mba vorbita i scrisa. Termeni stiintifici. imbaj popular. Variatie regional ae : UNITATEA 3 = Fonetica Sunete si litere (actualizare). UNITATEA 7 « Pronumele Pronumele personal. Pronumele personal de politete. Pronumele reflexiv.... 126 Pronumele si adjectivul pronominal posesiv. . . Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ ....... 135 Pronumele si adjectivul | pronominal nehotarat ......-. + 139 Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Pronumele si adjectivul pronominal relati Pronumele si adjectivul pronominal negativ.......-+ Adjectivul pronominal de intarire. . . « Posibilitati combinatorii ale pronumelui siale adjectivului pronominal Ri RECAPITULARE . . EVALUARE. .... - Numeralul 131 Numeralul. . . Posibilitati combi ale numeralului . . . « RECAPITULARE . . EVALUARE. UNITATEA 9 « Partile de vorbire — neflexibile Adverbul... 02. +0020 Interjectia....... RECAPITULARE . EVALUARE. .. . « UNITATEA 10 « Sin I Predicatul i subi cia Scanned with CamScannerEnuntul este o unitate de comunicare cu tnteles deplin siconstruita, ca prim model, in jurul unui predicat. Un enunt este cuprins intre dou pauze, marcate in scris prin semne de punctuatie. Din punct de vedere sintactic, enuntul este: +simplu, c&nd este o ind este alcatuit din dou’ sau mai multe Propozitia este comunicarea cu.un singur predicat. Propozitia este: + simpla, cdnd este alctuita din predicat si subiect; + dezvoltata, cand este alcdtuita din subiect, predicat si, cel putin, o alta parte de propozitie. Dupa aspectul predicatului, propozitia este: + afirmativa (El scrie.); + negativa (El nu scrie.). Enuntul poate fi: + structurat in jurul unui secventé lexicala prin care se transmite 0 informatie privitoare la ceva din realitate (Cainele! inseamna Uite cdinele!, Fii atent la caine) om Wieceed Tipuri de enunturi Enuntul El indic& num&rul de enunturi din textul de mai jos, in dreptunghiul dat. —Ah, a sosit iar toamna! — De ce regreti? Toamna e foarte frumoas spus asta?! — Sunt departe de bunici. Nu mai respir aer curat de munte. — Mergi in pare! E aer curat ca la buni tumeste cineva! Ei bupiice parte de propozitie ai stabilit numarul de enun- turi la exercitiul 1? Ce se afla inainte si dupa un enunt? Ei wentioneaza ce fel de enunturi sunt cele de la exerci- tiul 4; simple sau complexe. Motiveaza-ti raspunsul. De ce ai tai. Greu te mul- Propozitia ifeaz& caseta corespunzatoare felului propo: mai jos, dupa alcatuire. Propozitie Propozitie simpl& —_dezvoltat& + Toamna e foarte frumoasa. 4 + Sunt departe de bunici. + Mergi in parc! 4 + Nu mai visa! + Baietilor, ascultati! EXsubtiniaz’ propozitia negativa care apare in textul de la exercitiul 1. lexplicd daca este enunt fiecare exemplu de mai jos. a. Fil atent la masina! b. Masinal Tipuri de enunt dupa scopul comunicarii EX clasifica, in tabelul dat, enunturite de mai jos. a. E aer curat la bunicii tai, b. Mergi in parc! ¢. De ce re- greti? d. Greu te multumeste cineva! e. Unde se tine clubul de lectura? f. Uda florile! g. Ce ploaie a inceput! h. Vantul bate ugor. Scanned with CamScannerBiRaspunde ta intrebarite date. Precizeazi la care intre- pari nu poti rspunde doar cu da sau nu. Cum explici aceas- ta situatie? a. Ai intarziat azi la cursuri? b. Ce ai cumparat de la librarie? c. Mergi la film sau la teatru? Punctuatia finala a enuntului BiPrecizeaza ce semne de punctuatie se afla la sfargitul ‘enunturilor de la exercitiul 1, mentionand pentru ce tip de Scanned with CamScannerfncercuieste cu albastru litera enunturilor exclamative si cu rogu litera enunturilor im- perative. a. Scrieti cu atentie! d. 0, cat de rece e! b. Ce penar simpatic ail e. Du cainelui mancarea! ¢. Tare am obosit! f. Spala-te pe maini! Eltaie propozitia intrus’. a. Frunzele si iarba au ingalbenit. b, Pisica este neagra, grasa, blanda si iubitoare. c. N-as mai citi. d. Andrei, stai! e. L-am intrebat. f. Mariana este harnica si curioasa. EXciasitic’ propozitiile de mai jos, scriind literele acestora in tabelul dat. @. Scriu 0 compunere. b. Nu mAnanc inghetata. c. Rochia nu este frumoasa. d. Am un sti- lou mic. e. Ana nu poarta ochelari. f. Ploaia este rece. Propozitii afirmative Propozitii negative _ Transforma enunturile asertive date in enunturi interogative. @. Scoala a inceput saptamana trecuta. b. Mi-am cumpérat un atlas nou. ¢. Este ora pai- sprezece $i 50 de minute. d. Particip la olimpiada de limba romana. e. Cel mai bun prieten al meu este Mihai. f. Merg a Muzeul ,,Grigore Antipa". EAischimba enunturile exclamative date in enunturi asertive. a. Cat de frumos vorbesti! b. Of, nu-mi da rezultatul corect la problema! ¢. Cum mai rade Irina! d. Nu accept asemenea scuze! e. imprumuta-mi si mie un creion! f. Bine a mai ras- puns azi Marial EiPrecizeaza felul enunturilor din reclama dat, dupa scopul comunicarii. Cumpara un rucsac de scoala util, usor, frumos si ieftin! * Tare mult ai vrea un troler! Tiatasezi cu o surubelnita rotile din dotare. + Vrei altceva? Tl poti cara pe umar. + Nu e personalizat? Alege un desen dintre cele 40 propuse de firma! Ti-l aplic&m pe rucsac in magazin. Rucsacul Aventura este cea mai buna alegere. 1. Precizeaz felul enunturilor date, dupa scopul comunicarii, 6 a. Ies la joac’. ©. Ce greu e rucsacul! ©. Ce pictezi? P b. Ati terminat? d. Ajut-o pe mamal f. Bine danseazal 2. Mentioneaza felul propozitiilor de mai jos, dupa alc&tuire. oe ‘a, N-am mai plecat. b. Priveste-U!¢. Merele, perele, prunele sunt dulci, zemoase si hranitoare. Din oficiu: 2 p. Scanned with CamScannerFraza Ce este fraza Subliniaza predicatele din enuntul complex de mai jos. Scrie prescurtat deasupra predicatului felul acestuia: PV (predicat verbal) si PN (predicat nominal). Pasarile cAlétoare au plecat in tarile calde, oamenii au cu- les recolta, castanii de pe strada au ingalbenit, ploile sunt mai dese, vantul bate mai puternic, vremea este mai rece. Desparte enuntul complex de la exercitiul precedent in propozitii, dup& modelul de mai jos. Pv bv ev {mi iau umbrela,/ ies in strada,?/ nu mai astept autobu- ev zul.3/ metg repede prin ploaie,4/ ajung la scoala in mo- mentul intrari la cursur.5/ Precizeaz& numarul de predicate si numarul de propo- zitii din fraza de la exercitiul 1. Ce observi? Predicate [_] Propozitii Propozitia principala Ei Motiveaz’ c& propozitiile care alc&tuiesc fraza de la exer- citiul 1 pot fi folosite singure ca enunturi independent. Relatia de coordonare in fraza EX sustificd de ce in alc&tuirea schemei frazei de la exer- citiul 1, date mai jos, toate propozitiile sunt plasate pe acelasi rnd i sunt legate printr-o linie orizontala. a}42}413} 444 5} 6. Eirrecizeaza prin ce se delimiteaza in vorbire propozitiile principale de la exercitiul 1 si ce semn de punctuatie este folosit in scris pentru a marca acest lucru. Ei besparte fraza de mai jos in propozitii, realizand gi sche- maacesteia. Copiii veseli merg la scoala; frunzele uscate zboara usor in b&taia vantului pe strazile orasului, castanele coapte cad pe asfaltul gri. El Numeste semnele de punctuatie dintre propozitiile fra- zei de la exercitiul 7. EX esparte fraza dat in propozitii, realizind schema Dimineata este racoroasa, bruma cade tot mai des si in gradina au ramas doar crizantemele. Fi) Mentioneaza prin ce s-a realizat relatia de coordonare in frazele de la exercitiile 7 $i 9. cir og C 'y Fraza este un enunt complex alcatuit din doua sau mai multe propoziii bov32 J Numarul de propozitii dintr-o frazi este egal cu numarul de predicate. Propozitia principala este © propazitie cu autonomie sintactic&, inclusa in fraza. Relatia dintre dou’ propo: de acelasi fel se numeste relatie de coordonare. In schema frazei este reprezentata printr-o linie orizontala. oa Juxtapunerea, intr-o frazd, const in simpla al&turare a unor propozitiiaflate in relatie de coordonare. Juxtapunerea este indicata in scris prin Virguld sau punct si ee Jonctiunea, intr-o fraz’, consta in marcarea relatiei sintactice dintre propozitii prin anumite cuvinte de legatura, numite conectori. Relatia de coordonare intr-o fraz& se poate realiza prin cuvinte precum: si, dar, iar, insd, ci, sau, ori etc. Lox. 9.10 Scanned with CamScannerUn Propozitia secundar& Propozitia secundar& sau subordonata Sau subordonata depinde sintactic de un cuvant dintr-o —_—_—RY BifeazA casetele cu numarul propozitiilor din fraza data aith propeniti, care pentru care nu pot fi folosite singure ca enunturi independente. aceasta constituie un centru. Cuvantul de care depinde wv Pic scean is ; 1/{e3] famitia m 2/(salmearga la munte 2/ © propozitie subordonaté Stiu +/\c4|familia mea doreste / \salmearga se numeste element oe 4 regent, iar propozitia in care ca silpetreacs weekendul. “/ ‘i Se giseste se numeste fi {2 [3 4 propozitie regent’, A A di} Lex 13.12 J Wi indicé, dup’ modetul dat, care sunt cuvintele de care Re i if 04, gee le identificate la exercitiul precedent. secundara si regenta ei se numeste relatie de [ce inteleg? subordonare. in schema ti ae ry x frazei, este reprezentata Paes J Eapver . printr-o linie vertical sau Cuvantul de care depinde propozitia 2 este verbul infeleg. oblic&. Relatia de subordonare in fraza se realizeaza prin jonctiune, folosindu-se conectori precum: cd, sd, ca sti, daca, fiindcd, desi, incdt etc. Cee 0 fraza trebuie sa aiba cel putin 0 propozitie principala. Explicd de ce schema frazei de la exercitiul 11 s-a rea- lizat pe vertical. Scrie, in casete, cuvintele de legatura dintre propozitiile secundare $i propozitiile de care depind. care este numrul minim de propozitii principale din- tr-o frazi? Semnul punct $i virgula apare mai ales in frazele lungi, fragmentate pentru a fi urmarite cu usu- rinf& si marcheaza o relatie de coordonare prin juxtapunere, putdnd fiinlocuit cu virgula. Acest semn se pune dupa preferinta autorului. Propozitia regentd poate fi atat principala, cat si secundara. Relatia de coordonare se poate stabili intre propozitii principale sau intre propozitii secundare de acelasi fel. Relatia de coordonare poate fi dublu marcaté, in scris, prin conectori (cuvinte de legatura) sijux- tapunere: Am scris tema, dar n-am terminat-o. Pentru a nu gresiin analiza unei fraze, este bine sa se urmeze pasii de mai jos: blinierea predicatelor pentru a verifica dacé numarul acestora este egal cu numarul propo- + incercuirea conectorilor (a cuvintelor de legatura); + despartirea printr-o bara oblica a propozitilor si numerotarea acestora in fata barei, sus; + indicarea felului propozitilor sia relatilor dintre ele. Scanned with CamScannerpS Bi Bifeaza caseta corespunzatoare enunturilor care sunt fraze. + Parcurile orasului meu au aleile pline de frunze uscate $i fognitoare. [_]» Copii alearga, vorbesc, rad. [_]+ CAinii gi pisicile stau la soare. [_]+ Dana citeste gi scrie poezii. [_]- Am plecat la stadion, dar n-am ajuns din cauza ploii, [_]+ L-am sunat pe Mihai, ins nu mi-a raspuns. {_] Ei mentioneazi numarul de propozitii din frazele de mai jos. a, Pisica mea toarce, sare in poala mea, ma priveste gales, isi las apoi capul pe bratul meu. [_]b. Zilnic, vecina mea igi scoate cAinele afara si il las liber in fata blocului. [_] c, Marina este atleta, merge la antrenament si munceste foarte mult pentru obtinerea unuititlu national. [_]d. fn recreatie, colegii mei discut&, isi revad lectiile, deschid caietele de teme, aerisesc sala de clas, sterg tabla. [_] Ei Precizeazi prin ce se realizeaz& coordonarea in frazele date, care sunt proverbe. + ,Lenesul mai mult alearga, scumpul mai mult pagubeste.” + ,Vede paiul din ochiul altuia, dar nu vede barna din ochiut lui. + ,S& stm stramb si sd judecdm drept.