NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ORGANELOR GENITALE. FEMININE, Aparatul genital se compune din organe genitale exteme, organe genitale inteme si organe genitale anexe. Sistemul reproducator la femei,reprezinté modificari structurale ciclie, care coincid cu fazele ciclului menstrual, la rindul siu dependent hormonal ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI 1. Organele genitale externe. 1.Vulva Reprezinti ansamblul formatiunilor genitale externe ale femeii: muntele pubian, labiile mari si labile mici, vestibulul, organele erectile si glandele vulvare. Este situa la eapatul exter al vaginei, imediat in afara himenului Este delimitat: * lateral, de labile mai * inferior, de comisura posterioara; * superior, de muntele lui Venus. Forma: in pozitia ginecologicd, ea este ovoidald, Prezini o fanta mediand - fanta vulvard- care desparte cele dou’ labii mari. Indepirtind labile mar, se evidentaza labile mici care se unesc anterior forménd frenul clitorsului i posterior furculita vulvar. Ine formajunile labiale apare un spajuin care se deschide vaginul -canalul vulvar- cu 0 profunzime de S-6em, cu o deschidere de Tem, eare are ca extremitate superar sanfl abio-himenal Vascularizaia este asiguata de ramuri din artera rusinoasd inter. Venele sunt teibutare ven iliace interne. Limfa ajunge la ganaliontinghinali TInervajiacesteasiguraté de ramuti din nervul rusinos intern. a. Muntele pubian. ‘Sau muntele lui Venus este o fomatiune triunghiulara cu varful inferior situat Inaintea simfizei pubiene, si limitatd lateral de pliurile inghinale. Este format in principal din tesut celulo-grisos acoperit de piele, are 0 grosime de 3,Scm, continuaindu-se cu grisimea abdominala s labiile mati Vascularizatia: muntele pubian este vascularizat de arterele rusinoase exteme superioare si inferioare, artera funiculard gi artera obturatorie. b. Formafiunile labiale. Labiile mari sunt pliuri cutanate care se regiunea preanala. le mici (nimfele) sunt dows repliuri cutaneo-mucoase situate induntrul labiilor mari, sunt de culoare roz, sunt umede gi lipsite de peri Vaseularicatia: labile mari si mici sunt vascularizate exclusiv din artera perineal. ind de la muntele pubian pana in©. Canalul vulvar. Este delimitat de fefele inteme ale labiilor mari gi mici. Anterior este delimitat de clitoris, jar posterior de comisura posterioara a Ia 4. Aparatul erectil. ste format din organele erectile: clitoris, corpusculi tctli speciali ai labiilor rmici sibulbii vestibular . Himenul. Reprezintd 0 membrana circulara situati in interiorul labor miei, dar separati de ele si care delimiteaza intrarea in vagin. Reprezintd 0 barierd elasticd ce inchide Partial vaginul, find partial perforatd pentru a permite scurgerea singelui menstrual. f. Perineul Este o formatiune musculo-aponevrotici romboidali, care este delimitatd. de reperele osoase ale celor dou tuberozitatiischiatie, virful coccisului si marginea inferioara a simfizei pubiene. ‘Organele genitale interne. Organele genitale inteme cuprind: vaginul, uterul, ovarele si trompele uterine, intre acestea existind o strinsi corelatie fiziologied. Ele ocupa cea mai mare parte pelvisului, vaginul strabatind perineul pnd la vulva 1. Vaginul Este un organ virtual, tubulocavitar, un conduct musculo-membranos, turtit antero-posterior. Prin extremitatea superioara se insera pe colul uterin formand fundul de sae vaginal (acestuia i se descriu patra portiuni: una anterioara, doua laterale si o portiune posterioara). Cu extremitatea inferioari se deschide tn vestibulul vaginal. \Vestibulul