Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • MANUAL Spaniolă MICLEA

    Uploaded by

    cazacuflorin626
    24 views134 pages
    Manual spaniola UTCB

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Manual spaniola UTCB

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    24 views134 pages

    MANUAL Spaniolă MICLEA

    Uploaded by

    cazacuflorin626
    Manual spaniola UTCB

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 134
    PREFATA Prezentul Manual de Limba Spaniold este elaborat cu scopul de a veni in sprijinul studentilor de la Universitatea Tehnici de Constructii Bucuresti, Facultatea de Instalafii pentru Constructii si IEPA, care studiazA cu mare interes Limba Spaniola. Alcatuirea acestui Manual are la bazi doleantele studentilor acestei facultafi care nu beneficiau de vreo lucrare de specialitate care si fie conceputé pentru a raspunde necesitatilor pe care le exprimau in ceea ce priveste studierea Limbii Spaniole. Astfel, prezentul Manual de Limba Spaniold rispunde cerinfelor actuale de pregitire a specialistilor din diverse domenii de activitate, oferindu-le posibilitatea de a-si insusi Limba Spaniolé in scopul folosirii ei ca instrument de informare, de documentare si de adresare in diverse situafii profesionale sau sociale, de comunicare. Adresindu-se incepatorilor, cuprinde o vast problematic’ de foneticd, de ortografie, de morfosintax’ si de elemente Jexico - gramaticale bazate pe texte care, in general, tin de lexicul uzual. Fiecare capitol trateazi detaliat aspecte gramaticale precum: Alfabetul Spaniol, Regula Accentului, Asticolul, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralele, Verbul, Verbele Regulate, Verbele Neregulate, Adverbul, Activititi Lexico — Gramaticale, Traduceri Tehnice. Majoritatea exercitiilor din acest Manual de Limba Spaniolé se bazeazi pe transforméri, pe substituiri, pe conjugiri, pe exercifii de traducere si de conversatie. Pe lang’ aspectul lexico - gramatical, confinutul textelor acestui Manualul, oferi informatii de cultura gi civilizatie referitoare la Spania si la firile din America Latina precum si prilejul de a traduce lucrind cu limbajul sectorial. De asemenea, in partea finali a Manualului se gasesc o serie de exercifii lexico - gramaticale tip grila, precum si unele traduceri specializate tehnice, extrem de utile pent pregitirea studentilor Facultatitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA in vederea sustinerii Examenului de Competent Lingvisticat la Limba Spaniola, examen obligatoriu pentru a putea participa la Examenul de Licenti. Dat fiind faptul c& valoarea oric&rei cercetiri - care presupune unele merite dar poate si unele imperfectiuni — se certific’ optim prin folosirea ei ca material didactic, de predare si de invatare, consider c& orice recomandare sau chiar orice observatie criticA referitoare la imbunitiifirea acesteia sunt binevenite si vor fi luate in considerare cu multumiri colegiale. Acestea fiind spuse, le declar .alese mulfumiri® tuturor acelora care au acordat sprijinul total in vederea publicarii acestui Manual de Limba Spaniola destinat studenjilor de la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Instalatii pentru Constructii si IEPA. Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA. CUVANT iNAINTE Volumul intitulat MANUAL DE LIMBA SPANIOLA, autor dna Lector dr. Loredana Grigore — Miclea, este un instrument foarte util pentru studentii de la Facultatea de Instalatii pentru Constructii si IEPA din cadrul UTCB, din anul I de studiu. Limba Spaniol& este una dintre variantele de studiu pentru studentii de la toate specializitile de inginerie, fiind o disciplina prevazuta ca obligatorie in Planul de fnvatmént, iar existenta unui manual, ca baz pentru studiu, este absolut necesara. De notat si faptul c& numérul studenfilor din anul I care aleg s& studieze limba spaniol pe parcursul anilor de facultate este mereu in crestere, ceea ce justificd din plin publicarea acestui Manual. Publicarea este justificat si de faptul ci deocamdaté nu existé nicio lucrare din aceasta specialitate, conceputa in conformitate cu nevoile studentilor nostri. Manualul de fat se adreseazi grupelor de incepitori si cuprinde elemente de fonetici, ortografic, morfosintax’ si lexic, acoperind astfel toate elementele fundamentale pentru acumularea nofiunilor de baz intr-o limba str&ind. Capitolele contin elemente de gramatick precum: Alfabetul Spaniol, Regula Accentului, Articolul, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralele, Verbul, Verbele Regulate, Verbele Neregulate, Adverbul, Activititi Lexico — Gramaticale, Activitati Lexico ~ Semantice, Traduceri Tehnice. De asemenea, manualul cuprinde si o paleta larga de exercifii pentru o mai buna fnfelegere a termenilor specifici si a utilizirii lor in practicd. Acestor li se adauga un set de exercifii tip grila, extrem de utile pentru familiarizarea studenfilor cu cerinfele legate de examenul de competenti lingvisticd. Un alt element de valoare al acestui manual este includerea unor informatii legate de cultura si civilizatia spanioli — atat din Spania cat si din spatiul cultural latin al Americii de Sud. in acest fel, studenfii au prilejul de a completa informatiile legate de limb cu nofiuni de cultura, specific cultural si exemple valoroase legate de contributia culturii spaniole la patrimoniul mondial. Toate cele de mai sus justifick pe deplin folosirea acestui volum ca material didactic, de predare gi invafare, ca instrument de lucru cu studentii si am ferma convingere cA deplina sa utilitate se va demonstra in cel mai scurt timp. Efortul autoarei este impresionant prin rezultatul obfinut si demonstreaza_ calitatea cunostintelor sale si capacitatea remarcabili de a se adapta la nevoile de studiu ale studentilor nostri. Conferentiar dr. CARMEN ARDELEAN Limba Engleza & Limba Spaniola Departamentul de Limbi straine si Comunicare Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA Alfabetul spaniol este format din 29 de litere, dintre care 5 sunt