OTELUL Ofelurile sunt aliaje fier-carbon, cu mai putin de 2, 11% C care contin in afara de fier si carbon si alte elemente (Si, Mn. P, S, Cr, Ni, V, Ti, Mo etc.).caracteristica principala a otelurilor este deformabilitatea plastica la rece si la cald, prin presare sau tragere. Varietatea mare de proprietati a otelurilor este determinata de compozitia chimica si de modul de prelucrare ( plastica, termicA sau termochimica). Comportarea ofelurilor la deformarea plastica, la tratamentul termic (sau termochimic) sau la prelucrarea mecanica este determinata pe de o parte de compozitia chimicd si pe de alté parte de modul de elaborare si turnare - solidificare Clasificarea ofelurilor Exist mai multe criterii de clasificare: dupa continutul de carbon, dupa compozitia chimica dupa destinatie, dupa procedeul de elaborare. Dupa continutul de carbon otelurile sunt hipoeutectoide cu < 0,77% C, eutectoide cu 0,77%C si hipereutectoide cu > 0,77% C. Dupa compozitia chimica otelurile se clasificd in oteluri nealiate (sau oteluri carbon) si oteluri aliate Otelurile nealiate sunt otelurile care pe langa fier si carbon contin cantitati mici de alte elemente (Nin = 0,8%, Si < 0,5%, P = 0,06%, S = 0,05%). Ofelurile cu + 0,3% C se numese oteluri moi, cu 0,3-0,6% C se numese oteluri semidure, iar cele cu = 0,8% C se numesc ofeluri dure. Ofelul carbon cu = 0,08% C este cunoscut in practica sub denumirea de fier tehnic. Ofelurile aliate contin unul sau mai multe elemente de aliere care pot fi fie unul din elementele obisnuite in proportie mai mare decat in otelul carbon, fie alte elemente: Cr, Ni, V, Ti, W, Mo, Zr.Nb, B, La, etc. in functie de continutul total al acestor elemente otelurile aliate se clasifica in oteluri slab aliate (< 5,0% E ) mediu aliate (5-10% E)si ofeluri inait aliate (cu 210% E) Prin compozitia chimicd a unui otel nu trebuie sa se inteleaga numai prezenta elementelor mentionate ci analiza integral, adicd si prezenta altor elemente care desi sunt in cantitati foarte mici (de ordinul 10-2- 10-6%) influenteaza substantial structura si proprietatile ofelului atat prin concentratie cat si prin forma sub care se gasesc in ofel. Aceste elemente sunt: oxigenul, hidrogenul si azotul. Cantitatea , forma de prezentare si repartitia lor in masa otelului sunt influentate de modul de elaborare. Dupa destinatie ofelurile se clasifica in ofeluri de uz general, ofeluri cu destinatie precizata si oteluri pentru soule. Otelurile pentru uz general se impart in oteluri pentru constructii, oteluri de uz general tratate termic, oteluri cu rezistenta mecanica la temperaturi ridicate, oteluri refractare si oteluri rezistente la coroziune (inoxidabile) Ofeluri cu destinatie precizata se impart in oteluri pentru surubur si piulite, oteluri pentru armarea betonului, oteluri pentru arcuri, oteluri pentru recipienti,oteluri pentru constructii navale, ofeluri pentru rulmenti etc. Otelurile pentru scule se clasificain: ofeluri pentru scule aschietoare, ofeluri pentru scule de prelucrare la rece, oteluri pentru scule de prelucrare la cald. Dupa procedeul (agregatul) de elaborare ofelurile se grupeaza in otel electric si otel de convertizor. Materii prime si auxiliare _ 4.Materii prime metalice. incarcatura metalicé a agregatelor destinate elabordtii otelului sunt fonta de afinare, fierul vechi, buretele de fier si uneori lupele Fonta de afinare. Criteriul de baz la aprecierea calitatii fontei este compozitia chimica Continutul decarbon in fonta de afinare nu se presctie, el fiind determinat de confinutul celorlalte elemente. Este mai mic cand continuturile de siliciu gi fosfor sunt mai mari ;i mai mare cand continutul de mangan este mai mare. Siliciul variaz&, in general, intre 0,5 — 1,25%. Deoarece la elaborarea otelului siliciul se oxideaza si trece in zgura si deci sunt necesare cantitati mai mari de var pentru formarea zgurii, este recomandat ca siliciul sin fonta de afinare s& nu depaseasca 1% Manganul este un element util in fonta de afinare, deoarece pe langa faptul cd impiedica separarea carbonului sub forma de grafit el ajuta procesul de indepartarea sulfului atat inainte de elaborarea otelului cat si in timpul elaboréri De aceea se admite in fonta de afinare 1 - 2,5% Mn. Fosforul este un element daunator calitatii otelului si necesita cantitati mari de var pentru defosforare, de aceea continutul de fosfor in fonta de afinare se limiteaza la maxim 0,5%, iar pentru otelurile de calitate la maxim 0,2-0,3% Trebuie mentionat c& cea mai mare cantitate de fosfor in otel este adusa de fonta. Suilful este de asemenea un element daunator calitatii otelului, de aceea continutul de sulf se limiteaza in fonte la max. 0,07% pentru procedeele bazice si la max. 0,035% pentru procedeele acide. In afara de aceste elemente fonta mai poate contine arseniu, cupru, etc. care sunt tot elemente daunatoare otelului, de aceea este indicat ca ele s nu depaseascd 0,02%, dar si mai bine ar fi daca ar lipsi din fonta de afinare. Nici elementele de aliere ale otelului nu sunt dorite in fontele de afinare, deoarece ele produc perturbatii in procesul de elaborare, multe dintre ele pierzdndu-se in timpul afinarii Fierul vechi. El se poate clasifica dup sursa de provenienta in fier vechi propriu si fier vechi colectat. Fierul vechi propriu provine din deseuri si rebuturi de la elaborarea si turnarea otelului sau din procesul de prelucrare plastica si mecanicd a semifabricatelor din otel Fierul vechi colectat provine din bazele de colectare (REMAT) si anume din: