Il. OAMENII, SOCIETATEA $I LUMEA IDEILOR Secolul XX intre democratie si totalitarism, Ideologii si practici politice in Romania si in Europa INTRODUCERE Secolul XX reprezint& perioada din istoria omenirii in care principiile legate de democratie gi respectarea drepturilor omului s-au impus intr-o mare parte a lumii. Acelasi veac a cunoscut ins, si incdlcari ale drepturilor omului in tarile in care au fost instaurate regimurile totalitare. Partidele si regimurile totalitare au fost principalii adversari ai drepturilor omului si ai democratiei, intre 1917 si 1989, iar infruntarea intre democratie si totalitarism este una dintre principalele caracteristici ale secolului XX. IDEOLOGII $1 PRACTICI TOTALITARE jin perioada interbelic’ s-a afirmat o form nou’ de organizare social — politic’, totalitarismul. Originile sale pot fi cSutate in vechile guverndri de tip autoritar, scdderea nivelulu de trai, instabilitatea din primii ani ai perioade’ interbelice, reactiile faté de modul cum s-au pus bazele pacii au condus la aparitia unor miscari extremiste si la instaurarea in multe state europene a unor regimuri dictatoriale. in acest context, isi fac aparitia ideologiile extremiste: fascista, nazisté si comunisté Trasaturile specifice regimurilor totalitare au fost: controlul exercitat de catre stat asupra societatil; libertatea individului era considerabil redus3, acesta fiind supus autoritati statului; liderul atotputernic si partidul unic aveau un rol hotrator in statul totalitar; baza social a regi propaganda; coer wului 0 constituia masele indoctrinate politic cu ajutorul mijloacelor de controlul partidului si al statului s-a manifestat si asupra culturii si a societ8tii civile; in mentinerea regimurilor totalitare, un rol important I-a avut teroarea bazatd pe diverse mijloace de represiune; existenta partidului unic si a unui dictator in fruntea statului; lichidarea oricdrei forme de opozitie; toate regimurile totalitare erau adversare declarate ale democratiei si pluralismului, ale drepturilor si libertatilor politice individuale; toti dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler, puneau in migcare imense aparate propagandistice, avand drept scop, pe de o parte glorificarea imaginii conducdtorului suprem (cultul personalitatii), pe de alt’ parte atenta supraveghere a tot ceea ce putea influenta modul de gandire al oamenilor: filmul, ziarele, radioul, literatura;FASCISMUL migcarea fascist a aprut dupa incheierea Primului Razboi Mondial in conditiile tn care Italia se gsea intr-o crizd profunda; Y aceasta era sustinut’, att de populatia debusolata de rizboi si sdracie, cat si multi industriasi si bancheri care sperau ca noua formatiune politic’ si reprezinte o contrapondere la ideile comuniste; Y Fascismul a aparut in Italia si a imbracat o forma corporatist’. Acesta preconiza o societate organizat in grupuri profesionale numite corporat; ¥ pe plan politic corporatismul urmarea inlocuirea Parlamentului cu o adunare a delegatiilor corporatiilor, care ar fi trebuit in conceptia initiatorilor s& asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale; Y fascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a onoarei nationale; printr-o propaganda abil8, fascistii au urmarit in sufletul italienilor mandri de a fi demni urmasi ai Imperiului Roman. PRACTICI POLITICE: Fascistii organizeaz8 ,Marsul asupra Romei”, determinandu-| pe regele Victor Emanuel al lil-lea, care se temea de tulburarile sociale si demita guvernul si si accepte numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922. © lund mai tarziu, Parlamentul fi acord’ puteri depline, iar in urma alegerilor din 6 aprilie 1924, Camera Deputatilor devine majoritar fascist, asiguréndu-i lui Mussolini toat puterea. Mussolini a organizat statul dupa principiile