vocale si Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anul J de studiu EL ALFABETO ESPANOL ALFABETUL Las Letras del Alfabeto Espafiol / Literele din Alfabetul spaniol celelalte sunt consoane. SPANIOL | Aa a Bb be a he cre ce th Ch,ch che Dd de ce de Ee e e ieee Bf efe Gg ge efe : he Hh hache ace i Ij jota i hota | Kk ka —— ka | Ll ele U0 elle ele elie Mm eme eme_ No ene Na ee ene enie Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultifii de Instalatii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu 0,0 o o Pip pe Qq ku pe ku Rr ere ere Rryrr erre S,s ese ___erre | ese Tt te te Uyu u Viv uve a uye X,x equis __ekis Yy i Zan zeta griega i theta | griega __ | Pronunciaci6n / Pronuntia 1. Vocalele se pronunta ca in limba roma 2. Consoanele se pronunta ca in limba romana., cu cateva except: C inainte de e sau i se pronunfi ca sunetul “th” din englez’: cerveza (bere) [Oervela]; cielo (cer) [Bielo]. C4nd exist doua litere c care se succed intr-un cuvant, prima se citeste normal, iar a doua ca 6: accidente [acBidente]. Chiar si in combinatia sce si sci trebuie indulcit’ promuntarea consoanei c: escena (scena) [esBena]. Ch ~ inaintea oricérei vocale suna ca “ci” din limba romana. (dar i nu se aude): muchacho (baiat) [muéato] SA se retina cA ch este 0 consoana de sine statitoare, nu se desparte in silabe diferite si se regaseste in dictionare dupa litera c. 2) MANUAL DE LIMBA SPANIOL. —Anul I de studiu G = inaintea Ini e si i se pronunti ca h din limba romana: general [heneral], gitana {hitana]. De notat c& se pronunta dur inaintea consoanei n (nu fnmuiat ca in francezA sau italiana): maligno [maligno]. De asemenea, are pronuntia dura in grupurile gue, gui: guerra [gherra], guitarra [ghitarra]. H — este 0 consoan’ muti, indiferent ci este la inceputul sau in interiorul cuvintelor: hombre (om) [ombre]; hormiga (furnica) [ormiga]. Serveste de asemenea pentru a semnala aspirata in cuvintele derivate din arabia: almohada [almoada] Se pune fntotdeauna inaintea diftongului ue aflat la inceput de cuvant: huevo (ou), Auérfano (orfan). J—inaintea oricirei vocale se pronun{& h: navaja (brici) [navaba]. Li — inaintea oricarei vocale se pronunfé | suay: calle (strada) [calie]. SA se refin’ cA este 0 consoana de sine statatoare, nu se desparte in silabe gi se regiiseste in dictionare dupi litera 1. N — inaintea oric&rei vocale se pronunti suav: nifio (copil) [ninio]. Semnul care se afl deasupra acestei litere se numeste tilde Q — sun ca ch din “che” romanese; apare numai in grupurile que, qui: queso (branza) [keso]; querida (drag) [kerida]. R —are, mai ales Ja inceput de cuvant, un sunet mai putemic decat in alte limbi (aproape 1): rana (broasca) [rrana]. S are intotdeauna sunetul aspru, neexistand in spaniolé s suav. X~se pronunfi ca in limba romana. Y —se pronunfa ca un i mai dur: yerno (ginere) [iemno]. Este considerat ca vocala in conjunetia y (si). Z —inainte de orice vocala are sunetul 6. Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultétii de Instalatii pentru Constructii si IEPA. MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anul I de studiu Observatie - Cele 10 reguli simple ale pronuntiei in limba spaniola: 1. Litera “c” ~ atunci cand este urmata de vocalele e sau i se pronunt ca sunetul 6 din limba engleza, ex.: Cecilia (Cecilia) [6eGilia], cine (film) [9ine]; ~ grupul ch urmat de vocalele a, e, i, 0, u, se pronunt& ca sunetele ce / ci din limba romani, ex.: charco (balt&) [ciarco], chévere (plicut) [cevere], chico (baiat) [cico], chocolate (ciocolati) [ciocolate], chupete (suzet) [ciupete]; 2. Litera “g” - atunci cand este urmati de vocalele e sau ise pronunti ca sunetul / din limba romani, ex.: geografia (geografie) [heografia], ginebra (gin) [hinebra]; - grupurile gue si gui se pronunté ca grupurile ghe / ghi din limba romani, ex.: Migue! (Mihai) [Mighel], guién (scenariu) [ghion]; 3. Litera “h” ~ chiar daca se afla Ja inceputul cuvantului, in interiorul acestuia sau la final de cuvnt, acest sunet nu se pronunta (se scrie dar mu se citeste), ex.: hombre (barbat) [ombre], ahora (acum) [aora], Alah (Alah) [Ala]; 4, Litera j” - se pronunf ca sunetul # din limba romana, ex.: jueves (joi) [hueves]; 5. Litera “1” - se pronuna precum grupul “I+ i”, ex.: Iluvia (ploaie) [linvial; 6. Litera “A” (,.n” cu tilde) = se pronunta precum grupul “n + i”, ex.: Espafia (Spania) [Espania]; 7. Litera “q” - grupurile que si qui se pronunfé ca grupurile che / chi din limba romani, ex.: Quique (Quique) [Chiche], querida (drag) [cherida], quién (cine) [chien]; Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Constructi MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu i TEPA 8, Litera “rr” - se pronunfé ca un “r” prelung, vibrant, sonor, ex.: perro (cine) [perro]; 9. Litera “y” - se pronunté ca litera “i” din limba romAnd, ley (lege) [lei]; 10. Litera “2” ~ se pronunfi ca sunetul @ din limba engleza, ex.: uz (lumina) [Iu0]. Consoane duble - limba spaniola nu tolereaz dublarea consoanelor, cu exceptiile cc (inainte de e sii), rr sinn. - de fapt ce nu se poate considera 0 consoand dublati, pentru ci cele dowd consoane din grup au sunete diferite; nn se regaseste in foarte pufine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se refine c& de fapt singura consoand dublata este rr, care se gaseste in foarte multe cuvinte. SEMNELE DE PUNCTUATIE Semnele de punctuatie sunt exact ca in limba romana. in limba spaniola nu exist apostroful iar semnele de interogatie si de exclamatie se pozitioneazA si la inceputul frazei interogative sau exclamative, scrise invers, chiar dac& propozitia respectiva se afl in mijlocul unei fraze mai lungi: Ex.: Qué hora es? - !Ay de mi! - ZEl préximo domingo vendrd Usted a mi casa? Dictare si lecturé Queridos mios, Les escribo porque hace tiempo que no sé nada de vosotros.;Qué tal estdis? {Todo bien?Espero que si. Yo estoy bien, aunque me siento un poco resfriada ya que hace mucho frio. Me despierto por la mafiana muy temprano y termino muy tarde. Tenéis que venir a visitarme. {Vosotros