constructii metalice si masini scoase din uz, piese si subansambluri scoase din uz la reparatiile capitale, obiecte de uz casnic achizitionate de la populatie Avand proveniente atat de diferite, compozitia si starea sub care se gaseste fierul vechi sunt foarte variate. De aceea fierul vechi trebuie pregatit inainte de afi folosit la elaborarea otelului. Prima operatie de pregatire este la intreprinderea de colectare si consta in sortarea lui dupa compozitia chimicd, in fier vechi aliat si nealiat, iar cel aliat sortarea pe elemente de aliere. Apoi se sorteaza pe grupe de marime: fier vechi greu, mediu, usor, strujituri (span) etc. 2Materiale auxiliare. Materialele auxiliare sunt materialele oxidante folosite pentru afinare, materiale necesare pentru formarea zgurii cu bazicitatea (fondanti) si fluiditatea ceruta (fluidificatori) pentru fiecare faza a procesului de elaborare functie de procedeul utilizat si materiale utilizate pentru dezoxidarea, corectia compozitiei chimice sau respectiv pentru alierea otelului Materiale oxidante. Oxigenul necesar afindrii (oxidarii carbonului, siliciului, manganului, fosforului etc.) este furnizat de atmosfera din cuptoarele de elaborare (02, CO2 si H20 din aer), de aer sau oxigen tehnic suflat direct in baia metalica, de rugina fierului vechi (Fe2O3 nH20), de minereuri oxidice de fier si mangan, de arsura de fier (fundar) sau de zgura sudata de la cuptoarele de incdizire pentru deformarea plastica Minereul de fierfolosit la elaborarea ofelului trebuie s indeplineasca urmatoarele condi contina mult oxid de fier si daca se poate sub forma de Fe203 ( hematita), deoarece contine cel mai mult oxigen (0,428 kg O2lkg Fe) fata de Fe304 (magnetita) care confine 0,38 kg O2/kg Fe). Limonita si siderita nu se folosesc la elaborarea otelului pentru oa ele contin mai putin oxigen si se descompun cu consum de céldura ceea ce duce la racirea zgurii; contina putin SiO2 (sub 7%) deoarece la legarea lui in zguré este necesar un aport suplimentar de var, ceea ce duce la cresterea cantitétii de zgura si la cresterea consumului de combustibil; - 8a fie uscat (sub 4% H20), deoarese apa se evapora cu consum mare de caldura, iar dac& minereul ud se adauga pe zgura lichidd, apa se vaporizeazé violent provocand improscari si chiar explozii -s aiba continuturi mici de sulf si de fosfor, deoarece pentru trebuie asigurate conditit speciale pentru desulfurare, respectiv defosforare ceea ce conduce la prelungirea sarjei si la cresterea consumului de materiale de adaos, deci de combustibil - 8a fie sub forma de bucati (50-150 mm) pentru a putea trece prin zgura in baia metalic’. Daca minereul este préfos, ramane pe zgurd, 0 parte din el este antrenat de gaze iar alta parte care se dizolva in zgura ajunge greu si numai partial in baia metalicd, Zgura devine spumoasé si distruge zidaria refractara a agregatului de elaborare. Minereul de mangan este un oxidant mai slab decat minereul de fier, ins este indicat atunci cand se lucreaza cu proportie mica de fonta pentru aportul de mangan adus. Se foloseste in special minereu care conine manganul sub formade carbonat, NInCO3 (rodocrozit). El trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si minereul de fier. Fondanti. Pentru formarea zgurii, Ja cuptoarele bazice se folosesc fondanti bazici calear si var. Pentru a asigura 0 zgura fluida se folosesc fluidificatori: bauxita si fluorina. Calearul trebuie s& confind mai mult de 94% CaCO3, sun 3% SiO2 si sub 15 Al203. Deoarece descompunerea calcarului este un proces endoterm el se foloseste numai cand se lucreaza cu proportie mare de fonta lichida. El se foloseste in bucati de 50-150 mm. Varul, obtinut prin descompunerea calcarului, trebuie sd contina peste 82% CaO, putin SiO2 si MgO. Se foloseste in bucati de 20-100 mm. Varul trebuie s fie proaspat ars, deoarece in timp se hidrateaza, CaO trecand in Ca(OH)? (lapte de var) care in procesul de elaborare se disociaza si produce racirea zgurii pe de o parte , iar pe de alta conduce la cresterea continutului de hidrogen in otel, un alt element nedorit. Fluidificatori Bauxita este minereul aluminiului care contine aluminiul sub forma de oxid de aluminiu hidratat (A203 nH20). Bauxita pentru ofelarie trebuie s& contina peste 52% AI203, sub 10% SiO2,sub 1% CaO si 8-18% Fe203. AI203 are caracter amfoter si in zgurile cu bazicitate mare, se comporta ca un acid, marind fiuiditatea. Dar adausul de bauxitd nu trebuie s8 fie mare, deoarece Al203 in exces mareste vascozitatea zgurii, Bauxita se foloseste cu granulatie peste 20 mm, dupa ce a fost calcinaté la 773-873 K (500-6000C), astfel incat continutul de apa sa fie sub 0,5%. Deoarece bauxita confine mult Fe203, folosirea ei este permis numai la inceputul perioadei de afinare. Fluorina are component principal fluorura de calciu (CaF2) si este fluidifiantul cel mai bun pentru zgurile de otelarie. Fluorina contine 85-92% CaF2, 5-8% SiO2 si sub 0,5% S. Pentru utilizare ea se calcineaza la 875 K (6000C) astfel incat umiditatea s& nu depaseasca 0,5%. Granulatia trebuie sa fie 10-50 mm. Fluorina este insé scumpa de aceea se foloseste numai in cazurile in care nu se poate folosi bauxita. Dezoxidanti Ca dezoxidanti se folosese feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cu vanadiu, cu titan, cu siliciu si calciu, cu siliciu si mangan etc. si aluminiu metalic. Pentru corectia compozitiei chimice si pentru aliere se folosesc de asemenea feroaliaje sau metale tehnic pure: feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cu