CORNELIU LUSTUNin memoria parintilor mei, Preot Haralambie si loana Cu dragoste, sotiei - Victorita si copiilor Crina si Alexandru PALL tof ~ 4! a ty pote 220 iCUVANT INTRODUCTIV TT Pentru noi nu exist locuri mai frumoase si mai bine oranduite deeat acelea care aledtuiese leaganul existentei noastre. Le stim de cand am deschis ochii, privind in jur} cu mirare si uimire, apoi cu interes. Aici ne-am facut cu truda planurile si visele. In ele ni-s ingropati parintii si stramogii si cu aceste imagini dorim s& continuam traditiile | transmitandu-le altor generatii. i Muntii nostri sunt acea parte a teritoriului care se apropie cel mai mult de Cer, afland aici bucuria de a te scdlda in lumina si de a asculta apele care cad gi framantarile | padurii de brad. Cand esti vioi si ai simtZmintele treze, crezi in tine si in Cel de Sus, scapi lesne de cumpinele grele si poate mai mult ca in alt Joc, Ja munte iti vine asa ca din senin s& chiui, sa fluieri sau sa canti. Fiecare moment al exislenfei noastre pe aceste meleaguri, constituie o incercare | de explica wansformarile suferite de-a lungul mileniilor a acestor locuri pana la formele i actuale, precum si zbuciumarile prin care au trecut locuitorii pana sa ajunga la ceea ce f suint e1 astizi, Frumusetea acestor locuri va creste atunei céind vom intelege mecanismele cave au dus la indlftarea muntilor din jur, la formarea zonei depresionare, la efectul aciivitatii factorilor modelatori inclusiv a omului Trebuie sa tinem seama c4 aceste locuri nu au fost de la inceput asa cum le-am |, apueat astéizi, De-a lungul multor milenii au funetionat fie ea uscat, fie ca niste Tagune ale marilor din jur, succedandu-se aici climate calde cu climate glaciare. Datorité miscarilor de ridicare si de coborare a scoartei terestre denumite miscari tectonice sia celor de ineretire a scoartei, denumite orogenice, s-au gnaltat munt au creat linit de fracturd care au permis iegirea la suprafatd, prin explozii violente a materiei (opite din interior, forménd lantul vuleanic din vest a cdrui exponent este Calimanul Sub forma unui studiu monografic, incerc in cele ce urmeaza sa dau o explicatie a fenomenelor enuntate, s& parcurgem impreuna drumul lung al existentei noastre, |) bazdndu-ma pe studiu si pe cercetari directe, pe date culese in decursul multor ani, | asupra acestei zone. } De va incerca eineva sf intreprinda un studiu mai complet asupra acestor Locuri, | bui sa tind seama de prezenta lucrare, ea find izvorata din sufletul aceluia care a Jturi de necazurile, nevoile dar si de bucuriile satenilor acestei asezari wait al Autorul,I. POZITIA GEOGRAFICA 1. Asezarea comunei in cuprinsul Depresiunii Dornelor 2. Scurta earacterizare geografied a Depresiunii Dornelor. 1. ASEZAREA Comuna Panaci cu cele sase sate componente se desfaigoara pe culoarul sudic al Garului, cu agezari risipite pe toate vaile care converg in rdurile Neagra Sarului, pe de © parte, iar in cealalta latura in Neagra Brostenilor. Suprafata comunei este de 138 km din care marea parte, adica 61% o formeaz) inaitimile muntoase iar 39% locurile joase, depresionare. Asezirile s-au stabilit aici inca din vechime pe locur de-a lungul cursurilor de apa, astfel jncat astizi, lungimea comunei de la limita cu Sarul si pana la Gura Glodului se desfasoara pe distanta de 21 km, iar latimea ei cuprinzand si zona muntoasa, intre Sestina gi Barnar, tot cam pe aceeasi distanté. Distante destul de mari existd intre satul de centru si celelalte sate care compun comuna, de asemenea intre centrul urban Vatra Dornei — 16 km — sau intre resedinta de judet, municipiul Suceava ~ 116 km -. in latura nord — estica se invecineazd cu comuna Crucea, hotarul forméndu-l Piatra ‘Paicturii (1431 m) iar Dealul Rusului (1549 m) formeaz& hotarul cu comuna Dorna Arini Hotarul cu comuna Brosteni, in est si sud-est urmeazd o linie care trece prin Tunzarii, Creasta Buza, paraiele Toplicioara si Negrigoara. O linie ce ar trebui si treaca pe la podul Taranu si pe pardul Rusului, ne desparte de Sarul Dornei, in partea nordicd, iar in cea vestica de satul Neagra Sarului prin Sesul Danesti. Tinov, Pateni, Sestina Mare, Fetele Bucinisului si fzvorul Calimanului in partea vestica si sud — vesticd, paraiele Tomnatic si Neagra Brostenilor despart comuna de teritoriile judetului Harghita. Comuna este cuprinsa intre coordonatele geografice de 47°si 17” latitudine nordica (dupa paralele de pe glob) si de 25° i 20° longitudine estica (dupa meridianele de pe je mai prielnice, adapostite CARACTERIZARE GEOGRAFICA A DEPRESIU 2. SCURT! DORNELOR Prin depresiune in denumire geograficd, intelegem, o regiune joasa strabatura de cu bogate izvoare, loc bine adapostit inconjurat de munti, cu cai de acces prin} ape, pasuri sau trecitori Depresiunea Dorna din care face parte si comuna noastra este inconjurata de o rama de munti din care se desprind culmi care cad sub forma de plaiuri din ce in ce mai joase catre interiorul depresiunii, pierzdndu-se in fundul ei.‘Astiel , depresiunea este limitata la est de axul formatiunilor c mate prin procesul de metamorfism sau prin transformarea lor sub actiunea presiunilor| sia temperaturilor inalte la care au fost supuse). Din axul cristalin face parte masivul Giumaliu (1859 m), Pietrosul Bistritei (1794 m) care inchid depresiunea ca un zid. | inst si sud-est se profileaza culmile paralele de directia NV-SE care sunt sculptate in flis (0 formatie de roci alcatuita din depozite marine), denumite obcine, a Mestecdnisului (1554 m), Feredeu (1488 m), Obcina Mare (1220 m) si Lucina. | Limita de vest ni se infatigeaza ca un orizont mai larg deschis, prin muntii Birgaului cu inaltimi cuprinse intre 1200 si 1300 m aleatuiti mai ales din roci mai putin dure, din esii, marne si depozite sedimentare. Pe aici s-au stabilit inca din timpuri stravechi cele mai lesnicioase legaturi intre Moldova si Transilvania. in nordul muntilor Birgaului se desfasoara impunitorul masiv al Rodnei care inchide depresiunea intre latura de nord-vest. Acest masiv are inaltimi care-| situeaz: intre cele mai mari din Carpati, depagind 2000 m in varful Pietrosul (2305 m) si Indul (2280 m), prezentand urme de ghetari care-I acopereau odinioara iar astazi padurile de conifere inainteaza mai sus de 1600 m altitudine si cu o zona alpina larg desfasurata, acoperitd cu pasuni bogate, dezvoltandu-se aici o viata pastorala intensa. Din aceste lanturi muntoase care marginese depresiunea spre vest, se desprind culmi care inainteaza in interior constituind culmea muntoas’ Omul cu varfurile Ougorul (1631 m), emblema Dornelor si Suhardului (1709 m) care inainteaza in interiorul depresiunii si care constituie 0 cumpana de ape intre Bistrita si Dorna in partea de sud depresiunea este inchis& de zidul masiv al Calimanului in care domind un alt varf denumit Pietrosul (2102 m) format din roci vulcanice, reprezentate | prin lave andezidice, produsi vulcanici proveniti din explozii, piroclastite (roc& mixta provenita din produsul vulcanului si roca sedimentara). Unele culmi muntoase care constituie linia de demareatie a apelor, strabat|_ depresiunea, fragmentand-o in doua unitati bine individualizate. 