estdis contentos con el nuevo apartamento? Como hoy es viernes, tengo que ir a la casa de mis padres y también de compras porque ya no me queda nada de comer, asi que me despido ya de vosotros. Besos y abrazos, Loredana - Florina Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de stu LA REGLA DEL ACENTO REGULA ACCENTULUI 1. Cuvintele care se termina in vocal sau in consoanele n si s, se accentueazai in mod normal pe penultima silaba si ca atare, mu necesiti accent grafic: amigo (prieten), enganta (incntd), margen (margine), joven (tanar), martes (marti), erisis (criza); 2. Cuvintele care se termini in orice consoan’ ~ in afard de n si s — precum gi cele care se termina in y, se accentueaza pe ultima silab& si prin urmare, nu necesita accent grafic: ivir (a tri / a locui), alrededor (de jur imprejur), cofiae_(coniac), convoy (convoi), unidad (unitate); 3. Cuvintele care nu se incadreaza in aceste 2 categorii, vor avea accent grafic pe vocala silabei accentuate, Astfel, vor avea accent grafic: a) majoritatea cuvintelor spaniole terminate fn: -4n »»» gaan (cuceritor), alacran (scorpion), catalén (catalan), patén (badaran); -én »»» neoprén (neopren), desordén (dezordine), andén (peron); -in »»» chiquitin (micuf), Fermin (Fermin), colorin (colorit); -i6n »»» unién (uniune), organizacién (organizatie), pasion (pasiune); -én »»» culebrén (telenovela), callején (potec’), moretén (vanataie); -din »»» comin (comun), attin (ton); aceitiin (maslin); b) cuvintele formate din elemente greco — latine din domeniul tehnic, stiintific, politic, artistic: milfmetro (milimetru), poligono (poligon), perimetro (perimetru), andlisis (analiza), hipétesis (ipoteza), teléfono (telefon), carbonifero (carbonifer), biélogo (biolog), sinénimo (sinonim), seudénimo (pseudonim), monélogo (monolog), sintesis (sinteza); c) cuvintele care se termini in 2 vocale si nu formeaza diftong (accentul grafic va fi plasat pe vocala slaba): dfa (zi), mfa (a mea), envia (trimite), geografia (geografie), mio (al meu), dio (duet), acentia (accentueaz’), contintia (continua), poesia (poezie); Observatie I: Aici figureazi si formele verbale care se termin’ in —fa (Imperfectul Indicativ, Conditionalul); comfa (méncam), tenfa (aveam), subfa (urcam), comerfa (as ménca), tendria (as avea), subirfa (ag urea); Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultifii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Observatie 2: Exist un mamar considerabil de cuvinte in a ciror silaba final se afla un diftong si prin urmare, se scriu far accent grafic: agencia (agentie), academia (academie), democracia (democratic), enciclopedia (enciclopedie), diplomacia (diplomatic), ete.; d) majoritatea cuvintelor polisilabice terminate in sufixul -ico: critico (critic), artistico (artistic), diplomatico (diplomatic), técnico (tehnic), filoséfico (filosofic), geolégico (geologic), politico (politic), econémico (economic) si ~ ica: informatica (informatica), catedratico (profesor universitar), enigmatica (enigmatica); Observatie 3: Accentul grafic are 0 deosebiti importanfa in limba spaniolé iar intrebuintarea sa incorecti poate isca mari confuzii in special in cazul omonimelor, ca de exemplu: hacia (prepozitie — spre) + hacia (verb la imperfect indicativ — iceam); mama (verb ~ suge) + mam (substantiv ~ mama); se (pronume reflexiv ~se) + sé (verb ~ stiu); de (prepozitie —de) + dé (verb la conjunctiv — sa dau); tu (pronume posesiv — dv) + 1 (pronume personal — tu); gsta (pronume demonstrativ — aceasta) + estd — verb la prezent indicativ — este); si (conjunofie — daca) # sf (adverb de afirmatie — da). Dictare, lecturé si traducere Buenos dias, Acabamos de ver vuestro anuncio en la pdgina de Internet y estamos muy interesados en hacer un intercambio con vosotros durante la primera semana de diciembre. Somos un matrimonio con tres hijos, de tres, séis y nueve aftos. Mi marido es muy aficionado al esqui. Trabajamos como profesores de inglés. Nuestra casa esté en una urbanizacién cerca de Toledo, una de las ciudades antiguas mds bonitas de Espafia. Seguro que les encantard la idea de conocer una ciudad tan estupenda. Pensamos que podriamos Hegar a un acuerdo con vosotros referente al anuncio; esperamos una respuesta. Saludos cordiales, La familia Pacheco — Huerto Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Construetii si EPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de stndiu EL ARTICULO ARTICOLUL ARTICOLUL HOTARAT 1. Articolul hotarat spaniol are urmatoarele forme: - el pentru masculin singular. Ex.: e7 hombre barbatul. - Ia pentru feminin singular. Ex.: la mujer femeia. - los pentru masculin plural, Ex.: los hombres birbattii. - las pentru feminin plural, Ex.: Jas mujeres femeile. 2. Limba spaniola, chiar dac& nu cunoaste substantive de genul neutru, are si articolul neutru Jo, invariabil, care se foloseste in fata adjectivelor, participiilor adjectivale, pronumelor i adverbelor (niciodaté in fata substantivelor sau a verbelor), folosite in sens neutru sau abstract. Acest articol are ca si corespondente in limba romana expresii de genul: ceea ce este, calitatea de a etc. Ex.: lo bueno ceea ce e bun, lo noble ceea ce este nobil, ete. ARTICOLUL NEHOTARAT 1, Articolul nehotarat spaniol are urmatoarele forme: - un pentru masculin singular. Ex.: un hombre un birbat. ~ una pentru feminin singular. Ex.: una mujer o femeie. 2. Limba spanioli are si formele de plural unos, unas, care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de céfiva, cdteva, circa. EX.: he comprado unos libros am cumpirat c&rfi, niste cirfi; Cuesta unos cincuenta centimos = costi circa cincizeci de centime. Exercitiul 1 Scrieti articolele hottirate pentru urmitoarele cuvinte: - casa, Grbol, amigos, maridos, dinero, sombrero, soldados, hijo, dias, palabra, agua; - guapo Carlos, malo Carmelo, ilustre Veldsquez, Ibdnez, antigua Espafia, lejana Argentina; - moderna Espafia, Espafia de los castillos, hermosa Carmina. 