corporatismului, activitatea sindicatelor a fost redusa la tacere, libertatea presei a fost suprimaté, activitatea partidelor p - adversarii politici ai regimului au avut de infruntat represiunea politiei politice fasciste (OVRA) si actiunile tribunalului special infiintat in 1925 care stabilea ani grei de inchisoare impotriva adversarilor politici ~ propaganda fascist sustinea cd a luat nastere statul corporatist care asigura prosperitatea tuturor categoriilor sociale. ~ pentru asigurarea maselor , I Duce” a impus adoptarea unor masuri si programe care s-au bucurat de sustinere popular’, a incercat s& controleze marele capital, s8 puna capt abuzurilor si coruptiei, a luat masuri impotriva Mafiei. ni externe § ice a fost interzisa. - antrenarea Italiei in agresi in Al Doilea Razboi Mondial, a determinat scéderea popularitatii lui Mussolini si retragerea sprijinului popular, a fost inlaturat de la putere in iulie 1943. NATIONAL — SOCIALISMUL (NAZISMUL) - ca ideologie nazismul a fost fundamentat de citre Adolf Hitler, in lucrarea Mein Kampf. - la baza acestei ideologii au stat nationalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul - nazismul a apérut intr-o perioada dificil pentru natiunea germana: Germania fusese invinsa tn Primul R&zboi Mondial, s-a considerat umil Germanii, considerau ca ,li s-a impus un dictat”, punea accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a onoarei nationale. 3 prin prevederile tratatului de pace de la Versailles.- Hitler considera vinovat pentru problemele economice si sociale ale Germaniei, sistemul democratiei parlamentare. Singura solutie pe care o sustinea Hitler era dictatura unui singur partid, condus de un lider providential, care s8 supund natiunea in numele binelui general - Hitler urmarea crearea unui imperiu (reich) care s8 germana ar fi avut nevoie de ,spatiu vital”( rasa germand era rasa ariand, considerata superioara), national-socialismul sustinea necesitatea cuceririi acestora prin razboi. Spre deosebire de Mussolini, Hitler a facut din rasism si in special din antisemitism o componenté esentiali a programului sau. Evreii erau gasiti vinovati de toate relele societ3tii germane si de aceea nazistii sustineau eliminarea lor prin exterminare. PRACTICI POLITICE: - printr-o propaganda abila, valorificand nemultumirile populatiei fat de greutatile din timpul marii crize economice, Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani Condus de Adolf Hitler a cAstigat alegerile in anul 1932. - preluarea puterii de cétre nazisti are loc in ianuarie 1933, cand presedintele Hindenburg I-a numit cancelar al Germaniei pe Adolf Hitler. - avand majoritatea in Parlament, Adolf Hitler a obtinut puterile dictatoriale in martie 1933, fapt ce semnifica sfarsitul republicii de la Weimar si instaurarea dictaturii naziste in Germania. - primele masuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii politici: toate partidele au fost scoase in afara legii cu exceptia partidului national-socialist, miscarea sindicala a fost distrus3, au fost eliminati adversarii din propriul partid (,noaptea cutitelor lungi”). - in anul 1934, dup8 moartea presedintelui Hindenburg, Hitler instalat in functia de cancelar, a preluat si atributiile acestuia, a fost investit cu puteri sporite, proclamandu-se fuhrer (conducator), = germanii au fost inregimentati in organizatii controlate de Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani precum Frontul Muncii, care a inlocuit sindicatele sau Tineretul Hitlerist (tineretul era educat in spiritul unui devotament fata de regim). - presa a fost cenzuratd, cultura subordonata scopurilor regimului, iar propaganda regimului prin publicati, radio, cinematografe s-a intensificat, = controlul regimului a fost instituit si asupra bisericii. Aceasta a fost supus’ persecutiilor din cauza valorilor promovate de crestinism, iubire si respect fata de aproapele tau, care constituiau contrariul valorilor promovate de nationalism-socialism. - temuta politie politic’ a regimului, Gestapo, supraveghea orice activitate. - regimul national socialist a transformat antisemitismul in politic’ de stat. A inceput discriminarea evreilor care au fost inléturati din slujbe, au fost supusi legilor rasiale (legile de la Nirenberg) si cérora le-au fost interzise drepturile politice si civile. Crimele nazistilor asupra evreilor nevinovati s-au inmultit, aga cum s-a intémplat in data de 9-10 noiembrie 1938, cand multi au fost ucisi in ,noaptea de cristal". in timpul celui de Al Doilea R&zboi Mondial, in anul 1942, regimul hitlerist a hotdrat s& aplice solutia final impotriva evreilor. Astfel, a inceput drama holocaustului (shoah) pand in 1945 fiind ucisi aproximativ 6 milioane de evrei proveniti atat din Germania, cat si dintdrile ocupate de nazisti in lagdre de concentrare precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek. cuprindd pe toti germanii, pentru c& rasaCOMUNISMUL - originea ideologiei comuniste se gaseste in operele lui K. Marx, in lucrarea ,Manifestul Partidului Comunist”, in care a fundamentat teoria ,|uptel de clasa” - Marx sustinea ci societatea comunisti se va edifica mai intai in farile dezvoltate, in care proletariatul va prelua pe cale revolutionars puterea de la burghezie. - Lenin a dezvoltat teoria marxist sustinand ci revolutia proletara poate sa ias8 victorioasd si intr- un stat mai putin dezvoltat cum era Rusia In conceptia lui Lenin, comunistii reprezinta avangarda proletariatului. ~ ideologia comunist’ promitea oamenilor o schimbare total a modului de viata prin realizarea unei societiti fara clase, in care sé fie instaurate egalitatea si dreptatea. = comunismul promova: a) desfiintarea proprietatii private si inl&turarea burgheziei; b) colectivizarea, nationalizarea si industrializarea; ¢) instaurarea dictaturii proletariatului, 4d) edificarea societatii capitaliste; - muncitorii de pretutindeni erau incurajati sé lupte impotriva statului capitalist si a tuturor inamicilor poporului PRACTICI POLITICE: ~ in februarie 1917 in Rusia a izbucnit revolutia. A fost instaurat un guvern provizoriu si tarul Nicolae al II-lea a abdicat. la 25 octombrie/7 noiembrie 1917 bolsevicii condusi de Lenin au declansat lovitura de stat de la Petrograd, consideraté actul de nastere al statului sovietic. - primul regim comunist s-a instaurat in Rusia in octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin. ~ intre 1918 si 1921 s-a desfésurat un r&zboi civil intre partizanii vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). - toate domeniile de activitate au fost organizate conform conceptiei lui Lenin, expusi in Tezele din Aprilie 1917. - bolgevicii au dezlantuit teroarea, orice forma de opozitie a fost desfiintat’, a fost interzisé functionarea tuturor partidelor, in afara celui comunist rus, denumit apoi Partidul Comu Uniunii Sovietice. ~a fost creat in anul 1917 politia politic’ a regimului: C.E.K.A., N.K.V.D., apoi K.G.B. - a fost suprimata libertatea presei, decretati munca obligatorie si infiintat’ Armata Rosie, cu ajutorul c&reia s-a asigurat ordinea interna sia fost respinsé interventia straina - in 1922 s-a format Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.). - teroarea s-a intensificat in perioada in care la conducere s-a aflat losif Vissarionovici Stalin (1924 - 1953). - Stalin a impus 0 economie centralizata si planificata: = in 1929 s-a trecut la colectivizarea fortatd a agriculturii c&reia i-au cézut victime milioane de SArani ce nu voiau si-si cedeze pamantul . = are loc industrializarea fortata si planificarea productiei prin planurile cincinale. = opozantii politici, fie