5 Depresiunea Dorna —Poiana care cuprinde teritoriile Poiana Stampei, Cogna, Dorna Candrenilor cu 0 prelungire spre Poiana Negrii si apoi bine desfiguraté in|, cuprinsul orasului Vatra Dornei. De aici pleacd sub forma unor culoare spre valea Bistritei, cuprinzand localitatile Argestru, lacobeni, Ciocdnesti si Cirlibaba cu numeroase picle de adunare a apelor si termindnd cu zona alungita si pe alocuri ingusta de la Dorna Arini, pana se gatuieste in Cheile Bistritei. F b) Depresiunea Sarul -Neagra tot atat de bine individualizata si care se desfagoara de-a lungul raului Neagra Sarului incepand din Gura Haiti si terminandu-se la confluenta Negri Sarului cu Calimanelul. De aici printr-un culoar bine conturat care ured pe valea}_ Calimanelului, se rasfira treptat asezarile comunei Panaci care face obiectul acestei lucrari, ineepand din Linistea continudnd cu Panaci si Coverca pana la Ialovita la altitudinea de aproximativ 900 m. Aici acest culoar se intrerupe find blocat de Curmatura }, lalovitei, care apoi si se desfsoare in Paltinis, Dragoiasa si in Glodu sub forma unor | bazine depresionare, drenate de Neagra Brostenilor cu afluentii ei, situate la altitudinea | medie de 1000 m.J Cele dows subdiviziuni ale Depresiunii Dornelor pe care le-am amintit sunt despartite printr-un pinten muntos, adesea intrerupt de vai adanci, se avant spre Vatra Dornei, pleednd din Pietrosul Calimanului (2102 m), se continua cu Lucaciu (1769 m), Culmea Serbii (1775 m) cu cei Doisprezece Apostoli, Tamaul (1863 m), Marigelu (1871 mm), Pietrele Rosii (1619 m) apoi Dealul Negru (1301 m), coborand la confluenta Negrii Sarului cu Bistrita la localitatea Gura Negri (800 m). Din axul muntos amintit, coboard in interior, plaiuri impadurite si cu suprafete intinse de fanete si pasuni, cu numeroase agezari care impestriteaza si dau viata peisajului pitorese si plin de culoare. Privind aceasta regiune din fundul vailor, ai impresia cd plaiurile, culmile muntoase radiare care se desprind din rama muntoasa si care inainteaza spre interior, schimba cu totul caracterul de depresiune. Cand privesti ins& regiunea de pe inaltime toate neregularitatile dispar si ea apare in toati splendoarea ei ca 0 adevaratd depresiune | TS intramontana. ‘Altitudinea minima in cadrul depresiunii este de 802 m la confluenta Bistritei cu Dorna iar altitudinea maxima de 1700 m , (dupa ce am efectuat media indltimilor din ju) Depresiunea Dornelor are o suprafatd total de 11 00 km? din care 432 km* constituie depresiune, ceea ce reprezinté 40% iar 665 km? formeaza fnaltimile muntoase, reprezentand 60%. LTS a aaa ms Ress ARGHSTRUCTURA GEOLOGICA Pe de existenta. Pind sd ajungé la aspectul actual, este aproape de necrezut ci pe locul de astizi al falnicilor munti a fost céndva un fund de mare, zona muntoasa ca si intreaga zona a Carpatilor fiind cand inundata de apa marii, cdnd inaltata sub forma de lanturi muntoase Rupturile in scoarta, fracturile provocate cu indl{area muntilor, au permis manifestarea unor puternice eruptii vulcanice care au dus la inaltarea eruptivului Caliman. Apoi forta apelor si a vantului, a celorlalti agenti atmosferici, au. modelat treptat formele create, mai ales cA aceste zone au stat o bund perioada sub mangaierea climatului cald tropical si subtropical, apoi tot atata perioada sub influenta inghetaté a climatului glaciar si perighaciar Oamenii de stiinta, geologii, au citit in foile de piatra ale rocilor ca intr-o uriasi carte a naturii, au cercetat mult si au reconstituit apoi, etapa cu etapa, principalele faze ale evolutiei teritorjului actual al acestei zone precum gi a celei inconjuratoare. Incepe acum un capitol mai greu de asimilat pentru unii cititori si din acest motiv incere si dau unele explicatii pregatitoare in vederea intelegerii unor notiuni care con-| sider ca trebuie enuntate. Este neaparat nevoie de aceste explicatii ca si putem intelege evolutia in timp a teritoriului precum si denumirea perioadelor geologice pe care oamenii de stiinta le-au stabilit si care sunt valabile in orice limba de pe glob, in orice tara. Pentru determinarea varstei stratelor care formeaza primul invelis, adica al scoartei terestre, si pentru a intelege evolutia acestora in timp, stiinta s-a slujit de concluziile asupra grosimii stratelor, de timpul in care acestea s-au format, de transformarile la care au fost supuse precum si la conditiile aparitiei si dezvoltarii vietii Acestea au putut fi explicate prin analizele in laborator a unui element chimic, un izowop radioactiv al carbonului care se ia din natura gi cu care se poate stabili varsta fiecdrui strat de pamént, a fiecarei roci, sau a relicvelor vegetale si animale Acum vom putea spune ca, daca intr-un strat de roca s-au gasit pe langa alte elemente i 95% izotop radioactiv, stratul respectiv are o vechime de 7 milioane de ani. Rocile cele mai vechi ale scoartei pamdntesti ar avea dupa proportia de elemente radioactive pe care le contin, o vechime de 2 miliarde ani in baza acestor concluzii, oamenii de stiinta au impartit evolutia in timp a scoartei terestre in epoci si perioade. Astfel, pentru teritoriu! tarii noastre sunt folosite dou’ epoci mari 1. Epoca Precarpatied in care teritoriul tarii era constituit din asa zise geosinelinale (niste zone intinse, mobile care in decursul timpului geologic au suferit o scufundare intensa insotit& de acumularea unor depozite sedimentare de mare grosime gi care datorita| presiunilor mari sia temperaturilor inalte din interior se transforma ulterior intr-un lant muntos cutat). Existau locuri uscate (exondate), ridicate deasupra nivelului mari datorita miscarilor tectonice (de ridicare a scoartei) dar si numeroase locuri invadate de apele miirii, cu mari perioade de retragere gi tot cu atatea de revenire a marii (transgresiune). At de variat se prezinta, in zilele noastre, relieful acestei zone, pe atat de} zbuciumati a fost istoria trecutului su geologic, de-a lungul a sute de milioane de aniin aceasta perioada se desavarseste metamorfismul sisturilor cristaline care sunt niste roci intens transformate si cutanate sub actiunea presiunilor si a temperaturilor inalte si din care sunt formati in mare parte muntii Bistritei care ne inconjoara. De sisturile cristaline sunt legate minereurile de mangan din zona lacobenilor si} din Dealul Rusului, precum si piritele cuprifere si zicdmintele de uraniu de la Lesu Ursului ‘Aceste evenimente pericarpatice (inainte de indltarea Carpatilor) s-au petrecut intr-o perioada a erei denumita Era Paleozoiea sau Primara si care are ca perioade pe Cambrian, Silurian, Denovian, Carbonifer si Permian. La inceputul acestei ere, uscatul era cu desavarsire pustiu adicd nu aparuse viata}, pe uscat iar in domeniu! marin, viata pulsa intens cu nevertebrate, animale inferioare ozoare, spongieri, celenterate, moluste, viermi) si alge marine. in Silurian si Devonian apar primele vertebrate (pesti placodermi iar in zonele de vm primele batraciene adic& vertebrate cu pielea golasi, umeda). in Carbonifer un climat cald si umed cu o flora luxurianta compusi din criptograme vasculare (alge, ciuperci, licheni, muschi si ferigi, toate uriase), care in unele parti ale (ari, cu timpul, s au transformat in zacdmintele de carbuni de pamant. Se dezvolta acum si clasa insectelor. | (p sau Secundara. 