administratia publica reprezinta 0 activi de drept public, insi unele activitati adminis} Public, cat si de drept privat. Xclusiv in regim itate care se real} . Zeaza, ca re, trative se realize; i gula, in regim Aza atat in Tegim de drept 5. a) Administrafia publica are, ca si componente, e€xecutarea legit. gj servicii publice, in limitele legii; S! prestarea de b) administratia publica are, ca si componente, Solufionarea de litigii intervenite intre diferitele subiecte ale Taporturite, eputve si administrativ. de drept claborarea de acte 6. a) Caracterul bicefal al executivului si Guvern; b) caracterul bicefal al executivului Primul-ministru. semnifica faptul cd el este Condus de Pres, a edinte semnifica faptul ca el este condus de Presedinte i si 7. a) Serviciile publice deconcentrate Se organizeaza si functioneaza in 5 ministerelor $i celorl; alte organe centrale de specialitate ale administrafiei publi. Subordinegtiei publice prin prisma Constitutiei din 1991 53 blice deconcentrate se organizeaza si functioneazi in subordinea blice deconcentrate sunt conduse de prefect; blice deconcentrate sunt conduse de presedintele consiliului judefean.CAPITOLUL III DEFINITIA DREPTULUI ADMINISTRATIV 1. Opinii exprimate in doctrina de specialitate int-o opinie, dreptul administrativ reprezinté acea ramura a dreptului care cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeazd raporturile sociale referitoare la pier eaien si activitatea, controlul si rdéispunderea administratiei publice, in baza si in executarea legii : Observam ca definitia are in vedere exclusiy raporturile de administratie activa, respectiv cele care privese organizarea si activitatea administratiei publice, si nu si pe cele de natura conflictuala, dintre autoritatile publice i cei vatimati in drepturile sau interesele lor legitime prin actele ilegale ale acestora. intr-o alts opinie, dupa ce se atrage atentia ca , totalitatea normelor Juridice care reglementeazé administratia publica”, se defineste acesta ca reprezentand ,,(...) acea ramuré a dreptului care cuprinde normele ‘Juridice care reglementeazd raporturile sociale referitoare la organizarea, activitatea, controlul si rdspunderea administrafiei’”. Prin toate aceste definitii, dreptului administrativ nu i se releva apartenenta sa la dreptul public, ci la drept, in general, el fiind o ramura a dreptului Sau a stiinfei juridice, Un alt autor apreciaza ca doctrin: Perspectiva restrictiva, si ,,anume ca 0 ramura distincté a Sistem; roman, care reglementeaza o &rupare specifica de raporturi soc; Sormeazé obiectul activitafii administrative a statului sia colect O definitie care Teprezinta un reper neindoielnic formulata de regretatul nostru Profesor, conform careia ramura dreptului public care reglementeaza concret Sau cu valo, sociale din sfera administratiei publice, precum $i pe cele de n, autoritdfile publice sau structuri Private, investite cei vatdmati in drepturile lor prin actele admin parte’. Prin aceasta definitie se afirma a de reglementare, »dreptul administrativ nu cuprinde ului unitar ql dreptului g tale 3! anume cele care “ Sctivitatilor locale, »3 poe Tigoarea onceptici a fost reptul administratiy reprezinta ee de Principiy relatiile "4 conflictual 1; CU autoritate Publica, pe q, me istrative ale aces le tor autoritgy; 4 partenenfa la dreptul Pi uence i Pe de alt ublic, Precum gj obiectul _————— ea \_RNN. Petrescu, Drept administratiy, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009, P. 27; A. Trbitese, administratiy, ed. a 4-a, Ed, C,H. Beck, Bucuresti, 2010, p. 3. * CS. Straru, Drept administrativ. Probleme fundamentale ale dreptului public, 2016, p.35. * 1, Alexandru, Reflecfii privind codificarea dreptului administrativ si viitorul acesteia in Condi globalizarii, in Suplimentul 2018 al RDP, p. 26. . “A. Jorgovan, Tratat, op. cit., ed. a.4-a, vol. I, p. 