Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Viktor Schauberger Natura CA Profesor CA

    Uploaded by

    Corina Farago
    12 views74 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views74 pages

    Viktor Schauberger Natura CA Profesor CA

    Uploaded by

    Corina Farago

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 74
    NATURA CA PROFESOR Onoud infelegere asupra legilor naturil Viktor Schauberger Callum Coats Colectia STIINTE DE FRONTIERA Consultant stiintific Dr. EMIL STRAINU NATURA CA PROFESOR (Onoud infelegere asupra legilor naturit Viktor Schauberger Texte culese si adnotate de Callum Coats ‘Traducere: Nicoleta Radu Editura VIDIA Bucuresti, 2013 "Nature as Teacher: How | Discovered New Principles in the Working ‘of Nature/Viktor Schauberger (© The Heirs of Viktor and Walter Schauberger inwoducere sinote de Callum Coats Colecivde redactie Redactor-sef: Nicolet Radu {Coordonator de redacie lai Trockcere$redoctore: Ncoleta Radu (Corectur tation Tehneredactare: Mariana Rabinc® Copeta: Sorin Trandate Descrierea Ci a Billoteci Nationale 2 Romdniel SCHAUBERGER, VIKTOR [Naturaca profesor: O nou inelegere asupralgiornaturi/itrod terte eulere si adnotate de Callum Coats, trad: Ncoleta Radu Sucureti: Vila, 2013 Index ISeN 978-605-8414-10.2 | Coats, Callum (antologs pret.) 1. Rady, Nicolet (trad) sa Natura ca profesor: © noua infelegereasupraleilornaturt 138972 -606-8416-10-2 (© 2013 edtura VA ‘Adrosa: OP 6 ~ CP 41 Bucuresti Internet: wwwidiao Email offce@vidiare “Toate drepturile asupra aceste ei sunt rezervate Eitri VIDIA. [Néio parte 9 acest volum nu poate fi eproduss, in nici forms, ra permisiunea serisd a dtr VIDIA. IOWA este marc Ivegistrata a Xposed Media SR.L. Cuprins Introducere de Callum Coats ‘Sires L-TRUDA NOASTRA NESABUTTA (1933). 19 Realizarile secolulu al XX-1ea. Progres prin transformarea atomulu, nna prin distrugerea li! Ciclul intrerupt ~ cauza crit Natura se autoprotejeaz’ Legite natur s Procesele ritmice ae natal an Natura actioneaza numa indirect... Fntrebati pent $1058 ener Greseala civlizasii.. t Calea spre fee eneray. Despre microorganisme.. ‘Apa in ritualur, tn viaga cotidiana sin medic. Truda noastr3 nesibulti ~ Concluai Si fnceapl revolufial nn UL, NATURA CA PROFESOR... Natura ca profesor. = Bubuiturile din lacurile Od... . Vulturul-pescar... Leagan Pastravul Boul... Busteni3ipietre care danseaza, Schimburie reciproce de substange care au loc ALU en aes a 5 NATURA CA PROFESOR IIL PRIMELE APLICATI ECOTEHNICE .. 99 Primele aplicatiiecotehnice 99 Experienga se dobandeste doar prin perseverenti $1 CFU ener eco] Dramul sinuos spre ingelepciune meres Excomunicarea ~ si micile tzvoare gerpultoare.nn.u123 Intarcerea fa cultura... 134 IV.GENEZA APEL, i s 149 Ce eae 149 Cresterea ur-productiei mee 163 Temperatura $i miscarea apei ST) Floxul biomagnetismului 7 an Detronarea stimu 192 ‘Apa~o enigma cirei rezolvare este la fel de ‘ndepirtati ca stelele 2 see 94 Distrugerea calitSii ss 197 Feromenul energetic care are loc deasupra zonei lear. aaa) Stapanirea lumii prin distrugerea calitii oo 202 Repulsatorul si supraabundenfa de hran snc 204 V. DESPRE ENERGIE, (QUA $I MISCAREA NATURAL. 0 209 Forma noastra de miscare este gresita 209 Viitoarea era bioecotehnica. sn 19 Miscare $1 OF ME. . 224 Tehnologia bio-ecologica Strivechiul secret al atomulut.. Procesul imploziv al respirasie.. Secretul atomului - Goncluzit.. i Forja vitala si energille dataitoare de fort. Generarea mecanicd a forsei vitale cuprins Existd migcare perpetua?, - Miscarea Pamantului ~ Urscauza radiatillor ~ Renasterea vieti : ata Secretul formel OVOIEALE wn snnronnn " VL SINTEZE ORGANICE onsen Sinteze organice Falsa viziune asupra lumit, Cresterea si producerea semingelor ca scop natural al CVOIUEIC nnn Sinteze formatoare si sinteze distructive Administrarea gresita si defectuoasa. Echivalentul mecanic al cSldurii Cunoastere si sting’, nee Activitatea naturalistic... Goethe ca biolog.... Crearea de impulsie si expulsie prin miscare cicloidala. ey Fizica si metafizici, 2 O ingelatorie criminali... a Nasterea elementelor de baz’ sia materiel subiile. Grupul elementelor metafizice de presiune . Grupul elementelor metafizice de tracgiune sau de SUCHUME on O explicayie generalé a -miscai Sinteze organice ~ Conchuzii it plasmalitice AA a tee 263 270 277 277 279 282 284 288 289 B91 392 294 295 297 300 302, 305 306 809 314 321 Introducere find scriu aceste rinduri, lumea este cuprinsi de ‘manifestiri cataclismice crescande de perturbare $i dlstrugere a proceselor, de alte] ordonate, ale naturi, Din rapoartele i relatiile pe care le primim aproape zilnic, atat din jard, cit si din striinitate, reiese cd trebuie si devenim constienfi de anumite deregliri periculoase