* Bh Analizeaza frazele de mai jos, dup modelul dat. Mor zgomotele invelite-n vati, 3 P= principals i fncet2 3 P2 — principal, coordonata prin juxtapunere cu P. Culorile palesc incet 2/fgijmor 9/ i regeee coor en a Sildin vazhudul greu si incolor, 4 — principala, coordonata prin ,si* cu P3 Lumina se destrama, inghetata. 4/ 2 Otilia Cazimir — Toamnd strdind a, ,,Adesea la scldat mergeam b. ,,Zarile, de farmec pline, | in ochiul de padure, Stralucesc in luminis, 7 La balta mare ajungeam Zboara mierlele-n tufis | $i l-alei mijloc inotam $i din codru noaptea vine | La insula cea verde." Pe furs." | Mihai Eminescu - Copii eram noi George Cogbuc — Noapte de vard améndoi... | 8 Desparte frazele de mai jos in propozitii. Indica felul propozitiilor si realizeaza schema frazelor. a. Ana a spus c& a dorit sa facd o plimbare cu bicicleta in parc. ‘ b. I-am mérturisit mamei cd vreau sa invat limba franceza. 1. Subliniazi predicatele si desparte fraza in p % 3p. Carmen cant’, danseaza, dar nu participa la spectacolele clasei noastre. 2. Mentioneazé felul propozitiilor din fraza de la exercitiul precedent. 3p. 3. Precizeaza ce tip de relatie este intre propozitile frazei de la exercitiul 1 si cum se realizeaza. 3p. Din oficiu: 1 p. Scanned with CamScannerPA) Same) ya, Conjunetia este partea de vorbire neflexibila care leag’ ‘in fraz& doua Propozitii (de acelasi fel sau diferite) si {in propozitie doua parti de Propozitie de acelasi fel (Subiecte, nume predicative, atribute, complemente, circumstantiale). Dupa structura, conjunctiile sunt: + simple, cand sunt alc&tuite dintr-un singur termen; de : $i, far, dar, ci, asd, ‘sau, ori, ca, atc. = compuse, cand sunt alcatuite din doi termeni; de exemplu: ca sa, incét, fiindcé etc. = Conjunctiile marcheaz&: + relatii de coordonare in frazé iin propozitie, numindu-se coordonatoare; conjunctii + relatii de subordonare in raza, numindu-se conjunctit ibordonatoare. faa Conjunctite coordonatoare Wii ee Conjunctia Ce este conjunctia Ellincercuieste cuvintele de legtura (conectorii) dintre Scoala a inceput de o sAptamAna si am hotarat sa organi- zam cercul de lectura. ce fel de propozitii leag& cuvintele incercuite. Ei Mentioneaza ce leaga in propozitiile de mai jos cuvan- tul si. a. Maria si Eva citesc romane grafice. b. C&rtile sunt palpitante si atragatoare. c. Fetele curioase si pasionate de lectura au terminat re- pede cartea. d. Maine vor citi schite si nuvele de ILL. Caragiale. e. Merg la munte sila mare. Felul conjunctiilor Eilprecizeaza din cati termeni sunt alc&tuite conjunctiile din fraza de mai jos. Dan si Victor au vrut s4 mearga la teatru ca s& vada un spectacol recomandat de doamna diriginta. Ef inaica fetut retatiitor marcate de conjunctiile din fraza de mai jos. Ei au mers la un muzeu de arta si au dorit sA vada tablouri ale pictorilor romani din secolul al XIX-lea. Eiimentioneaza ce fel de relatii marcheaza conjunctiile din propozitiile de mai jos. a. Am mancat o prajitura proaspata si delicioasa. 'b. Copilul istet, dar lenes n-a mers la olimpiada. c. Cumperi mere sau prune. d. Mergem la munte ori la mare. Scanned with CamScannerConjunctiile coordonatoare Explic& ce arat& conjunctiile coordonatoare din propo- zitiile de mai jos in privinta relatiei dintre termenii pe care jileag’, cain modelul dat. + Am citit 0 carte noua si interesanta., Arata asocierea a doi termeni de acelasi fel. + Aicitit o carte noua sau veche? + Am citit 0 carte noua, dar plictisitoare. + Aicitit o carte noua, deci necunoscuta. EXisubliniaz& conjunctiile coordonatoare care se repeta. Ce observiin privinta punctuatiei? a. Nuvrea nici bicicleta, nici trotineta electric. b. Cumpa- r sau struguri, sau pere. c. Alege ori prajitura, ori inghe- fatal d. Rezolva fie exercitiul 2, fie exercitiul 6! e. Ana culege ba tufanele, ba crizanteme. Exlincercuieste conjunctiile coordonatoare adversative din exemplele date. Ce observi in privinta punctuatiei acestora? a. Am primit cadou un ceas ieftin, dar foarte bun. b. A prins autobuzul, dar tot a intarziat. c. Pentru mine prajitura este prea dulce, iar pentru Dan este doar dulceag’. d. Ana nu merge la film, ci se duce la teatru. e. L-a ascultat la mate- matica, ins nu i-a pus nota. f. L-am invitat, or el n-a venit. g.Am mers a intdlnirea din parc, nu l-am vazut insa nicaieri. Identificd diferenta de punctuatie dintre cele doua con- junctii coordonatoare concluzive din enunturile de mai jos. a. Dana gresit, isi va cere deci iertare. b, Dana gresit, isi va cere, agadar, iertare, Unele conjunctii coordona- toare pot s8 apara perechi si in aceasta situatie cer virgula inaintea celui de-al doilea termen. = Conjunctiile coordonatoare adversative cer inaintea lor virgula. intr-o fraza, conjunctia insd poate s& aparad iin interiorul celei de-a doua propozitii coordonate, nu numai la inceputul acesteia, iar in aceasta situatie nu se separa prin virgula. ox Conjunctia coordonatoare concluziva deci agezata in interiorul propozitiei nu se desparte prin virgula. Conjunctia coordonatoare concluziva asadar agezata in interiorul propozitiei se desparte prin virgule. Sunt considerate conjunctii compuse in limba romana contemporand cele alcatuite din doi termeni (ca sd), Exista conjunctii care au fost compuse intr-un stadiu mai vechi al limbii si pe care vorbitorii de astazinu le mai percep astfel: cici, dacéi, deci. Gramatica limbil roméne, editata de Academia Romana, apreciaza drept analizabile, agadar, compuse conjunctille desi, incat, intrucét, deoarece, finde. Conjunctia coordonatoare nici, care apare doar in propozitil negative, cere virgula inainte si cdnd apare singura: Nu mandnca tort, nici Inghetat. Nu vorbeste, nici nu canta. Conjunctia coordonatoare nici nu trebuie confundata cu semiadverbul nici. De exemplu: Nu pleacé, nici nu st& (conjunctie). Nu vine nici el (semiadverb). Conjunctia coordonatoare si poate s8 aparai inaintea fiecarui termen al unei enumerairi, renuntan- du-se la virgula. De exemplu: Am cules mere si prune si pere. Cand si apare in fata primului termen al ‘enumerari, se pune virgula intre termenii coordonati: Am cules si mere, si prune, si pere. 8nd apar singure, conjunctille coordonatoare disjunctive sau si ori nu cer virgula Tnaintea tor: Vrei miere sau dulceata? Cumperi prune ori struguri? Conjunetia coordonatoare disjunctiva fie apare doar in pereche: Ea cumpara fie un pulover, fie jacheta, EC Scanned with CamScanner___ Nu trebuie confundata conjunctia coordonatoare adversativa or (sinonima cu dar) cu ori, con junctie coordonatoare disjunctiva. De exemplu: Ai promis s& faci tema, orn-al facut-o. fn cazul aces~ tei conjunctii, virgula se poate pune inainte, dar si dupa aceasta, atunci cand se afta la iheeput de enunt cu rolul de a lega enuntul anterior de cel pe care Il introduce: I-am spus c& nu a procedat bine. Or, nu se astepta la aga ceva. i - Exist o conjunctie disjunctiva invechita ‘si populara, au, folosita mai ales in enunturi interogative ‘impreuna cu adverbul ba: Aji rezolvat exerci au ba? a __Conjunctiile concluzive asadar, carevasdzicd, vasdizicd sunt incadrate de alte lucrari de grama- tic’ fn clasa adverbelor, dar le vom considera in aceasta lucrare conjunctil, conform Gramaticit limbit roméne editate de Academia Romana. " Gruparile ci si, dar si, care presupun corelare cu semiadverbele nu numai, nu doar, sunt consi derate de Gramatica limbii romaine editata de Academia Romana imbinari libere, alc&tuite din con~ junctiile ci si dar si semiadverbul si: Vorbea bine nu numai engleza, ci si franceza. Chiar daca alte Bramatici le considera conjunctii compuse sau grupuri unitare de cuvinte cu rol de conjunctie, in aceasta lucrare vor fi interpretate drept conjunctii insotite de semiadverb. Conjunctiile adversative se diferentiaz8 de celelalte conjunctii prin faptul c& apar doar in fraz3, legand propozitii uneori eliptice de predicat: Nu a plecat la scoala, ci la film. (se subintelege ci @ ple~ cat la film); Clasa este luminoasa, dar mica. (se subintelege dar este mica). aS EW subtiniaz’ cu o linie conjunctiile simple si cu doua tinii pe cele compuse. a. Te-am sunat ieri, dar nu mi-ai raspuns si am inceput s lucrez singur la proiectul de la biologie. b. Ma antrenez ca s& particip la un concurs de cros. ¢. Mergi la Iasi cu trenul sau cu avionul? d. Cumpara fie un skateboard, fie 0 trotineta electrica. e. Am intarziat, fiindca am plecat prea tarziu de acasa. f, Dan a citit atat de mult, incat a reusit s& castige un con- curs de literatura. g. A plouat si a batut vntul, desi prognoza a fost de vreme frumoasa. h. Maria a adus nu numai foi de bloc, ci gi acuarele si creioane colorate. Bi incercuieste conjunctiile coordonatoare din enunturile de mai jos, preciz&nd, in spatiul dat, ce parti de propozitie leaga. ‘a. Mandnc salata de vinete cu rosii sau cu ardei copti. b. Doviecii portocalii si mari umplu tarabele. c. Cosmin si Radu au cumparat crizanteme. d. Mamaa copt vinete si ardei pentru zacusca. e. Frunzele salatei sunt verzi si crude. f. Strugurii negri si mici sunt dulci. g. I-ai dat lui Stefan sau lui Dinu cartea? h. Merg in vizita fie la bunici, fie la unchiul de la Brasov. El completeaza frazele date, scriind conjunctii coordonatoare potrivite in spatiul dat. a. Tema nu este dificila, este lunga Monotona. b. Am vazut lumina In s-aintors de la serviciu. c. Poti pleca in aceasta seara, camera lui, maine, ag prefera s8 rmai mai mutt, fiindc& pari obosit, d, N-a sarit niciodata de ta trambulina, ar vrea sa-linveti cum se face. Ei incercuieste cu rogu conjunctiile coordonatoare si cu albastru conjunctiile subordona~ toare din frazele de mai jos. Alc&tuieste in caiet schema frazelor, a sa fac plaja si m-am bucurat c& am facut si schi nautic. ‘Scanned with CamScannerb. Am vrut s4 plecdm la munte, dar fratele meu s-a imbolnavit. c. Voi merge la cros sau voi renunta la participare ca $4 ma antrenez mai mult. Corecteaza greselile de punctuatie din textul dat. Toamna mananc placinta de dovieac, sau de prune dar cel mai mult imi plac tartele cu struguri. Nu refuz nici merele nici perele, si a spune ca fructele sunt delicioase, legumele, insa, sunt reginele pietelor. Este, deci, anotimpul conservelor. [imentioneaza, in casete, felul conjunctiilor coordonatoare din regulile hoteliere date. CJ REGULI HOTELIERE es @ DECORAREA CAMEREI Puteti pune fotografii sau postere in camera, dar este interzisA folosirea pionezelor si a cuielor. @ ALIMENTE $I BAUTURI Puteti prepara cafea ori ceai, ins nu luati mancare in dormitor. © RADIO SI TELEVIZOR ‘Aveti in camera radio gi televizor, dar vi rugiim s& nu le dati tare dupa ora 23. ! @ OASPETI Puteti primi fie prieteni, fie rude in camera, dar pind la ora 22. : @ CHEIA Va rugim 8 nu solicitati dubluri ale cheii, iar accesul in camera ‘si fie asigurat, pentru a preveni orice incident. In situatia cind plecati din camera, este nevoie deci sa predati cheia la receptie. Ei Precizeazi felul conjunctillor coordonatoare din fragmentul de mai jos, ca in modetul de mai jos. win prima jumatate a pietei, toatd lumea intreabi, si, in cealalt, toata lumea raspunde. In pauze se las o liniste ca dupa furtuna, de se aud cum ies ridichile de luna. Sau ciupercile noi cum ies, in cap cu cate un alb fes. [...] Ce sa va mai spun despre piaté? Seamana cu 0 bucatarie plind de abur si ceata. Gospodi- nele grabite alearga din loc in loc, parc& dupa fiecare vorba le-ar da-n foc. Dar si cand pun ochii pe cate-o gaina, atat de mult o fixeaz, incat o hipnotizeaza.” Marin Sorescu — In clocotul piefei $i" — conjunctie simpla, coordonatoare copulativa cre 1. Subliniaza cu o linie conjunctiile simple gi cu doua linii compuse. 