DECLINAREA SUBSTANTIVELOR/ ADJECTIVELOR Terminatii de caz pentru SINGULAR NB. Dupa climinarea terminajici de N gi G sg se aflt Fadi@Alil'substantivului. iii Declinarea I pt iat fropart 7 (nr silabe Cazul Meet {adj ba ae = Nos) a IV Vv (adj clasa I) prima | i Z prima forma t E prima forma prima N Mae ich prima forma dict dict forma dict G=alla dict=aflim| ae i is us ei D ae 3 i ul ei um = em um em fe | am (eeu prima eu pine | esr rina forma dict) | forma dici) | forma dict) e ae : © | i (neutre / adj par) u e prima forma prima dict ; : Vv forma | (ptsubstin—| prima forma dict | Prima forma | _ prima gel aN dict forma dict Voc -e) ‘is NB. DOARUDERIRGFAGIIIFA poate fi parisilabied (nr de silabe N sg = nr de silabe de la G sg) sau mparisilbicd (care nu are nr de silabe egal la N sg cu G sg). Exemplu: homo, hominis (~ om) Dect II imparis / Exemplu fins, finis(jinut) Decl II paris/ Exemplu mare, mari (mare! intinderea mari) Dect IIL paris, ‘Esisth ins si uncle substantiver + False imparsilice (are fac G sg, in ETUM = nox, -ctis = noapte/ urbs, urbis = oras/ neam/ populus,-i=populafie/ animal, a + False parisilabice care fac Gag in = pater, patris = tatii/ mat caine! juvens, invents = ‘moarte/ gens, gentis = ‘animal/ calear, calcaris = calear loc de satris=mama//frater, fr r/ senex, senecis = bitra ‘= feate/ panis, pants = paine/ canis, canis, Scanned with CamScannerLEARN MG AM MANAE (substantivele gi adjectivele neutre, indiferent de declinare, au 3 cazuri identice) La c= Voc = este identic cu prima formi din dicfionar La .c=Voc = are terminatia 5a (In toate decliniirile) Terminatii de caz la PLURAL i I TL eects (adj fem paris/ imparis IV Vv az clasa I) (adj clasa 11) i us N ae _ {neutru (neutru es =a) -al -ua) G=alla um impar dict=decl arum orum ium par. uum erum D is is ibus ubus ebus a ¢ _ us_ Ses. et n (neutru (neutru = a/-ia par.) -ua) ibus ubus ebus =Npl Nol (neutru (neutru =Nopl ~a/-ia par.) aay 1. Clasa I confine adjective cu 3 ter N 5g), -um (neutru N sg,)/ (Alte ex. =bonus, bona, pulchrum=frumos/ miser, misera, miserum = nefericit) in dicfionar) ex. Peritus (masc N sg), -a (fem wun/ pulcher, pulchra, 2. Clasa I - confine neutru N sg), felicis (mase/ fem/ neutru G sg). = se declind dupa Atenfie!!!! Adj. prudens (N sg), prudentis(G sg) are Abl sain -i, NB. Dupa climinarea terminafici de gen se afls Fadiealulla Scanned with CamScanner= radical adj. + sufixul i - radical adj. + sufixul jus —N, Ac, V, sg (neutru) + radical adj. + sufixul iora—N, Ac, V, pl (neutru) radical adj. + sufixul jor + dec! 11] impar. (masc, fem, neutru) NB. In loc de a se oat fos! si adv. Magis (~mai) + adj. 1a Pozitiv. Acesta se numeste C -G (magis felix = mai fericit). ~ radical adj. + sufixul issimus, issima, issimum ~N sg(mase- decl. II, fem- dec! I, eutra- decl 11 = bonissimus,-a,-um - radical adj. + sufixul limus, lima, limum —N sg(masc- decl Il, fem- dec! 1, neutru- decl. II = difficillimus, -a, -um -sadical adj. + sufixul rimus, rima, rimum —N sg(mase, deel H, fom- Persoana | singular: meus, mea, meum = al meu } Persoana plural: noster, nostra, nostrum = al nostru > Persoanaa Ila singular: tuus, tua, tuum =al tau & Persoanaa Ila plural: vester, vestra, vestrum = al vostru Persoana eda singular/ plural: suus, sua, suum = altui/-asa/al-or/ ale for. PESAUERETERIERHSERESEA Jeo asc er orn, eae De apropiere: hic, haec, hoc = acesta/ is, ea, id = acesta/ iste, ista, istum = acesta De departare: ill, illa illud = acela © De identitate: idem, eadem, idem = acelasi/ aceeasi—fem sg/ aceiasi— masc pl $ Deintarire: ipse, ispa, ipsum =! insusi/ea insasi NB. Pron. dem. se deciin’ dupé declinarea | (fem) si dup’ ded! a ta (masc s! neutru).