2. Epoca Carpaticd care incepe cu era geologic’ Mezozoi Aceasta se continua apoi cu Era Neazoica. a) Era Mezozoicd care tine cam 150 milioane de ani si cuprinde perioadele Triasic, Jurasie si Cretacic. in Triasie apele Marii Mediterane ajung pana in anumite zone mai joase ale Carpatilor Rasariteni, marea prelungindu-si sederea aici pana in Cretacic. in Jurasic s a instalat un regim climatic cald care explicd dezvoltarea recifelor de corali in marea jurasicd, formand calearele din Rardu, Haghimas, din Paltinis sau din Dragoiasa — Dirmona, exploatate astazi ca piatra de var In intreg geosinclinalul carpatic s-au produs importante miscari orogenice (de indltare a muntilor, de incretire), in doud faze mai importante: Faza Austricé care creeaza spinari muntoase asimetrice, cum ar fi la noi : Dealul Vindt, Curmatura lalovijei, Creasta Buza, Creasta Tunzérii sau Dealul Rusului. Acum se formeaza nucleele Carpatilor Rasariteni, se schiteaza primele linii ale acestor munti Dupa o scurta faz de exondare, marea revine din nou in zona Carpatilor unde continua sa sedimenteze depozite noi. Oa doua faza orogenicé este cea Laramic’ petrecuta la sfarsitul Cretacicului care schimba fundamental aspectul teritoriului cand se desdvargeste cutarea zonei iar marea se retrage definitiv din aceast4 zona, Un alt aspect al acestei faze este formarea in Carpati a unor mari depresiuni, a Maramuresului, a Dornelor si a altora in partea de sud, ca urmare a prébusirii unor intinse suprafete din fundamentul cristalin. b) Era Neozoicd sau Evul Nou care cuprinde perioadele Paleogen numit si ectiarul vechi (47 milioane de ani) Neogen numit si Tertiarul tanar (27 milioane de ani) Cuaternarul (15 milioane de ani) cu etajele Pleistocen si cel actual Holocen.Pe la sfargitul Neogenului s-au format o serie de lacuri temporare prin bararea cursutilor de ape de acumularile produselor eruptive ale a dat nastere lacurilor : Sar, Paltinis, Dragoiasa, Glod, Bilbor, Borsec Se semnaleaza un climat mai cald decat cel actual, umed, cu exceptia unor anumite perioade cénd el a fost mai arid in unele zone. La Sfarsitul Neogenului s-au produs ultimele migcAri orogenice inal}andu-se noi sinclinale si anticlinale, in general o ridicare in masa a intregului lant carpatic, creandu- se o altitudine potrivita pentru instalarea ghefarilor, aceasta mai ales in Pleistocen. considerabile in timpul carora s-a pus in loc un intreg material efuziv, consténd din lave andezitice, dacite si bazaltice, tufuri gi aglomerate, indltandu-se masivul vuleanic Caliman Cuaternarul este caracterizat prin doud evenimente mari, aparitia ghfarilor gi aparitia omului mai calde (interglaciare), au avut o mare influenta asupra conditiilor naturale, precum si asupra vietii plantelor, a animalelor precum si a omului. Spuneam ca unul din evenimentele importante ale perioadei Cuaternare a fost aparitia omului. Nu cel izgonit din Rai pentru c& a incaleat porunca Domnului ci, dupa cum afirma stiinta, cel care a coborat treptat din pom unde-si ducea existenfa, a at 0 pozilie verticald (bipeda), apoi cu mintea si cuvantul s-a raspandit in lume. O ramurdia stiintei, Paleontologia, a dezvaluit verigile procesului formarii omului Astfel, cea mai veche specie de hominide, a aparut acum 2 milioane de ani gi este Homo habilis a carui schelet a fost gasit in Africa. A urmat Homo errectus cu schelete descoperite in Europa, Aftica si Asia. Urmeaza apoi omul de Haidelberg cu un mers biped mult mai stabil si cu mai multe caractere umane decat cele doua specii amintite. Homo sapiens este ultima specie in procesul de evolutie a hominidelor, aparuté acum aproximativ 500 mii ani, cu schelete descoperite in multe locuri din Europa, Aftica si Asia. in sfargit Homo sapiens sapiens, aparut acum 40 — 0 mii de ani, resturi fosile site la Cro-Magnon in Franta, foarte asemanatoare omului actual Acestea au fost etapele geologice a evolutiei teritoriului tari noastre si implicit a celui din zona noastra, de la inceputurile ei si aproape de zilele noastre. Rocile cele mai vechi ale scoartei terestre ar avea, dupa proportia de elemente radioactive pe care le contin, o vechime de dou’ miliarde de ani. Pentru ca ritmul evolutiei teritoriului, cat sia materiei vii sa fie mai izbitor, s ne inchipuim aceste doua miliarde de ani condensati intr-un singur an. Astfel, inainte de epoca precarpatica pe care am descris-o in textul de mai sus, au existat dou’ perioade mari Arhaicul cu o durata indelungata de 2,5 miliarde ani si Proterozoicul sau Precambrianul cu 1,5 miliarde de ani, urme care sa ateste ca pe teritoriul {ari s-au petrecut evenimente deosebite, acesta find acoperit de apele marii Acum sa revin asupra a ceea ce propusesem mai inainte. Era Arhaica ar avea o durata de 6 luni (1 ianuarie — | iulie) Era Paleozoica sau Primara ar dura 4 luni (1 iulie - | noiembrie) imanului— Harghita. Acesta in timpul perioadei Neogene s-au produs in interiorul Carpatilor eruptii] Schimbirile climatice ritmice, cu alternante de faze reci (glaciare) si faze ceva), are nu au Kisat prea multe}Era Mezozoica sau Secundara ar tine o lund (1 noiembrie — | decembrie) | Era Neozoicd sau Tertiara ar dura 20 zile (1-20 decembrie) Cuaternarul, cand a aparut si omul ar tine de la 20 la 30 decembrie, iar istoria popoarelor cunoscuté pana acum ar fi durat o zi. Si daci mergem ceva mai departe, durata vietii unui batran de 80 ani ar cuprinde o secunda si ceva Din punet de vedere al strueturii geologice, zona la care ne referim este destul de complexa, aici intilnindu-se formatiuni metamorfice, eruptive si sedimentare care rar se mai intélnesc in cuprinsul Carpatilor, asociate toate la un loc. Aparitia unei linii de fractura cu directia nord — sud care trece prin localitatile Sar, | Panaci, Paltinis, Dragoiasa, Glodu prelungindu-se inspre Bilbor si de acolo mai departe, limiteazi masa eruptiva din vest de cea a sisturilor cristaline din est. Péraul Calimanel cave strdbate o bund parte a comunei, curge in intregime pe directia liniei de fractura. | Partea de est a culoarului depresionar este constituit din sisturi cristaline adic& din gresii, mane conglomerate sau din calcare vechi tertiare, peste care in Tertiarul nou s-au revarsat lavele andezitice provenite din eruptiile vulcanice. Partea de vest, prin activitatea vulcanicd, este constituita din produsi vuleanici