2 a. Ana citeste mult, dar nu merge la bibliotec& sptimanal ca sa carti. b. Am lucrat mult la orele si la cercul de matematica, inc&t am obtinut rezultate excelente, ? peaks pm 1 ~aa ecgmacutte erring aa a or 2. Precizeazi felul conjunctillor coordonatoare din exemplele date. 3p. 3. Corecteaza ‘de mai jos. 3 punctuatia enunturitor PB Din oficiu: 1 p. Scanned with CamScannerBh Mentioneaza fotul enunturilor date. 4, Cite cAr{i ai citit! b. CAnd intri la ore? 6, Phshrile cAlétoare au plecat. 4, Nu-ti permit intdrzierit ©. Deschideti ferestrole! 1, Co se vede acolo? , Dinu joaca fotbal. h. Inchide ugat EA Alege, prin incercuire, semnete de punctuatie folosite pentru textul de mai jos. tesc un roman captivant Gy.) Andrei, prietenul meu, ma sun3 (?..) M4 intreaba = Facem o tur cu skateboardul (07) = Citesc ceva interesant gi Gi) Agteapta-ma o jumatate de ord C17) = Tes atunci mai thrziu G17) ‘ = E perfect (C17) Ne vedem in fata blocului (C10) * o ‘ale propozitia intrusa. m a, Toamna este frumoasi. b. Castanele cad pe asfaltul ud. ¢. Crizantemele sunt multico- lore, d. Nu mai sunt zile cAlduroase. e. Frigul se instaleaza incet. Ei incercuieste titerele corespunzatoare propozitillor simple din exemplele date. ‘a, Irina, Horia, Luiza gi Anca sunt prietenosi, amabili, curiogi si cuminti. b. ft ascult. . Co- pile, ai cam gregit! d. Dan gi Miruna ar cam fi plecat. e. Alexandre, nu mai vorbil f. Baietit $1 fetele au fost foarte punctuali. Ei transforma enunturile asertive in enunturi exclamative. a. Peisajul este incAntator, b. Florile au multe culori. ¢, Raul este mic. d, Nu mi-a iegit bine fotografia. [Gh Analizeazs frazete de mai jos. a. ,Octombrie-a lasat pe dealuri b. ,,Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte, Covoare galbene gi rosii, P&durea noastra tace parasita; Trec nouri de argint in valuri Eu singur cant cu vocea obosita $i cAnté-a dragoste cocogil.” $i trec prin incaperile-i desarte..“ G, Topirceanu ~ Octombrie $t. O. Iosif ~ Toamna Indica prin ce se realizeaz& coordonarea in frazele de la exercitiul precedent. Desparte frazele date in propozitii, indica felul acestora si realizeaz4 schemele lor. «Am cules castane din curtea $colii, fiindc am vrut s& fac o jucdrie pentru fratele meu mai mic. + Am facut o excursie la Bragov ca sa vedem prima tipografie romaneasca facuta de Coresi ca sa respiram aer proaspat de munte. + In excursie, n-am reugit sa fac fotografii cu telefonul, desi am invatat sa-i folosesc toate aplicatiile. + Daca vei citi cArtile recomandate $i daca vei incerca sa intelegi semnificatiile povestirilor, vei vedea c& vei sti sa te exprimi mai bine $i sa scrii compuneri mai frumoase. Scanned with CamScanner\ Fata harnica si inteligenta a cAstigat concursul ¢. Vreau mere ori prune. d. Mama i-a dat struguri Inei sau Mariei. e. M& gandesc la bunica gi la varul meu. f. Am lucrat bine $i spornic. Incerculeste litera corespunzitoare afirmatiei corecte. intr-o propozitie, a. conjunctiile coordoneaz parti de propozitie de acelasi fel si prepozitiile subordoneazS parti de propozitie de cuvinte de care depind; b. att conjunctiile, cat si prepozitiile subordoneaza parti de propozitie de cuvintele de care depind; c. att conjunctiile, cat $i prepozitiile coordoneaza parti de propozitie de acelagi fel. BB indica fetul conjunctillor coordonatoare din enunturile de mai jos. a. A gresit, deci si-a cerut scuze. b. Dimineata, beau fie lapte, fie ceai. ¢. Ana scrie, iar Monica picteaza. d.N-am cumparat nici prajituri, nici inghetata. €. Voi scrie cu stiloul sau cu pixul. f. Am invatat, insd n-am reusit 4 rezolv exercitiile.. W Precizeaz& ce parti de vorbire sunt cuvintele scrise colorat in versurile date. Doi cartofi se iau de mand doua frunze-gi spun adio fata popii e-n fantana grau-i alb $i mort in piud.” Mircea Dinescu ~ Sord gi frate Bi construieste enunturl in care cuvantul dat s8 fie partile de vorbire indicate. ‘ar + conjunetiea Indica tipurile de enunturi de mai jos, dup& scopul comunicarii. 20p. + Ce rece ploaie! + Uf, iar am intarziat! - Scrie numarul de telefon! - Ai terminat? » A venit toamna. Ei vesparte fraza in propoziti, indica felul acestora si realizeaz& schema frazei. 50 p. Sunt atent in clasa, citesc lectia din manual si reiau notitele ca sa rezolv corect exercitiile sau ca s scriu bine compunerile. Ei Precizeaza felul conjunctiilor coordonatoare din exemplele date. 20p. + Adina este curioasa, iar sora ei este harnica. + Am cumparat carti si creioane, ins am uitat de caiete. + Am plecat fara umbrela, deci ploaia m-a udat. + Merg la filme sau la concerte. Din oficiu: 10 p. Indica tipurite de enunturi de mai jos, dupa scopul comunicarii. 20p. + Cat ulei ai luat? + Citeste instructiunile! - Tare mult ai muncit! + Taie tortul! « Scriu tema. Ei besparte fraza in propozitii, indica felul acestora si realizeazi schema frazei. 50 p. ‘Am studiat atlase geografice, am cautat informatii pe internet si am decis s& merg intr-o excursie ca sa vad Bucovina. Ei recizeaza felul conjunctiilor coordonatoare din exemplele date. 20p. + Am muncit mult, dar am castigat concursul. + Copila vesela si neastamparata alearga prin parc ori merge cu rolele pe strada. + Nu st acasa, ci merge la scoala. +A raspuns bine, asadar a luat nota mare. Din oficiu: 10 p.Cuvantul de baza si ridicina Eli subliniaza sunetele comune cuvantului frunzéi si telor din seria data. + frunzis + frunzicd * frunzéraie + frunzulita ¢ntul fundamental + frunzarime + frunzuta u formarea altor cuvinte. - frunzaturd + frunzita srenza + frunzet + frunzoi R&dacina este alcatuita din i 2 ‘rina sunetele comune cuvantului eee 7 de baz si tuturor cuvintelor frunzisoara frunzoaie obtinute de la acesta. frunzuca + a frunzari Sufixele sunt sunetele sau Sufixele grupurile de sunete adaugate dupa radacina. Pune intr-un dreptunghi grupurile de sunete adaugate Sufixele formeaza: ere: Precizeaza ce parti de vorbire sunt cuvintele formate «adjective; cu ajutorul sunetelor sau grupurilor de sunete adaugate +adverbe. dupa radacina in exemplele de mai jos. tufis auriu Beaieeeuacubtantive amari - prieteneste roprii cu ajutorul sufixelor. F 3 % Nie fncercuieste grupurile de sunete plasate dupa substan: Eipetseunt: tivul frunzé pentru a forma numele proprii date. } *lexicale, cand formeaza Frunzescu + Frunzeanu + Frunzila - Frunzoiu cuvinte noi (gardut); 5 pe . + gramaticale, cand creeaza Tipuri de sufixe forme gramaticale (frunze). Elcare crezi c& este diferenta dintre sufixele scrise cl Sufixele lexicale pot fi rosu in cuvintele de mai jos si cele scrise cu albastru? diminutivale, cand formeaz& + gradinar + grdinit& + grAdini « garduri Bees inevsii Gi crupeaza cuvintele din seria de mai jos in tabelul dat erate de vorbitor mai + blanita + frumusic& + ldoaie * cartoi + grasan = micut + cornulet + iedut * puiandru + cuvintel + izvoras Scanned with CamScanner‘ntr-un dreptunghi sufixele si prefixele cuvintelor de la substantivul prieten. =neprieten cizeazA la ce cuvinte crezi cA s-a atasat prefixul ne- ‘sau nu cuvant de baza termenul de la care s-au cuvintele de la exercitiul precedent? Justificd-ti ai intai sufixul, mai intai prefixul ori in ace~ i si prefixul? Motiveaza-ti alegerea. noi cu ajutoruls rf prefixetor. Scanned with CamScannere din rdicind sunt usor diferite fn raport cu acelea din cuvantul de b u tinerel, tineresc, tinereste, tineret, tinerefe, tinerime, a intineri, cuvantul de ir radaicina este tiner. ; citeaza sufixele sau prefixele, se pune cratima fn locul unde se face sudura: -ime, in-, stabili sufixele lexicale cu ajutorul carora se formeaza cuvinte noi, trebuie sa se folo forma din dictionar a cuvantului, De exemplu, se va identifica sufixul in cuvantul bai tiv, nearticulat), nu th formele care se pot intalni intr-un text: bdiefelul, bdiefelului, | Ei subliniaza radacina cuvintelor din seriile date. ‘a. plinatate - plinisor « plinut «a implini b. lptar - laptareasa - lptarie « lptic « lptisor « Laptos ¢. vorbaret + vorbarie + a vorbi « vorbitor + vorbulita EiPrecizeaz cele trei cuvinte de baz& de la care s-au obtinut seriile de cuvinte derivate de la exercitiul 1. a. b. c EXPune intr-un dreptunghi sufixele cuvintelor din seriile date. ‘a. barcuta « incetisor + lungan - odaita - omulet « padurar « plugusor « vecinatate b, botnita - bucurestean + cdlut « desenator « luminos + murdarie « rubiniu « scdunel bliniaza prefixele cuvintelor din seriile date, jesean adesconsidera +a dezamagi - extracorporal + incorectitudine « interjudete@ stit + a rasciti « a realege + subunitate Scanned with CamScannerScanned with CamScanner—Murdarel mai esti, dragutul mamic: ¢. — Da-mi, te rog, un paharut cu apa, ci mor de sete! | — Asteapta o secundita! Z d. Mihai ajunsese un ingineras care lucra in constructii la proiectele ce nu-i aduceau cas- tiguri prea mari WZ) Taie intrusul din seriile de mai jos. a. + bradut + c&tel « cocosel « gainus: b, - curelus - gentut + posetuta - rucsacel + saculet « valiz& ©. + covoras = dulpior - fotoliu + palariuta « perdeluta - sufletel iaz4 augmentativele din seriile date. a. + albinuta « babuta « cartofior - doi - curatel b. - arculet - basmaluta - buboi - covrigel « fluturas ¢. + atisoard « batraior « cogulet « dungulita = furcoi Formeaza adjective, cu ajutorul sufixelor, de la substantivele date. + c&ramida - frica - padure - parinte + toamna - teapa Explica in ce fel s-au format derivatele de mai jos, dupa modelul dat. + f4raincut - cetatenie - croitoreasa - darnicie « moldoveneste « nebunie - ostasime + are- incalzi - scolarel « zburdalnicie »tarancuta" — format prin derivare cu sufixul diminutival ,,-uta“ de la substantivul ,,taranca”, derivat la randul lui cu sufixul de la substantivul ,taran“, derivat la randul lui cu sufixul wan" de la substantivul tara’ Identificd derivatele din textele de mai jos si explica formarea acestora, dup& modelul de la exercitiul 17. ra o panda continu&, o neobosita hartuiala, o para general, se rupeau prietenii in numai cinci minute, se spuneau lucruri de o cruzime pe care numai un copil o poate suporta siierta." | b. Mama, care zimbind faicuse gropite in obraz, il privi pe baietel si Ti spuse cu duiosie: +perisor + ratusc& ‘Simona Popescu ~ Exuvii b. ,,Fetita are ochii ca doi banuti de magheran stropiti cu punctisoare cafenii[...]