8 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Exercitiul 2 Scrieti articolele nehot&rate, acolo unde este cazul: - lunes, martes, miércoles, jueves, viernes, sébado, domingo; - ensuefio, botén, escalera, puerto, caballero, tristeza, obra, tienda, calle, ventana, coche, hembra, dia, caballo, ocasién, boda, fiesta Dictare, lecturé si traducere {No has estado hasta ahora en la isla més divertida de América Latina, el mejor lugar para bailar, relajarse y disfrutar? Se trata de Cuba porque Cuba es el destino de unas vacaciones ideales, es decir: sol radiante, preciosas playas de arena blanca y cultura centenaria. Son muchos los objetivos tutisticos que se pueden visitar en esta isla. La Habana, su capital, puede ser el punto de partida ya que es una ciudad donde se mezclan la modernidad y la tradicién, Es imprescindible caminar por sus calles, visitar sus castillos y disfrutar de sus alrededores, sus teatros, sus restaurantes. Pero sin ninguna duda lo mas impresionante de La Habana es su gente, hospitalaria y sonriente.” (Sursa - hutps://es.wikipedia.or ghviki/Cuba) Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA ‘Manual pentru studentii Facultatii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studi EL SUSTANTIVO SUBSTANTIVUL GENUL SUBSTANTIVELOR Limba spaniola se exprima prin prezenta a dou’ genuri: masculin si feminin. fn general, se pot distinge genurile substantivelor astfel: a) Substantivele care se termina in a sunt in general feminine. Ex.: la carta = scrisoarea; Ja tienda = magazinul. Exist totusi numeroase excepfii, adic, substantive terminate in a care sunt de genul masculin. Ex.: ef mapa = harta; e cura = preotul; el espia = spionul; ef sofi= canapeaua; b) Substantivele care se termina in oricare alt’ vocal (inclusiv y, care la sfargitul cuvantului are functie de vocala) sunt in general masculine. Ex.: el rubi =rubinul; ef buey = boul; el rey = regele; el espiritu = spiritul. Si aici exist’ numeroase exceptii, in special la substantivele terminate in e, de ex.: el ave = pasiirea; Ia Iave = cheia; la sangre = sangele; la clase = clasa. c) Substantivele terminate in -ad, -ud, -on, -az, -uz, sunt in general feminine. Ex. la bondad = bunittatea; la salud = sinitatea; la paz = pacea; la cruz = crucea; la razén = judecata; la construceién = constructia. 4) substantivele care se termini cu oricare alti consoana, sunt in general masculine. Ex.: ef reloj = ceasul; ef drbol = arborele; el clavel = garoafa; el placer = placerea; el lunes = lunea. Exercitiu Traduceti in limba spaniol&: - Animalele de la fara sunt curate. - Prénzul este foarte bun. - Domeniul bunicului este mare. - Camera hotelului este murdara. ~ Pasarile pot zbura. - Femeia aceea este frumoasi. - Fafa de masi este patata. - Desertul imi place (me gusta). - Pisica Amaliei minancd doar lapte. Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE- MICLEA Manual pentru studentii Facultifii de Instalafii pentru Constructii si IEPA. MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu - Fata ei este rusinoasa. - Sculptura unchiului meu este o operii de arta. - Vaporul este inca in croaziera. - Stiloul se afla in penarul surorii mele. Dictare, lectura si traducere Un rascacielos es un edificio particularmente alto y continuamente habitable. ‘A menudo también se denomina rascacielos a aquellos edificios que destacan por su altura sobre los de sus alrededores. La altura de los rascacielos es un término relativo, de forma que un rascacielos tendria que tener al menos 100 metros, 0 150 metros de altura. También se ha definido como superalto al que llega a los 300 metros de altura, y mega alto al que supera los 600 metros. Estas agrupaciones de rascacielos suelen dibujar una linea de horizonte caracteristica de muchas ciudades, como Nueva York, Chicago, Shanghéi, Dubai, Hong Kong y Singapur. Los primeros rascacielos aparecieron a finales del siglo XIX en ciudades con altos indices de poblacién como Nueva York, Londres 0 Chicago; en los primeros afios del siglo XX Nueva York fue la ciudad pionera en este tipo de construcciones.” (Sursa — "Los Rascacielos”, Revista de Construcciones, No. 120, I de Agosto de 2009) Femininul substantivelor Femininul substantivelor, cand este posibil, se obtine schimband vocala finala in a, sau adéiugand la ocala finala un a. Ex.: el infante, la infanta; el amigo, la amiga; el pastor, la pastora. Fac exceptie: a) anumite substantive terminate in e, de ex.: el, la cliente; el, la complice; el, la interprete; el, la estudiante; sau sufera o modificare diferita, de ex.: el conde, la condesa; el duque, la duquesa; el principe, la princesa; el sacerdote, la sacerdotisa; el tigre, la tigresa; el héroe, la heroina; el alcalde, la alcaldesa etc.; b) anumite substantive in 0, care ramén si ele invariabile, de ex.: el, la testigo; sau suferd 0 modificare diferit&: ef gallo, la gallina; ul Lect. Dr, LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studenfii Facultitii de Instalatii pentru Construcfii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studi c) anumite substantive terminate in consoana, care rimén invariabile, de ex.: el, Ja martir, el, la joven; sau suferi o modificare diferiti, de ex.: el baron, la baronesa; el actor, la actriz; el abad, la abadesa; el emperador, la emperatriz; el rey, la reina; RamAn desigur invariabile substantivele care se termina in a la masculin: el, la artista; el, la idiota; el, la patriota etc. Alte substantive au forme proprii: ef padre, la madre; el caballo, la yegua; el macho, la hembra; el sartre, la modista, EL PLURAL DE LOS SUSTANTIVOS PLURALUL SUBSTANTIVELOR Pluralul substantivelor se formeaza astfel: a) daca substantivul se termind la singular in vocala, se adaug’ la acesta litera s. Ex.: ef libro (cartea), los libros (cértile); la carta (scrisoatea), las cartas (scrisorile); b) dac& substantivul se termin’ la singular in consoana (inclusiv y), se adaugi es. Ex. el sefior, los sefiores; la razén, las razones; la ley, las leyes; Substantivele care se termina in z si putinele care se termina in x, schimbi aceste litere in ¢, inainte de a primi sufixul