vaginal are doua regiuni: una anterioari, care se deschide in orificul extem al uretrei (meatul urinar) si una posterioara in care se afl orifciul vaginal La limita dintre orifciul vaginal si vestibul se afla himenul, care inchide incomplet acest orificiu. Vagina are o lungime de 7-9em si prezinti un perete anterior si unul posterior. Peretele anterior al vaginei vine in raport cu fundul vezieii urinare gi cu urera, iar pertele posterior cu rectul si excavatia recto-uterina, Siructura_vaginei. Peretele vaginei prezinti la exterior o tunica exterioara {adventicea) formata din jesut conjunctv. Urmeazi tunica medie (muscular) formata din fibre musculare netede dispuseint-un stat longitudinal la exterior i unul circular ta interior. Sub tunica musculard se afl tunica interna (mucoasa) formatd dint-un epielia pavimentos statificat. Mucoasa nu are glande (mucusul ce acoperi epiteliul vaginei este seeretat de glandele din colul uterin). Peretele tuniciiinteme prezinta ‘modificari morfologice si histochimice in raport cu cantitatea de hormoni ovarieni si astfl permite o apreciere a funcie ovarului. Pheal vaginal variaza intre 4-4 acid) in faza luteinica si ajunge la 8 in timpul menstre. In vagin exista © flora microbiana saprofita constiwuita in mare parte din bacili Doderlein, flora care se schimba in fiecare etapa a vetifemeli(pubertate, sarcina, menopauza, contraceptie).Vascularicajia: este asigurata de ramuri vaginale din artera iliacd intema si din artera utinard. Sangele venos ajunge din vena ila interna. Limfaticele sunt tributare ganglionilorilaci intern. Inervajia.este asigurati de plexul vaginal format din fibre simpatice gi parasimpatice 2. Uterul Este un organ musculos cavitar, nepereche in care se dezvolta oul. El este situat in pelvis, inapoia vezicii urinare, i. Dimensiunile sale variaza in functie de varstafemeii, diferte stiri functionale, graviditat. Este un organ cu funejie mestruali, sexuala side procreere, gizduind oul dupa a- 5a, a 6-8 zi de la fecundatie. Are o lungime de 7-7,5em si o latime de Sem la nivelul fundului. Grosimea peretilor sti este de 1-2em. Este aledtuit dintr-un corp de forma triunghiulara (ca 0 para) din care pleaca trompele uterine si un col fusiform care se uunese, formand istmul uterin (el formeaza segmentul inferior in ultimele trei luni de sarcina), Siructura uerului. Corpul uterin este acoperit la exterior de peritoneu, care se afl pe fejele anterioare ale acestuia, si pe peretii laterali ai pelvisului, formand ligamentele late Colul uterin nu este acoperit de peritoneu. Uterul este format din trei tunici seroasa la exterior, sub care se afld tunica musculari (miometrul), care reprezint stratul cel mai dezvoltat al uterulu. Fibrele musculare ale acesteia sunt dispuse in 3 straturi: un strat circular interior, un strat plexiform mijlociu, gros, care congine in ‘ochiurile rejelei vase sanguine provenite din artera uterind si un strat muscular, la exterior, ‘Tunica intern este mucoasa uterului (endometry, formati dintr-un epiteliu cilindric implu. Mucoasa este aplicati direct pe stratul muscular si contine numeroase glande care patrund pana in miometru. Endometrul are o evolutie ciclica lunaré: in timpul singeririi menstruale se climind in cea mai mare parte, urménd ca in ciclul urmitor si se refacd pe seama epiteliului din fundul glandelor uterine, rimase pe miometru si care nu se elimina in timpul menstruatiei "Cavitte ulernd se subdmpare taro ‘canalul cervical situat in dreptulistmului uterin. Vascularizafia: este asigurath de artera uterind, ramura din artera tate a corpului uterin, mai mare si liacd interna. Din artera uterina se desprind si ramuri care vascularizeaza vagina, trompa uterina $i ovarul. Sangele venos este colectat de vena uterind, care se deschide in vena iliacd interna Limfaticele uterului ajung la gangli i i lombari siomen Inervatia: este asigurata de plexul uterin care conjine fibre simpatice si parasimpatice. 