. Cand vor- beste, gura i se face rotunda ca o margica." Otilia Cazimir - Miaulica HB JOC intrece-te cu patru colegi. Scrieti numele locuitorilor din oragele date mai jos, formate cu sufixe. Ca: cel care termina primul corect. + Bacau * Craiova megtocani. ewwere ee _ eGalesti *Bragoy Roman 1. Subliniaz& diminutivele din seria de mai jos. | + baietandru « blanita + caldaroi « floricica + iedut « pustan | 2. Explica formarea cuvintelor de mai jos. 7 = nemilos « preoragenesc « a reaseza 4 3.Identific& derivatele din propozitia de mai jos. Explica formarea acestora, 3 I Razele caldute ale soarelui insuflefeau verdeata cAmpiei. L = Scanned with CamScannerpartile de vorbire din care s-au format cuvin- t ;. Ce crezi ca se intampla cu sensul cuvintelor care s-au format cele date? + bunavointa * gura-leului + trei-frati-patati +de pela *numai +vita-de-vie + doisprezece +nu-ma-uita + dumnealui + papa-lapte Ei mentioneaz’ ce parte de vorbire sunt cuvintele compu- se de mai jos. bineinteles + dreptunghi sabinemerita - dumneaei +cas& ochiul-boului vie + céine-lup raufacator_ +despre __ streizeci EXlsubliniazs elementele savante de compunere din cu- vintele date. Precizeazi ce sens dau cuvintelor compuse de maijos. *autodictare __ macrocosmos. * biocurent _ +microorganism__ + claustrofob politehnic&__—_ + geosfera pseudostiinta _ + hidroavion telecomanda + insecticid zootehnician Procedeele de compunere El indica partite de vorbire din care sunt formate cuvin- tele compuse de mai jos. + bloc-turn scas& pee + cuvant-cheie + Cluj-Napoca + instructiv-educativ + departe Precizeazii ce termen se subordoneaza celuilalt in cu- compuse de mai jos. ‘noi, unind doi sau m termeni diferiti. Termen care se formeazé un ct compus isi pierd de cele me mutte ori sensul pe care Tl au cand exist independent. Cuvintele compuse sunt: + substantive (untdelemn); + verbe (a binevoi); + adjective (pursdinge); + pronume (dumneata); + numerale (doudzeci); + adverbe (odatd); + prepozitii (de sub); + conjunetii (ca sa) om Exista elemente savante de compunere cu circulatie internationala, provenite din greacd sau din latina. Acestea se asaza inaintea unei rAdacini (prefixoide) sau dupa 0 radacina (sufixoide).. oa Procedeele de compunere sunt: + alaturarea sau parataxa (mobili-tip, de a, despre); + subordonarea (matasea-broastei, 2gGrie-branzd); + abrevierea sau prescurtarea (CEC, plafar). Scanned with CamScanner> DOOM? in cazul privitoare la scrierea lor. umilia lexicala (familia fe cuvinte) cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare, compunere sau alte mijloace de imbogatire a vocabularului, de la un cuvant de baza. In familia lexicala, nu intra cuvintele luate din alte limbi, chiar daca au sensul legat de cuvantul de baza. Familia lexical cuprinde numai cuvintele formate in interiorut limbii. CAmpul lexical cuprinde toate cuvintele care se raporteazi laaceeasi idee, indiferent de radacina acestora si avand, pe langa trasturile de sens comune, si trasaturi de sens care le deosebesc. Campul lexical este alcatuit din parti de vorbire de acelasi fel si inde: jinonimele cuvintelor din vatele si compusele o Mentioneaza din ce cuvinte s-au obtinut prin Prescup, Valenii de Munte ‘tare compusele de mai jos. + SNCFR + aprozar ee + Rompetrol Se +Tarom eT Ortografia cuvintelor compuse Bi subtiniazs compusele prin abreviere scrise corect, + C.E.C./CEC/Cec -T.A.R.0.M,/TAROM/Tarom + S.U.A/SUA/Sua Eiltaie despartirile ta cap de rand gresite. U-NITER/UNI-TER - S-NCFR/SN-CFR Ef indica, prin subliniere, forma corecta a compuselor din propozitiile de mai jos. Dan are mult bun simt/bun-simt. imbracdmintea Anei dovedeste bun-gust/bun gust. in gospodaria lor, era evident bund-starea/bundstarea. Demult/De mult, nu existau telefoane mobile. Fami lexicala Subliniaza cu rosu derivatele, cu albastru compusele $i cu verde cuvintele obtinute prin alte mijloace de imbogs tire a vocabularutui de la cuvantul de baz floare. - florar + florareas& « florarie floricea + floricica + flori- goara + floriu + inflorit neinflorit + floare-de-colt floare-de-leac - floarea-Pastelui « floarea-reginei «floa~ rea-soarelui « floarea-brumei « a inflori « a inflora + inflo- rat + inflorire + neinfloritor infloritor floare-domneascé Explic& de ce nu intra in familia lexicald a termenulil floare cuvintele: floricol, floriculturd, florist, floristic, floral Scrie, in dreptunghiuri, daca seriile de cuvinte date ap” tin unor familii lexicale ‘sau unor camputi lexicale. SeriaA « brebenel « crin + crin-de-toamna + crin-galben « dalie « ghiocel « Na! + pansea + panseluta - trandafir Scanned with CamScannerSeria + bujoras + bujor-de-cdmp ___« bujor-de-munte « bujoret + bujor-romanesc + a imbujora + imbujorare + imbujorat «neimbujorare « neimbujorat Seriac + sange-de-noua-frati + sangele-voinicului » sangele-zmeului +a sngera - sAngerare « sngerat + sAngerator « sAngeriu « sAngeros Nu trebuie confundate procedeele de compunere cu ortografia cuvintelor compuse. Nu exista, agadar, compunere prin sudare, pentru ca un compus scris intr-un cuvant poate fi format prin com= punere prin alaturare (despre) sau prin subordonare (bineinfeles) Prezenta sau absenta cratimei intr-un compus este tot o problema de scriere, prin utilizarea acesteia obtinandu-se cuvinte compuse prin alaturare (est-european) sau prin subordonare (ciubotica-cucului, bund-crestere, bine-crescut). De asemenea, nu trebuie confundate cuvintele compuse in limba romana prin abreviere (H.G. ~ ,hotarare de guvern*) cu termeni imprumutati din alte limbi si obtinuti prin abrevierein respectivele limbi (VIP — ,very important person", GPS ~ »global positioning system", CD - ,compact disc", UNESCO — ,United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization") in scrierea substantivelor p ape, de forme de relief, de strazi cratima: Bolintinul din Deal, Dealt prin subordonare si care sunt nume de localitati, de 24 se termina in -ul, nu in -usinu se foloseste Doamnei, Simleul Silvaniei, ii compu! substantivul de b: Virful cu Dor. Se admite scrierea acestor compuse fara | cand alcatuiesc o singura unitate grafica CAmpulung, Satulung. Fara cratima se scriu si substantivele proprii nume de localitati formate prin compunere prin subordonare si terminate Zn alte articole hotdrate decat -l: Ocna Sibiului, Poiana Tapului, Rosiorii de Vede, Vatra Substantivele proprii compuse prin al&turare se scriu utilizandu-se cratima si fara -I la primul termen: Térgu-Mures, Targu-Neamt, Targu- tea altor nume de localitati formate prin compunere prin alaturare: Alba: Caras-Severin, Drobeta-Turnu Poiana-Brasov Nu sunt cuvinte compuse abrevierile obisnuite ale unor cuvinte, folosite pentru o scriere mai rapid, chiar daca unele sunt consacrate: dvs. (,dumneavoastra"), di sau d. (,domnul*), m (,metru), N nord"), art. (,articol"). Aceste abrevieri se citesc pronuntdnd integral cuvantul prescurtat, nu pronuntAnd literele sau grupurile de litere prin care se scriu (,sud', nu S) Cuvintele compuse cu sufixoide si cu prefixoide nu trebuie confundate cu derivatele. Aceste ele- mente de compunere au inteles de sine statator: aero- (,aer“), auto- (,propriu“), bio- (,referitor la viata"), filo- (,iubitor“), geo- (,referitor la pamant"), hemo- (,referitor la sange), hidro- (,referitor la api"), macro- (,mare"), micro (,mic"), mono- (,unul singur*), multi- (,multi"), omo- (,identic"), orto- (,drept"), poli- (,multi*), pseudo- (,fals"), tele- (wla distant"), 200 (yreferitor la animale"), -cid Gucigtor"), -cratie (,conducere"), “fil (,iubitor”), fob (,care uraste, nu suporta"), -fug (,care inde- parteaza"), -log (,specialist"). Exist cuvinte compuse formate doar dintr-un prefixoid si un sufixoid (biolog, ortografie), intrate insa in limba romana prin intermediul altor limbi, Un cuvant compus poate s4 apartina mai multor familii lexicale, in functie de numarul de termeni din care este alcatuit, De exemplu, cuvantul floarea-soarelui intra atat in familia lexicala a termenu- lui floare, cat si in cea a termenului soare. fntr-o familie lexicala, cuvintele sunt parti de vorbire diferite, in timp ce un cémp lexical este obligatoriu alcatuit din cuvinte care sunt aceeasi parte de vorbire. Cum intr-un camp lexical intra si derivatele si compusele unor cuvinte, doar 0 parte dintr-o familie lexicala este inclusa intr-un camp lexical. Scanned with CamScanner urele. Cratima se foloseste si in scrie~ ulia, Bistrita-Nasdud, ea:+ patlagea * calator + piei + Sef «salbatic * porumbel * rosie =mic + redactor “rece + frumos + sange + rosii Gaseste cuvintele compuse definite mai jos. Scrie-le pe spatiile libere. + dimineata zilei de azi + foarte de dimineata * petioada dintre amiaza si mas& * Seara zilei de ieri + dimineata zilei care urmeaza zilei de maine * seara zilei care preceda ziua de ieri * perioada dintre amiaza si seara a zilei ce urmeaza zilei de ast&zi + dimineata zilei care urmeaza zilei de astazi EX crupeaza cuvintele compuse date, conform tabelului de mai jos. a. bun-simt c. masina-capcana e. scurteircuit b. cota-parte 4, rozalb f. verde-deschis substantiv + substantiv adjectiv + substanti adjectiv + adject eo a Ei Formeaza din substantivele date cuvinte compuse, unindu-le doua cate doua prin pre- pozitia de. Scrie-le in caiet. *C0Co§ « crin « mare » munte + ochi « p&dure « pisica « stea EiPrecizeazi procedeele de compunere prin care s-au obtinut cuvintele date. Bepsoxigenate Te masin’-unealta “BCR Cs matasea-broastei eee et pounascut + deplin + pana pe sub + drum-de-fier + pierde-vard + galben-pai + Distrigaz incercuieste litera corespunz&toare rAspunsului corect. - Exist numai cuvinte compuse prin alaturare in seria: +an-lumina - cal-putere + degraba instructiv-educativ + pana in : Ivant-titlu + desigur + fara de « ‘incurc&-lume « literar-artistic + clarvazator « de dupa + devreme + zi-munca puse prin subordonare in seria: Scanned with CamScanner* profesor - + strada [i scrie cum ai prescurta prenumele de mai jos, daca ar trebui si le folosesti intr-o notare + Constantin - Elena - Emanuel - Gheorghe « Grigore - Stefan « Theodor [ij Mentioneaza de la ce denumiri s-au obtinut abrevierile date. + DEX +DOOM *ONU +OZN +SRL STB + SUA UE $B JOC inventeaz’ cuvinte compuse, dupa modelul dat. + rinocer + cerb > rinocerb + broascd + cAprita > + cangur + urangutan > + camila + lama > + viespe + pelican > [2 numeste cuvintele de baz ale famililor lexicale c&rora le apartin termenii din seriile date. « sAtean + satesc- satisor + stuc + satucean - satulet + baietan + baietandru + baietas + baietel + b&ietesc + baieteste + baietica - baietime - baietoi- baiat de pravalie + radacinos - radacinis - radacinuté + a inrddacina + inradacinat + neinradacinat - inrddacinare - a dezradacina « dezradacinare « dez- radacinat - nedezrddacinat « rédacina-ciumei « rAdacina-de-lingoare + rdcina-dulee © subliniaz’, cu trei culori diferite, derivatele, compusele ¢i cuvintele obtinute prin alte mrijloace din a treia familie lexicalé de la exercitiul precedent. Funeste cuvintele compuse de mai jos cu termenii dati, care sunt cuvinte de bazii ale Uunor famili lexicale. ap de colonie apa grea broasca-apei_ = matasea-broasteiEIA F F 5 EG Grupeaza, in tabel, cuvintele din seria de mai jos, apartindnd de familii lexicale diferite, * bunic +aimbuna + bunicel + bunica * bunigor * strabunic + aimbunatati * strabun * bunicuta + imbunare + bunatate + bundstare Familia texicala a adjectivului bun Familia Com a bun (care poseda calitaiti") (ntatal tatu amei") VOC intrece-te cu 3 - 4 colegi ai ti, Scrieti in cinci minute cuvinte din familia lexi. cal a termenului piatrdi, indicdnd cel putin cinci derivate si doua compuse. Castiga col care gaseste ct mai multe cuvinte. Puteti repeta jocul pentru cuvintele lemn, lung, verde, Numeste campurile lexicale din care fac parte cuvintele din seriile de mai jos. + alg’ « flux « maree « nisip + scoica + val + dreapta + mediana « patrat « perimetru » segment « triunghi «cor + melodie « opera + partitura + ritm + simfonie fB Precizeaz& de care dintre campurile lexicale de la exercitiul precedent tin cuvintele de mai jos, care apartin unei familii lexicale. + valurel + valvartej + invalurare FD) scrie derivatete care indica locuitorul urmatoarelor orase, al céror nume este un sub- stantiv compus. + Campulung + Ramnicu-Valcea + Curtea de Arges + Rosiorii de Vede +Piatra-Neamt + Turnu-Magurele +RamniculSarat + Turnu-Severin Bi Analizeaza compusele din textul de mai jos, dup& modelul dat. Ieri-dimineata, satui de zgarie-nor' si de acel du-te-vino obositor de la oras, am plecat la Poiana-Brasov. Tata, care este un admirator al florei romnesti, a fcut peste cincizeci de poze cu flori. Cele mai reusite sunt cele cu liptucul-oii, garofita-de-munte, coada-sorice- lului, degetelul-rosu, traista-ciobanului si rochita randunicii, »ieri-dimineata" format prin compunere prin alaturare din adverbul ,ieri si substantivul »dimineata" 11, Subliniaza cuvintele formate prin compune! A fost odata ca niciodata un imparat, numit Verde-imparat, Tara-de-Piatra. ef eceeaes procedeele de compunere prin care s-au obtinut cuvintele compuse din propozitia aie ; , 3p. Flordreasa de la un SRL apropiat a binevoit s8-mi aducd un ghiveci cu florile mele preferate. 3, Scrie gase termeni din familia lexical a cuvantului ‘cuvant compus si trei derivate. péidure, printre care sa existe minimum un 3p. care domnea de peste 99 de ani in Din oficiu: 1. Scanned with CamScannerSensul cuvintelor. Categoriile semantice + Ma invaluie bratele ploii, + Bratul macaralei se migc& rapid. cil a CAntarul are brafele in echilibru. + Lustra are patru brafe, + Dan s-a ranit la brat. + Mi-am pus mana pe bratul fotoliului. + Bratul fantanii avea in capat o galeata. + ,Nuss decat aripi de ingeri in preajma: nu-s/decat bratele muntilor, arborii cei mai de sus." Victoria Ana Tausan ~ Péméntul Sinonimele EX crupeaza in tabelul dat cele trei serii de sinonime din textul de mai jos. Toana se imbraca foarte modern. Ea preferé pantalonii confortabili din bumbac, pantofii comozi si tricourile lejere. Numeroasele buzunare, multele fermoare si multiplele tighele le dau tinutelor Ioanei o nota sport. Palarioarele nostime si accesoriile amuzante o fac, uneori, comica. Seriaall-a | SeriaaltI-a | Blingica sinonimul adjectivulul inalt in exemplele date. Ce observiin privinta numarului de sensuri suprapuse? a. Dan este un baiat inalt. Sensul unui cuvant oe stabilogte numal in content. Cuvhintul poate aves + 80ns propriu, care este sonsul col mai curent al unui cuvint, cunoscut de tofi vorbitorll, legat de un aspect din realitate; sensul propriv este de dous feluri: = sons propriu de bazh, roprezentind ceea ce un cuvnt are specificin sine in orice context; de mplu, umdr (articulatia dintre mand gi trunchi); = sens propriu rezultat dintr-o aserndnare gi depinzand strict de context; de exemplu: umerii obrajilor (parte afetei); + sens figurat, care este sensul neobignuit al unui cuvant, folosit cu valoare expresiva pentru a forma o imagine artistica; de exemplu: Umerii dealurilor se ridicau semeti. Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferité gi cu sens aseménator sau identic. Sinonimele se stabilesc fnumai in context, Dupa numérul de sensuri suprapuse, sinonimele sunt: *partiale,Toate sinonimele unui cuvant b. Elare fruntea inaltd. re alcatuiesc o serie sinonimica. c, Tatal sau are studii inalte. —_ Nu toate cuvintele dintr-o inalte re sunt inalte. serie sinonimica permit 0, Recultatele Wise ie actualizarea in toate e. Ana vorbeste pe un ton inal contextele, neputandu-se f. Vocea cantaretei este inaltd. face o echivalenta intre un inoni i ‘ise italic in propoziti- ; cuvintelor scri iti cuvaint din limbajul obisnuit si Ghveste sinonknat ss inta numarului de sensuri supra- un termen stiintific si tehnic. ile date. Ce observi in privint: puse? in cazul cuvintelor a. Am studiat sodiul. polisemantice, se stabilesc b. Am urcat cu ascensorul. sinonime pentru fiecare sens al cuvantului. c. Timpul este schimbator. om d. Mi-am cumpérat o valizé noua. © ______ Sinonimele sunt aceeasi parte fn dictionar, smulgere si extractie sunt sinonime si, cu — toate acestea, in enunturile date nu se pot inlocui. De ce? Leen ‘a. Smulgerea buruienilor din gradina este importanta. + adjective: b. Dentistul a hotarat extractia maselei. + numerale; c. in tara noastra, extractia petrolului se face de secole. Seth Precizeaza sinonimul cuvantului polisemantic pungi = conjunctii. din enunturile de mai jos. aaa a. Am pus bijuteria intr-o punga Se poate stabili o relatie de catifea, de sinonimie intre: b, Pentru cdratul cumparaturilor + doua cuvinte agit = eomnali am luat o punga de plastic. + 0 expresie si un cuvant c. Bunica are pungi sub ochi. (a baga de seama — d. in judetul Prahova, s-a gasit observa); ieri o pungéi de petrol. + doua expresii = (a inchide ochii - a trece Ei uneste cuvintele din prima coloana cu sinonimul potri- cu vederea). vit din a doua coloan. Indica, in spatiul dat, ce parti de EERE vorbire sunt sinonimel + avansare + deoarece + catre + ahotart i + adecide + inaintare P + extenuat + inspre i + finde’ + intaiul + niciodata = nicicdnd & + primul + obosit EXscrie un sinonim pentru expresiile date. + cu capul in nori +alualarost + tinere de minte EX aaseste o expresie sinonima cu cele de mai jos. «plin de sine + ada cu bata in balta + a-gida obstescul sfarsit Scanned with CamScannerAntonimele [i uneste cuvintele din prima coloana cu antonimele din a doua coloana. Indica, in spatiul dat, ce parti de vorbire sunt antonimele. + antipatie + aincepe = +cu fara + incet *mereu ae + niciodata + nici +asfargi + repede «si + simpatie Explic& formarea antonimelor de mai jos. + atent - neatent + corectitudine ~ incorectitudine +a prinde - a desprinde + asara-adesara recizeaz& antonimul potrivit pentru cuvantul polise- mantic drept din enunturile date. a. Bulevardul era drept ca o linie. b. Traseul drept spre Cluj-Napoca trece prin Brasov. c. Turnul din Pisa nu este drept pe pamant. d. Bunicul are spatele drept. e. Panta era dreapta. f. Campul era drept. EE) Mentioneaza un antonim pentru expresiile de mai jos. +aoluala sanatoasa + parere de bine = cunasul pe sus Bl caseste o expresie antonima pentru cele date. «a taia frunza la caini *cucap + abagain seama Omonimele EB indica sensurile omonimetor nod, pod, mare din versu- rile de mai jos. »Fac povestilor un nod. Sile sui cu cricu-n pod. [...] Drumul mi-l masor c-o floare Cuo floare sunt mai mare.“ Marin Sorescu Diligenta cu pdpusi Wice fel de omonime sunt, dupa partea de vorbire prin care se exprima, cele de la exercitiul precedent? Antonimete sunt cuvinte cu sensuri diametral opu parte + adverbe; + prepozitil; + conjuncti. + adjective; Exist prefixe cu ajutorul clirora se pot forma antonime: ne-, de: fo] In cazul cuvintelor polisemantice, se stabilesc antonime pentru al cuvantului, Se poate stabili o relatie de antonimie intr + dou’ cuvinte (bun = ru); + 0 expresie $i un cuvant (a ajunge in sapa de lemn ~ ase imbogéiti; + doud expresii (a trece cu vederea ~ a bate la ‘oor ‘Omonimete sunt cuvinte cu aceeasi forma si cu sens complet diferit. oo Omonimele sunt: + lexicale, cénd sunt aceleagi parti de vorbire; acestea se clasifica in - omonime totale, cand cele doua cuvinte au forme identice in vorbire; de exemplu, lac are pluralul lacuri pentru ambele sensuri; -omonime partiale, cand cele doua cuvinte nu au toate formele identice ‘in vorbire; de exemplu, banda are doua forme de plural, specializate pentru cele doua sensuri, benzi $i Scanned with CamScannerOmofonele sunt cuvintele care se pronunté la fel. Omografele sunt cuvintele care se scriu la fel, Omonimele sunt obligatoriu ‘omofone. Cuvantul polisemantic are doua sau mai multe sensuri legate intre ele. Sensurile unui cuvant Polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate (baie - spalare, camera de splat, vasul de splat; la plural, localitate in care te tratezi prin spalari speciale), spre deosebire de sensurile ‘omonimelor, care nu au nicio legatura intre ele (baie - mina), el Gae Fi] completeazi tabelul dat cu omonimele de mai jos, con difuzor limba cristal han * Facheta Omonime totale Omonime partiale F) Indica formele de plural pe care le au omonimele parti. ale, precizand sensul acestora. subtiniaz’ cu o linie omofonele care nu sunt omografe sicu dou linii omografele care nu sunt omofone din exem- plele date. a. Am avut un barem detaliat la test. b. Barem s& ma fi anunfat ca intarzie. c. Sorin ia carti. d. Ea citeste mult. Bi care dintre cuvintele de la exercitiul precedent sunt ‘omonime? De ce? Cuvintele polisemantice EE) Mentioneaz& sensul cuvantului nod din enunturile de mai jos. Justifica de ce, in enunturile date, este un cuvant polisemantic, nu un omonim. a. Am facut un nod sireturilor de la adidasi. Se ee ee a b. Localitatea Fetesti este un important nod de cale ferata. Sa) See es eae c. Nodurile degetelor i se umflasera. SS atin fire oni a d. Trunchiul teiului avea mai multe noduri. a hs, BB indica omonimut cuvantului nod gi construieste un enunt cu acesta. et ser Stated bier li ale Sa A ee oh a) Scanned with CamScanner aCuvintele din expresii cu sens unitar nu reprezint& sensuri figurate, pentru c Intreaga unitate lingvistica are sens. De exemplu, cu noaptea-n cap inseamna devreme si niciunul dintre substan- tive nu are sens figurat, acesta aparand intr-un enunt precum: Profesorul a scos copilul din noaptea necunoasteri ‘Dupa gradul de echivalenta semanticd, sinonimele pot fi: perfecte, cand sensurile sunt identice (smalf - email, azot - nitrogen); aproximative, cand sensul unuia dintre sinonime sugereaza obiectul denumit, ap&rand echiva- lente ne (in poezia Metancolie, Mihai Eminescu vorbeste de regina noptii moarta* care este /una). Cuvintele dintr-o serie sinonimica se pot diferentia, chiar daca nu sunt plasate intr-un context verbal, fiind specializate pentru anumite variante ale limbii. De exemplu, in seria sinonimica a muri, a deceda, a dispairea, a se duce, a pieri, a se prapadi, a réposa, a se sfarsi, a se stinge, a sucomba, a se sdvarsi, a crdpa, a se curtita, a adormi, a o mierli, a cédea pe cimpul de luptd exista termeni lite- rari (a muri, a deceda, a disparea, a se duce, a pieri, a réiposa, a se sfarsi, a se stinge, a sucomba, a adormi) si termeni neliterari (a se sdvarsi, a crdpa, a se curdfa, a o mierli). Exist& deosebiri $i intre termeniiliterari, fiinde& a deceda se foloseste in limbajul administrativ sau oficial, a sucomba, in lim- bajul