crom, cu molibden, cu vanadiu, cu titan, cu zirconiu, cu niobiu etc. si nichel metalic. Feroaliajele se calcineaza la temperaturi de 773- 873 K (500-6000C) inainte de a fi folosite.PROCEDEE DE ELABORARE A OTELURILOR.CONVERTIZORUL CU OXIGEN Convertizorul cu oxigen este agregatul de elaborare a otelului fara sursd exterioara de caldura. Caldura necesara desfasurairii proceselor este data numai de reactiile exoterme acre au loc la afinare. Elaborarea in convertizorul LD (Linz-Donawitz a fost pus la punct in Austria in anul 1952) se caracterizeaza prin folosirea fontei lichide ca materie prima de bazé (70-80%, restul fier vechi) si afinarea ei cu oxigen tehnic de mare puritate (99,5-99,8%) insuflat in baia metalic pe partea superioara cu o presiune de 8-18 atm cu ajutorul unei lanci racita cu apa. Schema de principiu a convertizorului LD este prezentata in fig.1 fig.1. Schema convertizorului LD 1- convertizor, 2- lance; 3- hota; 4- orificiu de evacuare, 5- baie metalica.Convertizorul cu oxigen LD este un recipient din tabla de ofel captusit cu materiale refractare bazice (caramizi de magnezita sau dolomito-magnezitice, blocuri de dolomita batuta). La inceput se incarea fierul vechi in doud reprize in convertizorul inclinat apoi se introduce fonta lichida produsé in furnal dupa care convertizorul se aduce in pozitia verticala de lucru si se incepe suflarea oxigenului. Oxigenul se sufla in convertizor cu printr-o teava de ofel cu pereti dubli prin care circula apa de racire, numita lance. Pentru protectie lancea este cdptusité la exterior cu materiale refractare tubulare. Are o lungime de 7-14 m. La partea superioard este sustinutd de un cdrucior care permite coborarea ei pana la 150-200 mm de suprafata bali metalice. Capatul lncii construit din cupru este prevazut cu 3-9 duze (orificii) prin care se sufla oxigenul tehnic cu viteza dorita Gazele rezultate din procesele de afinare sunt captate de hot si transportate la sistemul de epurare. Datoritaé presiunii mari cu care jetul loveste baia , se creeaza in baie o adancitura, fonta in zona respectiva find impinsa in jos si inspre perefi. Se creeazé astfel o miscare descendent in mijlocul bali si una ascendenta pe pereti, deci se produce o amestecare puternica a baii care conduce la cresterea vitezei de reactie sila omogenizarea baii din punct de vedere al temperaturii si al compozitiei chimice. Oxigenul suflat oxideaza fierul din fonta dupa reactia exoterma 2[FeO}+ {0 » }=2[FeO] Cantitatea de caldura care se produce in acest timp face ca temperatura in zona de contact a jetului s4 creasca de la 1200-12500C la 2500-30000C. Oxidul feros format difuzeaza repede in baia metalica si contribuie la oxidarea elementelor insotitoare, siliciu, mangan, fosfor, sulf si a carbonului, in primele minute ale suflarii oxigenului se adauga primele cantitati de var (50% din total) si de fluorina, CaF2, pentru formarea zgurii. Totodata se adauga si minereu de fier sau funder pentru cresterea puterii de oxidare a zgurii care are insa si rol de agent de racire, Oxidarea siliciului incepe imediat dupa formarea primelor cantitati de oxid feros dupa reactia exoterma: [Sil#2[FeO}= {SiO > }+2 [Fe] Datorita insolubilitati dioxidului de siliciu, SiO2, in fierul lichid, acesta se ridica la suprafata baii, contribuind alaturi de FeO la formarea zgurii. Oxidarea siliciului setermina in cateva minute, 3...6 minute, datorita excesului de FeO si faptului c& este in cantitate mica in baie, de regula sub 1%. Oxidarea manganului se produce cu viteza mare la inceputul sufiarii oxigenului, contribuind la cresterea temperaturii, pentru ca apoi sd scadd pe masurd ce se intensifica reactia de ardere a carbonului. Reactia dupa care are loc oxidarea manganului este tot o reactie exoterma de forma: [Mn}+{FeO]=(MnO}+{Fe] Oxidul de mangan format trece in zgura. Pe masura ce temperatura si bazicitatea zgurii cresc,are loc si regenerarea manganului din zgura Oxidarea carbonului incepe repede, datorit cresterii temperaturii si are loc dupa reacti (Cl#FeO}=(CO}+{Fe] Degajarea oxidului de carbon format produce o amestecare putemica a bai metalice. Cand continutul de carbon din baie scade mult, creste cantitatea de oxid feros in zgura, ceea ce duce la pierderi mari d fier. Procesul de decarburare se termina in circa 18...21 minute. Viteza de decarburare este de 21-24%Cih Oxidarea fosforului se produce inca de la inceput, datorita faptului c& zgura bazicé se formeaza timpuriu datorita temperaturii ridicate. Reactia de defosforare este puternic exoterma: 2[Fe. P+S[FeO=(P 2 O . }+9[Fe] Procesul de defosforare este favorizat si de amestecarea intensd a zgurii oxidante cu baia metalica, ceea ce mareste viteza reactiei chimice si usureaza trecerea oxidului de fosfor in zgura. Deoarece zgura este puternic bazicé oxidul de fosfor este fixat in zguré sub forma de (CaO); P» 05 si(Cad), P20; in general in convertizorul LD se inlaturé pana la 95% din fosforul initial al incarcaturii metalice. Cand continutul de fosfor din fonté este mare trebuie s& se evacueze odaté sau de doud ori zgura, deoarece spre sfarsitul afinarii creste temperatura si are loc regenerarea fosforului din zgura, Desulfurarea este favorizaté de zgura mult, bazica si reducdtoare. Deoarece la convertizor zgura este oxidant desulfurarea are loc in proportie de cel mult 45-50%. Dezoxidarea $i corectia compozitiei chimice se face prin precipitare, de regula in oala de turnare. Dezoxidantii se introduc in ordinea urmatoare: 20% din aluminiu, cand otelul