s. Ex.: el Idpiz (creionul), los lapices (creioanele); la voz (vocea), las voces (vocile). Substantivele polisilabice, care se termin’ in s si nu au accentul tonic pe ultima silaba, rman invariabile la plural. Ex.: el lunes (tunea), los lunes; la crisis, las eris Particularitéti ale unor substantive Ca si in limba romani, in limba spaniola exist’: a) substantive care se itrebuinfeaz& doar cu forma de singular, ca de ex.: la ropa (hainele), ef ajedrés (sahul), el pelo (parul), el dinero (bani), etc. i Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultafii de Instalafii pentru Constructii.si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu b) substantive care se intrebuineazi doar cu forma de plural, ca de ex.: los alrededores (imprejurimile), los calzoncillos (chilofii), los paraguas (umbrela), las tijeras (foarfeca), etc. Chiar si formele de salut se folosese mai ales la plural: buenos dias (buna ziua), buenas noches (bund seara). c) substantive care Ia plural au dubla semnificatie, ca de ex.: el padre (tata) - los padres (pirinfii sau tatii), ef anteojo (ocheanul) - los anteojos (ochelarii / binoclurile), ef rey (regele) - los reyes (perechea regal). 4) substantive care la plural igi schimba complet sensul. De ex.: el celo (zelul), los celos (gelozia); la honra (onoarea), las honras (onorurile); la esposa (sofia), as esposas (c&tusele); la corte (curtea regal), las Cortes (Parlamentul Spaniol). Exercitiu Traducefi in limba spaniola: - Grecia este o tard care export portocale, mai, misline si vinuri de inalta clasa si inalta tinuta. - Planiele medicinale se afl pe campuri si in gradini. - Surorile Noriega se afla la gradina botanica. - Retelele de metrou sunt un semn al progresului. - intr-un Cazinou se joaca jocuri de societate. - Croitorul meu face minuni. - Am pierdut toate actele Mariei del Carmen. - Medicul are in buzunar o injectie deja pregatita. Dictare gsi leetura “En Murcia hay unas huertas maravillosas y no hay nada més hermoso que cruzar aquél camino y ver los limoneros, los naranjos, los pimientos, los tomates, las palmeras, que dan sombra a las barracas . .. En Murcia todos viven del trabajo de sus manos. Son trabajadores, los huertanos son honrados y bondadosos. Alli hay de todo, pimiento, azafran, legumbres, hortalizas, frutas.” (Sursa - https.//es.wikipedia.org/wiki/Murcia) 13 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constr MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anul I de studiu Declinarea Substantivului Declinarea Declinarea substantivului, se face cu ajutorul PREPOZITIILOR: * de, al, a = pentru genitiv +a, para = pentru dativ * en, por, con, sin, sobre = pentru ablativ Masculin N. el padre/ los padres G. del padre/ de los padres D. al padre/ a los padres! Ac. al padre/ a los padres! V.jpadre!/ jpadres!/ Abl, con el padre con los padres/ Feminin N. la madre/ las madres G. de la madre/ de las madres D.alamadre/ a las madres Ac. ala madre/ a las madres V. jmadre!/ jmadres! Abl. con la madre con las madres Prepozitia de exprima specificarea gi posesia; serveste de asemenea pentru a arlita locul de origine al migcarii. Ex: Un vaso de agua = un pahar cu apa; el libro de mi amigo = cartea prietenului meu; Prepozitia a exprima termenul, apartenenfa, scopul, modul, mijlocul, preful, distanta, timpul; in plus, serveste la specificarea migcrii in timp. Ex.: Le he escrito a mi amigo = i-am scris prietenului meu; vamos a comer = si mergem si mancim; esa casa pertenece a mi hermano = casa aceasta este a fratelui meu; a las cinco = la ora cinci; Prepozifia para arat scopul si indicd directia migcarii céttre un loc. De ex.: comer para vivir =a manca pentru a trai; salir para Madrid = a pleca la Madrid. Prepozitia por, una dintre cele mai folosite in limba spaniola, are si rol de particula agent in construcfiile pasive. Ex.: Una carta escrita por mi amiga = 0 scrisoare scrisa de citre prietena mea. Aceeasi prepozitie exprima cauza, mijlocul si miscarea prin intermediul a ceva. Ex.: No salgo por el frfo = nu ies din cauza frigului; por avidn, por correo, = cu avionul, prin posta; pasar por la facultad = a trece pe la facultate. 14 | | i | Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu Observafie: anu se confunda para cu por + Por are valoare temporala si exprimd cauza: - exprima localizarea faptelor in plan temporal, ex.: Esto ocurrié por 2009. (Asta s-a intimplat prin anul 2009.); - exprim periodicitatea, o actiune desfiigurat’ gradat, ritmicitatea, ex.: Por la mafiana estoy trabajando, por la tarde estoy pintando y por la noche estoy durmiendo, (Dimineafa lucrez, dup’-amiaza pictez si noaptea dorm.); - exprim& momentul / perioada / sezomul, locatia in care se desfasoara actiunea, ex.: por la mafana (dimineaja), por la tarde (dup’-amiaza), por la noche (noaptea), por un dia (pentru 0 zi), por una semana (pentru 0 saptamana), por un mes (pentru o hina), por un afio (pentru un an), por junio (prin luna iunie), por diciembre (prin luna decembrie), por verano (vara), por invierno (iama), por mi ciudad (in oragul meu), por la calle (pe strada), por el centro (in centru). + Para are valoare de finalitate si exprimd scopul: - exprima scopul, ex.: Viene para verme. (Vine ca si ma vada.), El regalo es para Lucas. (Cadoul este pentru Luca.); - exprim& 0 comparatie, ex.: Para su preparacién, no tiene tantos conocimientos. (In comparatie cu pregatirea pe care o are, nu are destule cunostinte.), Para ser tan rico, lo que me paga es poco. (Avand in vedere cat este de bogat, ma plaiteste destul de putin.) * Para indic& scopul, iar por arata cauza, mijlocul. Dacé totusi scopul gi cauza actiunii se confunda, se va folosi una din cele dowd propozitii: Vivimos para sau por nuestros hijos = Traim pentru fiii nostri. (care sunt scop $i cauzi a actiunii). Prepozitia con exprimi afilierea, instramentul, modalitatea. Ex.