inalt, iar termenii a dispdrea, a se duce, a pieri, a se sfarsi, a se stinge, a adormi, a cdidea se bazeaza pe 0 figura de stil, urmarind s8 atenueze exprimarea directa a ideii (aceasta figura de stil numindu-se eufemism). Si termenii din a doua serie se deosebesc intre ei, pentru cd ase sdvarsieste un termen popular, a criipa se foloseste ironic, a se curdfa este folosit cu sens figurat si a o mierli apartine unei variante a limbii folosite in mediile foarte joase. La aceste sinonime, se adauga o serie de expresii populare: a-si da obstescul sfarsit, a da ortul popii, a-si da duhul, a se duce pe coped, a-si pierde viata, a trece in lumea celor drepti, a inchide ochii, a-si da ultima suflare, a-si da ultimul sus~ pin, a merge in lumea de dincolo, a trece in lumea umbrelor. Exist, de asemenea, expresii apartinand mediilor joase sinonime acestui verb, de exemplu a da colfu’. Stabilirea unui sinonim depinde nu numai de contextul verbal, ci si de situatia de comunicare. De exemplu, cand cineva stricd un aparat sii se spune Desteptule, bine ca [-ai stricatl, vorbitorul nu intentioneaza sé-i spuna inteligentule, ci prostule. Conditiile pentru ca doua cuvinte sa fie sinonime sunt: + 8 denumeasca acelasi aspect din realitate; + s& se poat inlocui unele cu altele in acelagi context, fara ca astfel sA se schimbe sensul ‘enuntului; + sd fie aceeasi parte de vorbire; + s& apartin aceleiasi variante a limbii. Conditiile pentru ca doua cuvinte s& fie antonime sunt: « s& aiba un element de sens comun fat de care sa se stabileasca opozitia; astfel, rece si cald se refera la temperatura; + sd apartina aceleiasi variante a limbi + s& fie 0 pereche compusa din parti de vorbire de acelasi fel, care pot fi ca forma total diferite (bucurie - tristete) sau pot sa difere printr-un prefix (milos ~ nemilos, a face ~ a desface). Nu toate cuvintele au antonime, de exemplu unele substantive, precum pix, stilou, tava, verbe ca adesena, a clipi, a inghiti, adjective ca englezesc, rutier, studenfesc. Tot in afara antonimiei se situ- eazi si cuvinte care prezinta unele opozitii naturale: baiat — fatd, sord - frate, rafd— rafol etc. Exist gi o omonimie gramaticala, privitoare atat la aspecte morfologice, cat si la aspecte sintac- tice. Omonimia morfologica apare intre formele identice ale aceluiasi cuvant in vorbire. De exemplu, verbul a asculta are aceeasi forma la indicativ, prezent, persoana a III-a, singular si plural: Elasculta formele substantivului coperta. Coperta este alba. (0. — lunidentics onal De exemple, tn Am discutat alegerea presedintelu consilulu eleior, poate fi Vorba de ,alegerea cuiva in functia de pregedinte al consiliului elevilor* sau de ,alegerea pe care Presedintele Uneori, se, din mai multi ‘Sensuri diferite, iar ne-am, m-ai, S-ar suntOmonimele sunt cuvinte diferite, pe cdnd in cazul polisemiei este vorba de un singur cuvant ey mai multe sensuri legate intre ele. Diferentierea trebuie facut prin raportare la sensul | dupa aspecte formale cum ar fi inregistrarea din dictionare, pentru c8 uneori in DEX sunt trecute la acelasi articol nu numai sensurile unui cuvant polisemantic, ci $i omonimele. De exemplu, si vas, care sunt omonime, apar in DEX intr-un singur articol de dictionar, desi, in alte situati, omo- nimele apar in articole diferite. in DEX, separarea se face dupa originea cuvantului, trec&ndu-se jn, articole diferite omonimele cu origini diferite, Evolutia cuvintelor a dus insa la situatia in care cuvinte Cu aceeasi origine s& fie omonime. Ae EX in enunturile de mai jos, cuvintele scrise italic au sens figurat. Construieste cite un enunt in care aceste cuvinte s& aib& sens propriu. + Ana m-a intampinat cu un zambet rece. + I-a incoltit in minte ideea unui proiect interesant. + Am primit o ploaie de reprosuri pentru intarzierea de la antrenament. + Oratorul a fost sclipitor. Ei construieste cate un enunt cu sensuri figurate ale cuvintelor date. = scump + sageata + ase naste val El Lucrati in grupe de trei elevi. Fiecare scrie, pe o foaie separata si dup modelul dat, enunturi pentru sensurile cuvintelor de mai jos. Foile sunt rotite in sensul acelor de ceasornic, pentru a fi corectate de ceilalti, pana revin la cel care le-a scris. Greselile se discut&, apoi, in grup. Am desenat un cilindru. Un cilindru de la masina s-a stricat. Cilindrul inalt al copacului se inalta spre cer. + casa +a descarca « limba i uneste cuvintele din prima coloana cu sinonimul potrivit din a doua coloana. + asemanator sadanc + destept * arogant + fatarnic + copilaresc + ingamfat + inteligent + profund + ipocrit = pueril + similar Scanned with CamScanner| | Ei aaseste un sinonim potrivit pentru cuvintele evidentiate In articolul de ziar de mai jos. Un mit: The Beatles La mijlocul secolului trecut, muzica rock era o expresie a revoltei tinerei generatii americane contra valorilor sociale tee Peste zece ani, in 1960, trupa rock The Beatles © adevarata revolutie cultural. Cel par component a grupall, John Ghatege dintre sinonimete accident, calamitate, catastrofti, incident pe cel potrivit s& anunte intr-un ziar evenimentele de mai jos. + Explozia de la centrala atomica de la Fukushima s-a produs in urma unui puternic seism. + Inghetul timpuriu a distrus recolta in ville de la Cotnari, * Un tren al metroului a deraiat, intrand in birourile de la cap de linie. +O pana de curent a lasat in bezna Brasovul. Ei vezieaga careul de mai jos, gisind cate un sinonim pentru cuvintele date. {| TIMI a. cugmanos bicitey ¢.noroc . greseald e. zadarnic : f.lacom &- binevoitor h. nddejde Eiscrie cate un sinonim pentru cuvintele date mai jos. alegere entree —— ee +abanui esa hotlet eh may + belgug iad I + imprejurare *acere pata anni ann +a lamuri +ciudat es EXciasificd dupa gradul de intensitate sinonimele din seriile de mai jos. a. boare, furtuna, uragan, vant Foarte intens b. aboci, a licrima, Velloters a plange, a se smiorcai G.enorm, imene, Cel mai putin intens incApator, spatios Scanned with CamScanner‘ompleteaza tabelul de mai jos cu sinonimele din seriile date. a. sfrijit, slab, suplu; b. darnic, marinimos, risipitor. Apreciere negativa Noteaza un sinonim pentru expresiile date. +a baga de seama ase face de ras *cu capul in nori +plin de sine Uneste cu 0 linie expresiile sinonime din cele dou coloane. +aolua la sinatoasa «a cdlca in strachini + ada ortul popii + aintinde coarda + aarde gazul degeaba + a-si da obstescul sfarsit +alua la rost +a tdia frunza la caini +a forta mana +ao lua la picior +ada cu bata in balta salualarefec Grupeaz cuvintele de mai jos in perechi de antonime, scriindu-le in casetele date. + adversar +adiminua samari *prieten +a facilita +inceput +asenaste + saracie +adeceda +a iingreuna + opulenta + sfarsit +scos din cutie «dare de seam + tinere de minte + parere de rau Scrie un antonim format cu prefix de la cuvintele date. + exactitate + aarticula +justete saamagi +acalifica + muritor sacifra Mii Na ea loz, fB Noteaza antonimul potrivit pentru adjectivul dulce in contextele de mai jos. +fruct dulce + apa dulce + cuvinte dulci + sunet dulce +lapte dulce + somn dulce « branza dulce eee = panta dulce WA scrie un antonim pentru expresiile date. anu avea pe cineva la stomac + tia frunz la cAini + cu capul in nori ee ee EZ] Gaseste o expresie antonima pentru expresiile de mai jos. +a rméne stand de piatra en a ts + aridica in slavi — ee * anu migca un deget a eeeScanned with CamScannerembrana elastica fn ureche. a. Instrument muzical asemanator cu toba sau m b. Snur de bumbac pentru incaltaminte sau viclean. c. Mamifer marin sau fiul regelui Frantei d. Fel de prajitura sau un fir tors de cdnepa, de in. e. Loc in care se leagi doud fire ca sa tind strans impreund sau unitate de masura pentru vitezs navelor. a : f. Culoare de baz a unui tablou sau a unei panze, pe care se contureaza desenele sau proba spor. tiva pe distante mari. E)scrie cele doua sensuri ale enunturilor de mai jos pe lini. + Achit liliacul, + Iti citesc nuvela.© Propozitia de mai jos este alc&tuit& numai din omonime. Indica, in casete, ce parti de vorbire sunt cuvintele pentru fiecare sens al enuntului. + Micuta poarta sare. + Micuta poarta sare. EB Precizeaza ce parte de vorbire este omonimul vie in fiecare vers de mai jos. »Maica-ta de-i vie Pee ae es eh Bine-ar fi s8 vie Peguenolavies: Moule s Costache Negruzzi- Cum am invaitat romaneste E23 Mentioneaza cate un sinonim pentru fiecare sens al cuvantului polisemantic a ridica in enunturile de mai jos. + Am ridicat penarul de pe banca. + Tata a ridicat sfoara de rufe c&zuta din cauza vantului, + La trecerea de cale ferata, bariera s-a ridicat dupa cinci minute. + Am ridicat hartiile c&zute din banca. Ana s-a ridicat sia mers la tabla, + Mama a ridicat vocea la mine. + Liftul te ridicd la etaj. + Baiatul s-a ridicat in ultima vreme. + Preturile s-au ridicat din nou. + Langa scoala, s-a ridicat un bloc. + Ceata s-a ridicat.« Bunicul a ridicat bani de la banca. + Teza ne-a ridicat probleme. Am ridicat un colet de la posta. * Domnitorii rom&ni au ridicat poporul la lupta. scrie, pe linii, sensul adjectivelor polisemantice din imbinarile de cuvinte date. fata bland + iarna bl@nda « persoand ferma + comanda ferma + ins inalt + sunet inalt sbaiatserios accident serios + femeie fericita + intamplare fericité Bo WC ihiceste cuvantul polisemantic ale c&rui sensuri sunt ilustrate de cele trei ima- gini de mai jos. 129] Construieste c&te trei enunturi cu sensuri diferite ale cuvintelor polisemantice a des- circa, a ingheta si undé. a Scanned with CamScannerWiicwerey Pleonasmul Explic& in ce consta gregeala de exprimare din cele, anunturi de maijos. ug Pleonasmul este o greseala de exprimare care constd {n folosirea alaturata a unor cuvinte sau a unor constructii cu acelasi inteles, fox. | Pleonasmele sunt: *lexicale, cénd se alatura cuvinte cu acelasi sens (conducere managerial), derivate si compuse ale ror componente repeti sensul altui cuvant din enunt ee i ixele si elementel , h ' @ uieste sufixele, prefixele si elementele savante (interconditionare reciproca), Al incercuies + gramaticale, cind se alatura dé compunere a caror informatie se repet printr-un alt aceleasimarci gramaticale _cuvaint din enunturile date, pe care trebuie s8-l subliniezi, (oudilele; se repeta articolul cain modeltul de mai jos. hotarat -le); " + Aulconvi td mai multi ani. + lexico-gramaticale, eee ult gla Pee ‘ cAnd se alatura cuvinte + Dan si Maria au conlucrat impreuna pentru realizarea considerate instrumente proiectului. gramaticale (dar insd), + Ipoteza lui poate fi credibila. Omen : c Naas cane + Televizorul meu are o telecomanda la distant. le Bee asa f . eee Bile avira ola impotriva tantarilor s-a folosit un insecticid ucigStor. dea sublinia ideea exprimata Subliniaza cuvintele care au aceeasi functie sintactica, (am vazut cu ochii mei). meg ‘ansmitand acelasi sens in enuntul dat. Portarul echipei si-a facut treaba lui. Pune intr-un dreptunghi cuvintele de legatura care se dubleaza in enuntul de mai jos. $oferul a parcat intr-un loc interzis, drept pentru care po- litistul l-a amendat. Eve ce crezi c& apar pleonasmele in versul si in enuntul de mai jos? + »Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica." Vasile