a umplut un sfert din oala de turnare, apoi cocsul pentru carburare, feromanganul, ferosiliciul si restul de aluminiu. Otelul elaborat in convertizoarele LD se toarna de regula continu.Avantajele utiizarii convertizoarelor cu oxigen sunt: -produetivitate foarte mare (200-400 th functie de marimea lor); -utiizeazé fonta de afinare obisnuita; -utilizeaza fier vechi de pana la 30%; -cheltuieli materiale si de manopera mai mici; -nu necesita surse exterioare de caldura, deci pretul lor de fabricatie este sensibil mai mic decat la cuptorul electric. in convertizorul cu oxigen se elaboreaza o gama mare de oteluri nealiate (necalmate,semicalmate si calmate) cu continut mic de carbon, maxim 0,20% C si maxim 0,04% P respectiv sulf si slab aliate (cu Mn, Cr, Si) continand maxim 0,03%C. in tara noastra exista trei otelarii cu convertizoare LD de 160 t fiecare la Galati DESEURI DIN INDUSTRIA METALURGICA $I SIDERURGICA Din industria metalurgica si siderurgicd ,rezulta deseuri de zgura care depaseste volumul metalului sau aliajului produs,punand probleme grele de depozitare. Compozitia zgurilor variaza in functie de caracteristicile minereurilor,de procesele tehnologice. Se vor prezenta cateva tipuri de deseuri din industria metalurgica si siderurgica la iesirea lor din procesele tehnologice si dupa depozitarea lor in halde cu alte tipuri de deseuri (moloz,nisipuri de turnatorie,praf.ete.) Zgurile de furnal rezulta din procesul de obtinere a fontei in furnale. Zgurile de furnal sunt bazice sau acide Solidificarea zgurii prin racire in halde sau in forme conduce la formarea unei mase compacte,sticloase. La racirea brusca in apa sau in aerzgurile bazice se transforma in granule mici ca nisipul. Zgurile acide nu se granuleaza ,se transforma intr-o masa spongioasa. Zgura de furnal compacté de haldé se gaseste acolo unde racirea se face lentaspectul acestei zguri este pietros,densitatea fiind de 2000kg/m * iar densitatea aparenta in grémada,in stare afanata si uscata,de 1000-1200 kg/m? . Zgura de furnal turnata in forme are aspect de piatra rezistenta si compacta ,se comporta ca un material de cariera. Zgura de furnal granulata racita umed sau uscata rezultd de la producerea fonte Zgura de furnal expandaté rezulta prin racirea masei topite de zgura de furnal cu © cantitate limitaté de apa,obtinandu-se o masa spongioasa. Gradul de spongiere si niformitatea sporilor sunt in functie de temperatura zgurii in timpul expandaride compozitia acesteia si de procedeul utilizat pentru expandare.Zgura de ofelérie rezulta din procedeul de obtinere al otelurilor prin diferite procedee. Ele sunt diferite fata de cele de furnal atat in ceea ce priveste compozitia chimica c&t si ca posibilitate de prelucrare. Aceste zguri se racesc lent in halde si contin fier in stare libera. Zgura de la extragerea metalelor neferoase,cu structura sticloasd sau pietroasa.datorita compozitiei se faramiteaza in timp,devenind pulbere. Toate categoriile de zguri au utiizari multiple in constructii(prepararea de betoane,straturi termoizolante,umpluturi,cimenturi,etc.) IMPORTANTA TEHNOLOGICA A ZGURILOR in toate procesele metalurgice apar doua faze nemiscibile din cauza diferentei mari de densitate si insolubilitti reciproce : baia metalic si zgura,care reprezinta 0 topitura de oxizi proveniti din sterilul minereurilor,din fondanti,din oxidarea bai metalice,etc. In multe cazuri zgura reprezinta un deseu de fabricatie si se arunca pe halde. in procedeele metalurgice,zgura are insa un rol tehnologic de prima importanta,influentand desfasurarea tuturor proceselor fizico-chimice. In primul rand trebuie sd favorizeze desfagurarea cat mai completa a proceselor fizico-chimice La elaborarea otelurilor sau in alte procese de afinare, zgura trebuie s& permita oxidarea elementelor insofitoare (carbon,siliciu, mangan,fosfor etc.),aga_ dar zgura trebuie s aibé o mare capacitate de oxidare. Insa in perioadele de dezoxidare a otelurilor,zgura nu trebuie sa fie oxidanta ,ea trebuie sa franeze oxidarea baii metalice de ctre oxigenul din atmosfera cuptorului Zgura trebuie s4 favorizeze indepartarea si captarea elementelor déunatoare calitatii metalului sau a aliajului produs(cum sunt sulful,fosforul,arseniul,etc.) si sd impiedice producerea gazelor (hidrogen si azot) in baia metalicd,dar sa favorizeze evacuarea lor in atmosfera,precum gi indepartarea incluziunilor metalice .Zgura nu trebuie sa se amestece cu metalul produs ,ci sd se separeu usor de acesta,impiedicand formarea unor incluziuni de zgura. In acelasi timp zgura nu trebuie s inglobeze mecanic picaturi metalice,deoarece aceasta duce la pierderi insemnate. Rolul zgurii la elaborarea ofelului este -de a transmite caldura de la sursa de cdldura la baia metalica -de a asigura transmisia oxigenului catre baia metalic’; -de a proteja otelurile impotriva patrunderii diferitelor impuritati din atmosfera cuptorului(azot,hidrogen, sult); -de a participa la reactiile de oxidare si reducere; -de a retine impuritatile eliminate din ofel prin reactii de oxidare sau prin alte reacti; -de a proteja ofelul impotriva unei oxiddri excesive.care ar provoca pierderi insemnate de fier Pentru ca zgura sa-si poat: indeplini rolul ,este necesar sa se realizezeurmatoarele: -formarea timpurie a zguri,in concordant cu ritmul procesului de elaborare a ofelului; -aducerea rapid a zgurii la compozitia ceruta de procesul tehnologic -luarea tuturor masurilor ca zgura sa fie omogend,s4 nu contina var sau alte materiale nedizolvatecare mareso vascozitatea zgurii si reduc reactivitatea ei,fenomen extrem de daunator pentru procesul de elaborare; -mentinerea unui regim termic intens pentru ca zgura s& aiba in permanenta fluiditate mare (viscozitate mica) SURSE DE FORMARE A ZGURILOR Elaborarea in conditii optime a unei sarje de otel depinde de formarea la timp a unei zguri corespunzatoare din punct de vedere chimic si fizic. Formarea zgurii este un proces fizico-chimic complex care are loc treptat si nu se incheie decat spre sfarsitul procesului de elaborare. Principalele surse de formare a zgurii sunt: a) produse rezultate din oxidarea elementelor chimice din fonta si fier vechi care in mare parte a perioade de topire se afla in stare solida: 2 + {02 }=2(FeO) 3+2 {02 }=(Fe sO.) 2 + 3/4{0 2 }= (Fes Os) + (02}5 (SIO. ) 2 + {0 2 }=(MnO) 2

