Iarna Soarele nu se mai arat.

Crivul i gerul dau trcoale i au mbrcat n hain de promoroac braele subiri i golae ale copacilor. Totul este ngheat ca un patinoar. Brazii n uniform imaculat stau ca strjerii pe marginea drumului. Milioane de ngerai ncing brie i hore, jucndu-se n vzduh. Dac priveti atent, cazi n genunchi ca n faa unui mre tablou, dac asculi, te lai nvluit de minunatele sunete, ca la un concert. Oare e un vis? Totul amorete ca i cum timpul s-ar opri n loc. Din lumina lunii apare o prines cu rochie ca de mtase, cu prul lung avnd o coroni de stele argintii. E zna Iarn. Privete linitit i zmbete. Zmbetul ei mic i suav ar bucura pe oricine. Cu elegante piruete i mprtie trena de criv i ger peste lume. Se ntoarce i dispare n lumina lunii exact la fel cum a i aprut. Iarna este maestrul care a realizat acest minunat tablou i care a compus simfonia!