in care predomina andezitele. Dupa fazele tectonice care au framantat regiunea, in aceasta zona depresionara au patruns unele brate de mare cu functii de lacuri care au ocupat mult timp teritoriul. Printr-un proces indelungat de eroziune a retelei hidrografice, efectuata din cauza diferentei de nivel a acestor lacuri, axul cristalin a fost strapuns, lacurile au fost drenate si scurse prin noile vai inspre axa principald a Bistrifei. Din cele enuntate mai sus, deducem ca pe acest teritoriu sunt prezente doud tipuri de unitati structurale: 1. Unitatea de orogen care se extinde pe cea mai mare parte, constituind zona muntoasa si care se caracterizeazA prin structuri ondulate si cutate, sub forma de sinclinale si anticlinale si prin aparitia unei mari varietati de roci, dominind cristalinul in partea de est si adezitele vulcanice in vest. Vulcanismul, pus in evident’ in era Tertiara a format cel mai lung lant vuleanic din Europa grupa nordicd cu Oag, Gutii si Tibles, grupa sudica cu Caliman, Gurghiu si Harghita 2. Unitatea depresionara care s-a individualizat datorita atat structurii scoartei, cat si inaltarii lantului eruptiv care a barat unele bazinete depresionare, incorporindu-le muntelui. Astfel, cum am mai aratat, s-au format bazinetele de baraj Paltinis, Dragoiasa | si Glodu, situate pe latura sudicd a comunei | Auat vulcanismul cat si procesele care au urmat migcarilor orogenice, au scos la} iveala un material bogat, insemnate ziciminte de minereuri, materiale de constructie, |) ape minerale, zacdminte de fier, regiunea devenind una din cele mai importante in resurse de mangan. In Calimani, fenomenele sol fatarine (emanatiile de gaze sulfuroase), care supuse la temperaturi de 200 grade, au ficut ca la izvoarele paraielor Haita si} Neagra si se iveascd importante impregnari de sulf in piroclastitele din crater. La contactul dintre eruptiv si cristalin apar izvoare nesecate de ape minerale carbonate. Cel de la Saru cu o concentratie mare de arsen, renumit altadata, nu se mai exploateaza astazi 9in zona se exploateaza intens izvoarele de la Poiana Negrii care au aceeasi origine. Semnalam prezenta unui izvor de ape minerale care pare deosebit de valoros, la are ar putea fi exploatat numai dup modernizarea soselei judetene ce trece Paltinis, prin zona, ZAcamintele de mangan apar in zona pe dou’ directii. Una care atinge si teritoriul comunei, incepe la Fagesel ~ Rosu ~ $arul Dornei ~ Dealul Rusului - Chirileni ~ Mihailet — prelungindu-se pana in Dirmoxa. i O linie de mijloc, trecand prin minele de la Dadu ~ Botos ~ Oraca ~ Colacu— Oita} Jolovan ~ Mestecanig — Nipomiceni — Argita ~ Argestru. Minereurile sunt localizate in zona cristalina si se ingird sub forma unor intercalati in cuartitele negre, exploatarea acestora incepand dinainte de anul 1770 Geneza acestor zaciminte, dupa prof. Universitar M. Savu (14) (care impreund cu autorul acestor randuri, cercetand zona in anii 40 — 45, fiind pe atunci student), este urmatoarea: Sisturile cristaline in timpul cufundarilor geodinamice au suferit prima metamorfoza , adied prima transformare, sub influenta presiunilor si a temperaturilor] ridicate, imbogatind in acest mod unele strate supuse presiunii cu anumite elemente ca mangan, fier si formand astfel rodonitele sau rodocrozitele, considerate roci mame ale Zicdimintelor de oxizi de mangan. Sectiune prin zicdmantul de mangan - mina Dealul Rusului 10Fiind apoi ridicate la suprafata, aceste strate au suferit in anumite conditii o noua metamorfozare prin actiunea agentilor atmosferici, dnd ca rezultat zicdmintele de oxizi de mangan (piroluzit, manganit, vad, etc.), carbonati de mangan (rodocrozita MnCOQ3) sau silicati de mangan (rodonita MnSiO2). La inceput s-au extras palariile de fier bogate in oxizi de mangan (piroluzit) care} au fost epuizate. Astazi se exploateaz’ minereul primar constituit din carbonati de mangan (rodocrozit) si subordonat silicati intim asociati. Din punct de vedere petrografie, se disting in cadrul zonei urmatoarele grupe de roci - Rocile eruptive din care cele mai raspandite sunt andezitele ca roci efuzive cu 0 compozitie mineralogica de 55-70% $iO2, cu densitatea de 2,8 gi culoarea cenusiu- inchisa. Are o structura cristalografica formata din cristale mari de feldspat, placiocaz, mica neagra, homblenda, raspandit intr-o masa microcristalina. Sunt cuprinse in tot masivul eruptiv dar se intalnesc ca niste fasii gi spre interiorul depresiunii, vizibile pe] vaile care strabat zona.Se intalnesc aici lave care alterneaza cu paturi relativ groase de piroclastite (roci mixte vuleanogena-sedimentara) Cele mai vechi lave asezate pe cristalin sunt dacitele de Dragoiasa. Lavele de origine mai noua sunt andezitele augitice cu olivind de la Mereseu iar 0 nou faza de eruptie a scos la iveala andezitele cu augit si hipersten, roci care formeaza partea cea mai inalta a craterului, raspandite in partea de est pana la Fundul Bucinisului si Deluganu]) sau in Dragoiasa. Roci eruptive sub forma de tufuri andezitice, apar ca o fisie imediat in aval de rocile amintite in aliniatul precedent si de cele mai multe ori alterndnd cu andezitele. - Rocile sedimentare detritice mobile din care amintim grohotisurile formate prin dezagregarea rocilor si ingramadirea acestui material degradat la baza pantelor. Le intalnim acolo unde panta este abrupt si despadurita. De-a lungul raurilor, se giisesc la suprafata depozite dialuviale si aluviale. Dintre rocile detritice cimentate amintim existenta gresiilor argiloase de la Dragoiasa, de la izvoarele paraului Tulbure, calcarele de la Dirmoxa, Paltinis si Dragoiasa, greziile | feruginoase scoase la iveala de cursurile de apa care vin din zonele de mangan. ‘Argila format din némoluri cu o compozitie chimica diferit& ocupa unele portiuni | din terenurile joase si mlastinoase in Sestina, Linistea, Dragoiasa care erau folosite la fabricarea caramizilor sau argila galbena (lutul) folosit la lipirea caselor construite i sipeuite cu lemn. La Batea Pateni se gaseste argila plastica (huma), odinioara exploatata, de asemenea calcarul (varul) la Paltinis, Dragoiasa sau adus de la Dirmoxa. Dintre causto-biolite amintim turba pe care o intalnim in Tinovul Mare precum si] in cateva locuri joase si mlastinoase, fara scurgere, cum ar fi tinovul de la Dragoiasa sau pe varful muntilor, pe platoul din Bolotau-Mihailet, 0 bahna astazi colmataté in care odinioara, cum spun batranii, se scaldau acolo vulturii. Din grupa rociior metamorfice, cele mai rspAndite sunt sisturile cristaline for | mate din micagisturi, sisturi silicoase negre legate de zicdmintele de mangan, sisturi cuartitice si caleare cristaline, toate larg raspandite in intreaga zoni cristalina din centrul | ei zone. si estul aceseiitseaaoaa eponssicaes ‘Amfibolite cu epidat si homblenda, amfibolite cu albit si sistoase, apar pe culmea] si versantii muntelui Sar, pe paraul Rusului, pe calea ce urea din Chirileni spre