122. “ Drepp Ed. CH. Beck, Bocurest i,Definitia dreptului administrativ 2. Opinia noastra Cum rezult din definitiile precitate, dreptul administrativ este dreptul admi- nistratiel. El include normele juridice care i se aplica acesteia. Dreptul administrativ reprezint’ ramura dreptului public care reglementeazi raporturile din sfera administratiei publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc organizarea si funcfionarea ei, precum si pe cele de natura conflictuald, dintre administratie, pe de o parte, si cei vyatimafi in drepturile sau interesele lor legitime, pe de altit parte!. Definitia necesit& unele precizari: a) sintagma ,, administrafie”, trebuie infeleasa in acceptiunea ei /ato sensu, care include atit autoritati publice, statale sau autonome locale, cat si agentii privati autorizati si presteze anumite servicii publice si implicafi astfel in infaptuirea administratiei publice, in acord cu art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004. b) regiisim precizarea privind ramura de drept cireia apartine aceasta, in spefa fiind yorba despre ramura de drept public. Acest lucru nu exclude regisirea si a unor norme de drept privat, peste care se asaza, cu rol coordonator, normele de drept public; c) dreptul administrativ reglementeaza doua categorii de relafii sociale: 1) cele care concretizeaza dimensiunile administratiei publice active, respectiv: —executarea legii, infeleasa in sensul complex pe care I-am prezentat deja; —prestarea de servicii publice, in limitele legii. 2) cele de naturd conflictuald, dintre autoritatile publice, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. in literatura de specialitate regasim abordata problema dreptului administrafiei si a dreptului administratiy’, sintagma care releva faptul ci administratia publica nu este guvernati numai de norme ale dreptului administrativ, ci de norme aparfinand si altor ramuri ale dreptului public sau privat. In egal masura, actele administratiei nu produc efecte doar asupra dreptului administrativ, ci si a altor ramuri ale dreptului public sau ale dreptului privat? ee : ke ean Ja Vitimarea, in egald masurd, a drepturilor, cat si a inte Valor, si prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care fac, " ; Alexandru, Tratat de administragie publica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, a pay ee plu, 0 propunere a Guvernului privind numirea unui ambasador si deeretul Pregedintcl @vident c& produc efecte si in planul dreptului intemational public. rreselor are in vedere art. 52 alin. (1) fn egal masura, refer la cele doudEXERCITII PRACTICE Raspundeti, argumentat, care dintre enunturile urmatoare, este corect. Poate fi vorba de unul, niciunul sau toate enunturile. 1. a) Dreptul administratiy este ramura de drept public care reglementeaza raporturile din sfera administratiei publice active si conflictuale; ¥ ; b) dreptul administratiy este ramura de drept public care reglementeazi numai Taporturile din sfera administratiei publice active. 2. a) Raporturile conflictuale pot fi generate exclusiv de vatamarea unor drepturi subiective; b) raporturile conflictuale pot fi generate exclusiv de vatamarea unor interese legitime. 3. a) Prin administratie publica activa intelegem activitatea prin care legea este pusa in executare si se presteaza servicii publice; b) prin administratie publica activa intelegem activitatea prin care se presteaz3 Servicii publice si se realizeaza diferite lucrari publice. 