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten; café con leche = cafea cu lapte; herir con la espada = a rani cu spada; Prepozitia en se traduce cu in, pe, deasupra; indic& agezarea in spatiu. Ex: En casa = in casi; en la mesa = pe mast; en Madrid = in Madrid, Prepozitia desde arati inceputul perioadei sau conjuncturii si provenienta indepirtat’. Ex.: Desde el siglo pasado = din secolul trecut; desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires. Prepozitia hasta se traduce cu la, pand la. Ex.: Hasta mafiana = pe maine, pan’ maine; hasta la vista = la revedere; hasta la muerte = pana la moarte. Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultatii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Prepozitia hacia se traduce cu cdfre, aratand directia sau aproximarea. Ex.: Hacia Madrid = cltre Madrid; hacia las cinco = pe la ora cinci. Prepozitia sobre se traduce cu pe, deasupra. Ex.: Volar sobre Madrid= a zbura deasupra Madridului; sobre todo = mai ales; Alte prepozifii: Ante - inainte, inaintea, inainte de; Bajo - sub, dedesubt; Contra - impotriva; Entre - intre, dintre; Segiin - conform, dupa; Sin - fara; Tras - dupa, indarat. Acuzativul personal 1. O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal, care consti in utilizarea prepozitiei a (simpli sau compus&) inaintea unui complement direct, cfnd acesta este un nume de persoané (sau lucru personificat), un pronume personal, sau un nume propriu. Aceasta intrebuintare are ca scop evitarea confundarii subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ), in special atunci cénd (se intampla frecvent in limba spaniola) subiectul se pozitioneaz in urma verbului. Ex.: He visto a tu hermano = |-am vézut pe fratele tiu; el marido defiende a su mujer = soful isi apara sotia; no te conozco a ti= nu te cunosc (pe tine); quisiera ver a Carlos = ag vrea si-l vd pe Carlos. 2. Acuzativul personal se poate folosi si: a) cu nume de animale; ex.: Loredana ama muchisimo a su perro = Loredana isi iubeste foarte mult cdinele. b) cu mume de lucruri, daca poate crea o confuzie cu alt subiect; ex.: Acompafia ala maleta una carta = valiza este insotita de o scrisoare. 16 ,OREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facult&(ii de Instalatii pentru Constructii si IEPA. MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anut I de studiu c) cu verbe folosite in mod obisnuit cu nume de persoane, ca: amar, calumniar, castigar, insultar, llamar, matar, odiar, perseguir, temer; ex.: Mds teme a la madre que al padre = se teme mai mult de mamA decat de tata. 3. Acuzativul personal nu se foloseste: a) cAnd in propozitie exist un dativ, pentru a evita ambiguitatea; ex.: Le he presentado a mi hijo a la sefiora Martinez = 1 1-am prezentat pe fiul meu doamnei Martinez. b) cand subiectul este precedat de articolul nehotirat; ex.: Buseo una mucama (nu a una mucama) = caut o menajerd. c) cAnd numele propriu este precedat de articol; ex.: Quisiera ver la hermosa Italia = ag vrea s& vad frumoasa Italie. Fac exceptie numele de femeie, care, chiar si cu articol, conserva prepozitia; ex.: He visto a la Lolita = am vazut-o pe Lolita. a) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri, ca de ex.: poser, comprar, vender, contar; ex.: Los hacenderos mejicanos compraban los esclavos = mosierii mexicani cumparau sclavi. 4, Verbul tener (a avea), cAnd este folosit in sens posesiv, nu accept niciodata acuzativul personal; ex.: Tengo dos hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu la pat). Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal cand are infelesul de a conduce Ia pierzanie, nu il accept ins& atunci cénd este folosit in sens absolut; ex.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii rai fi duc la pierzanie pe copiii buni; he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fiu in razboi. Verbul querer (a dori, a iubi, a vrea), cere acuzativul personal cand inseamna a iubi, dar il respinge cand inseamni a vrea; ex.: Quiero a mi hijo = il iubesc pe fiul meu; quiero mi hijo = il vreau pe fiul meu. 7 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA, Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Construe MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu Exercitiu Traduceti: + Paharul este din sticla. * Luna decembrie este rece. + Vin de la Roma. + Am vorbit cu profesorul de mecanica. * Stefan este in casa. « Fata se imbraca la moda. + Merg la Barcelona. + Scrisoarea este pentru parinfi += Mananc pentru a trai. + Plec definitiv in Argentina. + Studentul este laudat de catre profesor. + Baiatul este iubit de tofi. + N-am cumpirat cartea pentru c& o am. + invat cu colegii mei pentru examene. + Ton este expert in imobiliare. + Iarna e cel mai frumos anotimp. + Z&pada este prilej de joacd la munte. + Am citit toata bibliografia pentru sesiune, 18 f Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultafii de Instalafii pentru Construcfii si EPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studin EL ADJETIVO ADJECTIVUL CONCORDANTA ADJECTIVULUI 1, Adjectivul se acorda in gen si numar cu substantival pe care il determina. Ex.: el libro nuevo (cartea noua), los libros nuevos (céitile noi), la casa nueva (casa noua), las casas nuevas (casele noi). Daca adjectivul se referd Ja mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprima lucruri animate, se trece 1a masculin, Dac& se refer la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprim& lucruri inanimate, se acordi cu cel mai apropiat. Ex.: el padre y la madre son buenos = tata si mama sunt buni; los pies y las manos estan calientes = picioarele si mainile sunt calde. 