Schit. | Gnaisele se gasese mai ales pe muntele Sar, pe curmatura Crucii, ca pete vizibile pana] in Tunzatii, contin amfiboli. | Cuartitele seritoase ocupa cea mai mare parte a zonei sisturilor cristaline. Cercetirile geologice intreprinse in anii 1978 ~ 1985 in zona satului Dragoiasa, la} punctul numit Paréul Dusoaiei (6) au descoperit zaicaminte de tale (un hidrat de magneziu cristalizat, lamelar, solzos, verde deschis sau albicios, folosit in industria hartiei, a] cauciucului, textila, vopselei sau in farmaceutic3). Concentratia de tale este de 100 la} Sui si prezenta lui fiind semnalata si de-a lungul pardului Ciutacu din acelasi sat. egenda: | .Culoar depresionar 2.Cuvertura post-tectonica cristalina 3.Vuleanitele - Pragul care desparte cele doua culoare depresionare Panaci-Coverea $i Paltinis-Dragoiasa-Glodu x. Santul tectonic in aceasta zona la Bolovanis, s-au descoperit zacaminte de sulf asociate ca si in Caliman cu zacdminte de fier | Aici se mai gasese urmele exploatarilor de cdrbuni (huild) de dinainte si din} timpul primului razboi mondial. | | | iFOLOGICE ¢ KO PILE pina Trin cu 6 Ina, done geetIH, RELIEFUL Muntele, prin pozitia sa, prin directia culmilor principale, prin altitudine si masivitate, prin structura si prin peisaj, apare ca o individualitate geograficd aparte in capitolul precedent am urmarit geneza si evolutia paleogeografica a zonei montane de care ne ocupim, constatand ca relieful, aga cum ne apare el astazi, este efectul unor miseari de ridicare si de coborare a scoartei terestre, impuse din interior, precum si a unor procese morfologice de suprafata mai complexe. Reliefuul actual este rezultatul, in primul rand, al actiunii agenfilor interni ce s-au desfagurat in decursul mai multor etape si in doua mari epoci. 1. Epoea precarpatica care se termina acum circa 220 milioane de ani si in care} incepand cu perioada hercinica de la finele Erei Primare, sub influenta temperaturilor si a presiunilor inalte din interior, se consolideaz soclul cristalin, care va fi supus actiunilor agentilor interni si externi 2. Epoca carpatica in care se fragmenteaza vechea zona hercinica prin migcari pe verticala de inaltari si de scufundari succesive, indltarea treptata a zonei muntoase prin miscari de cutare, schiténdu-se un arhipelag in cadrul unei mari care acoperea in buna] parte aceasta zona si cea inconjuratoare. Urmeaza apoi venirea la zi a unor importante mase vuleanice, eruptii care au avut loc la sfArgitul Neogenului, cum am relatat in capitolul de mai sus, si care s-au desftigurat in mai multe faze, acum 13 — 15 milioane de ani Scheletul, osatura principala, era acum in buna masura format, zona trecénd acum in stadiul de orogen adica de lant muntos dar supus in continuare migcarilor pe vertical | precum si actiunii agentilor externi care au conlucrat si conlucreaza activ la modelarea reliefului actual. i S-a ajuns ca astfel intreaga ramura a Carpatilor Rasariteni, si se caracterizeze prin zonarea in fasii paralele a formatiunilor, adic a zonei cristalino-mezozoica cat si a zonei vulcanice, separate prin depresiuni. Trebuie de precizat cd depresiunea existent aici nu indeplineste, in mod absolut, rolul de zona despartitoare intre muntii vulcanici si cei cristalini. Astfel la Dragoiasa — Glodu in cele doua mici depresiuni din sud gi parte din cea aPaltinisului, masa de piroclastite si andezite ale Calimanului intra in contact direct cu cristalinul Muntilor Bistritei. i Elementele principale care determina gradul de varietate a reliefului aga cum se prezinta el in aceasta zona si care contribuie la individualizarea lui sunt: ~- hipsometria (altitudinea — inaltimea reliefului) - energia reliefului (pante — povarnisuri) - fragmentarea reliefului (adancimea vailor ce despart masivele, culmile) Tinand seama de varietatea reliefului cu masive muntoase, culmi si creste, vai si culoare depresionare, incercdm sa stabilim un criteriu care sa ne ofere posibilitatea de a calcula si de a compara elementele caracteristice ale reliefului. Acest lucru are si 0 important practicd in cadrul lucrarilor de amenajari teritoriale, de sistematizari, lucrari de infrastructura, agroturism, etc., valoarea elementelor enuntate pot orienta pe cei ce} pun in practica valoarea potentialului acestei zone. 14Din observatiile efectuate pe teren, prin masuratori directe, prin studierea hartilor cu inaltimi si curbe de nivel au rezultat urmatoarele date referitoare la principalele elemente care caracterizeaza relieful zonei: 1. Suprafata teritoriului comunei este de 14.000 ha sau 140 km’ din aceasta suprafati, altitudinea reliefului se prezinta astfel: = alt, 900~ 1100 m reprezinta cca. 6000 ha cu un procent de 43% - alt, 1100 ~ 1300 m reprezinta cca, 3500 ha cu un procent de 25% = alt. 1300 ~ 1400 m reprezinta cca. 3000 ha cu un procent de 21% ~ alt. 1400 ~ 1600 m reprezinta cca, 1500 ha cu un procent de 11% O data aceste date cunoscute, se trece la calcularea coeficientului care reprezinta media altitudinii reliefului, adic& hipsometria pe care 0 notam cu H. Pentru calcul se iau in considerare mediile altitudinilor care se inmultese cu suprafata ocupata (in procente) si raportate la 100. Astfel: 1015 m x 43% = 436 m 1200 m x 25% = 300 m 1350 m x 21% = 284 m 1500 m x 11% = 165 m Total H 185m Rezult o medie ponderat& hipsometrica a zonei de aproximativ 1185 m. Muntii situati la inaltimea de 1300 ~ 1600 m altitudine cuprind cea mai mare suprafata, un procent de 57%, Prezenta depresiunii cu un procent de 43% face ca peste 10% din suprafata ei sa inregistreze altitudini absolute de 900 — 1000 m gi aproape 33% de 1000 — 1200 m in timp ce suprafata cu altitudinea de peste 1600 m s& nu reprezinte decat 5% din totalul suprafetei comunei. 2. in privinta energiei reliefiului, relief cu numeroase poteci de munte pe care le} strabati cu usurint& o dati ureat pe creast’ dar pan atunei cu frecvente povarnisuri abrupte si pante repezi care se avanti spre depresiune, putem deduce c& 34% din suprafat& are o energie de relief de 700 — 500 m, 32% din suprafata are o energie de relief de 500 m iar 34% din suprafara are o energie de relief de 25 ~ 100 m. in acelasi mod, ca mai sus, se poate calcula coeficientul energiei reliefului notat cu Eg, Astfel: 63mx34%= 21m 500 m x 32% = 160 m 600 m x 34% = 204 m Total Eg 385 m Energia maxim’ a reliefului pune in evident& prin curba de 1000 m grupa inalt& a} muntilor inconjuratori ai Rodnei, Calimanului, Grintiegului sau ai celor interiori Dealul | Vanat, Tunzarii, Paltinis, s.a. Curba cu valoarea de 500 m imbratiseaza intreaga zona muntoasa de inaltime mijlocie iar in depresiune valoarea energiei maxime de relief se reduce pana la 25 m.3. Fragmentarea accentuaté a reliefului este cauzata, faptului cd predomina vaile cu adancimea de 500 — 1000 m cu un procent de 55% din suprafata total, urmata de cele 400 — 500 m cu 30% pe cand cele de peste 1000 m se gasesc pe o suprafara de 15 Din