+ 5/240 2 }=(P2 05) 2 + 3/2(0 2 }= (Cr2 05) b) oxizii provenisi din cAptuseala refractara a cuptorului; c) impuritati ale incarcaturii metalice; d) rugina de pe suprafata fierului vechi;(oxizi si carbonati de fier); €) adaosuri din incarcatura (calcarul din care rezulta CaO 5 ,varul,minereul de fier si de mangan care furnizeaza in principal oxizi de fier si de mangan) 10STRUCTURA SI PROPRIETATILE ZGURILOR IN STARE SOLIDA $I LICHIDA Compozitia chimica a zgurilor de ofelarie. Zgura este un material nemetalic format in cea mai mare parte din oxizi cum sunt: CaO,MnO,FeO,SiO.,P20:,Al,03,Fe.Os,si cantitati mici de alte substante CaFe >, CaC » CaS ,MnS ete. Compozitia chimicd a zgurii este factorul care fi determina in cea mai mare masura caracteristicile fizico-chimice. Zgurile de otelarie sunt formate dintr-un complex de componente care provin din: -oxidarea fierului si a elementelor insotitoare din _incarcatura (Si,Mn,P,Cretc.),care tree in zgura sub forma de oxizi(FeO, SiO. , MnO, P05 Cro etc.); dizolvarea materialelor auxiliare(fondanti,oxidanti,fluidificati,ete.); - materialele refractare cu care este captusit cuptorul; -impuritati aflate pe fierul vechi (pamant,nisip); -zgura adusa cu fonta lichida (de furnal,de la melanjoare); Analiza chimic& a zgurii arat cd ea contine o serie de elemente chimice (metale,metaloizi) combinate intre ele,insa nu poate arata care este forma de combinare. Deoarece primele cercetari_asupra zgurilor de otelarie s-au facut pe zgura,solida, in care elementele apar ca oxizi simpli sau combinati intre ei, se obisnuieste sa se prezinte zgura ca fiind compusa din: -oxizi bazici - CaO,FeO,MnO,MgO,CrO,ete. - oxizi acizi - SiO. P.O. - in unele zguri fiind si 20s WO3 MoO; ete -oxizi amorfi - Als O3,Fe»O3, Cr. 03 etc jin zgurile solide, acesti oxizi se gasesc fie liberi,fie combinati in compusi complecsi,dupa cum urmeaza: -silicaticu formula generalé (MeO),, SiO 5 in care Me poate fi:Fe,Mn,Ca,Mg,iar n=1,2,3; -fosfaticu formula generala (MeO),. P 2 O,,in care Me poate fi:Fe,Mn,Ca,Mg,iar n= 3 sau 4; -aluminati,cu formula generala (MeO)Al> Os -feriti,cu formula general (MeO), Fe2 0, in care sau 3; Dintre compusii mai complecsi care se pot forma in zgura solida,sunt : -(CaO) ,, MeO-SiO - in care Me este Fe,Mn,Mg,iar TiO. , in care Me poate fi:Fe,Ca,Mg; Me poate fiFe sau Ca, iar un=1 sau 3; -(CaO) , P2O5-SiO» Jin care n=5 sau 7; -(CaO)s P>O5-(SiO>)> (FeO) » (Cad); P2O+]sCaO{ (Cad)> SiO |;si multe altele Din acesti compusi,cei care se gasesc intotdeauna in zgurile de otelarie sunt: SiO » FeO,MnO,MgO, Al>O;,P 20s Datorité numarului mare de componenti si a conditilor de temperatura in care actioneaza zgura,studiul zgurilor lichide a fost inceput relativ de putin timp, deoarece au fost si inca mai sunt de inlaturat multe dificultati experimentale. Pentru otelarie,importante sunt tocmai caracteristicile zgurilor lichide,deoarece acestea se folosesc la elaborarea otelului La elaborarea otelului in convertizoare LD, cum este cazul si la Galati, rezulta ‘insemnate cantitati de zgura. Caracteristicile acestor zguri sunt mult diferite de cele ale zgurilor de furnal Aceste diferente constau atat in ce priveste compozitia chimica, ct si in posibilitatile de preluctare. Datorita faptului cé aceste zguri contin si fier in stare libera, nu existé posibilitatea raciri bruste prin granulare sau expandare, in compozitia chimicd a zgurilor de otelarie putem avea : FeO 16-22% ; SiOz 8- 12% ; CaO 41-53% ; MgO 1-3% ; Al:O: 3-5% 5.4 Datorité compozitiei sale, zgura de otelarie are un alt proces tehnologic de prelucrare, dupa cum urmeaza -zgura lichida este transportata cu ajutorul oalelor de zgura in haldele unde are loc procesarea. Aici, oalele sunt deversate in fronturile de luoru, unde timp de doua saptémani zgura deversata este stropité cu apa in scopul racirii sale. Dupa racire este preluata cu excavatoare si depusa in fronturile de maturare. in aceste fronturi zgura va sta 6 luni, timp in care, periodic se stropeste cu apa. in felul acesta se elimina o parte di oxizii de calciu si alte componente levigabile. La finalizarea procesului de maturare, zgura intra in ciclul de procesare ce cuprinde mai multe operatiuni tehnologice si anume ~ excavare gi transport la instalatile de prelucrare ; - sortare si eliminare fier brut (scoarte, lentile ete.) ; - concasare; + separare magnetica a componentelor feroase ; - sortare pe clase granulometrice ; - expeditie la beneficiariAgregatele rezultate in urma acestui proces, denumite ,LIDONIT”, au o duritate mare si se preteaza la lucr&ri de constructii de drumuri, reabilitari de drumuri, protejarea taluzurilor si santurilor, lucrari hidrotehnice. Proprietatile fizice ale zgurilor de