// Formelede masculin isti, li, Ipsi = sunt identice la Dativ sg si N pl. 5 + EERSTE foes, gente feu qui, quae, quod (Nominativ, singular) = care, cel care NB. Pron. relativ are forme de la primele 3 declintr./ Forma-de seasculia qui a pron. relativ=.este identicd la N sg, s1N pl. « I NOTA BENE! Forma de N sg. fem. a pron. dem. s1relativ=este Identic’ cu forma.de neutru plurala N, Acsi Voc (x ESSATERTEAIDESNAAN = N se fer = N Ac Vp! neutru). -Forma de G sg. pron. dem. $1 elativ = are terminatla ~/us Ex. JSS See TES. -Forma de Datlv sg. a pron. dem. s1 relativ = are terminatla—1 Ex. [SIND Scanned with CamScannerUnitatea de invatare: Elemente de morfologie si sintaxa a propozitiei 1 E (cazuri, intrebiiri): Th a oN wns pudiot A Fe fost {Aé in Prop. Completiva. rinwavadg ie: es tom. Prop. Compl. Direct (raspunde la. CE? Pe lings Prop. Principal); ga pudicat Ja Preis - ABI Gn Constructia Pana About “°™ diet Nowinal = NUMEPREDICATIV! insofit de +verbul alti... ../Ac/ Abl. in functie de subiect); 3) APOZITIE: care? — in orice caz, plasat intre virgule=explici UN NUME ANTERIOR (cubstantiv, adjectiv, promume = NU si VERB); v 4] ATRIBUT SUBSTANTIVAL, PRONOMINAL, ADJECTIVAL: = G ~al,a.aiale cui?+NUME (nu se formuleazit intrebarea pe Langa verb) ~ de cine?, de ce?,de care?,ce fel de?+NUME. Atributul in G poate avea valori: v- ee ee a eeaanee seb . nou G, act nts mt We V- GCalitativ: fata deo fumusse ard; \J - GSubiesti¥: luptele soldatilor (cine lupe J ~ GOvIEY: cititul cdrfilor, iubirea de patri care se poate transforma in verb = cineva citeste cdrti/ iubeste patria); J - GEBRpIeaEY: orasul Roma = care oras? = al Romei; v9 (ATRIBUT PRONOMINAL ADJECTIVAL: care?, ce fel de? +nume ~in orice caz, pentra adjectivele sau pronumele care se acordi in gen, numir gi-caz; v 4 COMPLEMENT INDIRECT/DE ATRIBUIRE: cui? verb = Dativ (cui dau cartea? = elevului) = pentru cine?, pentru ce?+verb SD(Dativus commodis = arati interesul sau Dativus incommodis=pagabie-(xemplu: Soarele straluceste pentru toti) de cine?, de ce? —Abl (dupa verbe care arata separarea, depirtarea de ceva) = COMPL. Al SEPARARII = exemplu: Barca se depirteazil de farm. MA despart de tine (de yirm/ de tine = Ablativ al separirii, a polar vb a a Tacdicat verbal = snap se te fue et 0s ie ] van cava, pum fl 4 hep A ape bani) gue (enclihe = Ligh ear Gi cunt Fa zm canal Pon orcelon! cae [tng Idafii) = arata subiectul unui substantiy verbal; G este complement al substantivului verbal = Scanned with CamScannerv g ‘COMPLEMENT DE AGENTY Subieetil Yogic al acfiunii: de cine?, de citre cine?, de ce?tverb > Dildunt Conjugaiea Periftastic’ Pas tncbuic si. citit de noi = nobis Jegendus est) sau x Abi(dupa otice verb de la diateza pasivi: find ripus de rani, a fost ripus de rani fiind impresionat de scrisoare = epistula affectus. NB. Abl poate fi insofit de prep. a/ ab cand | agentul este o fiinta = sunt liudati de comandant = a duce laudantur); (COMPLEMENT DIRECT: pe cine?, (pe) ce?