3. Ovarul Este un organ pereche cu dubla fanetie, exeretorie (gametogens) de producere & celulelor sexvale feminine (ovulele) si seeretorie-glanda endoerind ce seeret doi hhormoni sexuali: foliculina si luteina (progesteronud). Este situat in interiorul abdomenulu, in eavitatea pelviand, de o parte gi de alta a ulerului. Are forma de ‘ovoid turtt si este legat de organele din jurprintr-o serie de igamente, Structura: ta exterior ovarul este acoperit de un epiteliu ovarian sub care se ‘giseste albuginea ovarului, formati din tesut conjunetiv. in interioral ovarului se isting dou zone: medulara si corticalé. Zona medulara contine fesut conjunctiv, vase de singe, vase limfitice si nervi vegetativi. Zona corticala contine folicul ovarieni (de Graaf) in diferite stadii evolutive. La nastere, in ambele ovare exist cirea 400.000 foiculi din care se matureaza 300-400 (incepdnd de la pubertate pind la instalaea menopauzei), restuldegenerand. Rolul foliculilor involueaza. La nivelul foliculului are loc maturarea celulelor sexuale, dupa care ovulul este expulzat impreuna cu o canttate de lied in cavitatea abdominala. La locul rupeiifoliculului 4se dezvolta corpul galben care secreta progesteron. Daca se produce fecundarea, ccompul galben creste, actioneaza pana in luna a S-a - a 6-a de sarcina, iar in absenta fecundari involueaza. Vaseularizafia: este asiguraté de artera ovariand, 0 ramuri din aorta abdominald si de 0 ramurd din aorta uterind. Sangele venos este colectat de vena ovarian care, la stinga se varsd in vena renali stingi, iar Ia dreapta, in vena cavi inferioar LLimfaticele merg in ganglioni lombati $i iliaci externi, agezati de-a lungul venei iace exteme. Inervayia: este asigurati de plexul ovarian format din fibre simpatice si parasimpati 4. ‘Trompele uterine. Sau salpingele sunt doua conduete in forma de trompeta, plasate intre ovare gi uter. Au o lungime de 7-8em si prezint& 4 portuni:intrauterind (care strate pere(ii uterului si se deschide in cavitatea uterului,istmul trompei (0 portiune mai strié), ampula tubei (mai dilatati, care se afl lateral) si infundibulul (in forma de pale). ‘Trompele condue ovulul captat din cavitatea abdominala pana la lacul de intalnire eu spermatozoidul ((reimea externa) si dupa aceea, oul sau zigotuleatre cavitatea uterina unde se nideaza, Vaseularicapia: este asiguratt de ramuri venite din artera uterind i artera ovariand. Singele venos este colectat de venele omonime. Inervatia: este dubl fibre simpatice gi parasimpatice. IIL Glandele anexe ale aparatului genital feminin, 1.Glandele Tui Bartholin in numar de dous, de forma ovoidali, sunt situate de o parte side alta aorificiului vaginal. Canalul lor seeretor se deschide in sanurile dintre labiile mici si himen. Se dezvoltd la pubertate si se arofiazd la menopauzi. Produsul Jor este expulzat in timpul actului sexual, avind rol de lubrefiere a cdilor genital, 2.Glandele periuretrale sau glandele Skene sunt situate in apropierea uretrei. Orifieile de deschidere se gisesc in general de o parte gi de alta a orificiului uretral cextem, Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauzi, 3.Glandele vestibulare, mici si foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa oriiciului vaginal, secrefa lor panicipsnd la lubrfierea orifciului vaginal 4.Glandele mamare, apanaj al feminitati, sunt doua organe pereche eu rol hhranirea nou-nascutului. Incep sa se dezvolte mai viziil in perioada pubrtara si foarte mult in timpul sarcini si alaptari. Au forma emisfeica. In mijlocul fetei convexe se afla o zona circulara de culoare roz-bruna, cu diametrul de ‘aproximativ 3-Sem care se numeste areola mamara. Pe suprafaja areolei se gisesc tuberculii Morgagni, glande sebacce care in sarcina isi méresc volumul, lund ‘denumirea de tuberculi Montgomery. Secretia glandelor sebacee impreuni cu cea a iglandelor sudoripare_protejeaz pielea impotriva eroziunilor din timpul suptulu, {egumentelesinului find foarte fine. In mijlocul areolei se gaseste mamelonul, cae este o proeminen(cilindric8 sau conic’, cu virful rotunjt i baza ltd, de forma variabila, tut, invaginat, ombilicat 5sau despicat, care prezinté pe suprafaja sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Secrelia laptelui apare dupa 2-5 zile dup nastere, ea putind fi stimulatd si inhibati la nevoie. Lactafia se declanseaz& prin mecanism neuroendocrin, printr-un proces de stimulare a hipofizel anterioare dupa nastere, in lipsa hormonilor placentari, Xdetermindnd secretia de prolacti Secretia lactaa este intreinutd prin reflex de sugere, de la mamelon si reflex de golire prin eliminatea laptelui din interiorul glandei. Inaintea secretiei lactate, sinul climiné colostrulLV. Filiera petvigenitali. 1, Bazinul osos (pelvisul). Este 0 centura formata prin aticularea celor patru oase pelvine:saerul si coccisulasezate posterior si median, ecle doua oase iliace asezate anterior si lateral. Aticularea se face prin tei simfize: anterior prin simfiza pubiana si posterolateral prin simfizele saero-iiace. Datorita inbibitie gravidice aceste aniculati permit o oarecare mobiftate, avand importanta deosebita in progresiunea produsul ‘de conceptic, prin modifcarea diametrlor. Pelvisul osos cuprinde in interiorul sau cavitatea pelviana care contine numeroase organe de mare importanta. Are. forma unui trunchi de eon, eu baza mare in sus si eu baza mica in jos. Se imparte in doua de Jinia areuata sau nenumita: * Bacinul mare ~ superior- ev rol in susfinerea organelor abdominale. Are un rol important in obstetrice, prin masurarea diametrlor exteme sau pelvimetria extema, Prin aceasta metoda se obtin informati legate de forma si dimensiunile normale sau Patologice ale bazinului obstetrical. Aceste diameire sunt ~ antero-posterior BauJelogue ~ masurat de la varful apofizetspinoase LS la rmarginca superioara a simfizei pubiene = 20 em (permite aprecierea diametrelor stramtori superioare) bispinos —intre cele doua spine ilace antero-superioare = 24 em = birest inte punetle cele mai inate ale cresteloriliace = 28 em - bitrohanterian ~ intre fetele exteme ale celor doua mari trohantere = 32 em (opreciaza diametrul transversal al escavatci pelviene. * Bazinul mic ~ inferior- este pelvisul propriu-zis sau bazinul obserical- un eanal ‘0505 curbatinainte, cu peretele anterior de 4,5 cm inaltime- simfiza pubiana, iar cel posterior de 10,5 em- saerul. Este cuprins inre stramtoarea superioara care- separa de bazinul mare si stramtoareainferioara. Sirdmioarea superioard, reprezints planul de angajare al prezentayii, are forma ovalara si ise descr urmatoarelediametre: = tri diametre anteo-posterioare cel mai imponant este cel * promonto-etropubian (conjugata vera sau diameteul util» DU) ~doua diameire obli * sting de 12,5 em, * drept de 12 em; - doua diametre transverse, cel mai important este ce * transvers mediu sau util de 13cm. ‘Strémtoarea inferioarainchide jos micul bazin. ‘Axul general al bazinului este un ax curb, concav inate si in jos, orienta catre simfiza pubiand. 