ofelarie in stare solida.in stare solida zgura are urmatoarele proprietati importante: -rezistenta mica la soc — ou cat zgura este mai bazica,cu atat rezistenta la soc este mai mica deci este mai sféramicioasa; -aspect sticlos — in sparturd la zgurile acide ; -aspect mat - in sparturd la zgurile bazice: - culoare cenusie-verzie — la zgurile acide cu putin FeO - culoare brun-neagra — la zgurile cu mult FeO(acide sau bazice); -densitate intre 3500 si 4000 Kg/m? in functie de compozitia chimica. Compozitia zgurii poate fi determinata relativ rapid prin metode spectroscopice. Ea poate fi ins apreciata si prin analiza macroscopica efectuata pe o proba pe care se examineaza urmatoarele: -aspectul suprafetei superioare a probei:daca este neted sau cu ondulari(cu cat ondularile sunt mai marunte cu atat bazicitatea zgurii este mai mare); -structura,compactitatea si culoarea in spartura(o structura de piatré in ruptura indica o bazicitate mare,iar culoarea brun- neagra,un confinut mare de FeO si MnO. Rezultatele analizei macroscopice pot da indicafii asupra zgurilor (tabelul1). (Tabelul1— Caracteristicile vizuale gi chimice ale zgurilor) Caracteristi Caracteristi Compozitia zguri.% cao ca ca sparturi suprafetel SiO 5 cao Feo Mno io Supratata Cu pori 19 21.30 16.23 7 08.13 cu 25 ondulati 1 culoare cenuse- neagra Suprafata cu pori, 13, 38.42 16.18 5.8 27.34 lucioasa, uneori cu 14 neagré cu pieaturi pori mici metalice BProprietatile fizice ale zgurilor de ofelarie in stare lichida. Conductivitatea electricé este foarte apropriaté de cea a electrolitilor tipici, ca NaCl sa KCl in stare topita. Conductivitatea termicé este mica si deci zgura opune rezistenta termica mare la transmiterea caldurii Densitatea este relativ mica fata de a otelului si variaz& intre 2500 si 3800 Kg/m? in functie de compozitia (densitatea cea mai mare o au zgurile bogate in FeO si MnO). Tensiunea superficiala variaza intre 0,3 si 0,6 Jim? si poate fi consideraté mare,in comparatie cu a altor lichide (apa are tensiunea superficiala de 0,07 J/m ? ) Bazicitatea zgurii -prin bazicitate se intelege raportul dintre suma oxizilor bazici si suma oxizilor acizi,raport care la ofeluri se noteaza cu “p" Zlavizi becici_) Zlavizi .acizi) Zgurile care au p>1,3 sunt considerate zguri bazice,iar cele care au p<1,3 sunt considerate zguri acide. Cel mai frecvent pentru determinarea bazicitati dintre continutul de calce (CaO) si slice (SiO » ) din zgura se foloseste raportul co. SO Atunci cnd incarcdtura contine mult fosfor,in zgura se va gasi si o cantitate mare de oxid de fosfor P > O s ,astfel expresia bazicitatii va fi: (GaO ) -1,18(P,0;) (SiO) Vascozitatea zgurii- Vascozitatea este cea mai importanta proprietate fizica a zgurilor de ofelarie,deoarece influenteaza in foarte mare masurA vitezele reactiilor de afinare prin influenta pe care o are asupra proceselor de difuziune,precum si asupra activitatii chimice a elementelor din zgura (in special asupra activitatii oxigenului).De aceea cunoasterea si stapanirea factorilor care influenteaza vascozitatea zgurilor are mare important pentru practica. Variatia vascozitatii (respectiv fluiditatii)zgurii este actionata de o serie de factori chimici si fizici cum sunt:compozitia chimica,temperatura,omogenitatea,ete. Zgura lichida contine in suspensie particule de var,minereu.silice,etc care atunci cnd sunt de dimensiuni mari nu ii influenteaza vascozitatea ,dar cand au dimensiuni foarte mici (10 -*...10 7m) apropiindu-se de dimensiunile particulelor coloidale,atunci vascozitatea creste mult,datorita maririi fortei de frecare dintre straturile care se deplaseaza. Vascozitatea zgurilor este relativ mare,datorité. prezentei anionilor 4complecsi de silice. Pe masura ce numéarul cationilor simpli de metale (Fe 2+,Mn 2+ .Ca?*Mg?*,ete.) crestecomplexitatea anionilor de silce se micsoreazé si vascozitatea scade. Zgura cu cea mai mica viscozitate este aceea care are in compozitia sa ortosilicati de forma(MeO) » SiO » la care corespunde anionul SiO }~ anionul cel mai simplu de silice. Peste aceasta concentratie vascozitatea nu mai este influentata prin modificare structurii zgurii lichide ci prin schimbarea temperaturii de topire, In practica vascozitatea se masoara in poise. Temperatura are o mare influent& asupra vascozitati.ca_urmare a marimii mobilitétii formatillor ionice constituente,aceasta influenta este foarte puternica intre 1400...1500 °C,dupa care influenta temperaturii este mai mica. La temperatura de elaborare a otelului zgura are viscozitate mica. COMPOZITIA MINERALOGICA A ZGURELOR SOLIDE Studiul mineralogic al zgurilor solide dovedeste c& in compozitia lor pot exista oxizi liberi acizi (SiO2, POs, TiOz, Fe:Os, CrsOs ete.), bazici (CaO, MgO, FeO, MnO, CrO s.a.) si amfoteri (de exemplu, Al,0,). Intre acesti componenti pot sa formeze diferite solutii acide si numeroase (cateva sute) combinatii chimice, care pot consta din doi sau mai multi oxizi diferiti Na 01080 Ne ‘aw PSeUnONCLLASOMT + Ta¥0IMT mT sm00 | edrat tig OUASTONT + TRDIMIT aang — PR Tabifensey PO Iwccasrowr 7 maceasrom +cuaer +0 Fig.2. Diagrama de echilibru a sistemului Ca0-SiO. 15S-a caloulat ca din numarul total de minerale existente in structura zgurilor metalurgice reale, circa 70% reprezinta silicati si alumosilicati, 14% reprezinta spineli, 4 % — oxizi liberi si 9% diverse alte minerale. Rezulta deci ca zgurile metalurgice sunt sisteme complexe de silicati in sistemele ternare predomina de asemenea silicatii dubli(ca de exemplu CaMgSiO. — monticelit, CaMgSi:O; — piroxen sau ‘diopsid, Mg.FeSi0; — olivin) si silicoaluminatii (ca de exemplu CaAlsSis02). in sistemele binare de zguri solide exista urmatoarele combinatii: — metasilicati (de exemplu CaSiO; — wollastonit, MgSi0; — rodonit) si ortosilicati(de exemplu, Ca.SiO. — ortosilicat de calciu, MgxSiO. — forsterit, Fe.SiO. — faialit); fosfati(ca de exemplu: CasP.0s, CaP;Os, FeP;Os spineli(ca de exemplu, MgFe.Ox — magnoferit, Ca:FezO: — ferit de calciu, MgAlgOj —spinel nobil, FeCr.O. —cromt, Fe:0.