+verb ZAe; (il laud’ pe soldat) /Dupii verbe tranzitive: Exemphn: tl Jaudi-pe soldat {militem taudat); = Dupa verbe tranzitive in latin’, dar intranzitive in limba romana (a fugi/ a se teme/ a se feri de....). Exemplu: CAVE CANEM! ~ Dupi verbe care admit dublu complement (a face pe cineva ceva..., a cere de la cineva ceva.../ a invata pe cineva ceva...). Exemplu: il numesc rege pe Romulus (Romulum regem apellant), + = incotro?-+verb (in.../ spre... / a...) NCMiESEHEi (insofit de prepozifii ad/ in/ apud) Exempla: in slivam/ Romam/ domum/ ad Caesarem. = pe unde?+-verb (insofit de prepozitia per) Exemplu: per silvas (prin paduri)/ = Ablatival strabaterii/ proseontiv (fird preporitie) Exemplu: tota urbe {prin tot orasul) - unde? —Ablativul locativ/ de unde?+verb CAblativul punctului de plecare Exemplu: este in oras (inure) / taieste in_aceasté regiune (ca regione)/ fuge de acasi (domo)/ pleaci din Roma (Roma) iese din tabara (e castris) - NB: Ablativul originii (arati oroginea/ familia/ rangul cuiva). Exemplu: nascut din neam nobil - NB: Genitiv Locativ (forme invechite): Romae/ domi. (la Roma/ acasi). vp {(de/ in ) cat timp?+verb UAe dutatel (arati durata), Exempla: decem annos (1 ani). ~ (del pan’) cind?+-verd ZACHHOMEALUGT nsotit de prepozitiile ante/ post) Exempla: ante Christum/// SAbI momenfulii (arati exact momentul) Exemplu: hieme (iama)/ in pueritia (in copiliie), v (2) (COMPLEMENT CIRC; DE CAUZA: de ce?, din ce motiv?+verb; ABI (insofit sau mu de prepozitie care arati cauza). Exemplu: metu Aefinsofit de prepozitiile ob metum (de teama). Nv 3 (COMPLEMENT CIRC: DEMOD: cum?, in ce fel?+verb; =AE.insotit de prepozigia per. Exemplu: per vim (prin forfa). =Abl (ira prepozitie) Exemplu: magna audacia pugnant (Iupti cu mare curaj)} -Abl instrumental pentru lucruri Exemplu: lupti ou sulife (gladiis)/ -Abl socially pentru fiinte (insofit de pRSpNGUA (cu) si fing (Fird). Exemplu: a venit cu soli le pace (cum legats), ay COMPLEMENT CIRC/DE SCOP: pentru ce?, cu ce scop?verb HB(Dativus finalis), AG sau ciate mn reer etct corms © Complementul-comparativului: "ial bun-decati.” SABI sau-cazul primului termen al comparatiel dacd este insofit’ de adv. quam=decat; : Heel mal Bu Gint¥els” =G(partitiv) Ac(insotit de prep. inter © Complementul superlativul ofit de prep. ex); Scanned with CamScanner(ERBERSTERENGEMINMMY A aminti (memini)/ a uita (oblivisci)/ a pedepsi (multare)/ a acuza {accusare/ damnare) - Cel care isi aminteste/ uit de....(memor/ immemor). Verbe compuse.cu prepozitille ad../ ante.../.cum.., in.../ Ob.../ post.../ prae../ inter... sub.../ super... um Compusii verbului esse (afi): praesum/ intersum/ possum/ absum/ insum ete. puke Verbe intranzitive in latina, dar tranzitive in romana: a sfatui (suadeo)/ a convinge (persuadeo)/ a -vitdma {noceo)/astudia (studeo)/ a ierta (ignosceo)/ a servi, afi supus, a asculta de... (servio) = Amicus/ inimicus => (ne)prietenos ), dusmnos (noxius) d&undtor (malestus) 69 4'C( in feon => aseméanator (dis)similis ,diferit apropiat (proximus) > folositor (in)utilis vein (vicious) | ef ‘Tmnuded (979. ingrd) Scanned with CamScannerfli dupa a II- 18 din di = - Conjug.il: - ére (e 1ung) ~~ Conjug. lll: - ére (e scurt cade = la Indicativ prezent se adaugi vocala de legituri 4] la toate persoanele, cu exceptia pers 1 sg.