4. a) Dreptul administrativ este o ramura de drept care apartine dreptului public; b) dreptul administratiy este o ramura de drept de sine statatoare.CAPITOLUL IV IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV § 1. Notiune si categorii Teoria generala! a dreptului imparte izvoarele de drept in doua catego materiale, pear mater care releva conditiile materiale, concrete de existen{i care genereazi norma guridics. Izvoarele materiale se mai numesc si izvoare reale, si ,, sunt concepute ca ade- varate dat-uri ale dreptului, realitati exterioare acestuia, care determina acfiunea legiui- torului Sau care dau nastere unor reguli izvordte din necesitatile practice”? in schimb, izvoare formale sunt cele prin care se evoca formele de concretizare a normei juridice, de exprimare propriu-zisa a dreptului. Izvoarele formale, la randul lor, sunt de doud categorii: scrise si nescrise. I. Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ* § 2. Generalitati privind izvoarele formale scrise Ca si in cazul izvoarelor nescrise, si in ceea ce priveste regimul juridic al izvoarelor formale scrise ale dreptului administrativ au intervenit anumite mutatii, determinate de statutul RomAniei de stat membru a Uniunii Europene. Aderarea RomAniei si Bulgariei la Uniunea European s-a realizat in baza Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana*. Prin art. 148 alin. (2) din Constitutia Roméniei se reglementeaza raportul dintre dreptul intern si cel european, care reprezinta, dupa cum se apreciaza cu deplin temei in literatura juridica, unul din subiectele cele mai delicate ale construcfiei europene. Din perspectiva Uniunii Europene gsi a jurisprudenjei Curtii Europene de Justitie’, prioritatea de aplicare a dreptului european, atat originar, cat si derivat se justifici pe baza obiectivului implicit, negociat impreund cu statele membre si consfintit in tratatele constitutive, anume acela al unificdrii sistemelor normative ROR EY 6 nationale prin crearea unei ordini juridice europene’. ee 1 Pentru dezvoltari N. Popa, Teoria generala R.L Motica, G. Mihai, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Buc ee posto! inistrativ, op. cit., vol. 1, ed. a S-a, p. 42. ; eeepc - iu, incepand cu Revolugia din 1789, se fundamenteazit 3 itiva aparfine statului, Acest privilegi ; ead pe eS furidicd a nagiunii”. (F. Dreyfus, F, d’Arcy, Les institutions politiques er ‘administratives de la France, Economica, Paris, 4° éd, 1992, p. 147). a 4 Ratificat prin Legea nr. 157/200, publicats in M. Of. nr. 465 din I iunie 2009. 5 CICE C. 6/64, Costa vs. Enel. : y poe © Pe larg asupra acestei probleme, a se vedea ES. ames aga Constiti:tia Roméniei. Comentariu pe articole, op. cit., ed. 2-a, pp. 1335-1340. a dreptului, Ed. Actami Bucuresti, 1994, pp. 188-195, uuresti, 2001, pp. 121-140. ‘Tnisescu (coord.),Drept administrati 58 Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene este emer $i de Cody civil! si Codul de procedura civila’. Constatam cA si in peer ae Consacrat prioritatea aplicarii dreptului Uniunii Europene in ordinea juris ee nafional a’. : Art, 22 din Legea nr. 24/2000 obliga ca solutiile legislative Dreconizate prin noua reglementare si aibi in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea, dispozitiile din tratatele la care Romania este parte, precum si jurisprudenta Curfii Europene a Drepturilor Omului. $i Codul administrativ, in art. 6 prin care defineste principiul legalitatii, prevede ca acesta evoci obligafia autoritatilor si institutiilor administratiei publice si a personalului acestora de a tespecta prevederile legale in vigoare precum si pe cele ale tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. § 3. Constitutia si legile constitutionale Reprezinta cel mai important izvor de drept, in general, si de drept administrativ, in particular, deoarece fiecare sistem de guvernare trebuie sa ia decizii obligatorii pentru intreaga societate, si adopte masuri pentru asigurarea sigurantei publice si a fiecarui cetatean, care trebuie sa reflecte interesele generale si aspiratiile unei anumite populatii, exprimate la nivel constitutional’. In literatura de specialitate se apreciaza ca prima noastra Constitutie adoptata in 1866° protectia