Abordarea textului liric la E. 7. Interpretare figura de stil: intregul limbaj al po frapeazi prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este (mentionarea figurii de stil): ,exemplu-secventa”’, ce sugereaza, (frumusetea, puritatea, gingasia, admiratia fati de un colt din natura, admiratia fati de mamé, o caracteristicd inediti a coltului din natura, umanizarea elementului din natura, care capata insusiri exceptionale ete.). 8. Care este emotia transmisa prin textul 1. ti rispunsul, in 50 — 90 de cuvinte, valorificdnd textul 1. Poezia ,,X’” de Y este o veritabild pledoarie pentru frumusetea naturii, aceea pe care Goethe o definea drept ,singura carte in care fila pastreaza cfte un adevar’’, Vocea fictionala igi face simtita prezenta la nivelul textului lirie prin intermediul marcilor lexico-gramaticale: (verbe/pronume la persoana I - dai exemple) si apare in ipostaza de: creator, contemplator, visdtor, romantic, insingurat ete., transmit&nd sentimente de ...(fascinatie, admiratie, extaz, implinire, bucurie, tristete etc.). SAU Desi vocea poetici nu se ipostaziazi textual, emot prin intregul discurs liric este evidenta. in fata maretiei naturii/a peisajului, omul se simte coplesit. Aceast stare se imbind cu fascinatia si curiozi tristetea, dezamagirea, pundndu-se astfel in evident 0 tema inediti...(ex: comuniunea omului cu natura, creatia, iubirea, trecerea timpului Din ipostaza contemplatorului/insinguratului/romanticului visitorului fermecat/trist/dezamagit de (de ce ar putea fi aga? De unde apare aceasta triire?), autorul creeaza un tablou original, unic, inedit, exceptional, gratie unui limbaj artistic proaspat si inedit. Efectul de mister/de fast de uimire, de exuberanta, de dezamagire, de nostalgie ete. este sporit prin folosirea cuvintelor din cimpul lexical (identi: cAmpul lexical din naturi/iubire/creatie/moarte/timp)-in timp ce vibratiile interioare ale vo fictionale sunt traduse prin cuvinte, precum: (exemplu de verbe, cuvinte cheie, care transmit o vibratie iesita din comun). 9, [deca acestui text mi trimite cu gandul la poezia ,.X” de Y, iar asemAnarea © constituie relatia poctului cu natura, aceasta fiind vazuti ca sursi de inspiratie in ambele texte. Deosebirea o reprezinti sentimentele dominante care se desprind din textele poezia X se remarcé entuziasmul si bucuria, in timp ce in poezia lui Z, dominante sunt nel SAUIdea acestui text mi trimite eu gindul la poezia ,,Lacul”, de Mihai Eminescu, care pune in valoare miretia i frumusefea naturii. O trisitura comuna a celor doua texte ar putea fi chiar tipul peisajului deseri i din natura ce au in centrul lor apa, element primordial, simbol al vi regenerdrii si al purit&tii. / O emotie comuni a celor doud texte este admiratia fata de natura. Valorile culturale transmise de poezii: interesul pentru un anumit tip de peisaj, interesul pentru estetic, respectul pentru un colt din natura, interesul fata de trecutul istoric, patriotism. ATENTIE LA SECVENTA RELEVANTA-=secventa care are 0 anumita insemnitate, care este importanti pentru punerea in evident a valorii culturale alese. Alte texte pe diferite teme pe care le puteti aborda: Iubirea/Cunoasterea: »lzvorul noptii”, de Lucian Blaga Temele: iubirea, natura, cunoasterea. Valori culturale: yocea ficti , aflata in iposta: exprima sentimentele de admiratie fati de ochi sentimentul iubiri Valori morale: sinceritatea, aspirat amabilitatea, capacitatea de autodepisire. Textul liric prezint’ admiratia poetului fata de fiinta draga. El nu ii contureaza un portret, ci ii schiteazA doar o trasatura: frumusetea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete si metafore. Negrul intens al ochilor iubitei semnifici unul dintre marile mistere ale Universului, intrucat se identified cu cadrul nocturn care acoperd elementele naturi de indragostit isi interesul pentru le inaltitoare ale indragostitului, Creatia »Controverse”’, de Nina Cassian Ideea acestui text mi trimite cu gindul Ia opera ,Controverse”, de Nina Cassian, care pune i pans in lume. | Vocea fictional in textul-suport are dorinta de a explora universuri necunoscute, in vreme ce in opera Ninei Cassian, poeta doreste si schimbe limbajul literaturii noastre, aducind 0 nota de evolutie. Copilaria Copiliria mea”, de Magda Isanos Ideea acestui text mi trimite cu gindul la opera ,Copil Magda Isanos, care pune in lumina dorul de perioada inocentei. ‘ia mea’’, de© valoare culturali comuni celor doua texte 0 constituie interesul pentru frumusetea copilirie Primul text evidentiazi admiratia poetului pentru joc/copil regreti ci a pierdut varsta inocentei/si ci odati cu trecerea vremii, se observa anumite schimbari. Textul Magdei Isanos prezinti un dor aparte de trecut, de casa pirinteased si de cei dragi, determindnd-o pe poet si serie despre toate acestea pentru a riméne vii amintirile. Trecerea ireversibili/inexorabild a timpului alcimi”, de A. E.Baconsky Ideca acestui text ma trimite cu gandul la opera ,,Salcimi”’, de A.E. Baconsky, care pune in lumina regretul pentru trecerea ireversibild a timpulu O valoare cultural comuna celor doua texte o constituie interesul si dragostea fat de un element din natura, dar si pretuirea pentru trecut. Primul text evidentiazA admiratia poetului pentru salcimii cu care se simfea infratit si curiozitatea de a afla, dacd