2. Barinul moale. Bazinul os0s este inchis in partea sa caudali de un plansew musculoaponevrotic cu numele de planseu pelviperincal sau bazin moale, cu rol in sustinerea uterului in pozitia sa normala, In alcdtuirea sa intr toate paile moi care inchid excavaia Formatiunil posterioaré a vagi musculo-aponevrotice se intilnese pe linia mediani, intre fala lui fifa anterioari a rectului, alcdtuind © zona de maxima rezisten{d - centrul tendinos al perineului -a caret elasticitate permite destinderea sa jn momentul nasteriFIZIOLOGIA APARATULUL GENITAL FEMININ| 1. Menstruatia : Este pierderea de sange prin caile genitale, Prima menstruatie denumitd si ‘menarhit se instaleaza in medie intre 12-15 ani. Se aprecia7a durata, intensitatea ‘ingeriri gi freventa, Pierderea de singe menstrual dureazd in general 3-Szile, este de 50-100 mi in medie, iar intervalul dintre menstruafii variaza de la 24 la 32 zile. Ultima menstruatie in viata unei femei marcheaza inceputul menopauzei, intre 45-55 ani. Evolutia ciclului menstrual este reglati de mecanisme hormonale complexe. ‘Transformarile mucoasei uterine in cursul unui ciclu menstrual se divid in tei fave: * Faza proliferativa care are loc in primele 14 zile ale unui cicku normal de 28 de zile in care timp se dezvolta stratul superficial al muconsei uterine. ® Faca seeretorie urmeaza ovulate, timp tn care mucoasa uterind se ingroas pind la 6 mm, iar glandele uterine se lirgese gi sunt pline cu seeretii mucoase. * Faza menstrual de 3-5 zile, care cuprinde perioadele pierderilor de singe in urma descuamari si eliminari stratului superficial al mucoasei uterine. Menstruajia normal evolucazi firi urmari demne de luat in seama, provocind tulburiri subiective ca: jena hipogasiricB, nervozitate de unde si expresia ca ,femeia este indispusi’ Ciclul menstrual este reglt prin interactiunea complexa a mai multor hormoni: =hormonu! luteinizant si hormonul stimulator al foliculilor (produsi de glanda hipofiza) = hormonii sexualifeminini: estrogenul si progesteronul (produsi de ovare) ‘Cielul menstrual prezinta tei faze: ‘Yfaza foliculara — ciclul menstrual incepe eu sangerarea menstruala care marcheaza prima zi a fazei foliculare. Sangerarea se produce cand concentratile estrogenilor si progesteronului sead, ceea ce induce degenerarea si descuamarea mucoasei uterine ingrosate (endometrul). Pe parcursul primei jumatati a acestei faze, concentratia hhormonului stimulator al foliculilor ereste usor, stimuland dezvoltarea mai multor foliculi. Fiecare folicul contine un ovul. Pe masura ce concentratia hormonului stimulator al foliculilor scade, numai unul din foliculi continua sa se dezvolte, Acest folicul produce estrogen. *Yaza ovulaiorie — debutewa cu crestereabrusca a concentratiei_hormanului luteinizant si hormonului stimulator al foliculilor. Hormonu! luteinizant stimuleaza cliberarea ovulului (ovulatia) care se produce la 16-32 de ore dupa debutul cresterit hhormonale.Concentratia estrogenului ajunge maxima in timpul acestei cresteri, dupa care concentratia progesteronului incepe sa ereasca. * faza Iueala ~ pe parcursul acestei faze concentratia hormonului luteinizant si a hhormonului stimulator al foliculilor scade. Dupa eliberarea ovulului,foliculul rupt se inchide si formeaza corpul luteal (galben) care produce progesteron. Uhterior, concentratia