aceleasi calcule rezulta coeficientul fragmentirii reliefului pe care-I notim cu} Fn Astfel: 450 mx 30% = 135m 750m x 4=413m 1000 m x 11% = 150m Total Fm 698 m Densitatea ridicata a retelei hidrografice, cu valori medii de 0,50 — 0,80 km/km.p explicd aceast accentuata fragmentare a reliefului cu 700 — 500 m in zona cristalina, | cu 500-300 m in zona vulcanica iar in depresiune de 300-100 m in zonele de concentrare aapelor 4. Accentuata fragmentare a reliefului se evidentiaza si prin faptul ca 80% din suprafata are o densitate a retelei hidrografice cuprinsa intre 0,50 si 0,80 km/km p asa cum s-a aratat mai sus. Atunci densitatea retelei de vai pe care o notam cu Df este de 0.65 km/km.p. Se poate calcula coeficientul de varietate a reliefului (Cv) pe care-I considera a fi direct proportional cu hipsometria (H), cu energia reliefului (Eg), cu densitatea fraamentarii (Df) si invers proportional cu fragmentarea medie, cu (Fm). Rezulté deci formula: Cv = Hx Eg x Df_ termenii respectivi Fm | reprezentand valoarea mediei ponderate a fiecdrui element in parte, astfel : Cv = 1185 x 385 x 0,65 = 425 698 Din datele si cifrele expuse si care privesc inaltimea reliefului, energia lui, povarnisurile abrupte si pantele repezi, fragmentarea accentuata a reliefului, tradeaza existenta unui relief cu o mare gamé de varietate inregistrandu-se coeficienti de FE Cy =436x 21 x 0,50 =38 in depresiune la 930 — 1200 m altitudine si de 135 Cv = 749 x 364 x 0,80 = 387 in munti la 1300 — 1600 m, 563 Zona formatiunilor cristaline situata in partea esticd a culoarului depresionar se caracterizeaza prin culmi prelungi, alungite ce dau unitatii respective aliura unor masive puternice si bine conturate.crasenoees Sisturile cristaline din care sunt construiti nu dau de obicei forme omogene, ci acestea sunt destul de variate datorita rezistentei rocilor la degradare sau la alterare. Sunt prezente aici formele masive cu spinari rotunjite sau netede cum ar fi Dealul Rusului, Culmea Tunzarii ori Obcioara, forme greoaie ca Dealul Vanat, Calimanelul, Paltinigul si din nou Dealul Rusului, care alterneazi cu forme zvelte piramidale ca Piatra Tunzarii sau Pjatraeidituniiy creste si versanti convecsi cu pante relativ mari, Curmatura lalovitei, Culmea Crucii, Piciorul Scurt, Creasta Buzei. aT SeMonotonia unor culmi este intrerupta de aparitia vailor care au sdpat adane, nentand muntii, imprimandu-le un aspect de relief variat. Predomina in unele locuri vile transversale cum ar fi la Izvoarele Toplicioarei, a Sihastriei, la izvoarele Negrigoarei si ale Barnarului cu aspect de chei sau de defileuri. Nivelurile de eroziune sunt larg valurite, uneori fara creste alpine dar cu o mentare adanca cum s-a demonstrat mai sus. in aceasta grup, incepand dinspre Sar, se incadreaza la inceput muntii Dealul Rusului (1540 m) marginiti intre vaile Rusului la nord si Chirileni spre sud. Sub rama montana a acestui masiv care domina cu cca 640 m lunca larga a Calimanelului si a Negrii Sarului, se profileazd o serie de tapsane suspendate si fragmentate de apele torentiale, care dau aspectul de invalurare a reliefului, ceva asemanator cu urmarile fr unor aluneeari de teren Subsolul acestui masiv are ined destule rezerve de minereu de mangan, cu una dintre cele mai vechi mine din zona, Zacamantul se intinde pana departe in sud — est, nd in Tunzarii i Dirmoxa, fiind insofit si de alte substante minerale. ajungs Sa Valea Chirileni, la orizont culmea Taiturii si Bolatau Pantele coboara bruse spre pardul Mindrileni care separa masivul amintit de un altul , intre Dealul Rusului si Mihailet, anume creasta Taieturii care inchide orizontul spre est. O ereasté muntoasd cu o spinare ascutitd pe unele locuri, cu un varf spat in| stinca ca o cetate, varful Piatra Taieturii (1431 m). Alaturi de acesta s-a recladit} ménastirea cu acelasi nume. Creasta Taieturii serpuieste de la nord catre sud-est pe mai bine de 3 — 4 km inspre alta creasta, cea a Tunzarii, timitandu-gi culmi secundare, tentaculare care au primit numele proprietarilor acestor locuri bogate in pasuni si fanete. Astfel, Fata si Dosul Roibenilor, La Achirilei, La Isachi, La Zet Filip sau la Bazarcani. De aici coboara culmile Piciorul Crucii (1312 m) si Piciorul Scurt (1300 m) care se avant cu pante repezi inspre Panaci si Coverca, pierzandu-se in depresiune.La Roibeni si Bazarcani, Manastirea iar in zare Giumalaul si Raraul Urmarind in continuare culmile muntoase care marginesc zona in partea sud-estic’, culmea Taieturii se continua cu cea a Tunzariei, mai sinuas si mai impundtoare, ajungand in varful Piatra Tunzarii la 1630 m altitudine. Acestea se prelungesc inspre sud-est cu culmea Dranitica (1611 m), urmati de culmea prelunga Ciorobelea. Multimea de rduri care coboarg radiar, afluenti ai Sihastriei, au fragmentat mult relieful, munt pardind mai degraba o asociere de culmi plate si culoare depresionare paralele, decat un masiv unitar. Evidentiem aici culoarul adane si sinuos al Sahastriei, Jehiabul lui Cubelci precum si izvorul de la Apa Rece, cautat de cei ce-si fac drum sau de cei cu treburi in] aceste Jocuri, Aceastd parte a muntelui a ramas ined bine impddurita iar pe golurile montane, pasunea din belgug a favorizat stabilirea a numeroase stni sau vacdrii ale gospodarilor din Panaci sau din Arini Duritatea accentuatd a rocilor a permis aparitia unui relief de tipul magurilor cu aspecte variate, infatisdndu-se fie ca niste culoare largi cum este Magura Mare (1512 m), fie sub forma unor culmi scurte, creste ca Buza Mare (1622 m) sau Buza Mica (1523 m) Mihailet in dreapta, Calimani la orizont. 19jn zare se profileazé masivul Budacul (1864 m) care este incadrat in vaile largi cu petece de terase ale Negri Brostenilor, ale Negrigoarei la nord sau ale Bistricioarei, continuandu-se cu depresiunile Glodu si Bilbor la sud-vest. Din Budacul si Grintiesul mare (1762 m), culmile dispuse radiar cad in trepte largi, ajungand pani la 1200 m in narginea masivului muntos. inaltimile cele mai mari din zona cristalina le intalnim in doua varfuri, nu prea}, indepartate unul de altul, o ingemanare a doug culmi, adica in masivul Calimanel (1643 m) si in Dealul Vanat (1642 m). Din aceste varfuri cad culmi alungite si abrupte care gdtuie sau ingusteazi in numeroase locuri culoarul depresionar. Dealul Vanat cu aspectul nei bombari tectonice se prelungeste spre sud cu o culme inalt& dar plana, cu bogate paduri si paguni care-si merits numele de Obcioara. Din acest adevarat nod muntos, | pornese toate culmile $i vaile secundare transversale, cele mai adanci pe flancul sud-| estic si cele logitudinale din extremititi, cu povarnisuri destul de repezi, sub forma de — TE | | sei sau curmaturi | De o inaltime ceva mai ici dar impunator prin prezenta sa dominand culoarul | i depresionar Panaci ~Coverca, este masivul Bolatiu (1453 m) care-si trimite culmi line} inspre Dealul Vinat dar foarte abrupte spre culoaru! depresionar, prin