Alecsandri — Malul Siretului + Am intalnit 0 babd béitrand. ie Unele pleonasme s-au impus in limba sinu mai sunt percepute cao greseala, pentru cdlaorigine2 cuvintelor este vorba de o repetitie pe care vorbitorii obisnuiti nu au cum sa o identifice, De exemplU, ‘mujdei de usturoi este la origine un pleonasm, fiindc& mujdei este obtinut din must + de + ai, cuvan- tul ai fiind astazi un regionalism obtinut din latina — allium, ,usturoi", Vorbirea ingrijita impune constientizarea si evitarea pleonasmului, intalnit frecvent ast&zi in COM structii precum: dar totusi, perioadd de timp, protagonist principal, panaceu universal etc. Scanned with CamScannerRp sr subliniaza cuvintele a cdror alaturare constituie pleonasme in enunturile de mai jos. « Ela rezumat pe scurt povestirea, «Am studiat structura lexicala a cuvantului. « M-au sunat ca s& ma intorc inapoi. + Emisiunea a fost intrerupta pentru difuzarea de reclame comerciale. + Avizitat aproape toate marile metropole din Europa. «In luna august, au fost reduceri cu un procent de 50%. + Grabiti-va repede, fiindca intarziatil + Intentionati s& urmati in continuare aceleasi cai de realizare a proiectului? Eitranscrie enunturile de ta exercitiul precedent, corectandu-le. E¥lincercuieste pleonasmele din reclama de mai jos. Bisubliniaza pleonasmele din enunturile date si indica tipul acestora. a. Am admirat autoportretul propriu al pictorului. b, flvoi revedea iar pe varul meu fn vacanta de iarna. c. Colegul meu ia note mari la matematica, dar totusi mai greseste. d. A dat cel mai optim rspuns. e. Dupa raceala, tata si-a redobandit vitalitatea sa. f. A luat o nota mare la inceput de semestru, drept pentru care n-a mai invatat. Eibifeazé casuta corespunzatoare enunturilor care contin pleonasme acceptabile. + Mama are o migrend la cap. + Am auzit cu urechile mele ce a spus. + Parlamentarul a rostit o scurta alocutiune. + Strbunicul sdu e de mult timp oale si ulcele. Ela citit biografia vietii unui scriitor. + Taci din gurdl [icorecteaza pleonasmele inacceptabile din enunturile de la exercitiul precedent. Scanned with CamScannerEd subliniaza pleonasmele cu rol expresiv din fragmentele de mal jos. a. ,Pe o stanca neagra, intr-un vechi castel, Unde cura-n poale un rau mititel, Plange si suspind tanara domnita, Dulce si suava ca o garofita.” A ° er Dimitrie Bolintineanu ~ Muma (ui $tefan cet May b. ,,Apoi, negura deasa lumina-ntuneceazé.” ee Grigore Alexandrescu - Un ceas e de cfind anut tee, ¢. ,,Verzi sunt dealurile tale, frumoase padurile si dumbravile spanzurate de coastele dea. turilor, impede si senin ceriul tau, aa, Alecu Russo ~ Céntarea Roméni Scrie, in casete, numérul de pleonasme din fiecare enunt de mai jos. * Coneluzia final a comunicarii stiintifice a fost apreciata de participantii la manifestarea comemorativa in memoria marelui romancier epic Liviu Rebreanu. - in articolul despre etnogeneza poporului roman, s-a facut o retrospectiva a trecutului, adevarat mic breviar al istoriei nationale. + Excursionistii plecati in Piatra Craiului nu cunosteau topografia locurilor si au riscat s& cada in haul abisurilor, dar totusi providenta divina i-a ajutat. + Dupa ce a fost internat la spitalul clinic in urma unei hemoragii de sange, bunicul a fost tratat cu un medicament folosit doar exclusiv pe cobaii de experienta si iar si-a redobndit vitalitatea sa. + Mijloacele mass-media au aratat c, in sedinta actionarilor, conducerea manageriala a societatii a prezentat previziunea viitoare a intreprinderii care poate fi inca redresabild. Ei noteaza trei pleonasme auzite in emisiuni de televiziune. 1 J 1, Taie cuvantul care creeaza un pleonasm in propozitiile de mai jos. a. Mama scrie dupa vechea caligrafie frumoasa. b. In primavara, se vor organiza alegeri electorale, c. Elare un lipom de grasime. . Indica tipul de pleonasm din enunturile date. a. Politia a luat masuri contra contrabandel ilegale cu tigari. b. Am invatat, ins totusi n-am luat nota mare. ¢. Dana si-a exprimat opinia ei. . Subliniaz pleonasmele din propozitiile date. a. Am cumparat o papiota de at’. b, Nu ne vom vedea o lung perioada de timp. ¢. Else autocenzureazi singur. Din oficiu: 1°-Paronimele si confuziile paronimice Ce sunt paronimele Serie forma corecta a cuvintelor folosite gresit in enun- turile date si evidentiate prin culoare. + Dan a avut o problema familiara, fiind vorba de snata- tea fratelui sau. + Ioana a inceput compunerea cu aliniat, + Victor i-a facut un complement Anei. Eiprecizeaz& sensul cuvintelor scrise colorat in enuntu- rile de la exercitiul precedent. + familiar aliniat pcomplement 022 arene oe apne, Mentioneaza sensul paronimelor din enunturile date. a.+Profesorul a evaluat elevii la sfarsitul unitatii de invatare. i eae Ds hai ot i ns Zila Pen cid mie akan + Alexandru a evoluat rapid in cariera. b. « Ne-am cunoscut intr-o conjuncturdi favorabild. + Politistul a elucidat cazul printr-o conjecturd. c, » Mihai a revelat un secret de familie. + Profesorul a relevat calitatile naratiunii. Noteaza prin ce se diferentiaza formal paronimele de la exercitiul precedent, mentionand numarul de sunete sau ordinea acestora. fe a Scrie, in casete, ce parti de vorbire sunt paronimele din enunturile de mai jos, precizand alaturat sensul acestora. a. Am cumparat un atlas geografic. Am o rochie de atlaz. b. Am studiat un text epic. === Elare un comportament etic. eri Paronimete sunt cuvinte cu forma asemanatoare gi cu sens diferit. omen Paronimele se diferentiaz printr-un sunet (a evolua ~ a evalua) sau prin doua sunete (conjuncture - conjecturd). Uneori, diferé ordinea sunetelor (a revela - a releva). Paronimele sunt, cel mai adesea, aceleasi parti de vorbire: + conjunetii. Mai rar, pot fi si parti de vorbire diferite. om Scanned with CamScannerConfuzia paronimica este qm © greseala de exprimare, Adrian ma previne asupra . Tiberiu provine din Brasov. pericolelor es Produsa cnd vorbitorul apropie termenul al cdrui sens ‘ Weste mai putin cunoscut ; tricoul d. fti cumperi bluza ori de un termen cunoscut cu ' ———_—__— , or el n-a venit. forma asemanatoare ori putin L-am invitat in parc, diferita de cel necunoscut. Aparitia confuziilor Paronomice este un semn e. Ma ghidez in viat& dupa un adagiu. alnivelului scdzut de instruire Melodia a fost c&ntaté adagio. @ vorbitorului. og Confuziile paronimice Eice crezi c duce la confundarea paronimetor: forma ler, sensul ori ambele? Nu orice cuvinte care se deosebesc printr-un sunet sau doua sunt paronime, fiind necesar ca aceste cuvinte sé fie mai noi, astfel incat vorbitorii mai putin instruiti s& le confunde. De exemplu, cuvintele cineva si cinema, dor si dar, sac si mac, vad si val nu pot fi niciodat& confundate, pentruc ‘ambii termeni sunt foarte cunoscuti vorbitorilor. Paronimele nu trebuie confundate cualte greseli de utilizare a cuvintelor, in care vorbitorii apropie un termen necunoscut lor de unul pe care il stiu si al c&rui sens este legat, in mod gresit, de termenul necunoscut. De exemplu, Ghitd Pristanda din piesa O scrisoare pierdutd de L.L. Caragiale are o scuzi See ee -famelie mare, renumeratie mic, dupa buget.” Corect este remune- ratie (,salariu®, ,plata*, ,retributie", ,onorariu"), dar fiindc& personajului nu Ti este cunoscut terme- nul corect, 7 apropie dé ideea de numrare a banilor la plata salariului. Nu sunt paronime nici formele neliterare ale unui cuvant, de exemplu identic — indentic. in aceasta situatie, este vorba doar de o pronuntie gresita, sensul cuvintelor fiind acelasi si neputand fi deci paronime, odata ce paronimele au sensuri dierite. corecte de DOOM*: corijent/corigent, reincarnare/reincarnare. De asemenea, aceste cuvinte nu au ‘Confuzia este folositd in literatura . 3 til dene ctor, Pentru a ceractertan prin Uenbej pata leraiay Paronimele nu sunt exclusiv 0 pereche de cuvinte, ci pot fi chiar trei cuvinte. Ay) Ro EX subtiniaza paronimut care trebuie utilizat in enunturile date. + Sindicalistii au fost nevoiti s schimbe intervalul orai/orar al grevei. + Mama plateste in numerar/numeral cartile cumparate, + Maria a facut 0 traducere literald/literard de o calitate indoielnica, + Teri, a plouat temporal/temporar. + Ministrul a investit/a investit in functie secretarii de stat. Scanned with CamScannerEste original din Franta si are miros de campanela. ‘Trebuie inserat in lista produselor tale preferate. Biuneste substantivele din seria A cu paronimul potrivit din seria B. A B + efect + cauzal slac + cazual + pasaport + glacial *regim + glaciar reper + temporal *ton = temporar Exvezteag careul de mai jos, gasind paronimele cuvintelor scrise italic in enunturile date mai jos. a a. In 1999, a fost o eclipsd totala de soare vizibila in Romania. b. O consoana se articuleaza dental, atingand dintii cu varful limbii, ¢. Medicul a facut suturd a ranii. d. Cenusareasa si-a pierdut un condur. e. Bunicii mei locuiesc intr-un tinut colinar.> I ceed Indic& numarul de sunete prin care se deosebesc paronimele de mai jos. * anual/anuar fl + instrumental/instrumentar ["] * acolabora/a corobora ‘mal + inveterat/invederat Oo * fis8/fisa fl + petrolifer/petrolier Es * geanta/janta Oo + pronume/prenume oO EA Precizeaz& sensul paronimetor de la exercitiul precedent $i construieste, in Cait, enunturi cu acestea. : Rezolva careul de mai jos, indicdnd paronimele cuvintelor scrise italic in citatele date, $tiind c& pe verticala colorata vei gsi paronimul cuvantului minier. . nimeni nu trebuie a ménca de la datorille ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale,, « LL. Caragiale - O noapte furtunoasa «wre MH ... mitocanul scosese sicul de la baston pentru ca s§ ma sinucida...