drepturilor si libertatilor JSiinfei_umane Scopul suprem al guverndmant’”®. Art. | alin. (5) asaza, printre elementele fundamentale ale statului de drept, obligatoriu al respectarii Constitufiei, a suprematiei sale si a legilor. Sub. i aan juridic, suprematia Constitutiei exprima pozitia supraordonata a acesteia in te celelalte componente ale sistemului de drept. Este important insi de Biba ae oat principiul suprematiei Constitufiei nu trebuie raportat doar la Berea kis ou a vitate juridica, ci si la nivelul tuturor institutiilor Statului, care trebuie sa-] na organizarii si functionarii lor. ,, Supremaria Constitufiei exprima pozitia aes, eee lonata a "in art. 5 care prevede cA, in materiile reglementate de Cod, norm prioritar, indiferent de statutul partilor. ? in art. 4 conform cdruia, in materiile reglementate de acest Cod, normele obligatorii : Europene se aplica prioritar indiferent de statutul partilor. Tigatori ale drepruluj Uniunii ?N. Diaconu in M. Apostolache (coord.), Constitutia si societatea contemporand, Ed. Univers: Bucuresti, 2014, p. 19. Cu privie la priortaea deptului Uniunii Europene si confit intre ortin es Uniunii Europene si ordinea juridica nationala a se vedea M. Sandru, M. Banu, D. Calin, Procedura pyocs® preliminare, Prineipii de drept al Uniunit Europene $i experiente ale sistemlui romén de drepr, Bd, yh ert Bucuresti, 2013, pp. 334-344, precum si Capitolul IX din acelasi volum — ,,Revizuirea penta principiului prioritayit dreptului Uniunit Europene, in materia dreptului administrativ’, pp, 359-586, *C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 1. » * Publicata in M. Of. nr. 142 din 1/13 iulie 1866. °S,. Tandsescu, Modernitatea Constitusiei din 1866, in RDP nr. 3/2016, p. 14. ele dreptului Uniunii Europene Se aplica ica incalearec,lzvoarele dreptului administrativ 59 Legii fundamentale atat in sistemul de drept, cat si in tot sistemul social politic al fiecdrei fari””". Curtea Constitutionala a afirmat constant ca y este supremafia Constitufiei”?. Ea trebuie interpretata in sensul cd », legiuitorul primar s. delegat are obligatia de a se conforma legii fundamentale atunci canal eahivehen ciate normativ, de a respecta cerintele constitutionale, iar destinatarul legii are obligatia de a- si qjusta conduita in functie de reglementarile legale”®, oe Btimologic, cuvantul provine din substantivul latin »constitutio”, care inseamna dispo- zitie, ordin, edictul semnat de imparat si a carui forta juridica era superioara celorlalte acte juridice adoptate de autorititile publice ale imperiului’. Metaforic si euforic, Constitutia a fost si, uneori, inci este consideratt un cuvant magic, 0 dimensiune miraculoasa a statului de drept, ajungandu-se astfel, uneori, pana in pragul ocultismului si al fetisismului.S Ea reprezinta sursa oricarui regim politic, a sistemului de drept (care trebuie sa fie conform regulilor Constitutionale) a drepturilor si libertatilor cetitenesti®, dar si sursa directa sau indirect& pentru intreaga administratie publica, ceea ce a determinat doctrina franceza sa consacre formularea de ,, baze constitufionale ale administrafiei publice” sau ,,fundamente constitutionale ale acesteia”, formulare pe care ne-am ingaduit sa o folosim si noi. Constitutia, pe de o parte, este ea insasi un izvor de drept, iar pe de alta parte, in continutul ei se regasesc identificate alte izvoare de drept, cum ar fi: — izvoare prevdzute expres de Constitutie, de exemplu: legile, hotararile si ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui; — izvoare prevazute generic de Constitutie, care consacra doar autoritatea care le emite sicare sunt mentionate prin lege. Ea reprezinti cel mai important izvor de drept administrativ, pentru urmitoarele considerente: a) consacra principiile care guverneaza statul roman; b) reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publicd