curmatura lalovifei Mihailet, lalovita, Paltinis Din varful Paltinis (1439 m) pleacd radiar culmi si varfuri care marginesc mica} depresiune cu acelasi nume si prin una din seile sale, pasul Paltinis (1439 m) s-a creat | calea de acces cea mai veche din zona care in vremurile de restriste facea legatura cu} tara prin Catrinari, Dirmoxa, Brosteni i mai departe pe valea Bistritei. Mai este aici de amintit despre muntii Negrigoarei cu varful de 1339 m inaltat intre Catrinari si Glodu unde culmile se alungesc in direetia NV ~ SE find separate prin vai lungi, aproximativ paralele, avand si o nota general’ comuna dictata de forme domoale, plaiuri intinse in directia vailor si cu diferentieri usoare de inaltime. Muntii pe care i-am descris constituie relieful cristalin al acestei zone in care am | vazut ca predomina crestele alungite alaturi de spinari largi rotunjite, de plaiuri sau de masive greoaie, de maguri, toate fragmentate de vai adanci, pastrandu-si infatisarea datorita rezistentei acestora la eroziunea rocilor din care sunt construiti. Aga cum am vazut in aceasta grup’ de incadreazd muntii cu inaltimea medic cuprinsa intre 1300-1600 m si din care fac parte Tunzarii (1630 m), Buza Mare (162: m), Dealul Rusului (1540 m), Magura Mare (1512 m), Bolatul (1453 m), Paltinisul (1439 m), Taituri (1431-m) si Negrisoara (1339 m). a ag | 20Inaltimile cele mai mari le gasim in muntii Caliminel de 1643 m si Dealul Vanat de 1642 m. Unalt tip de relief din zona studiata il reprezinta relieful de acumulare endogena, adica relieful vuleanic. Acesta ocupa partea stanga a pardului Caliménel, find reprezentat prin prelungirile masivului eruptiv al Calimanului, sub forma unui platou rezidual, cu pante domoale cdtre depresiune gi fragment de vai adanci. Apar aici forme greoaie si alungite cum ar fi Deluganu, ori rotunjite ca Bucinisul sau Buzileanu care sunt vechi suprafete provenite din scurgerile de lave, acoperite apoi de sedimente si modelate de agenti externi. in ansamblul sau Calimanul este un imens platou de lave si aglomerate cu o cadere lina edtre contactul cu cristalinul si cu depresiunea noastra. Aceast cadere lina a fost sesizata de localnici, in toponimie Lopata, Dealul Lat, Sesul Paltinului, Poiana Popii. (11). Formele de relief vulcanice, atat prin structura lor geologic’ cat si prin aspectul lor morfologic, se deosebesc de cele din cristalin. Apare un relief diversificat legat de modul de asociere a rocilor vulcanice cu formatiunile cristaline sau cu cele sedimentare, Adicd un relief cu platouri si cupole cu diferentieri de ordin petrografic, unde pe lavele andezitice apar culmi prelungi, netede, vai adanci cu numeroase repeziguri precum si aylomerate vulcanice sub forma de turnuri cum ar fi cel de pe Bucinis, la Stineica sau ile asemanatoare care apar pe acest pardu. Se intdlnesc freevent spinari sténcoase, aglomerdri de bolovani presirati pe malul paraiclor Bucinis sau pe Pardul Negru de la}, izvoare si pana in cursul lor mijlociu. Rocile, in general dure si compacte, au condi formarea unui relief greoi, mai putin accidentat Ca structura geologica se intélnese aici lave care alterneaza cu paturi relativ groase de piroclastite. Dintre lavele cele mai vechi sunt dacitele de Dragoiasa asezate pe cristalin, Lavele de origine mai noua sunt andezitele augitice cu olivina de la Mereseu iar o noua faza de eruptie a scos la iveala andezitele cu augit si hipersten, roci care formeaz’ partea cea mai inalt’ a craterului dar raspandite si in partea de est gi sud-est ab. Ca urme postvulcanice se ivesc ape carbonate arsenicale care urmeaza o linie estic& si nord-estie’: Dragoiasa, Paltinis, Panaci, Sarul Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri Apoi fenomene solfatariene produse din cauzi c& temperaturile emanatiilor era seazute la 200 grade C. La izvoarele paraielor Neagra si Haita se ivesc importante impregnari de sulf in piroclastitele din crater. in Caliman se gasesc circuri glaciare pe versantele nordice si rasiritene ale culmilor Rachitis (2021 m), Bradul Ciont (1899 m), Caliman Izvor (2031 m), Calimanul Cerbului (2013 m), Pietricelul (1993 m) si in bazinele torentiale ale afluentilor mai importanti din cursul superior al Negrii Sarului. De altfel, Calimanul este singurul masiv vulcanic ce poart amprenta glaciatiunii cuaternare, ale caror urme s-au conservat in sectoarele aratate mai sus cu masivitate mai mare sau acolo unde insolatia a fost mai redusa. (11) i Zapada spulberata de vant sau provenit din avalanse acopera fundul caldarilor glaciare, formand in timpul iernii un strat gros de cca. 10 m care persist pana in luna] julie. Caldarile erau acoperite, cu cca. 4-5 mil.de ani in urm, de ghetari care inaintau pe vai, atingdnd lungimi maxime de 3 km. (11) 21Un peisaj inedit care merita sa fie amintit, desi acesta depageste limitele comunei este acela modelat in aglomeratele vulcanice si care acopera mari suprafele. Aglomeratele ati generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activa, reusind si modeleze materialele rezultate din eruptii. in sectorul Tamau-Lucaciu apar stanci cu} aspect de turnuri sau piramide, reziduuri ale unor inaltimi ce dominau odinioara platoul | s-au pastrat numeroase sténci semete cu forme curioase si fantastice ciuperci si ziduri de piatra, figuri bizare cu a unor sfinesi ca Doisprezece Apostoli, un relief plismuit) dintr-o lume de basm.(11) Asa cum s-a araitat zona muntoasa vulcanic’ are aspectul unui podis. Din Bucinis (1530 m), Deluganu (1390 m) ori in Buzileanu (1341 m), coboara culmi line cu directia NE-SV spre zona depresionara iar culmile late — LopatamgePaitenigSesulePaltinului, Dealul Lat, au latimi uneori de 10-15 km Sunt usor valurite, rar fragmentate de vai stramte, adanci (500 — 700 m), umbroase, bine impadurite si cu o populatie redus& pana in cursul inferior si de multe ori sezoniera. Vaile care le marginesc poarta numele principalelor varfuri si culmi: paraukBueinigul ui, qPeluganutui, aBucinisuluivorialTaititilor. Doisprezece Apostoli ~ “Mogul si *Mucenicul (dupa Prof. T:Naum) Versantii varfurilor si a culmilor principale sunt presdrati pana jos la poale cu 0 cuvertura de grohotisuri care ies mereu la iveala, impinsi de inghet si de dezghet. Aceasti cuvertura de grohotisuri prezenta pe versantii paraielor Bucinis si Paraul Negru mai ales, a aparut in conditiile periglaciare ale climatului aspru, prin dezagregari in- tensea Coverca - Dealul Rusului Chirileni - Mihailet re generalA, reliefull actual este cel tectonico-eroziv, adic& pe masura ce muntii s-au ridicat, puterea de eroziune a apelor si a celorlalti agenti externi a crescut astfel incat relieful initial a fost sfartecat si modelat de un intreg painjenis de ape. Altitudinile mari ce se intalnese pe marginea depresiunii : 2305 m in Pietrosul Rodnei, 2102 min Pietrosul Calimanului, 1791 m in celdlalt pietros al Bistritei 5.a. ori in cadrul zonei pe care o descriem, inaltimile