2. Adjectivele bueno (bun), malo (rau), alguno (unul, un oarecare), ninguno (nici unul), primero (prim, primul), tercero (al treilea), postrero (ultimul) il pierd pe o final in fafa unui substantiv masculin singular. Ex.: un buen amigo, un mal hombre, algun dia, ningiin libro, el primer dia etc. Adjectivul grande (mare), inaintea unui substantiv, pierde adesea ultima silaba. Ex.: gran seftor, gran casa. Adjectivul santo (sfint), inaintea unui substantiv propria masculin, pierde aproape intotdeauna ultima silaba; ex.: San Pedro, San Juan, San Pablo etc. Fac exceptie: Santo Angel, Santo Domingo, Santo Tobias, Santo Tomas, Santo Tome si Santo Toribio. La fel exclamatiile Santo Dios, Santo Cristo si similarele. Locul adjectivului Adjectivul poate fi pozitionat inaintea sau in urma substantivului, fiir a urma reguli speciale, EX.; Un buen amigo, un sombrero nuevo. Adesea insa adjectivul isi schimba infelesul dupa locul pe care il ocupa fata de substantiy; ex.: un hombre pobre = un birbat sirac; un pobre hombre = un biet barbat; una simple pregunta = o simpli intrebare; una pregunta simple = 0 intrebare oarecare. Formarea femininului Formarea femininului se face dup urmitorele reguli: a) adjectivele terminate in 0 schimbi aceasti vocal& in a; ex.: un hombre bueno, una mujer buena. 19 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA ‘Manual pentru studenfii Facultatii de Instalafii pentru Construct si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu b) adjectivele terminate in alté vocala sau in consoan’ raman in general nemodificate; ex.: un hombre hipécrita, una mujer hipécrita; un hombre alegre, una mujer alegre; un hombre valiente, una mujer valiente. Fac exceptie: a) augmentativele in -efe si -ofe: regordete (grasun), regordeta; ricote (bogatan), ricota, }) adjectivele terminate in —an, -in, -on, -or (exeptate fiind comparativele), care se utilizeazi adesea ca substantive; ex.: holgazdn, holgazana; chiquitin, chiquitina; encantador, encantadora. ©) adjectivele etnice terminate in consoane; ex.: espafiol, espaiola; andaliiz, andaluza; francés, francesa; inglés, inglesa Pluralul adjectivelor Pluralul adjectivelor se formeazé ca pluralul substantivelor, adick dac& adjectivul se termina la singular in vocala neaccentuat’, se adaugi la acesta litera s; dacd se termina in vocala accentuatA sau in consoana, se adauga la acesta silaba es. Ex.: grande, grandes; aziil, azules. Adjectivele care se termina in z schimba aceasti liter in ¢ inainte de a primi sufixul; ex.: feliz, felices. Exercitiu Traduceti: + Tandrul chipes este un prieten de familie. * Copilul acela este orfan. * Vecina mea si-a cumpirat o palarie noua. + Azi este o zi frumoasa si calduroasa si este ziua mea. + Nu am suparat pe nimeni. + Nu am luat nici o carte sau caiet de la nimeni. + Prima zi a lunii ianuarie este o zi de ian adevarati dar gi de vacan{a. + Atreia luna a anului este martie si este prima zi a primaverii, + Buenos Aires este oragul cosmopolit al Argentinei si este din cele mai mari capitale din America Latina. + Téndirul are o iubiti mai in varsta ca el si sunt foarte fericiti. + Pe cer se vad multe avioane. + Fetele din Balcani sunt frumoase si vesele. 20 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studenfii Facultatii de Instalatii pentru Construetii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anul I de studiu COMPARATIVO Y SUPERLATIVO / Comparativul si superlativul COMPARATIVUL DE EGALITATE Comparativul de egalitate poate da doua situatii: a) fan... adverb. Ex.: Lucas es tan guapo como Miguel; Victor es tan guapo como inteligente; Tan lejos como Bucarest de Barcelona. como, daca in primul termen se giseste un adjectiv, un participiu sau un b) tanto... como, daca in primul termen se giseste un substantiv sau un pronume. Tanto este, in acest caz, variabil in gen si numar. Ex.: Oscar tiene tantos libros como Gabriel. Daca in al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto, Ex.: Vicente tiene tantas novias cuantas quiere Comparativul de superioritate si inferioritate 1. Comparativul de superioritate se formeaz cu més... que. Ex.: Juan es mds estudioso que Jo: 2. Comparativul de inferioritate se formeaz& cu menos... que. Ex.: Juan es menos estudioso que José. Daca al doilea termen este un pronume personal, acesta trebuie pus la nominativ, nu la acuzativ, ca in romAn&; ex.: Juan es mds estudioso que tii. Dac’ al doilea termen este un numeral, se foloseste de in fraza afirmativa si que in fraza negativa; ex.: Juan tiene mds de un millén; Juan no tiene mas que cinco centimos. Dac al doilea termen este o intreagd propozitie, se foloseste de lo que; ex.: Juan es mds inteligente de lo que parece Daca in al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere. Superlativul 1. Superlativul relativ se formeazi cu articolul hotarat, urmat de adverbele mds sau menos, si cu prepozitia corelativa de. Ex.: Juan es el mds estudioso de la clase. Articolul nu se repet’ daca substantivul precede imediat superlativul; ex.: Juan es el estudiante mds inteligente de todos. 21 Leet. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studentii Facultatii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu 2. Superlativul absolut se formeazi cu adverbul muy = mult; sau cu sufixul — isimo, -isima. Prima forma este folosita mai mult, Ex.: Juan es muy estudioso; Juan es estudiosisimo Adjectivele terminate in —co si —go, pentru a conserva sunetul consoanei, schimbé aceste silabe finale in qu si gu, inainte de a lua sufixul —isimo; ex.: rico, riquisimo; largo, larguisimo Comparative si superlative neregulate Anumite adjective au forme de derivare latineasc, care nu seamina deloc ou formele lor pozitive: Pozitiv Comparativ ~~ | Superlativ bueno (bun) mejor | éptimo malo (ru) peor pésimo grande (mare) ‘mayor mdximo pequefio (mic) menor minimo alto (inalt) superior supremo bajo (scund) inferior infimo Exercitiu Traduceti: + Soful tau nu e tot att de bogat ca soful meu. « Tatal nu este tot atat de iubit ca si mama. + Fetele invata totul mai ugor ca bi + imi place carnea de pui tot atat de mult ca si carnea de vita. + Am cumpirat atatea pateuri si sucuri cAfi invitati avem. + Este un om tot atat de cinstit cat un preot + Sunt atat de amorfita ca nici nu pot vor! * Cu cat inviitim mai bine o limba straina, cu att este mai usor sii calatorim. + Miguel este mai arlitos decat Juan. » Dolores este mai frumoasé ca Juanita. + Aurul este mai pretios ca argintul. * Gelozia intr-un cuplu este cel mai mare dusman al omului. + Soriitorii sunt adesea foarte saraci in zilele noastre. + Noaptea este cel mai bun sfetnic. + Invidia este o boald cumplita. 