—magnetit, MgCr.O. — cromomagnezit, Fe (Fe,V)Os — spineli). Prezenta si domeniul de existenta a diferitilor componenti si compusi ai unui sistem binar de oxizi se pot determina pe baza studiului diagramei de echilibru a sistemului dat. De aceea in continuare se examineaza principalele diagrame binare de oxizi care formeaza zgurile metalurgice. in fig. 2. este prezentata diagrama de echilibru a sistemului CaO-SiO. Cei doi componenti se topesc la 2570, respectiv 1707°C si pe diagrama apare un domeniu de nemiscibilitate intre I707 si 2000°C si la continuturi mari de SiO2 (peste 73% SiQ2 la 1707°C). Doi din cei patru silicati de calciu se topesc congruent, ceea ce dovedeste ca ei au o stabilitate termodinamica relativ mare(Ca,SiO, se topeste la 2130°C si CaSiO; la 154°C), Ceilalti doi silicati de calciu se topesc incongruent, adicd dupa ce s-au descompus. Primul, CasSiOs se descompune la 2070°C, in timp ce temperatura de topire este 2140°C, iar al doilea CaySi,0, se descompune la 1464°C fata de temperatura de topire la 1880°C. Prin urmare, dintre silicafii care se topesc congruent cel mai stabil este ortosilicatul Ca,SiO, (urmat de metasilicatul CaSiO,) iar dintre cei ce se topesc incongruent este mai stabil termodinamic CaSiOs Analiza curbei lichidus de pe diagramele sistemelor binare permite s& se aprecieze stabilitatea termica a combinatiilor chimice ce se formeaza intre constituenti sistemului dupa particularitatile acestei curbe in apropierea compozitiei chimice a combinatiei respective. Astfel, unele combinatii chimice se topesc congruent, adica isi pastreaza aceeasi compozitie chimica pana la topire, iar faza lichida ce apare prin topire are aceeasi compozitie chimica, in astfel de cazuri, linia lichidus formeaza un maxim in dreptul compozitiei chimice a combinatiei ce se topeste. Cu cat acest maxim este mai pronuntat si curba lichidus formeazé un unghi mai ascutit, combinatia chimica este mai stabila din punct de vedere termodinamic. Pe diagrama de echilibru a sistemului CaO-SiO; (fig.2.1) se constaté doua combinatii care se topesc congruent Ca:SiO, si CaSiO:, prima avand maximul pe curba lichidus mai pronuntat decét a doua combinatie, de unde rezulta c& ea este mai stabil din punct de vedere termodinamic decat cea de a doua combinatie. 16Combinatile chimice, in sistemele binare, care se topesc incongruent, adioa fara sa formeze maximuri pe linia lichidus — se descompun in doua faze distincte, avand alte compozitii chimice. Din aceste doud faze una este lichida iar alta este solida, incalzirea in continuare a sistemului duce la cresterea cantitatii de faza lichida pana la completa topire a sistemului, dar aceste procese au loc independent de combinatia chimicd ce s-a descompus. Astiel, Ca:SiO; se descompune la 2078°C in CaO si in topitura mai bogata in SiO; decat este acest silicat. Topirea completa a sistemului in cazul compozitie! chimice corespunzatoare formulei stoechiometrice Ca3Si06 are loc la temperatura de 240°C, dar se produce independent de existenta — la temperaturi mai joase — a siicatului CasSiO:. Silicatul Ca:SiO; se descompune la temperatura de 1464°C in ortosilicat Ca,SiO, si topitura mai bogata in SiO; \, 2100 i \ L10Hi0 2600 | \ Af 2 2100 8 aw f 700 soo 2030 340 5 BON TT H00 BOY Ale Oy staDAlgls /CoOA2Dy coo sazoy 2000 bly CoO de Alay Fig.3. Diagrama de echilibru a sistemului CaO — A1203 Sistemul cu compozitia chimica in discutie se topeste la circa 1880°C independent de existenta silicatului CasSizO7 in cazul topirilor incongruente, diagramele de echilibru dovedesc completa disociere a combinatiilor chimice respective inca in stare solida. Deci este total exclusa posibilitatea existentei acestor combinatii in topitura. in sistemul CaO-Al:Os (fig.3), trei combinatii chimice se topesc congruent si anume: aluminatii CaiAlisOxs la temperatura de 1455°C, CaAl.0;la 1605°C si CaAl,0; la I750°C. Dupa forma maximului de pe curba lichidus, cel mai stabil este Caj2Al:Oz,, iar dupa temperatura de topire cel mai stabil este CaAlOr. In acest sistem, doi aluminati au topire incongruenté si anume vCazAlOs, care se descompune la | 535°C si CaAl:20)» care se descompune la 1850°C. In sistemul AlO:-SiO, (fig.4.) existé o singura combinatie chimicd (AlsSi;Oj3 — mullit) care topeste congruent la circa 1850°C. in literatura de specialitate exista insd date mai vechi care arata ca umilitul topeste incon- gruent, descompunandu-se la I810°C. “wenb yo 1900+ LICHD®, Temperatura °C Fig.4 Diagrama de echilibru a sistemului AlO:-SiO2 Singurul silicat de fier Fe2SiO;, faialita, se topeste congruent la 1205°C (fig. 5,).Acest silicat se formeazA numai in cazul in care sistemul FeO —SiO. este in echilibru cu baia metalica. El nu se poate forma in conditii mai oxidante (de exemplu in contact cu aerul) deoarece oxidul inferior de fier este oxidat a Fe304. 1820 340 50 60 70 80 90. 1700 1800 2Fe0-Sio 8 1600 ee ‘1500 3 iw 100 S00 é 1500 8 5 200 v0 00 Continutul de $i 02, % Fig. 5. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-SiO, in contact cu baia metalica comsrogauir +e” 0 a a nad rows 18 4 00 bao} sf ® joo oa ” - cwour amr |00 960 me TART OT Zand Sy Hal Sidg Contiratel de Sil, 9g Fig.6. Diagrama de echilibru a sistemului MnO-Si02, intr-o atmosfera cuCO2:CO=1 Ca si in alte sisteme RO-SiO. apare domeniul de nemiscibilitate a doua faze lichide datorité solubilitati limitate dintre oxidul de fier si bioxidul de siliciu, in acest sistem, domeniul nemiscibilitatii celor doua topituri de zgura se intinde de la 58 la 98 Of SiO.(pentru 1698°C) © situatie similar. se intalneste in sistemul MnO-Si0s, in care domeniul nemiscibilitatii celor doua faze lichide se intinde de la 56 la 99% SiO. pentru 1705°C. in prezenta aerului, oxidul inferior de mangan MnO se transforma in Mn:O. si MnzOs, ceea ce face sA scada stabilitatea termodinamica a silicatilor Mn$iO,(rodonit) si MnSiO,(tefroit). in conditii reducdtoare( adic& intr-o atmosfera cu CO2:CO = 1), stabilitatea silicatilor de mangan creste, tefroitul topindu-se congruent la 345°, iar rodonitul incongruent(cu disociere la 1291°C), asa cum se observa in (fig.6) 19in sistemul CaO-P-Os patru fosfati de calciu se topesc congruent si anume: CasP.03 la 1800"C formand un maxim ascutit pe linia lichidus, Ca:P.0; la 120°C, CaP.06 la 990°C si CaPO11 la 810°C. Dintre acestia primul este cel mai stabil. Alti doi fosfati de calciu se topesc incongruent: Ca,P.0: care se descompune la 170°C si GazPsOr care se descompune la 774°C in sistemul CaO-FeO aflat in contact cu baia metalic (fig.7) singura combinatie chimica Ca:Fe.Os se topeste incongruent, descompunandu-se la circa 1080°C. Aceeasi combinatie se topeste congruent la I449°C in sistemul CaO- Fe20: (fig.8), in timp ce combinatia CaFe20; se descompune la 1216°C, adica inainte de topire. Aceasta dovedeste c& in prezenta fierului topit, scade stabilitatea feritilor de calciu, in schimb, in contact cu baia metalica se mareste stabilitatea spinelului FeAl,O; singura combinatie chimica din sistemul FeO-AlL0; (fig.9). El se topeste congruent la 780°C. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-MnO indicd 0 solubilitate nelimitata intre acesti doi oxizi bazici atat in stare lichida, cat si in stare solida, explicabila prin marea asemanare dintre proprietatile fizico-chimice ale acestor doi oxizi. Pe aceasta baza se admite oa solutiile FeO-MnO sunt practic solutii ideale. Deoarece zgurile metalurgice sunt sisteme mult mai complexe decat cele prezentate, prezinta interes pentru studiul mineralogic al zgurilor solide examinarea unor diagrame de echilibru ale sistemelor ternare de oxizi. Cea mai des folosité de metalurgi este diagrama sistemului CaO-SiO.-Al.O; (fig.10). 2800 OEE ETE) Continut de FeO % Fig. 7. Diagrama de echilibru a sistemului CaO-FeO in contact cu baia metalica:C,F = Ca,Fe;05Fig. 8. Diagrama de echilibru a sistemului CaO- Fe2Os in contact cu aerul atmosferic ‘300 + iat bs gmt wre 2000" 1900 900 bem bo se im 1500} = reap) *87” = 100) WUSTITe SWE ae he Kely owe 9 Centinate de Aled, Fig. 9. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-AI203 in contact cu baia metalicaFig.10 Diagrama de echilibru a sistemului CaO-AI203-SiO2. Cu ajutorul ei este usor de stabilit prezenta a doud combinatii chimice temare cu topire congruenta: a anorfitului CaAl.Si.O:, care se topeste la 1554°C si a gelenitului CazAlSiO;, care se topeste la I596°C. Diagrama de echilibru a sistemului MgO-Al,0;-SiO.(fig.11) indica existenta_a doua combinatii chimice ternare cu topire congruenta Mg.AlpSi:Ou care se topeste la circa 2010°C si Mg.ALSisOw care se topeste la 1530°C. in sistemul CaO-MgO-SiO; sunt prezentate patru combinatii chimice ternare cu topire congruenta: Ca3MgSic0: la 1750°C, CasMgSiO; la 1470°C, CaMgSi.Oc la 1370°C si CaMgSiO: la 1690°C. in schimb in sistemele CaO-MgO- AlOs (fig.12), FeO-MnO-Si0: (fig.13) si MgO-FeO-Si02(fig.14) nu se formeaza nici o combinatie chimica cu topire congruentaf rorsteeT 1600 ~~ s . te ae see eS aN ait N Cr eS eae oa aA Fig.11. Diagrama de echilibru a sistemului MgO-Al.03-SiO2 Singura combinatie chimica ternaré CaFeSiO. din sistemul Ca0-SiO.-FeO (fig. 15) se topeste congruent la circa 120°C. Studiul mineralogic al zgurilor solide nu permite sa se precizeze structura intima a cristalelor existente in zguri. Acest lucru se face cu ajutorul analizei roentgeno-structurale, care dovedeste cA in nodurile retelelor cristaline ale mineralelor prezente in structura zgurilor metalurgice nu se gasesc moleculele combinatiilor chimice respective, ci ionii din care sunt constituite aceste minerale. De altfel, toate mineralele si substantele anorganice nu sunt constituite din grupari inchise de atomi sub forma de molecule, ci numai din ioni. Astfel, de exemplu, in nodurile retelelor cristaline ale oxizilor metalici se gasesc cationii metalelor si anionii de oxigen. Bioxidul de siliciu are, din acest punct de vedere, anumite particularitati, din care cauza structura sa intima este mai complexa Astfel, s-a stabilit c& in reteaua cristalind a SiO2, ca si in retelele tuturor silicatilor, un rol important revine tetraedrelor de siliciu si oxigen. Aceste tetraedre au in cele patru colturi cate un anion de oxigen 02-, iar in centrul lor un cation Si’, care de fapt are intotdeauna mai putin de 4 sarcini electrice pozitive, deoarece nu-si cedeazé complet cei patru electroni de valenta, ci -de regulé- numai doi din ei. Ceilalti doi electroni de valenta ai siliciului circula pe orbite comune ale siliciului si oxigenului din apropiere