in mod expres; c) prevede izvoarele propriu-zise ale dreptului administrativ, mentionandu-le sau trimifand la actul normativ care urmeaza sa le prevada. Cat priveste legile constitutionale, acestea sunt, potrivit art. 73 alin. (2), cele prin care se revizuieste Constitutia’. , trasdtura esentiald a Statului de drept 1M. Andreescu, Receptarea principiului suprematiei Constitufiei si a consecinfelor acestuia in noile Coduri penale, in Dreptul nr. 8/2016, p. 85. : nen ; S Decizia CCR. wr. 35372001, publicati in M. Of. nr. 727 din 15 noiembrie 2001. Decizia C.CR. nr. 234/201, publicata in M. Of. nr. 558 din 7 septembrie 2001. Decizia C.C.R. nr. 53/2011, publicata in M. Of. nr. 90 din 3 februarie 2011; Decizia C.C.R. nr. 1/2014, publicatd in M. OF. nr. 123 din 19 februarie 2014 : 1, Vida, C, Vida, Reflectarea cerinjelor procedurale pentru garantarea calitajiélegii in urisprudenja Curfii Constitufionale, in RDP nr. 4/2017, p. 84. a *C. Ionescu, Constitufia — concept si trdscturi definitorii, in RDP al au 8 ipa *1. Deleanu, Revizuirea Constitufiei. Temele revizuirii, in oe nr. 2/2003, p. 35. p imuri cane, op. cit., p. 1. ne pea. § (art. 150-152),50 Drept administrati, n truism impartirea constitutiilor, din punctul dy vedere al aptitudinii lor de a fi revizuite, in constitutit ae : Oe Constitutiile suple sau flexibile pot fi modificate potrivit proce a oe ce ismuite Constitutiile rigide sunt cele care raspund nevoii care se resimte in ca ae a exista anumite reglementari juridice pe care Parlamentul si nu Ihe poataé modifica pe calea legislatiei obisnuite’, Acestei clasificari clasice i se mai adauga 0 categorie intermediars, jn care se incadreaza actuala noastra Constitutie, care ,,esle 0 constitufie semirigidé, conditiile de revizuire fiind destul de complicate”. I fn doctrina se atrage atentia ca ,, nu este justificata afirmafia, intalnita la foarte multi autori, cd numai constitufiile scrise ar fi constitufit rigide, Pot fi constitufi i rigide si constitufiile nescrise, cdci si aici putem intdlni reguli de modificare care sa difere de regulile folosite pentru modificarea legilor”?. Din interpretarea acestor dispozitii, intelegem ca 0 lege constitufionald poate viza orice prevedere din legea fundamentald, cu exceptia acelora care constituie, potrivit art. 152, 0 limita de revizuire a Constitufiei (dispozitiile privind caracterele statului roman, limba oficiala, forma republicana de guvernamant etc.). in doctrina de drept public este deja u § 4. Legea organica si legea ordinara In dreptul roman, legea reprezenta quod populus iubet atque constituit, adicd ceea ce poporul hotaraste si adopta*. Dupa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, ,,prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitufie confera Parlamentului calitatea de unica autoritate legiuitoare a {drii, iar, in virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publica care adopta legi”. Definim legea ca reprezentand actul juridic adoptat de Parlament, in calitatea acestuia de unici autoritate legiuitoare si in conformitate cu prevederile Constitutiei care are o forfa juridica superioara in raport cu toate celelalte acte normative c: : compun sistemul de drept in Romania, supus4 controlului exercitat de Cc ae Constitutional, care instituie drepturi si obligafii corelative obligatorii pe antes subiectele de drept. Pentru toate Conceptul de lege, in conformitate cu jurisprudenta constant a Curtii Constituti » («.) se defineste prin raportare la doud criterii: cel formal sau organic si ce] fionale, Potrivit primului criteriu, legea se caracterizeazéi ca find un act al autoritafii le, ecterae ea identificdndu-se prin organul chemat sao adopte si prin procedura ce trebuie *giuitoare, in acest scop (...). Criteriul material are in vedere conjinutul reglementarii, 5 bectata a : . i 5 p ett efini: . in considerarea obiectului normei, Parlamentul avand plenitudine de pene inindu-se a a RS 17, Driganu, Drept constitutional si institutii politice, Tratat elementar, 1998, p. 45 si47. : 2G, Vrabie, Drept constitutional i institutii politice, vol. I, Ed. Cugetarea, Iasi, ed. a 4-a, p. 258. 