au fost trimisi la inchisoare, fie in lagire de munca forjata (gulaguri) unde au murit milioane de oameni al= cultul personalitatii lui Stalin, a cSpatat proportii fr’ precedent, presa era cenzuraté, ‘intreaga creatie cultural se gasea fn slujba intereselor partidului comunist al Uniunii Sovietice si ale dictatorului - dup’ moartea lui Stalin, noul secretar general al partidului, Nikita Hrugciov, a dezviluit in 1956 unele crime ale lui Stalin si a condamnat cultul personalitatii acestuia, - in 1985, Mihail Gorbaciov, a initiat politica ,Reconstructie si Deschidere” prin care a incercat reformarea partidului si a statului sovietic. - aceste masuri au accelerat prabusirea regimurilor comuniste din Europa; in anul 1989 s-au prabusit regimurile comuniste, din majoritatea statelor europene. - in Uniunea Sovietic’ criza nu a putut fi depasit’, comunismul s-a prabusit, iar statul s-a destramat in 1991. CARACTERISTICILE DEMOCRATICE r ~ practica democratiei liberale implica existenta regimurilor constitugionale. - principalele trasdturi ale regimului democratic sunt: = principiul separatiei puterilor in stat(legislativa, executivd, judecdtoreasca) = suveranitatea poporului. Toate regimurile de democratie liberal considerau ci natiunea este sursa suveranitatii. Pentru punerea tn aplicare a acestui principiu, constitutiile au prevézut votul universal; = respectarea drepturilor si a libertatilor cetitenesti. intr-o democrati exprimare este un drept fundamental. Toate opiniile pot fi exprimate, chiar daca ele sunt sau nu favorabile guvernaril - alte drepturi si libertati sustinute de un regim democratic sunt: * egalitatea in fata legil; * libertatea de intrunire + libertatea presei. - pluralismul politic. intr-un regim de democratie liberal exist mai multe partide ce se infruntau periodic in alegeri - economie de piata si statul de drept; liberalé, libertatea de PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE - in secolul XX se mentin si se consolideaza regimuri democratice in state europene precum Franta si Marea Britanie. - Regimuri democratice s-au instaurat si in unele dintre statele nou constituite precum Cehoslovacia i se consolideaza in térile nordice precum Danemarca, Suedia si Norvegia. - Aceste regimuri au aplicat o serie de principii democratice astfel incdt putem spune ci sunt promovate practici politice democratice. - Practica democratic presupune existenta regimurilor constitutionale. ~ in Marea Britanie democratia parlamentard se consolideaza si prin adoptarea votului universal in anul 1918. - Pluripartidismul este consolidat. Pe scena politic’ s-au afirmat mai multe partide, un rol important avandu-| dup’ 1918 Partidul Conservator si Partidul Laburist. - Un rol important tn consolidarea regimului democratic in Marea Britanie prin m8surile luate, |-au avut prim-ministri Winston Churchill si Margaret Thatcher.- in Franta, intre 1918 si 1940 regimul democratic republican s-a caracterizat prin instabilitate guvernamentala = © practic’ politic’ cu rol important in consolidarea regimului democratic a fost reforma constitutionala din 1962 care a stabilit ca presedintele Frantei sé fie ales de cetateni prin vot universal, nu de catre un colegiu electoral ca pana atunci - Pentru a bloca ascensiunea extremismului s-au format coalitii de partide precum: Blocul National si Uniunea Nationala. - Dupa Al Doilea Rézboi Mondial a fost adoptat’ o nou’ Constitutie care instituia un sistem parlamentar clasic. = Aceste regimuri politice democratice au pus in practicd garantarea si respectarea_drepturilor fundamentale ale omului (libertatea individual, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate, dreptul la asociere etc.) IDEOLOGII $I PRACTICI POLITICE IN ROMANIA Pe parcursul secolului XX Romania, asemenea altor state