acestia mai_,tritiese”, amintindu-i vocii fictionale de copiliria lui, avind in vedere scurgerea anilor. Textul X, de Y surprinde dorul/ regretul si nostalgia pentru trecerea inexorabili a timpului, reiesita din versurile... mele unui text natura, iubirea, copiliria, timpul, creatia, condifia umana, conditia artistului, istoria ete. Motivele literare sunt particulariziri ale temei: luna, soarele, stelele, codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, toamna, ai rea, dorul, singuratatea, comuniunea om-naturd, cilatoria, labirintul, visul, strainul. Titlul unui text liric reprezinta: -un element paratextual, plasat inaintea textului literar; -un prag stilistic de patrundere in lumea operei; -o cheie de descifrare a continutului poeziei; -introduce tema sau motivul central; -anticipeazi mesajul si semnificatiile poezici. Mesajul unei poezii reprezinti impletirea ideilor, a sentimentelor si a semnificatiilor care se regisesc intr-un text literar, transmise prin intermediul limbajului artistic si expresi Clasificarea figurilor de stil: definiti L Figuri de stil fonetice 1. Aliteratia este figura de stil care consti in rep unui grup de consoane, cu scopul obfinerii unui ef Ex: ,,Vajaind ca vijelia gi ca plesnetul de ploaie”. si exemple iA unei consoane sau a + imitativ, armonic.2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate in interiorul unui vers sau in mai multe versuri, pentru a se obtine un efect muzical, eufonic. Ex: , lata craiul, socru mare”. IL. Figuri de stil semantice 1. Epitetul este figura de stil care const in evidentierea insusirilor deosebite ale obiectelor, ale fiintelor sau ale fenomenelor in stare de a emotiona pe cititor. a) epitet cromatic (evidentiaza Ex: ,,flori albastre tremur ude”: b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate); Ex: ,,soarele rotund’ ©) epitet cu rol personificator (atribuie 0 trisiturA specified fiintelor vii obiectelor sau fenomenelor); Ex: ,,codrii se zvarcoleau neputinciosi’ d) epitet cu rol hiperbolizator (sugereaz Ex: ,,giganticd poart-o c e) epitet cu rol metafo Ex: ,,feti frumosi cu pir de aur”; Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive insofite de prepozitii, adverbe de mod si, rareori, verbe la moduri nepersonale. 2. Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea trasaturilor a doi termeni, in scop expresiv. Ex: ,,ca un glob de aur luna stralucea’ Obs: Comparatia are intotdeauna doi termeni (comparat si comparant), uniti cu ajutorul prepozifiilor ,ca”, ,precum”, ,,cat”, ,asemenea”, sau cu ajutorul verbelor ,,a parea”, ,,a semana” sau ,a se asemina”. 3. Personificarea este figura de stil care consta in atribuirea de trasaturi specifice fiintelor vii obiectelor, fenomenelor, sau in atribuirea de trisaturi specific umane animalelor, pasarilor, insectelor ete. Ex: ,,Doar izvoarele suspind Pe cfind codrul negru tace”. Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu in componenta un verb, de regula, la mod personal. 4. Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu sens propriu cu unul cu sens figurat, mai expresiy, cei doi termeni avand insusiri comune. Obs: Metafora mai este numiti 0 comparatie subinteleasa, 0 comparatie prescurtata sau o comparatie din care lipseste primul termen. a) metafora expliciti (sunt prezenti ambi termeni, att cel cu sens propriu, ct si cel cu sens figurat); Ex: ,,Luna, tu, stipfna marii, pe a lumii boltd luneci.” lori); o exagerare);b) metafora implicit (este prezent doar termenul cu sens figurat); Ex: ,,Parea ca printre nouri s-a fost deschis 0 poarta Prin care trece alba regina noptii moarta”. 5. Hiperbola este figura de stil care const in exagerarea dimensiunilor unui obiect, ale unei fiinte sau ale unui fenomen, cu scopul obtinerii unui efect expresiv. Ex: ,in turbarea ei caniculara, arsita miezului inflacarat al zilelor de iuliu musca cu dinti de foc de pretutindeni IIL Figuri de stil sintactice 1. Enumeratia este figura de stil care const in insiruirea mai multor termeni, cel putin doi. Ex: ,,Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.” 2. Repetitia este figura de stil care consti in repetarea unor cuvinte sau constructii pentru a se obtine un efect expresiv. Ex: ,,Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar”. 3. Inversiunea este figura de stil care constd in topica inversatd a cuvintelor; de obicei, inversiunea are in componenti un adjectiy asezat in fata substantivului pentru a se accentua trisiitura evidentiatd de adjectiv. Ex: ,,Vesela verde cfimpie acu-i tristi, vestejita”. 4. Antiteza este figura de stil care const in folosirea aliturata a doi termeni cu infeles opus, pentru a se sublinia 0 anumiti idee. Ex: ,,Viata ori moarte, striga toti”. 5. Interogatia retoricd este figura de stil care consti in adresarea unci intrebari unei persoane de la care nu se asteapta riispuns. Ex: ,,Cine-o si vie, trupul tau de-afara, Si-l caute gi in jur si sufle cald?” 6. Exclamatia retorica este figura de stil care consti in exprimarea unor sentimente de admiratie, pretuire ete. in cadrul unor structuri exclamative. Ex: ,,Cit te iubese, frumoasa mea albina, Ca sarcina chemarii te-a ucis!” 7. Invocatia retoricd este figura de stil care const in adresarea unei chemari unor persoane de la care nu se asteapt rspuns. Ex: ,,Priviti, marefe umbre, Mihai, Stefan, Corvine”.