tn funcyionarea natu In aproape toate fare se nregistreaza catastrofe nemaiintalnite, tot mai violente si mai extinse: tormade, plo torensiae,inundagi, seceti cutremure, citer de zipada in anotimpuri nepotrivite si valori termice extreme. Toate acestea sunt insojite de plerderl enorme 5 de mult sufering, Lupta pentru supravieyuire 5 foametea sunt in crestere; lor li se adaugé aparisia unor boli despre care nu s-a mai auzit pind acum, Cele mai multe dintre aceste evenimente care pun in pericol viaga omulul, asa-numitele ,dezastre naturale’, nu sunt opera naturil Dimpotriva, ele sunt rezukatul nemilocital reselilor pe care Je fac oameni, care repudiaza cu aroganfi sau nesocotese de-adreptul loge sublime ale naturisinteracgiuile subtile care au locla toate nvelurileintre clementele care aeituiese viaga La toate tulburarile climatice trebuie sf adaugam 51 factorii in mod evident creaji de om. Raurile si oceanele lumi NATURA CA PROFESOR, Vitor Schauberger Jo, NATURA CA PROFESOR ccad treptat din cauza poludril cu substanje chimice. Pestii si alte vietdji acvatice mor. Alte animale sunt pe cale de disparitie sau au disprut deja, Prosiunea la care este supas mediul inconjuritor creste tn ritm rapid, prin defrigarea excesivi a terenurilor,incendierea necontrolats a pidurilor, seSderea ~ din cauza poluarii atmosferice ~ a calitigi Junvinii care ajunge pe suprafata Pamantulul si prin saturarea tuturor fiinjelor vii, pan la cele mai mici organisme celulare, cu un cocteil de emisii electromag netice cunoscut sub denumirea de ,clectrosmog” Tot acesti factori au, fra indoiald, un efect negativ asupra informa siiler bioelectrice si biomagnetice care rispund de buna funesionare a metabolismului delicat al eelulelor, fapt care conduce la disfunctifizice sla anomalli. Acest lucru nu ne afecteaza doar bunistarea fizic’, ne afecteaz3 comporta- meatul si abilitisile mentale, iniiind astfel un declin al moravurilor $i al capacitagii noastre de a gandi creativ. In ‘opinia lui Viktor Schauberger, un creier ciruia constitutia fizied si puterea intelectuala i-au fost afectate in acest fel ‘este incapabil si injeleagi interdependenjele cauzale dinamice care au loc in natur’, Prin actiunile nesibuite ale oamenilor, Pimantul devine tot ‘maiinstabil, jaraceasta instabilitate se reflect in instabili- tatea crescindii a institusiilor umane. Aceste evenimente alamante vor continua totusi si se extindd si si se intensifice intr-o maniera greu de constientizat in prezent daci nu se instituie masuri de remediere pe scara larga 5i citmai curand posibil {Intrucit procesele din natura sunt interdependente, efectul sinergetic al tuturor activitajilor distructive care au loc in prezent poate si ating’ o magnitudine care si depiiseasca Introducere n inimaginabil de mult fora stimlilor individuall, Dact presupunem cf Pamantul este o sfer cu diametrul de un metru (1 000 de milimetri, atunci mezosfora care defi- neste in mare parte spafiul nostra vital, vaavea ofnaljime de aproximativ 10 mm, Fiind un organism viu, PAmantul respi s pulseaza, Cala toate celelaltefnge vi, convulsile fizice potsiconstitulesimptome ale unorboli prin urmare nu trebule neghjate. In conchize, la aceasté scar’, o und aproape imperceptbils, cu 0 indlgime de 1 mm, care se rostogoleste pe tot globul nu e cova de neconceput. in termeni reali, aceasta ar reprezenta un val de flux cu 0 inalyime de aproximativ 655 km. Un asemenea tsunami ar {nsemina disparigia Pimantul Este necesar si scriu aceste Iucruri pentru a scoate in evideng’ situayia precard in care ne aflim astazi si pentru ‘a spor' interesul public pentru remedierea urgenti.a aces tel situafil, Dac vrem si schimbam intr-un mod durabil ‘cursul descendent al lucrurilor, trebute si reinvayam si simim natura, s8 i ascultim vocea si si fim atengi la mig. cirile el subtile,O parte din aceast conectare la natur?, de mult uitata, trebuie si o invigim de la Inceput. ,Trebuie’, ‘aga cum spune Viktor Schauberger, si percepem lumea nu ca pe o acfiune, ci ca pe 0 reacfiune™, pentru cl numai asa vom putea si ajungem la adeviratele cauze ale lucrurilor si si Injelegom pericolele care ne ameninga asta Desi ‘unele cauze au Inceput si fie descoperite, motivele care stau la baza lor, cele mal importante si cu cea mai mare Influensa asupra rezultatelor, nu au fost cercetate pai in prezent. ura to Gur’ arhvee Sehaubergr (ned) 2 NATURA CA PROFESOR Cum am ajuns inst in aceasté situajie precars? In secolul al XVi-lea, nainte de dezvoltarea stingei si tehno- Jogici, oamenit trSiau tnte-o mai mare armonte cu cicluile, pulsajile si migcirile mal subtle ale energilor din natura Dispunand de pusine obiecte si miloacetehnice, societatea avea un caracter mai organics se ineadra in lumea natural ‘mal bine