europene, cunoaste att regimuri democratice, cat si regimuri autoritare si totalitare. Dup& Marea Unire din 1918, Romania face pasi importanti in directia consolidarii democratiei, Factori care au cont - adoptarea in anul 1918 a votului universal pentru barbati de la 21 de ani; - Constitutia din 1923, unde erau consfintite drepturi si libertti cet&tenesti si se preciza separatia puterilor in stat (legislativa, executiva si judecdtoreasca); - sistemul pluripartidist (au aparut partide politice noi, precum Partidul Tardnesc in 1918, dar si partide ale minoritatilor). S-au consolidat Partidul National liberal si Partidul National Taranesc; - mutatii produse in mentalitatea colectiva; - afirmarea spiritului civic; - diversificarea mijloacelor de informare; - eliminarea rotativei guvernamentale; - organizarea periodicd a alegerilor parlamentare; LIBERALISMUL - este 0 ideologie care s-a manifestat in cadrul statului de drept, intr-un regim democratic; -a sustinut separarea puterilor in stat, drepturi si libertati cet&tenesti, pluralismul opiniilor; - a fost promovat de Partidul National Liberal, sustinator al regimului democratic. - PNL reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare, precum si ale unor meseriasi si intelectuali; ~ in perioada interbelicd la conducerea PNL s-au aflat .1.C Bratianu (1909-1927), Vintild Bratianu (1927-1930), |.G. Duca (1930-1933), Constantin |.C. Bratianu (1934-1947); - organul central de presé era ,Viitorul”; - principalii teoreticieni ai ideologiei liberale au fost Stefan Zeletin si Vintild Bratianu; - liberalii erau adeptii politicii ,prin noi insine” (dezvoltarea industriei nationale, prin valorificarea potentialului economic si uman intern); ~ sustineau respectarea echilibrul social; - PNL era adept al democratiei parlamentare; - a dominat scena politica interbelica; la afirmarea democrat- de numele partidului se leaga: * inféiptuirea Marii Unirii " Constitutia din 1923 " legile de unificare legislativd, judecdtoreascé, a invataméntului; JARANISMUL - era sustinut de Partidul Jaranesc, care s-a infiintat in 1918. - acesta reprezenta interesele lumii satelor: invatatori, preoti, tarani; - intre fruntasii acestui partid se aflau: lon Mihalache, Constantin Stere, Virgil Madgearu; - tarnismul punea accent pe dezvoltarea agriculturii, pe ridicarea nivelului cultural al satelor; ~in plan politic se pronunta pentru realizarea statului tardnesc; - in 1926 are loc fuziunea Partidului Tarnesc cu a Partidul National Roman constituindu-se Partidul National Térnesc (P.N.T.) prezidat de luliu Maniu; -P.N.J. adept al democratiei parlamentare; intemeia doctrina pe principiul economic al ,Portilor deschise”; - dupé o intens’ campanie impotriva guvernului liberal, culminand cu Marea Adunare de la Alba- lulia din 6 mai 1928, national-taranistii au fost chemati la guvernare; - la alegerile din noiembrie 1928 au obtinut cea mai categoricd victorie electoral cu 77,76 % din voturi; - guvernarile dintre 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu marea crizd economic’, fapt ce le-a afectat popularitatea; - in 1933 au renuntat la politica, Portilor deschise”; - $-au pronuntat pentru apararea regimului democratic; Factori care au influentat in mod negativ democrati - subiectivismul unor politicieni; - abuzurile administratiei in timpul alegerilor in perioada 1919-1937; ~ regele a dizolvat de 8 ori Parlamentul prin decret regal, inainte de termenul legal de 4 ani, fapt ce a afectat regimul democratic; - legea electoral din 1926 stabilea ca partidul care obtinea minim 40 % din voturi primea 50 % din totalul_mandatelor in Adunarea Deputatilor, cealalta jumatate impartindu-se proportional intre toate partidele, inclusiv cel cdstigator; - amestecul tot mai insistent al regelui Carol al ll-lea dup 1930 in activitatea