estrogenului creste. Sub actiunea progesteronului sia cstrogenului, grosimea mucoasei uterine continua sa creasca. Daca ovulul nu este ferttizat, corpul luteal degenereaza si inceteaza productia de progesteron, ‘concentratia estrogenului se reduce, mucoasa uterina involueaza si se descuameaza si incepe un nou ciclu menstrual2. Ovulajia. Pentru femeile care au 0 menstruatie regulata(ciclul la 28 zie), se poate tine cont de aga isul ,Calendar menstrual”, astfel: ovulafia are loc de obicei la mijlocul ciclului menstrual si anume (in cazl unui eich regulat de 28-30 zile), aproximativ Intre ziua a 14-4 -16-0 intervalulu, caleuat dela prima zi a inceperii menstrutici in cazul unei scurtiri a ambelor faze de cic se vorbeste de un cielu in miniatura. 0 scurtare de cdteva zile a fazei corpului galben este legati de steriltate si de accea ‘rebuie considerata ca ficdnd parte din ciclurile patologice. Aceste oscilait in durata ambelor faze ale cielului gi ale momentului aparitei ovulate’ pot fi urmarite prin masurarea temperaturi bazale si examenul eitologie al frotiului vaginal Pentru aprecierea momentului in eare se produce ovulatia se poate masura temperatura bazali, dimineata la treztea din somn. Odati eu ovulatia, temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37,1-37.3°C la persoanele cu temperatura bazala de 36,3-36,8°C) pe toatt durata de actiune a corpului galben, ind la aparitia urmatoarei mensiruafi. in functie de acest erteriu fecundatia este practic imposibild tneepnd cu 8-3-4 zi dela eresterea temperaturii bazale. 3. Fecundatia (Fertilizarea) Este procesul de contopire a celulei sexuale masculine cu cea feminina imbinarea spermatozoidului eu ovulul are Joe in ampula trompei. Aici oul asteapti venirea spermatozoidului, dar ovulul nu este feeundat decét in interval de eéteva ore. Spermatoroidul trebwie si ajung’ la timp la aceasta intilnire, altfel_ ovulul dlegenereaz si nu mai este susceptibil de afi fecundat. Fecundatia este un fenomen complex care se desfigoara fn mai multe faze. La Inceput,seorefileenzimatice produse de spermatozoid dizolva coroana celular ce onjoari ovulul. Grate flagelului care fi permite si se migte, spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei exter @ ovulului pn inten punct anume, in care patrunde in ovul. Oda intra in ovul, coada spermatozoidului se detaseaza de cap si egenereaza, in acelasi timp nucleul se mares, luind un aspect identic eu cel al nucleului ovului, Din aceasté clips fecundaja este realizati, si este stabilitsexul copilul Nu se mai vorbeste de ovul, cide ou, Acesta are doi nucle, pronucteu! maseul si pronucteul feminin, care continud fiecare cu cite 23 eromazomi. Prin diviziuni succesive, oul se imparte in mai multe celule gi ii mareste volumul. Inte timp, este pins de migcirle trompei in cavitatea ulerind si se implanteazi in mucoasa regatta dinainte (nidafe). Drumul din trompa pana in uter dureazi 6-7 zile, Daca din dterte motive oul se fixeaza in trompa, se produce o sarcind extrauterina 4. Migratia Reprezintatransportul oului din ocul fecundari, in cavitatea werina, prin miscarile Peristaltice ale trompei, curentul de lichid tubar, misearil cililor mucoasei tubare si tactismal endometrului pentru ou. Hrana sa este asigurata de secretia celulelor glandulare din trompe si apoi din uter. Odata ajuns in uter, ,se odihneste” liber in cavitate 2-3 zile, emite pseudopode (prelungiti) care marese. suprafata disponibila schimburilor matemo-fetale, apoi patrunde in grosimea endometrului seeretor in aproximativ a 22 a7 acielului.