decit societatea contemporani, Oamenlierau mai sensibili a evenimentele si misearle energllor din natura Oats cu dezvoltarea treptatd a stingei,aceasts legiturd strdnsi cu fenomencle naturale sicu cauzele percepute ale acestora s-aplerdut tot mai mult, pe masurl ce metodolo- git materialist’ a stingel a dobandit amploare gia fost aplicath pe scar largi. $tiinga nu s-a interesat deca de cauzelefzice ale unui fenomen, de ceea ce putea fi observat direct. Atribuia unor evenimente cauze care, in realitat, ceru efectele unor cauze nevizute, Pe misura ce stiinga a devenit mai sofisticati ea s-a fnstelinat de natur’ si a Inceput si aprecieze tot mai pugin tiparcle fundamentale ale acestela. In contextul acestel abord3ti rationale, mate- ridlist, au aparut un limbaj so terminologie tehnica apte si descrie cu mare precizie efectele mecanice $1 fizice studiate, dar incapabile si redea adevaratele concordanje incrinsect legilor naturale. In concluzie, stinja putea si descrie efectele externe, dar nu si cauzele interne reale ale feromenelor naturale, Unul dinte principalele neajunsurl ale acestei inabiliti este nefajelegerea naturiiesensiale a pei ~ ca sursi a vieit~ sia modului fn care aceasta ar ‘uebul tratatd, Totusi, prin prisma dezastrelor menfionate smai sus, publicul a inceput s8 constientizeze importanga pei, sf se preocupe de existenja resurselor de apa si, mat ales, de calitatea ape. Introducere 13 Paradigma pur economic’, produs al unei stiinge materia- liste, care guverneazi toate activitagile prezente ale omenirii nu va rezista pe termen lung, pentru ci nicio economie, de orice tip ar fi ea, nu se poate sussine decit dacii exist din belyug apa curatd, nepoluatd si o vegetasie viguroasa. Aceste elemente au reprezentat dintotdeauna baza existengei si a evolutiei. Dezvoltarea paradigmei economice a dus la extinderea si impulsionarea conuni- cafiilor, cu ajutorul cdrora camenit reusesc si alle rapid despre evenimentele care au loc la nivel global, dar dezavantajul este ci lumea a ajuns si fie fascinata si si alba {ncredere totald in puterea tehnologiel Goana permanent dupa tehnologia 51 stinja de ulsima generafie a condus la ignorarea crescinda a energillor si proceselor naturale, Din acest moti, limbajul nostru nu a ‘reat niciodata expresilcare si defineasc& lucrurile aatu- rale intuite, simgite sau percepute in alt mod de persoanete aflate in armonie cu natura, In ciuda mule-trambgatet noastre tehnici-sofistica, dar unilateral ~ adevarul este i am devenit mai primitivi decat populatile asa-zis ,pri- itive" din piduril strivechi, care traiesc in stransilegitur si armonie cu natura, Accasté inadecvare a limbajulut creat lui Viktor Schauberger probleme considerable in {ncerearea dea descric cu acuratefe tot ce percepea, pentru €f, spune ol, este extrem de grew s& disting! conceptele contemporane de cele necesare aici, pentru care nu exists ferment tehnic.. Intrucdc nu exist o terminologie exact, este nevoie de 0 parafrazare complicata pentru a descrie ariginile i cauzele de ordin superior ale misc formavit {In consecingd, suntem nevoii si fotasim terminologia ‘moderna (i adesea inadecvata). Dac apeldm la ghilinele, u [NATURA CA PROFESOR. termeni capa alte sensur sau inglesur. In aceasta privinga 1a pot face nimic: Vor trebui si fe crea termenielocventi care si deserie acesteconcepte nol"? Desi s-a stradut si fle cat se poate de clar in explicai, Schauberger a recunoscut:.Pufni vor inglege sensul ofr ‘asilor mel! Uni isi vor face o idee vag ..] Doar ceicare au ability intuitive excepsionat, deci cei cu inlinaii ar- tistice, vor putea sa tnfeleaga acest mod de gindire extrem dl complicat'® Unele dintreacesteewvinte noi a fost dea create si vor f explicate n momentul fn care apar in text. Reabilitarea acestei planete edt inc mai e timp reprezint& ochestiune urgenti. in acest scop este necesar’ o cunoas tere noua 5i profunda a naturil,astfel incat orice acjiune de remediere si fie in armonie cu legile naturii, Din fericite, un segment considerabil din acest drum nou si fascinant a irsotim pe Viktor Schauberger in caltoria sa inisiaticd in zona unor energii si fenomene naturale care ping acum au scipat simfurilor noastro, Cu cat mai mulfi oameni con stientizeaza aceste noi posibilitati sili se dedica activ, cu atit va fi mai mare forga de a le pune urgent in practica, pentru ca situagia este intr-adevar disperata, ‘Asadar, din paginile care urmeaza vom dobandi cunostinje complet noi despre lucrarile misterioase ale naturil, Ele ne vor deschide o multitudine de posibilitaji noi pentru a hin Organic Syntheses revista Implosion ne. 22 (no) "Din ein spetala a Monsch und Techni volumal 3, sesionea 74,1998 (wet) ‘bin, The Trout Motor rests Implosion wr. 111 (a. 86) Introducere 