* di LL. Caragiale - 0 noapte furtunoasa T rat . Ei! geanté latin’, domnule, n-ai ce-i mai zice." la Sen LLL. Caragiale - Conu Leonida fata cu reactiunea d. , Fat frumoasa, modistd si invatata trei ani la pansion, s8-si mAn€nce ea tineretea cu un dla. LLL. Caragiale - O noapte furtunoasé 's& pardonati in consideratia misiei mele, care ordond [...]s& fim scrofulosi la datorie," LL. Caragiale - O scrisoare pierduté Ei Precizeaza sensul paronimelor de mai jos si construieste enunturi cu acestea. + altitudine. + aptitudine + atitudine BD Explica rolul paronimelor din versurile de mai Jos, preciz&ndu-le sensul. »Eram student, era studenta eram eminent, era iminenta si erau stelute in genele ei." Mircea Cartarescu — Stelufe in genele ei 1. Subliniaza paronimul potrivit pentru enunturile date, 3p a. Tabloul a fost pictat de un maestru/maistru. b. Casa are mult inte. c. A facut acte de calitate/caritate, eeagerte/cenencing 2. Construieste enunturi cu paronimele scard, scalé si escald, 3p J 3. Corecteaza propozitiile de mai jos. 3p y a. George a facut o afirmatie inapta. b. Azi, s-a produs un accident mortar. . Tata S-a vitat la o doza de la aragaz. Din oficiu: 1 A Scanned with CamScannerjmbinari libere de cuvinte. Locutiuni Ce sunt imbinarile libere de cuvinte [i Precizeaza sensul si functiile sintactice ale cuvintelor din grupul scris colorat in exercitiul de mai jos, Joana a slabit gi a trebuit sa strang& cureaua de la fust& mai mult, Bn ee et De Bas a ly Ce sunt locutiunile ce sens are grupul de cuvinte scris colorat in enuntul de mai jos? Pentru c& nu mai aveau bani, au fost nevoiti s& stranga cureaua foarte serios. Eve ce parte de propozitie este determinat grupul scris colorat la exercitiul precedent? Ce parte de vorbire este determinaté de asemenea parti de propozitie? Bicaseste un sinonim pentru unitatile frazeologice date si precizeaz& dac& sunt create in limba romana sau sunt formule (cligee) internationale. + bardul de la Mircesti + luceafarul poeziei romanesti + cleAiul Lui Ahile + turnul Babel Ei explica daca grupul scris italic in enun- tul de mai jos este sau nu locutional. Alex avea nevoie de un dictionar de sinonime. arn AU O grupare de cuvinte este locutiune cénd: * substantivul din grupare nu poate primi un atribut (El avea obi- ceiul bun de a face gimnastica.; a avea obiceiul este imbinare ‘ibera de cuvinte, nu locutiune); * Substantivul din grupare este nearticulat (a baga de seamd, a ‘nu avea habar); *componentele din grupare sunt invariabile ca forma (a-si da ‘Seama, tobé de carte, aducere aminte). Unitatea 2 9 4 ‘Imbinarile libere de cuvinte (numite $i grupuri sintactice libere) sunt grupuri in care fiecare component ‘gi pastreaz8 autonomia sintacticd si de sens, ‘ndeplinind functie sintactica si combinandu-se cu alte cuvinte din enunt. fox Locutiunile (numite si unitati frazeologice) sunt combinatii stabile de doug sau mai multe cuvinte, avand sens unitar si referindu-se la un singur aspect al realitatii. om Locutiunile se comport ca o singura parte de vorbire, cuvintele din interiorul acestor grupur fixe pierzéndu-si autonomia sintactica si de sens. =a Unitatile frazeologice pot fi: + creatii interne ale limbii For i + imprumuturi din alte limbi. in structura formulelor internationale, intr’, de obicei, un nume propriu referitor la intamplari biblice, lalegende antice. oma Exista grupari de cuvinte care tind s& devina locutiuni, dar insuficient sudate, pentru c& permit combinarea substantivului cu un atribut: avea mare nevoie. Trecerea de la imbinari libere de cuvinte la locutiuni este un proces dinamic, de lunga durata $i continuu. oa Scanned with CamScanner| aS Subliniaz& locutiunite din rectama de mai jos. Cee EN CUES Sea mnt or tne Nena. BANCA PROSPERITATEA Pr cen ets O1 7-5 Leesa crease Explicd de ce gruparea a trece amarul este o imbinare liber& de cuvinte, in stnga cu sensurile indicate in dreapt, Uneste printr-o linie locutiunile din coloana din stangé sa risipi anu face doi bani * aarunca banii pe fereastra sase devaloriza +a lua la bani marunti saverifica +a strange banii la ciorap +ase imbogati +a dormi pe un sac de bani +a economisi Precizeaz ce parti de vorbire pot inlocui locutiunile de mai jos. + facere de bine sincetulcuincetul = + slab de inger tras de par +allasa balti + parere de rau vin fata Css a tdia aripile Ei caseste sinonime pentru locutiunile de mai jos. + braul cerului+ bataie de joc tap ispasitor + cetate de scaun+ a se da huta + a-si da arams pe fata + a-si lua nasul la purtare + a face din tantar armasar + a da sfara in tara slabde inger Ga Explica sensul expresiilor latinesti de mai jos. Foloseste, la nevoie, un dictionar. + ad libitum alter ego +*mea culpa + modus vivendi + stricto sensu + tale quale 1. Subliniaza locutiunile din enunturite date. a. Colegul meu iain gluma imal b. Ana este intoarsa pe dos. ¢. Fratele meu se joaca prin preajma. 2, Gseste un sinonim pentru locutinile de maijos. a. de frunte; b. a baga de seam; c. tragere de inima. vie tel locutuni care s& contin substantivul gan, ET FF Scanned with CamScannerpus c& va veni maine, a mama lu’ Dina? d. $i asta i-a je c-aver cevasilea de wert pe indie’, din fiecare enunt folosit doar in vorbire de la citiul precedent, cel putin o Caracteristicd aparutd nu- mai in limbajul oral. — ce Ex} Precizeaza un element care apartine maiales limbii scri- se, din enuntul a c&rui litera n-ai incercuit-o la exercitiul 1, Termenii stiintifici Di subtiniaza termenii stiintifici din enunturile de mai jos siprecizeaz& domeniul in care sunt folositi. a. Am rezolvat 0 ecuatie cu ‘onecunoscuta. b. Cliticul anticipeaz& complementul direct. c. Monoxidul de carbon este foarte periculos. d. Intensitatea curentului electric se masoard in amperi. e. Romania este situata de-a lungul paralelei 45. Limbajul popular Ej subtiniaza cuvintele folosite in vorbire, dar care nu sunt literare, *acolea + chelfaneala + duminica + gerar « lumina muiere “Noapte * pansea Scrie termenii literari corespunzatori cuvintelor subli- niate la exercitiul precedent. Limba vorbit& este mai Putin elaborata, enunturile fiind mai simple, cu ezit&ri, gramaticale specifice. Un rol important in ~ elemente afective, constructii transmiterea informatie are ‘in limba vorbita si nonverbalul (gesturi, mimica). In limba vorbitd, se intalnesc: + cuvinte rostite impreuna; + cdderi de sunete; + substantive in vocativ; + diminutive; + repetiti; + forme specifice ale unor parti de vorbire (de exemplu, viitorul de limba vorbita) etc. Limba scris& este varianta ‘ingrijité a limbii care se Suprapune in mare masur& peste limba standard, Termeni stiintifici sunt cuvinte sau grupuri de cuvinte cu o definire foarte precisa. Acesti termeni apartin diferitelor domenii stiintifice. om Limbajul popular este un limbaj rasp8ndit pe intreg teritoriul tari, fiind cunoscut de tot vorbitorii, dar nu este literar.ee Regionalismele sunt, in sens variatia regionala a timbii larg, cuvintele, pronuntiile, ‘ formele gramaticale si incercuieste litera seriei care cuprinde cuvinte folosite constructile sintactice folosite oar in anumite regiuni ale tril. in anumite zone ale tarii. a. *copil* drum * tata + unt b. + barabula + catrinfa*@ cotigi * papusoi Ell indica forma literard a pronuntiilor cuvintelor date, pins eer ee fn Muntenia, seintalnesc forme gramaticale siconstry, tii sintactice regionale. Mentioneaza in ce constau acesteg in cele doua exemple de mai jos. a. ,-~ Dar noi n-am declaratara? strigé mamita." LL. Caragiale ~ D-1 Go, b. ,Lumea s-a grabit sia rimas foarte multe imobile goales LL. Caragiale ~ Proces-verba) fn limba actuala, exist& multe intersectari intre limba vorbita i limba scrisé, acesta flind si efec- tul comunicarii rapide, prin mijloacele electronice. De multe ori, in SMS-uri se folosesc prescurt sau emoticoane al cdror scop este de a suplini aspectele nonverbale si paraverbale din limba vorbit, De asemenea, in operele literare se foloseste intentionat limba vorbita pentru a crea efecte artstice, Regionalismele nu trebuie confundate cu termenii popular si nici considerate o categorie a aces- tora. In DEX, termenii regionali sunt separati de cei populari, fiindca un termen popular este prezent pe intreg teritoriul t&rii, pe cdnd un termen regional apare doar intr-o anumita zona. Exista mai multe tipuri de regionalisme: + lexicale — cuvinte folosite in anumite zone (megies); + fonetice — pronuntii folosite in anumite zone (chept); + morfologice - forme gramaticale folosite in anumite zone (am méncatérd); + sintactice - constructii sintactice folosite in anumite zone (dezacordul intre subiect si predicat, ‘in Muntenia; Ei este acasé.). Ell Mentioneaza cinci caracteristici de limba vorbit& din fragmentul de mai jos. ,A raspuns Kiti si si eu am zis ca ea cdci nu puteam sa-l spun pe Robert ca pretenati ce ssuntem. —Ta sA ma duc eu sa vad. A spus Ionel. Si cand s-a dus |-a vazut pe Robert care statea mic de tot cdci a daramat¢d cotul gratarul lui tata si acuma o facea pe mortul. Iar Ionel cand s-a apropiat de el cu Pi tolul care l-a scos de la haina lui transpirata l-a somat: — Stai ca trag. [...] — Lasa-ma nene cé nu fug nicaierea. = Ce cauti tu aici mai? L-a intrebat Ionel ca un Politist care are grija s& nu intre hotii la oameni in curte." 1.0. Bobe ~ Cum mi-am petrecut vacanta devo Scanned with CamScannerScanned with CamScannerEli scrie, fotosind sutixe, meseria persoanelor care fac declaratille de mal jos, pol tnegy, culegte sufixele folosite a. Am grija de grading. b. CAnt ca 64 distrez spectatorii, ¢. Cultiv flori, d. Fac dreptate oamenilor veniti la tribunal @. Prepar bucatele intr-un restaurant. f, Croiesc haine moderne. &- Repar cizmele. h. Invat copiii 64 citeasca. |. Conduc tractorul, J. Paginez textele intr-o carte. Bi Formeaza diminutive cu sufixul -el de la cuvintele date. + bilet « ciudat « motan « strugure « oarece EX corecteaza gregelile din textul dat. Co-pregedintele asociatiei elevilor voluntari din scoala noastré a stabilit singur actiunile extra-scolare, El a inaintat un proiect unui sub secretar de stat $i a preferat s4 colaboreze cu exdirectorul scolii. I Subtiniaz’ cuvintele formate prin compunere din lista de mai jos. * acugor + aeronava « autogara - faradelege - lac&tus - microreceptor - nicic4nd - oradean + polisportiv « prim-solist - rAcitor « telejurnal - valvartej Eh Corecteaza greselile de ortografie din enunturile de mai jos. « In mini-vacanta de 1 Decembrie, mergem la Alba Lulia. + Ministrul Agriculturii a declarat cA sistemul anti-grindin este eficient pnd la 800 de metri indltime. + Media multi-anuala de apa pe metru patrat a fost depasita in luna septembrie. + Politistul a incheiat un proces verbal de contravent «+ Prim ministrul tarii noastre s-a intalnit cu prim ministrii din Franta si din Danemarca. + Azi noapte, un sergent major a surprins in flagrant delict doi hoti de bancomate. BWC intrece-te cu un coleg. Transformati propozitia gi fraza de mai jos in gase cuvinte compuse. CAstiga cel care termina primul corect. a. Port chei, fard, mantou. b. Linge blide, papa lapte, zgarie branza! [indica procedeele de compunere prin care s-au format cuvintele de mai jos + aragaz + ALRO « BCR - binefacator + cuvant-cheie - deoarece « dinspre « . gura-leului « incurca-lume + mai-mult-ca-perfect « rosu-inchis « SA « vorba-lungS Bi aie intrusul din familiile lexicale de mai jos. a. « orb + orbeala « orbeste + a orbi « orbital b. « masa + mascare + masuta « mescioara « mesean ¢, «mn « manuta - mAnusit4 «a mAnui - manichiurdScanned with CamScannerivate si a compuselor din textul dat, ti efea florilor de nu-ma-uita si guraey™ lui, Explic& formarea cuvintelor deri -am plimbat in parc si am admirat frumus Copacii au inverzit sub lumina soarelui stralucitor Gaseste cate un sinonim pentru cuvintele date. + adrege « folositor « pretutindeni Mentioneaza un antonim al cuvintelor date. sadevair liniste El indica cinci sensuri ale cuvantului poli: sastrica Precizeaz& sensul omonimului selectat. 15p, isemantic dat. sarie Subliniaz& paronimul corect. + Prietenii mei m-au inervat/enervat. - Vanzatoarea i-a faicut 0 concesie/concesiune clientului. Din oficiu: 10, = Explicd formarea cuvintelor derivate gi a compuselor din textul dat. 40p. Pe Valea Prahovei s-au impadurit douzzeci de hectare. Drumetii se odihnesc la umbra frunzigului copacilor. Eicaseste cate un sinonim pentru cuvintele date. +a avansa « belgug « ciudat EX Mentioneaza un antonim al cuvintelor date. + aarticula + lenes El indica cinci sensuri ale cuvantului polisemantic dat. *ascoate Eiprecizeaza sensul omonimului selectat. +vard A subliniaza paronimul corect. = Dan este un elev eminent/iminent. + Mihai si-a apropiat/apropriat terenul vecinului.