3], Muraru, E.S. Tanasescu, Drept constitufional si institufii politice, op. cit., ed. 15, vol. 1, 2016 4), Vacdrolu, [evoarele dreptului romano abordare terminologicd, in RDP nr. 2/2006, p. 31, * P-S6. 5 Decizia C.CR. nr. 63 din 8 februarie 2017, publicata in. Of. nr. 145 din 27 februarie 2017, pay 88 6 Decizia C.C.R. nr. 63 din 8 februarie 2017, par. 88. . Vol. 1, Ed: Lumina Lex, Buourg sti,izvoarele dreptului administrativ es consacra trei categorii i. a set eleordinare Borii de legi, respectiy legile constitugionale, legile orga- ‘otiunea de /ege organica a fost utilizata j , : oon a jimbajul instituit in baza C ey eee meroslic, in baza Constitutiei din unor domenii de raporturi sociale de o importanta cous peer eatelementri functionarea unor alert enunjate fara nici o dezvoltare de Contant a reglementa analiza a legil is aN Re Raieeast relevante: git organice comparativa cu legea ordinara, doua criterii de a) Criteriul domeniilor in care intervine fiecare dintre acestea, astfel: — legea organica intervine in domeniile Pe care i le rezerva expres Constitutia, fie prin enumerarea acestor domenii, in art. 73 alin. (3) lit. a)-s), fie prin ena de trimitere, cuprinsa la lit. t) catre celelalte domenii pentru care in Constitufie se prevede adoptarea de legi organice”, — Constitufia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara, astfel ca, prin climinare, interpretam ca legea ordinara reglementeaza in toate celelalte domenii care nu au fost rezervate de legiuitorul constituant legii organice. b) Criteriul modului de adoptare este cel de-al doilea eleme! organica si cea ordinara. Potrivit art. 76 alin. (1), legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adoptd cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Legile ordinare si hotararile sunt adoptate, potrivit art. 76 alin. (2), cu votul majoritafii membrilor prezenji din fiecare Camera. Cel de-al treilea alineat recunoaste Parlamentului dreptul ca, la cererea Guvernului sau din proprie inifiativa, si poata adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenfa, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere. Sintetizand, constatim ca deosebirile dintre categoriile de legi consacrate de Constitufie privesc atat confinutul, domeniile (sensul material), cat si procedurile de adoptare (sensul formal)°. Elemente comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare: 4) Obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial. Potrivit art. 78 din Constitutie ,, Jegea se publica in Monitorul Oficial”. Norma trebuie coroborata cu principiul concentrat in celebrul adagiu ,, nemo censsetur ignorare legem”. Daca ,,nimeni nu se poate apdra in justitie invocdand necunoasterea legii”, daca statul obliga cet&tenii s4 cunoasca legea, rezulta ca statul, la randul sau, este obligat s4 asigure Cunoasterea legii, publicdnd-o in Monitorul Oficial. 5) Intrarea in vigoare a legii. : : eS Potrivit aceluiasi art. 78 din Constitutie, legea poate intra in vigoare la douad momente: a) fie la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, b) fie lao data prevazuta in textul ei, care trebuie si fie ulterioara, pentru a nu se incalea Principiul constitutional si legal‘ al neretroactivitatii legii. Son il aa 'T. Drigam Paes Dna stad if 1. 1, p. 67. i lu, Drept constitu si institufii politice, op. cit., vol. !, . ea on * Vom constata astfel cart paid ® de ci , frontierele farii sunt consfingite prin ae gee ‘ ae trimite ta lege onganic& prin care s& se determine condifiile de dobdndire, pdstrare sau pierdere a cet fe ‘5 4H “xemplele ar putea continua. 