6 Ingelege cum si ne reorganizim activitatile fn aga fe inca eles fie In armonie cu egitenaturil, Vom vedea eum Viktor Schauberger a fest indrumat ca si fie exact in locul potrivit sila momentul potrvit pentru a vedea desfsurarea unor evenimente altminteri de neimaginat, Participand laaceste evenimente, ela reusit treptat s& perceapa si s3 injleag energlile superioare de formare si control eare onganizeaz si dinamizeaza existenta fizic. fn felul acesta, Viktor Schauberger a reusit si ale&tulasc’, bucata cu bucati, 0 paradigm’ complet noua despre mediu, paradigm’ care ne va ajuta foarte mult si stopim un dedin altel ireversibi. Revelasia treptatd a acestor noi concepte pe care am avut-o pe masura ce traduceam m-a motivat si traduc toate materialele pe care le-am avut la dispozigie, Am sinit c& nu e totul pierdut In mod ireversibil, c& exist’ o solugie pentru a scdpa din situasia dificil in care ne aflam la nivel mondial, In sfarsit, se pare ca exista raspunsuri la multe dintre problemele cu care se confrunt omenirea, Doringa dea descoperi mai mult mi-a alimentat in permanensi centuziasmul. Am devenit insetat de acest nou tip de ‘cunoastere si sper din tot sufletul sil stimuleze si pecititor aga cum m-a stimulat pe mine. Callum Coats, ‘mai 1998 Surse Sursele articolelor din acest volum sunt urmatoarele: -Truda noastra nesabuita” Scris de Viktor Schauberger intre anti 1932 $1 1933, a fost publicat intial Intz-o carte in doud parji intitulaté ,Truda noastri nesabuiti ~cauza crizel mondiale’, cu subtthl,Progres prin transformarea atomului, nu prin distrugerealui” (Unsere sinnlose Arbeit ~ die Quelle der Weltkrise. Der Aufbau durch Atomverwandlung, nicht Atomzertrmmerung’). Partea ta apirut pentru prima dats fn 1933, iar partea a lla, in 1934, Ambele parti ale lucrri! au fost publicate de Editura Krystall- Verlag Gmbll care, din cauza dificultagilor financiare, a fost ‘nchisi tn aprilie 1939 de FranzJuraschek, directorul de atunci ‘Mensch und Technik ~ naturgemi Denumiti initial Kosmische Bvotution sau Evolugia cosmicd, revista german’ Mensch und Technik ~ naturgemd(Omenirea 51 tehnologia - in armonie cu natura) este finantati din con- ‘ribusii private si publicata de Gruppe der Neuen (Grupul celor Noi), care tsi propunea si analizeze teorile lui Viktor Schauberger sisi le interpreteze stiinpifi. Volumul 2 din anul 1993 este dedicat in intregime transcrieri recent descoperite (lainiceputul anilor 1990) a unui caiet compilatin 1941 de un elvesian, Arnold Hohl, care relateazavizitele pe care Ile-aficut lui Viktor Schauberger in anii 1936 si 1937. Din acest volum sunt extrase pasajele din prezenta carte, NATURA CA PROFESOR Vitor Sehauberger = 8 NATURA CA PROFESOR Implosion Implosion este o revisttrimestrial3,fnantati din contribu private, care se adreseazi nespecialistilor. Initial a fost publi- caté de Aloys Kokaly, prin anul 1958, iar prezenta ajuns la editia cu numSrul 122. Kokaly a tnflinfat si Verein zur Forderung der Biotechnik eV. (Asociagia pentru Promovarea Biotehnolegied), special pentru a analiza si evalua teorille lu Viktor Schauberger: Revista Implosion si-a propus si pro- moveze diverse scrieri ale lui Viktor Schauberger, Kokaly ddefinand multe dintre ele tn original Arhivele Schauberger Constituind cea mai mare parte a mostenirii ui Viktor Schauberger, acestea sunt arhivele private ale familie! Schauberger sale $colii Pitagora-Kepler din Lauffen, lingi Bad Ischl, fx Austria Superioar. SS I. TRUDA NOASTRA NESABUITA (1933)° Viktor Schauberger a vorbit adesea despre imaginea ideala unui oma liber, imagine pe care a preluat-o de la animalele sdlbatice evoluate care, iner-o naturd liberd si netulburatd, nu cunosc foamea si dependenga. «Niciun cerb nu are nevoie sé-i dea mité altuia» — cu alte cuvinte, nu exist nici depen: denfa, nici exploatare.” (loys Kokaly, evista Implosion nt 47, p. 18) Realizarile secolului al XX-lea j nn ziua de azi ne-am obignuit cu ideea ci milioane de ‘mai pot castiga existenfa prin muned cinstita. Acti oamont trebuie si abyina cole necesare vei scormonind prin gunoaie ca animalete, cersind, furand, inseland sau chiar omorind. Din cauza ca si-au pierdut 5 Truda noastrlnestbut estecea ma long dntre serie epublica de Viktor Sehauberger. Aici nu este reprodust Integral frueit uncle fragmenteau fest introdusein ate volume, in funefle dete sbordat, Cele fare se referd in mod specie Ia api au intra in The Water Wirard® (C¥iajtorul ape’ aparua ature VIDIA nan! 2008) tar celereferitare Ja padur tn che Fertile Earth (In eurs de apie ta Eitura VIDIA), reapectiv volimele Ii It din seria -Ecotehnalogl Tn aceast seciune Introdutvs au fost incluse scurtepacae din alte ucrr, ea mentionarea surtelor Sectunea se nchele cu conclunilelaTruda