Crs DP... ——
Oa 2 ami
STUDIU HIIDROLOGIC
entra realizarea
” Reabilit 151 i+ +
Beneficiar:
Consiliul Judetean
Bistrita-NdsGud
Pa Pata Rats ns, Judea Bait Nasd
-2022-@ie al
FISA PROIECTULUI
1. DENUMIREA OBIECT:
" REABILITARE DJ 151 KM 45+810-126+736, LIMITA JUD.
MURES - BISTRITA", JUDETUL BISTRITA-NASAUD "
2. TITULARUL INVESTITIEI:
JUDETUL BISTRITANASAUD
aa Ptru Rares net Judo Bisthia.Nassud,
Fe 0269200738
Exmaltejon@elin.ro
3. BENEFICIARUL INVESTITIEI:
JUDETUL BISTRITALNASAUD
‘Municip Bista, Psa Petru Rares nt Judofl Bist Nasa,
od postal: 420080
‘olefon: 02637213687;
Fax o2saane73e
malt ejoneelbn.o
4, ELABORATORUL STUDIULUI:
'SC_DP.CONS SRL CLULNAPOCA, ALEEA BUSTENI 11/2,
‘mobil #4040722 275067, +4040)745 096214, -mal:dp_ conc@yahoo.com
5. FAZA DE PROIECTARE:
DAL
6. NUMAR PROIECT:
‘snoCm 7 al
Prezentul stud hidrotoge a fost labora in baza contract de subcontract, Inches
Inte SC AQUAPROGIV SRL in alate de protectant de speciatale SC DP CONS SRL In caltate
1 proietat general
Obiectul ura are crept scop stabiiea debitlr de calcul, a seetunior de scugere sa
concilor irologice pert podule fate pe trae rum idetean DUIS
Stil fost eltrat in conforitate cu tema de proiectare sin baza deisor obtnute de
la NSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE Si GOPODARIREA APELOR. Poictantu general
A ctinut pe baza de comanda dea NSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOPODARIREA
APELOR, debie cu asigrarea de 1%, s 5%, dette prelute de subsea in baza cara am
taboratcaluole do imonsionarehidraulia 9 pedurlorprelectate sa podulr provizrk.
‘Spat hidrograic Somes-Tisa este stat In partea de nordvest a Romine! acupand o
‘uprfad de 22.300 kr reprezentnd 84% din ero national
Drumuljuetean DJ 151 este ol mallung dum jetean care taverseaza del ula nord jdt
Bistta-Nasaud. Se aan adinstarea Cons Juetean Bistita-Nasaud face legatra inte
comuna Budest (init juet Mures) i muni isttaavand angie total a de 7710 kn
“Traseul drum este umatoru Tagu, Budest-Fanete, Sudest, Zorn, Sanmihalu do
Campi, Sangoorzu Nou, Vermes,Lechinta, Chiral, Sioara, Coasta, Seu Odes, interes,
Boj de sos, Blajeni de Sus, Sgmir, Bsa
Localzara objet
Bazil hidografe : Siew
- Curs de apa: Burgard, Lechinta, Chiaes,Resu, Valea Bejenor
= Judet: Batt assud
~ Corp de apa de suprafataLechnta- RORW2.1 2464.81, Rosua- RORW2.1.246.4 Bt
i RORWO.1248, 84
« 5 de amo
Reteaua hidrografica este convergenta spre raul Siew,
Cursutile de apa au urmatoarele suprafete al bazinlor Bungard — 11,6 kmp, Lechinta ~ 160,
‘mp, Chirales ~ 146 snp, Rosua~ 114 sm, Valea Bsjeniior - 16.8 mp
Regimul de scurgere este unul de tip constant, fara varia semmicative de nivel, eu
Perioade de ape mari pimavara si ape mic toamna si ara, Detitele maxime medi lunare
2 inregstreaza in general in luna aprile data topitizapezior si plo inrepistrate in
bazinul de receptie. Drata edie @ podului de gheata este de cca. 100 zl, in general se
formeaza in una ianvare, Predomina fenomenul de gheatala mal
Regimul sougeri est inuentatatat deo sere de factor cum ar fi consiile
ciimatice, geologice, geomorfologce cat side gradulde acoperre cu vegetatie al bazinulu
Din punct de vedere caltat si hidrochimic, in perioadele in care se inregistreaza debite
scazute se inrautateste si caltata cursull de apa, scazand gradu de dilute sl disperse apoluantilor. Ragimul de alimentare a al raul este plivial—nival si din ape subterane, In
perioade de seceta, o pondere insemnata 0 are alimentarea din ape subterane (i2voare).
Date hidrogeologice;
Teritoriul judefulti Bistita-Nasaud prezinta un relief variat gi complex, dispus sub
forma unui amfiteatry natural cu deschidere In teple cate CAmpia Transilvanie,
‘conturdridu-se toi zone de rele
~ zona montand ~ ce cuprinde o cununa de munfidin arcul Carpatilor Oriental, grupa
‘nordic mile, In care intré masivele Tibles, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani,
zona dealurilor—care ocupa partea centralé side vest a judefull In proporjie de 2/3
din suprafata sa;
= zona de luncé - ce Tnsojeste cursurla principalelor rau, tn special al Somegulul
Mare gi al aluentior s&i,reprezentand circa 3% din suprafatajudetulu
Teritoriljudetului este drenat de 0 refea hidrogratica axata pe raul principal Somegul
Mare, lungimea totala 2 aceste rele insumand aproximativ 3030 km.
laturi de apele curgatoare, pe teritoriul jude{ului exist céteva lacur si bal! cu geneza
dirt, Inte care amin: baile sdrate de la Mintu, Pintcu Teci, Sarata, Saratel lacurie