Dealul Vanat (1642 m) sau Calimanelul (1643 m) 5.4, pun in evidenté amploarea miscarilor de inaltare a muntilor iar altitudinea de 802 m de la confluenta Bistritei cu Dorna sau de la confluenta Caliménelului cu paraul Chirileni de 930 m, in centrul satului Panaci, dovedesc energica eroziune a retelei hidrografice Froziunea fluvialé a creat denivelari de aproape 670 m intre culmile muntoase gi fundul vailor: Virful Vinat (1642 m) sau Calimanelul (1643 m)si fundul depresiunii de 930-1000 m. Pe multe portiuni, versantii vailor sunt puternic inclinati, din care cauza sunt atacati intens de procesele geomorfologice actuale. Acolo unde exista paduri si chiar pajisti, acfiunea apelor se mai domoleste, dar acolo unde terenul este descoperit de vegetatie, degradarea terenurilor se manifesta pregnant. in intregul lant muntos, intr-un timp indelungat de zeci de milioane de ani datorita conditiilor climatice calde, umede sau uscate si a unei tectonici favorabile, a avut loc ca rezultat formarea unei intinse suprafete de nivelare numit’ platforma sau peneplend carpatica. (12) Alternanta petrograficd, varsta diferita, ridicarile si cobordrile axiale ca si intensitatea eroziunii au dus la distrugerea in mare parte a reliefului initial, proces de nivelare, de indepartare a materialului rezultat si acumularea lui ulterioara in locuri mai joase. =Trebuie de precizat c& aceasta suprafatd a avut aspect de platform numai in etapa geologica respectiva ca apoi sa fie supusa altor factori distrugatori si sa-si schimbe aspectul. Astazi ea apare sub forma unor mici platouri de o netezime izbitoare ca exemple platoul Bolataului, ori al Dealului Vanat spre Obcioara, ori in Magura Mare, sau poate fi disecata in culmi cu aceeasi altitudine, ce ocupa partea superioaré a masivelor muntoase. ‘Aceste forme au fost remarcate de mai multi geografi dintre care profesorul M. David le da denumiri locale. El gaseste in Muntii Bistritei “ platforma Poiana Ciungilor sau Tomnatic” a 1600 m de origine helvetiana din mijlocul Miocenului cu martori de eroziune, cu vegetatie de stepa rece domeniul pastoritului si a transhumantei sezoniere. De asemeni, “Platforma Bada” de 1400 m din sarmatianul superior foarte bine dezvoltata in Muntii Bistrifei, domeniul cu cele mai intinse fanete si pasuni precum si paduri. in cursul acestei platforme a curs Bistrita a cArei vale in regiunea Cheilor pastreaza caracterul de antecedenta — adic cursul raului s-a stabilit aici inainte de o ridicare tectonica gi s-a adancit odata cu acestea, formand cheile. in bazinul Bistritei se pistreaza 0 suprafatd extinsd avand forma de umeri pe care prot, M. David a denumit-o * Platforma Dornelor” la 1150 — 1200 m cu cele mai valoroase fanete. Platforma Eocena (inceputul Tertiarului), cea mai inalta (1800 m) altitudine care dupa prof. T. Moraru se numeste a Nedeilor si care cuprinde Calimanul si Rodna. Cea mai joasa forma de relief o reprezinta golful depresionar Panaci— Coverea si PAltinis-Dragoiasa-Glodu, primul drenat de valea Calimanelului iar cel de-al doilea de valea Negrii Brostenilor impreuna cu afluentii acestor rauri Situat in plina zond montana, desprins din depresiunea Sarului si delimitat in celelalte laturi, acest golf depresionar ne apare suspendat avand circa 900-1000 m altitudine, constituind una dintre cele mai inalte depresiuni din Carpati. Este bine conturat, este asimetric cu coaste curbate pe unele portiuni destul de accentuate dar de cele mai multe ori pierdute, confundate cu zona joasi. Cu versanti ina c4ror portiuni s- au acumulat materiale ce se scurg pe panté sub forma de glacisuri sau chiar inceputuri de formare a unor conuri de dejectie care sunt fragmentate de ape. Din loc in loc golful depresionar se gétuie din cauza unor pinteni muntosi care ajung in depresiune, barandu- i calea. Astfel pintenul muntos al Ialovitei, pintenul muntos al Paltinisului i cel al Dragoiesei compartimentand golful depresionar in cele patru componente. Profilul transversal al vailor este diferit de cei doi versanti cu vai asimetrice datorita aici a diferentei de roca intre cele dod maluri si apoi a prelungirii masivului muntos pana in lunea. Versantii sunt si sub forma de trepte care se pierd in talvegul raului, trepte folosite de om pentru asezari sau pentru cele mai valoroase fanete. Luncile din acest sector reprezinta relieful cel mai coborat ca altitudine gi de cea mai recenta varsta. Aspectul, extinderea gi structura lor au fost conditionate de} schimbirile petrecute in dinamica raurilor ca urmare a varietatilor bio-climatice gi a miscarilor pe verticala. Ele se largesc in amonte ciitre avale, fie datorit’ cresterii debitului | raului sau a rocilor fiabile (ugor Pirdmicioase), fie ca urmare a cresterii ponderii eroziunii laterale asociata cu depuneri aluviale cat si celei liniare provenite din modificarile de panta,sg mrp mere in zona aceste lunci poarta denumirea de “poiana”, usor inclinati, cu roci in care alterneaza nisipurile, pietrisurile cu argila si turba, cu un sol care imprima un anumit tip de vegetatie (rogozuri) pe care omul a stiut s-o imbundtateasca. Exemple evidente sunt poienile din Glodu pe dreapta si pe stanga Negi Brostenilor, cele din Dragoiasa pe dreapta Tomnaticului multe din ele cu portiuni umede, mlastinoase-turboase precum poienile din Panaci deoparte si de alta a cursului interior al Calimanului incepand din Coverca i Terasele sunt mai putin evidente ca nivele, fiind puternic fragmentate, avand} Indeosebi aspect de umeri cu sau fara depozit aluvial si grew de definit in cursul raului. Podul unei terase mai bine conservate se evidentiaza pe stinga rdului Calimanel, | incepand din Coverea. Aceasta localitate poate constitui si o mica piafa de adunare a} apelor unde in Calimanel debuseaza cele trei paraie: Bucinig, Mihailet si Pardul Negru La inceput terasa aluvionara este mai ingusta de cateva zeci de metri, Kingindu-se] treptat in cursul inferior, fiind acoperita de prund si de nisipuri. : Un profil transversal, dus aproape de varsarea raului in Neagra Sarului arata urmatoarea succesiune: ; - Fundul actual este cladit din prundisuri si bolovaniguri grosiere, uneori alterate, uneori cimentate cu o structura fie incrucisata, fie orizontala dictata de variatiile climatice. Un sant sapat in acest prund arata ca umplutura nu depaseste 5 m grosime, gasindu-se deci into fazi de colmatare é accentuatd, Urmeaza terasa de 10-15 m Wine altitudine cu latimea de 300-400 m la etl inceput iar in Linistea unde se intalneste cu a = terasa Negri Sarului, ajunge la cca. 700- ee 800 m. Podul terasei este neted, acoperit de ore © patura groasa de sol in care vegetatia ene ierboasa-fanetele prospera. A doua treapti de 40 — 60 maltitudine relativa, are de asemeni podul neted, mai}, inaltat la Hajeni, larg de cca.1 km, acoperit de fanete iar pe malul stang al Negrii Sarului se desfisoara Tinovul Mare. Terasa este presirat si cu numeroase aseziti. | | | 25