noastnessbuit NATURA CAPROFESOR Viktor Schauberger 2 [NATURA CA PROFESOR {increderea In metodele 51 obiceiurile actuale $1 considers ‘cd educatia este inutili, copili nostri se grupeaza in gist se Inarmsaza si se pregitesc si igi ocupe prin forfi locul care li se cuvine in societate, Ai, cind spitalele si azilurile pentru persoane fird adpost sunt suprapopulate, cand numarul pacientilor din clinicile de dezintoxicare si sanatoriile de boli nervoase este in continua crestere, iar sinuciderile se inmultese, este de infeles c& nicio persoana intreaga la minte nu mai di cre- zare promisiunilor desarte ale liderilor nostri, Oamenii rafionali i-au dat de mult seama c& daca nu se va renunja definitiv a doctrinele si practicile economice actuale, doar ‘0 decimare a populagiei mult prea numeroase, un genocid bine organizat sau, ca si mi exprim mai frumos, doar un izboi modern ar mai putea si taie acest nod gordian, ‘Aspectul cel mai notabil al acestei probleme este ci nici instigatorii acestui razboi aparent inevitabil (care nu par preocupati decit si-si salveze propria piele), nici tinerii nostri (care par hotarai si se lepede de ceea ce vi percepa fio viafa inutild si lipsit’ de viitor) nu constientizeaz’ c& acest saccificiu este zadarnic. Cu alte cuvinte, anihilarea Infloritozre, aproape suicidari a maselor disperate folo- sind gaze toxice sau alte arme este absolut inutil Ambele tabere sunt incapabile si injeleag’ ci acest scenariu, imposibil de echivalat cu o evolusie culturala, nu este decit efectul secundar si pe deplin natural al in- terventiei unei forje cu mult superioare, o forsi care are la dispozitie mijloace complet diferite. Aceste mijloace sunt ‘elementare 51, ceea ce este mai important, funcfioneaz mai drastic decit toate armele de rizboi pe care le-a conceput vreodatd mintea omului. Daci am ficinstti,am recunoaste Trude noostré nessbuits a ‘c& tocmai de la mintea omului am asteptat cu toil solugia pentru a iesi din acest liao. ‘Si-i lisdim pe reprezentanyii generasiel vechi si flosofeze, sd atragi atengia asupra cunoasteril lor reductioniste i aasupra cligeelor goale de care aceasta face wz. Si-ilisim $8 ridice in slivi pretinsul progres pentru ci, tn ultima instanga, ténara generatie este pe deplin indroptasita s& nu mai alibi incredere in calitajile strmosilor care au dat nastere unor asemenea urmasi. Tinerii au dreptate end refuzi si urmeze ordinele false ale liderilor rastri intelec- tual, care ne-au adusin acest dezastru, In ciuda presupusel superioritati a culturii sale tehnologice, lumea civilizat’ a ajuns intr-o asemenea stare de decidere etic’, incit este incapabili si observe ci acest declin fizic $1 moral nu este altceva decat o disolugie culturali progresiva, Cea mai sfanta avere a omenirii,libertatea dea gandi, de a actiona si de a simi, va filiteralmente cileatd in picioare de oameni care nu au fost niciodaté in stare si intervind In mod pozitiv. Intr-o asemenea situatie, nu conteazi cirei grupari fl sunt afiliagi acesti lideri, pentru ci peste tot ‘oamenii se simt oprimafi. in genera, sa plerdut perceptia interioars a cauzelor reale si, odati cu ea, ultima sansa a unor masuri cu adevarat eficiente, Mai mu't decat atat, cei care dejin puterea, incapabili si-s1 formeze opinil proprii, trebuie si se bazeze in permanent pe sfaturile asa-numitilor experi, care sunt el insisi victime ale une ‘educati inferioare generalizate. Prin urmare, ei nu suntin stare sd infeleaga ci tocmai sfaturile lor, $i acfiunile care decurg din ele, sunt cele care vor transforma Inevitabil acest Pamant intr-un iad, deslar putea foarte aine sa fie un paradis. 2 NATURA CA PROFESOR. Daca omenirea nu fg va reveni in curdnd si nu igi va da seama ci a fost dezinformata si indus’ in eroare de liderit sl intelectual, egile predominante ale naturi (cu justigie poetic) vor acfiona cu sigurantd pentru a pune capat asa cum se cuvine acestei culturi concepute intr-un mod absurd, Din pacate, vor trebui si aibi loc eatastrofe ifio- Fitoare saudezvaluiri socante pentru ca oamenii si constientizeze ci groseile lor sunt cele care i-au adus la ruind, Aceste greseli sunt foarte greu de Indreptat tocmsal pentru ci au fost eomise de cei care din puterea fn lc si Ii recuroasca vina, aceste instituji si persoane, intot- deauna preocupate Si-si apere interesele, vor accepta sh ‘moar milioane de oameni mainte dea admite ci au gresi Cu toate acestea, nu s-a ficut decat un mic pas spre des- coperirea cauzelor, pentru cd o mulfime de asa-zisi experji se coalizeazi impotriva oricarei incercari sistematice dea corecta aceste resell. Acesti expersi se simt datori si pledeze in favoarea direcjici pe care au impus-o, pentru ci asa igi ciptiga existenga gi vor si alba traiul asigurat pana Ja sfargital vieyi. Totusi, chiar si acest obstacol ar putea ft depagit dac’ greselile s-ar limita lao anumit ramura a industriei. 