4 rf nz alttaru, N. Popa, E.S. Tinisescu, Controlul anterior »a prior 000, p. 5, lul neretroactivitatii este prevaizut si de art. 1 C. ¢ nt de distinctie intre legea "Art. 144 lit, a) din Constitugie], in iv,, care face referire la legea civilDrept adming : 62 tra ¢) Caracterul normatiy al legii, * 1 particular, ci pentru toate in general’, iter constituuntur ‘ estes .s personas, sed generali y f ke athe Jui de constitutionalitate asupra ambelor categorii de legi, in ercitarea controlul uepionna ; ' | Soa forme ale sale, controlul anterior, jnainte de promulgarcs ee si ee i pe cale de exceptie. Acesta reprezinta, cum il califica doctrina, una din garantiile u . juridice ale suprematiei Constitufiei. Controlul constitutionalitafii eeilon reprezints : activitatea organizata de verificare a conformitajii legilor cu Constitufia; iar ca institutie A dreptului constitutional, cuprinde regulile referitoare la autoritatile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot. fi luate dupa realizarea acestei proceduri”®. e) Calitatea de izvor de drept administrativ a legilor organice sau ordinare. Legile reprezinta izvoare ale dreptului administrativ atunci cand, prin obiectul lor de reglementare, vizeaz4 materii care constituie obiectul acestei ramuri de drept. Cat priveste legile organice, majoritatea lor sunt izvoare de drept administrativ, reglementand domenii apartinand acestei ramuri de drept’. Legile ordinare vor reprezenta si ele izvoare al acestei ramuri de drept, ,, numai in masura in care ele reglementeazé relatii sociale care fac obiectul administrafiei ‘publice”®>. in sistemul actual legea ordinara e regula, iar cea organica exceptia®. In afara de cele trei categorii de legi pe care le-am analizat deja, prin art. 148 si 149 mai regasim reglementata o lege speciala, care se adopta de cele doud Camere ale Parlamentului reunite in sedinta comuna, cu majoritatea calificata de 2/37, Acest lucru a determinat autorul sa aprecieze ca ne-am afla in prezenta unui conflict intre dispozitiile constitutionale referitoare la categoriile de legi (art. 73) sicele ale art. 148 si 149. Ne raliem opiniei critice fata de aceasta interpretare, conform careia, de: ca ne-am afla in prezenta unui conflict intre prevederile c Tealitate, trebuie inteles cA atunci cand Legea de revizuire a C problema aderarii RomAniei la NATO si la Uniunea Europ aceste situafii, o lege speciald, care se adopta in sedinta co votul calificat de 2/3°. faptul cd ea nu este facuta pent Se PetSoane jg dupa cum rezulta si din definitia data de Ulpian leg si formal, s-ar putea sustine ‘onstitutionale respective, in Onstitutiei a trebuit sa rezolve eand® a introdus, doar pentru muna a celor doug Camere cu } Existd legi adoptate in considerarea unui subiect determinat, cum a institutii de invapamant superior. ® an/26 6 cele privind acreditarea unor 7D. Vacdroiu, /zvoarele dreptului roman - 0 abordare terminologicé, in *1. Muraru, E.S. Tanasescu, Drept constitutional si institutii marie eee oe sz, 109. * vol. ed. 15, 2016, pp. 67 Exemplu: contenciosul administrativ, administrajia publica, statutul funetionarilor ae autonomiei locale, regimul general al proprieifi (in care se include si cel al proprietti publice pee» Fegimul 5 A. lorgovan, Tratat, op. cit, ed.a4-a, vol. I, p. 134. D3 ©D. Apostol Tofan, op. cit., vol. I, ed. a 4-a, p. 66. 71. Vida, Antonimii intraconstitujionale, in Pandectele Romane nr. 1/2004, pp. 182-196, * A. Fuerea, Tratatul de aderare a Roméniei la Uniunea European. Aspecte Procedurale, in R nx. 2/2005, pp. 106-120; lon M. Anghel, Tratanul de aderare a Roméniei la Uniunea Europeand putea f rani, 91 fara a se ocoli verificarea constituionalitéyil lui, in RDP nr, 2/2005, pp. 120-132. ot ° A. lorgovan, Din nou despre revizuirea Constitufiei (Teze si antiteze), in RDP nt. 2/2004, p. 31.