de guvernare cu scopul introducerii regimului de autoritate monarhic’; - ascensiunea organizatiilor de extrema dreapta, fapt care a condus la practici antidemocratice precum: amenintarea, santajul, violenta, crima (asasinarea lui |.G. Duca in 1933, Armand Célinescu {in 1939, Nicolae lorga in 1940);EXTREMISMUL IN ROMANIA a) NATIONALISMUL - era ideologia extremei drepte, reprezentat de Liga Apardirii National Crestind, intemeiata de A. C. Cuza in 1923 si Legiunea Arhanghelului Mihail, infiintat de Corneliu Zelea Codreanu; ~ aceste formatiuni nu se bazau: * peo ideologie clara = promovau antisemitismul, anticomunismul si misticismul + foloseau formatiuni paramilitare, care adeseori recurgeau la violente + promovau ura si intoleranta + se pronuntau impotriva democratiel parlamentare Liga Ap lational-Crestine - nua reusit s& se impuna pe scena politic’; - membrii acestor organizatii proveneau din réndurile burgheziei roméne aflata la concuren’ cu cea evreiasc8, din randurile intelectualilor, al studentilor, al tSranilor si al oamenilor sraci; ~a fuzionat in 1935 cu Partidul National Agrar, forménd Partidul National Crestin; - acest partid a jucat un rol modest, fiind folosit de Carol al lI-lea in manevrele pentru instaurarea regimului autoritar; Legiunea Arhanghelului Mihail - legionarii spuneau ci responsabi guvernamant sia partidelor politice; - erau adepti ai regimului totalitar; - propuneau solutii radicale, precum stergerea datoriilor facute la banci si cimatari, starpirea hotiei, ameliorarea situatiei materiale a populatiei; - pentru atragerea cetatenilor, foloseau diverse modalitati: procesiuni religioase, repararea sau construirea unor biserici sau troite, organizarea unor tabere de muncé, cantine si magazine pentru muncitori; - Garda de Fier, constituita in 1930, a fost interzisé de cdtre guvernul liberal la 9 decembrie 1933; - la 29 decembrie 1933 il asasineaza pe primul ministru |.G. Duca; ~ in 1934 participé la viata politica sub numele de ,,Partidul Totul Pentru Tara”; - la alegerile parlamentare din 1937 legionarii s-au situat pe pozitia a treia cu 15,57%, intr-un context favorabil; - in1938 toate partidele politice sunt dizolvate prin decret regal; - legionarii au ajuns la putere in septembrie 1940, au instaurat un regim dictatorial, au promovat politic’ profund ant tea dificult8tilor din tar’ apartine sistemului democrati jemocratica;b) COMUNISMUL (EXTREMISMUL DE STANGA IN ROMANIA) ~ a fost reprezentat de Partidul Comunist din Romania (P.C.R.); ~ acest partid a fost infiintat in 1921; + comunismul urmérea: + instaurarea dictaturii proletariatul + lichidarea proprietati private + nationalizarea mijloacelor de productie si trecerea lor in proprietatea colectiva; ~ acest partid nu a gasit sustinere in Romania din mai multe cauz = numarul mic de membrii; + numérul relativ mic de muncitori; * idelle nerealiste din program; + puternicul sentiment de proprietate al t4r8ni - Partidul Comunist din Romania era o sectie a Internationalei a Ill-a Comuniste, aflat& in slujba URSS. -P.C.R. a sustinut ci Romania este ,stat multinational” si instiga la tulburari, mai ales in Basarabia; ~ acest partid a fost scos in afara legil in 1924; -Intre 1924 si 1944, actioneaz’ in ilegalitate; ~ influenta sa este restrans’, partidul avand circa 1000 de membrii, cei mai multi provenind din rndul minoritatilor nationale; CONCLUZII ‘jin confruntarea dintre democratie si totalitarism in secolul XX la nivel european, au triumfat regimurile democratice deoarece au garantat si respectat drepturile si libertatile fundamentale ale omului Principiile democratice au permis progresul in toate domeniile deoarece asigura participarea tuturor membrilor societatil S-a impus superioritatea ideologiei democratice in raport cu ideologiile aparute de-a lungul istoriei