0 analizA amanunsita a greselilor frecvent comise de-a lungul secolelor roleva cit de mult dauneaza principiile gresite si practicile corupte. Analiza evidentiaz’ crori culturale, tehnologice si economice atat de grave, {neat nicio ramurd a industriel nua mas neafectat3. Nici nxcar ur. expert parfial in necunostingi de cauzi nu poate flabsolvitde vind, indiferent de domentul in care activexza, Trebuie si udm in calcul de la bun inceput o opozitie puternica. Ar fi absurd sd ne agteptim la vreun sprijin din partea expertilor cand, data fiind situatia, este evident c& fiecare dintre ei ar fi ameninat. Dar acest obstacol nu ar Truda noastrnessbuits 2 trebul si fle un motiv de alarma, pentru ci pe noi nu ne intereseaza binele catorva, ci existenfa intregil omeniti care 4 fost ingelata, Atitudinea tinerilor de astizi constituie cu siguranja 0 dovad3 cari ci omenirea inci mai este sinatoasa din punct de vedere moral, Tinerii militeaza vehement Impotriva semnelor deciderii care apar la tot pasul si refuzai sa meargi nepisatori pe drumul spre rizboL care ne-a adus in acest impas economic si cultural. Insi nu vom obtine nimic doar prin opoziie. Tineretul nostru nu va inserieo victore decat in momentul in care vor fl identiticate cauzee si vor fi dezvaluitegreselile pe care le-am Ficut noi $i generatile de dinaintea noastr, greseli care au aruncat himea in ghearele dezastruul. Din acest moty, tof cei care percep gravtatea stil de Faptau datoria sfanti sa lase deoparte interesele personale si si participe lainkiturarea definitva a acestor greseli. Aceeasi datorie oare oriee om care suspecteaza ci a ost comis © areseall. ea mai ficients modalitate de a indreptaacostegrepelie 8 Informam publica larg despre pericoele majore ale tinorrafonamentedefectuoase si despre imitate de a urmarl oblectivele actual, Siacistbogap uteri slab Taolalt of trebue sine lism cupringi de indotald i de a jstificatd nefncredere, Inluenjind cercuri tot mal larg aceast attudineva provoca in cele din urm populael un Sentiment de autoconservare, Oda trezit acest sentiment nu trebuie lsat s% disparé pind cdnd oameni (gin con- Secinf, Dumnezeu) nil vor f facut eunoscut verdict Din momentu acela ei vor porni de la zero si vor actiona pentru a schimbahucrurilefn bine Int-adevir ar putea Sh fie o sarcind ingrath si informeri marea mas a popula despre pericoeleiminente pe care oamenit na 1% [NATURA CA PROFESOR le vad sini nu vor sie vad Ins, chiar dacd poate fi inuti 38 le arajioamenilor infiorstorul Menetekel care pluteste deasupr lr, meri si incereim, Cl putin copiiinogti gi tofi oamenii care mor neajutorati in spitale ar treba informati ci sunt victimele istriei sale culturil actuale care decarge din a Asadar scopul prezentel lier esi trezim in publicul larg acest sentiment al autoconservari. Daca reusim si trezim © premonijie instinctivi a cumplitulus pericol care ne pndeste so asociem cu neincrederea latent care exists fn fiecare om, atunct nici problemele care afecteaz prestigial cercurilor condcitoare, nic temerile acestora ¢u privite Ia soarta lor nu vor impiedica omenirea si se salveze, in cele din urma, de la autodistrugere. Scopul acestor explicaii generale nu e si dezbati pe larg nume- Toasele semnale scoase la lumina int-o retrospectiva ce acoperi o mie de ani, Vom face trimitere la ele doar in treacat,atunci nd au o semnifictie important’ si cind Inelegerea lor coreca este indispensabild pentru a injelege ansambhi. Evident, cind ajungem la o asemenca ingele- gere, multe lucruri vor trebui eliminate. CAnd oamenii vor ingelege :t de minunat estes trestiin armonie cu legile naturl i vor pereepe omogenitatea care domneste peste tot fn nacuri, ei vor ctiga fn plan ete gi nu vor mal pune accent peaparenfele exteroare Dac vrem si influensim intr-un mod pozitiv cursut existentel noastre, pericitata fn permanent de reaparitia, uunor forme de viafi extraterestr’, si daci vrem si 0 protejim de o si mal mare degenerare, trebule si Kistim { MenetekaFZiva jude apol sau prevestirs Apocalipe! (2) Trude noostesnessbuité 5 natura s& preia comanda, Sau, daca vrem si intervenim, trebuie ca mai intai si ne famaliarizdm cu cel2 mai simple principi ale vii. Orice lueru viu esto, in ultima instar 6 verigh dintr-un intreg. In acelasi fel, diversele religh si viziuni despre lume reprezinta simple pungi spirituale {adesea In forma primitiva) care vor trebui si le faci loc altora mai bune cind omenirea va evolua din punct de vedere etic. Indiscutabil, cea mai important’ punte pentru evolufia viel este reprezentatd de entitatea numiea APA. Stiinta considera ci apa ~ ur-organismul’ care intr tn alcituirea