= care are deja des pers in voc ~o/ iar pers 3 pl are vocala de legitura proprie i) - Conjug. IV: - ire (la Indicativ prezent se adaugi vocala de legatura *ijla pers 3 pl) NB. VERBUL are 4 forme de bazii in DICTIONAR pentru a identifica temele verbale de prezent/ perfect/ supin: amo, -are, -avi, ~atum = a iubi = amo = (Prima forma din Dict este pers. I sg Indicativ prezent = .eu iubesc) inatia -re, de la Infinitiv prezent) Perfect (a III-a forma Dict, fart terminatia -i, de la pers. I sg Indicativ perfect) . Supin (a IV-a form’ Dict, fli terminatia -um, de la Supin = .de iubit") Numarul Singular Plural ‘Persoana 1 W 1 W D.activs | 0/ m s mus tis m i E ne oz/ x | ris eae mux | mini | neue Ec erunt | 2 isti imus | istis NB: Des. Pers, I.sg -m/-r se folasegte doar dupa sufixe In vocal {ex (e)ba, e, era, isse, eri, re, e,a) Scanned with CamScannerINDICATIV CONTUNCTIV(si) | ___‘Traducere “flaconjug. tite |e (conjug. I)/a el face/ pas. este facut/ se scurt cade = voe, de | (conjug. IZ, III, IV) | face legaturd fl (-u doar ja pers 3 pl.,la fel ca la conjug. IV) ba re el facea/ pas.: era flicut/ se oe ae flicea b (+voc, lea, I - ‘el_va face/ pas.: va fi fcut/ functie de pers) se va face (conjug. I/II) ‘(pers Is) /e > (celelalte pers) (conjug. ITT/TV) Pf..AGt CEE. dict) | Se adaugii desinente | eri ela facut? pas.: a fost specifice (vezi tabel flicut/ s-a facut des pers) Mmepf. Act... | era isse el faicuse/ pas.: fusese ict.) facut/ se ficuse (Atentie la compusii verbului a fi adsum, absum, possum, praesum, subsum, ‘supersum) IND.PREZ INDJMPE =» CONJ.PREZ = CONLIMPF. —=_ Traducere est-sunt erat-erant sit-sint esset-essent este/era/ Ex+des pers: vb. Hifi indicativ prez: siiflefar fi sum ~eu sunt es- tu esti est - el/ea este (la orice mod sitimp) + nume pred. (N sumus ~ noi suntem I) = Predicat nominal estis - voi suntefi sunt - ei/ele sunt Scanned with CamScannerBaSiVAIa impURIOEREEUIE: perfect’ mmcperfect pasiv (mod indicativ! Conjunctiv/ Infinitiv) x. RBBBIBIB] (* se/0)) (oart. pf pas. - de la a 4-a forma din dict. -s)tus, -s)ta, ~ s)tum) factus est factus erat factus sit factus esset factum esse Traducere: a fost fiicut/s-a facut —_fusese fiicut/ se fiicuse .. etc. Ch afost facut ‘Bonjegarea petitrastiee Seva ta nd Con} (prez/ imp): Ex. BBR] ( se/on (oar. vit act. - de la a 4-2 forma din dict. -s)turus, -s)tura, -s)turum): IND.PREZ. IND.IMPE, CONLPREZ © CONLIMPE, INE. Vit. activ facturus est facturuserat —_facturus sit {facturus esset facturum esse Traducere: are/avea de gand sd facd va face ‘BBSIVA fa tnd/ Con] (prez! impf): Ex. RRREBIRB ( se/p0) (gerundivul - de la a 2-a forma din dict -ndus, -nda, -ndum): IND.PREZ — INDIMPE —CONL PREZ CONLIMPE, ‘Traducere faciendusest —_ faciendus erat faciendus sit faciendus esset trebuie/trebuia ‘si fie facut -ndum (Ac 59) = pentru a... face ~ ndo (Dativ/ Abl sg) = Dativ = spre a... face/ Ablativ = Scanned with CamScanner