sangelui si influenfeaz’ caracteral ~ este un * ronnie fa sererte tn nba gormant ale Wl Visor Schaubergs sll pare prefix este separat de restl ewan pratr-ocrati de ‘xempu: Ursehe” tn oe de roaches desi, n mod norma, cual ar ‘trebutsrslogatProcednd atl autorl urea si punt acetal pe prefs, ‘confit asfel un igeles mal profend, Aces prefix nu aparine nual limi germane, els exist sin limba engless arin prozent se mal falosete. Conferm Dicionarlul Oxford a Lb Engle, ur” e refer a ‘ceva primi”, oigina’.strvec, dds caexempletermen!precum urshakespeate” su u-origi’ Acest sens se aprople de fundamental fngelesult pe cae H confer Viktor de semis protnd pe care -o acon acesta Dac devoltim integpretarea din dcionaral Oxford. ne vin In minte concepele de primordbal strived .primar” fundamental ‘lementar’ de bao cate netrimit ia sensurl precima)carese refer a brim epoca umn sat a to ce est strive b) care exist de a Incepul lumi) care constitute feeputa sau punctl de pornire:d) de Incare ea porn s-adezwitatsau de ete depinde cvie) carese apes ‘unr prt su suc In fazalor de incepu sa rudiment: element Drimordal din area evoluat ceva. Acstora Ise poate adiuga concept fe urcondiie”sa,urstare’ ostarecho capitate maressu un potenti ‘extrem de rida o Valen evolu tent care, daca primeste mpl ret poate dean tone frfleereatoae erent natu Incest limba engleza est lest pref.” or de cite ort acest aparetn text, Jn oemand iar cittorel este rugat sink cont de explcpile de mai sus nd va ci cele ceurmeaz3( ed) Test mba roms pastreaca se iris x criti, t) ; 26 NATURA CA PROFESOR compus ehimic $1 furnizeaza catre milioane de oameni un lichid preparat pornind de la aceste considerente,lichid care este orice altceva numai apd s&ntoas’ nu este. Toate cforturile de a determina stiinj si recunoasci erorile grave pe care lea comis sunt din start sortite egecului: daca ar Fecunoagte acest luera ar insemna sa-si sermneze singuri vacvastl cauz’, sina este nevoltk si adere la doctrinele sale actuale. Tofi oameni care mai auo judecati ‘Sinitoasi ar trebui si refuze categorie si bea ap preparati acest fel. Pentru ci, daci vor continua si consume o astel do api, vor degonera inevitabil, se vor imbolnavi de cancer, vor fi deerepii la minte sa trup, inferiori din punct de ‘vedere fizi si moral. Expert si oamenii de sting, care vor fi atacagicu vehement in aceste pagini, nu au decat si analizeze obiectiv totul si si dezminta, daca le di mana, numeroasele critii care li se adue. Cei mai in misur’ si judece daca aceste afirmayil sunt sau nu bine intengionate sunt fermierl, care deja se lupti din, ‘greu pentru solul pe careilcultiva. Hl invitsim pe tofi cei care ‘sunt obligafi si lucreze tn marile orage si se intrebe la ‘modul cel mai serios ce s-ar intmpla dac’, pe ling’ faptul 8 painea lor devine tot mai putin’, mai scumpa si de o calitate din ce fn ce mal proasti, ar disprea si apa. Poricolul va fi cu att mai inspdimantator, cu cét rezervele de apa rimase vor devent o sursi nestinsa a ingrozitoaret boli pe care o numim cancer. Incidensa cancerului este in continu crestere si, daca este intr-o stare avansatd, aceasta bboala este incurabili, Prin urmare, si-lisiim pe cel care nu au norocul si poata bea direct dintr-un Izvor sdnditos s3 se gindeasci de unde provine apa pe care o consuma, cum este distribuita si ce aditivi artificali sunt folosigi pentru a ‘face porabil Tru noastr8 nessbults 2 Nefericipii care sunt nevoiji si bea ani de-a rindul api sterilizatd ar trebul sa se gindeasca serios cum va fiafectat tun organism deo api a cArei capacitate naturalé de a crea viafa a fost Inlituraté forfat prin compusi chimici, Apa sterilizata si distrusi fizic nu provoaca dear imbolnavirea fizicd, ci $1 deteriorarea mentala, deci degenzrarea siste- ‘maticd a omeniri sia altor forme de viag’. Acelagi lucru se aplica in egal misura tuturor formelor de vegetatie gi tuturor celorlalte premise ale vietii existente in natura Principalul motiv pentru care oamenii confunds dectinul lor economic si cultural cu o criad trecdtoare si incearcd zadarnic si puni capiit siriciei din ce in ce mai raspandite ‘este degradarea intelectuali a omenirii. Conform legit naturale, aceasta dogradare este urmatd sau precedata de o dogenerare fizici. Numai printr-un studiu amanuntit, realizat de oament dotati cu abilitai intuitive, se poate ddescoperi natura intima substanget datatoarede viaga care este apa, Doar printr-o cercetare asidua a ur-substanjei ‘materializate numite apa va fi posibil si i se arate acestei ‘omeniri care decade mental si fizic drumurile pe care trebuie si le parcurgi pentru a reveni pe o traiectorie ascendentd Progres prin transformarea atorului, nu prin distrugerea luit Doar prin ugoare varigi de temperatura, eu am reusits& descompun diferte substange (elemente si compusit lor minerale, metale etc) in parle lor componente si apoi s8 le rearanjez 51s le recombin. In prezent, aria de aplicabi litate practic’ a acestel descoperiri este imposibil de evaluat, dar ea. ar implica, fara indoiala, o reorientare total in toate domenille stint gi tehnologiet. Foosind aceasts 8 [NATURA CA PROFESOR concordanfa recent descopertal cu legea natural, ew am onstruidoja nstalai de mari dimension pentratrans- portul bustenilor pe apd 51 pentru regularizarea cursulut Furor, Acestea au funcHonat perfect tmp de un decent 4l chiar s\ astal reprezintd enigme de nerezolvat pentru Aieritel discipline singe care studlazd acest domeniu, Actualelesisteme de administrare din slvicultur, agri cultur, din domeniul resurseorhidrologiee st energetice, precum sinumeroasele tori doctrine din chime, zi, botanlcd gelogie vor trebul si se indeparteze radical de principle de bacd, Nic siinja medicalt nu va rimane hein luenfata de aceastidescoperire, In acest fel este posibil si generim orice cantitate de energie ng din apa gi si regularizam cursurileriurilor pe orice dstangi fird uci de indiguire. Putem sa trans portim fa aval cherestea alte materiale, chiar daca aceste material» (minered, pietre etc) sunt mai grele decit apa. Patem si ridicim nivelul apel freatice int-o Intreagi regiune sisi imbogifim apa subterant cu toate elementele necesare vegetafi Mai mul: decat atat, cheresteaua gi alte materiale pot ft tratate pentru a deveni rezistente la foc sila descompunere. Putem si producem api potabili si apa minerali cu orice compozijle si cu orice efect terapeutic pentru om, animale iso, in acelagi fel fn care ea izvoraste in natura. Apa poate fi ridicata pe verticalé in conducte fir’ si mai folosim pompe. Se pot produce aproape gratuit electricitate si cenergil radiante de orice Intensitate, Putem imbun3tagt calitatea solului si putem s& vindecdm cancerul, tuber- culoza siafecfiunile nervoase, Trad noastrénesobuits 2 Ciclul intrerupt - cauza crizei In prezent se romarci o cregtere a doringei de a ti in armonie cu natura, AAccasti aspirajie spre o- natura puternie, pagnied s sinatoasa este un simptom inevitabil al epocitactuae so reacjie la chilizatia neorganica pe care, inmod eronat,o descriem drept cultura. Accast cvilizatie este creatia umanitait care, in mod arbitrar 4 eS sa ina cont de adevaratele lucrar ale nari, a creat lame lipsit de semnifcaie de fundament.Acum natura ameninga si distrugé omenirea, pentew e8, prin comportamentl 51 actvitgile hi, oma, care ar fi trebuit si 0 administreze {ngelet, a distrus unitate inerenté a naturi Astazi privim neajutorati si uluifi tot ce am creat, nevoigi si recunoastem ci prin munca noastri, cu toate problemele el, nu facem decit s ne autodistrugem. Fentru ci nu intrezairim o imbundtatire a situasiei, ne simsim sortii implacabil unui viitor sumbru. Prin urmare, ¢ lesne de infeles de ce tot mai multi oameni s-au saturat pana peste cap de aceasta activitate nesilbuitd i cauté acum modal pentru ase intoarce la Mama Natura. Omul este o fling creat conform legilor naturii, prin ur- mare este condiionat de aceste leg. In decursul timpului, ‘magnum opus, pseudoculturat pe care nei Insine am creat-o, a devenit o monstruozitate incoerenti si lipsit’i de sens, Prin puterea imensi a tehnologiei, ea a atins proportii fic cewe ae efor conceptl flosfiede ular 1 mal degra la forfele eiizati (bazathitatdeauna pe cultura) agacumse manifest le {tm societate3fcomert In sensu foloit al, concepeal de -culturi” se definest cel mai bine prin comparatie cu natura, ales a entitate 51 erga morice (ta) 30 [NATURA CA PROFESOR. uriage,aproape egaland puterea naturit In orice caz, are dja capactatea sd intervina distructiv asupra funcjilor ‘ititoare de viaa ale acesteia, Omenirea nw reprezinta decit mca scnteie, un simplu microorganism in marea panoplie ce viefia naturii. Incurajata de un succes trecitor Silluzoria, omenirea a pornit pe un drum care Incepe si Submineze marea coerengi a viet Mai mule decat att, este pe cae si dstrugi evolutia i producgia de inal calitate a ‘macroorgenismului nostra numit Pamant. In ciuda acumulirii de bunuri materiale, omenirea se afl acum in ghearele unui colaps economic de mari proportil Multe domenti ale producie! au tendinge regresive, astfel Incat se inregistreaz tot mai multe epicentre vizibile ale declinului care pun in pericol viitorul omeniril. In pofida tuturor cercetatilor realizate, nu se gasesc mijloace care si ‘impiedice omenirea si se stingd pe picioare. Aceasta nu este decdt consecinta justé si legitima a activitagii umane, Ignordnd legile omnipotente ale naturii si cu o Kicomie nesbuit, omenirea igi tnfige ghearele in organismul

    You might also like