22 lig | | | | tren Leet. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultifii de Instalatii pentru Construetii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu EL PRONOMBRE PRONUMELE PRONUMELE PERSONALE 1, Pronumele personale sunt: | Singular | pers. Iyo—eu pers. Ita — tu pers.III*él ~ el | *ella—ea *usted - dumneavoastra | Plural pers. I*nosotros / as — noi pers. Il*vosotros / as — voi pers.III*ellos ~ ei *ellas —ele Observatie: Formele usted si ustedes se numesc in limba spaniola formas de cortesia gi au ca gi corespondent in limba romana pronumele de politete dumneavoastrd. Se observa ci in spaniola exista atat form pentru singular cat si forma pentru plural gi c& se coreleaz cu persoanele a II —a singular si plural. Abrevierile acestora sunt Ud. sau Vd. pentru usted si Uds. sau Vas. pentru ustedes. 2. Pronumele personale, in toate cazurile lor, se folosese conform prezentarii urmatoare: Persoana I singular Persoana I plural nom. yo nom. nosotros, -as dat. a mi; me I gen. de mi | gen. de nosotr iS { dat. nos, @ nosotros, -as acuz. a mi; me acuz. nos; a nosotros, -as abl. conmigo abl. con nosotros, -as Persoana a H-a singular | Persoana a H-a plural nom. ti | nom. vosotros, -as gen. de ti [gen. de vosotros, -as dat. a ti; te dat. os; a vosotros, -as acuz.ami;me abl. contigo a ;@ vosotros, abl. con vosotros, -as 23 Lect. Dr, LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studentii Facult3{ii de Instalafii pentru Construc MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul J de studiu [Persoana a Il-a singular masculin nom. él Persoana a I1-a plural masculin nom. ellos [ gen. de é dat. a dl; le [acuz. a él; le; lo gen. de ellos | dat. a ellos; les | acuz. a ellos; les abl. con él Persoana a II-a singular feminin abl. con ellos Persoana a Iif-a plural feminin nom. ella nom. ellas gen. de ella gen. de ellas dat. a ella; le dat. a ellas; les; s acuz. a ella; la acuz. a ellas; las abl. con ella abl. con ellas Persoana a IU-a neutrn | Persoana a Hl-a reflexiv nom, ello gen. de si _| gen. de ello dat. a si { dat. a ello acuz, se; asf [acuz. a ello; lo abl. con ello abl. consigo abl. consigo Exercitiu Traducefi: * Eu nu comentez niciodata deciziile altora. * Tu te indoiesti de acest Consiliu. * El L-a salutat pe varul Sandel. * V-am trimis dumneavoastr’ o petifie lung’. * Noi roménii suntem foarte ospitalieri. * Voi nu afi invatat nimic pentru sesiune, este clar. * Eu mi spal intotdeauna cu apa rece pe corp si pe fafa, pentru tonifiere. * El nu fi-a spus adevarul, a mingit mereu. * El nu merit o sofie aga frumoasa. * Este vital in viaffi s4 nu géndesti cu pizma despre altii. * Va laud pentru bunele rezultate obfinute la examen. * Am vazut o scrumiera frumoasa pe care am cumpérat-o pentru matusa mea. * Nu mi-e rusine cu tine la nici un eveniment. * J-am spus adevarul de mai multe ori, dar nu ma crede. * Am gisit pe mas doua porfii de tort de 24 ciocolata si le-am mancat. ro soma Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul J de studiu Pronumele (si adjectivele) posesive 1, Pronumele posesive sunt: [SINGULAR el mi el tuyo al téu_ a el suyo al sau el nuestro al nostru _ el vuestro al vostru lamiaamea | la tuya ata la suya a sa, a lui, a ei la nuestra @ noastra la yuestra a voastra el suyo al lor la suya a lor PLURAL los mios ai mei los tuyos ai tdi los suyos ai sci los nuestros ai nostri los vuestros ai vostri los suyos ai lor las mias ale mele _ las tuyas ale tale las suyas ale sale Jas nuestras ale noastre las vuestras ale voastre__| Tas suyas ale lor 1 | i | Pronumele posesive sunt intotdeauna precedate de articolul hotarat. Ex.: ef libro del profesor es mejor que el tuyo = cartea profesorului este mai bund ca a ta. Pronumele posesiv masculin, dac& la singular este precedat de articolul Jo, primeste semnificatie neutra; ex.: Jo mio y lo tuyo = al meu si al tau. 2. Pronumele posesive, cAnd sunt folosite ca adjective, se pot pozitiona inainte sau dupa substantiv, dar in acest ultim caz resping intotdeauna articolul si pierd, in afaré de nuestro si vuestro, ultima silaba; ex.: el libro mio, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta ete. 25 fpr Leet. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Constructii i HEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Aceste adjective, trecénd la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cartile mele; tus libros = clrfile tale; sus libros = cértile sale etc. SA se retina ca mi, tu, su si mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi mesa = masa mea. Exercitiu Traduce * Amo pisicd exact ca a ta. * Pasdrile nu sunt ale tale, ci ale mele. * Psiholoaga varului meu este mai bine pregatit ca a noastra. * Fratele meu este un mare jubitor de animale. * Cfinii mei suntcaini de vandtoare. * Am vazut cartile din biblioteca ta. * A intalnit toata familia ta. * Un prieten de-al meu mi-a scris despre rata somajului din Spania, * O prietend de-a vecinei mele este bolnava de pojar. * Oscar a consultat manualul tiu. * Bunica mea a cumpéirat o sculpturd foarte valoroas&. * Copiilor le este pofté de ceva dulce. * Pata este fica doctorului de familie. * Am primit scrisoarea de la voi. 26 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA ‘Manual pentru studentii Facultdii de Instalafii pentru Constructii si TEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu Pronumele si adjectivele demonstrative 1, Pronumele demonstrative sunt: [SINGULAR masculin éste acesta, asta ése acesta, dsta aquél acela, acela feminin éstaaceasta, asta sa aceasta, asta | aquella aceea, aia PLURAL masculin éstos acestia, Gstia és0s acestia, Gstia aquellos aceia, dia feminin | éstas acestea, dstea ésas acestea, astea | aquellas acelea, dlea NEUTRU esto acesta, asta eso acesta, dista aquello acela, dla 2. Cand avem pronume demonstrative repetate, al doilea se inlocuieste cu articolul hotarat; ex.: cartea mea si cea a fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea si cea a fratelui meu = mi gramatica y la de mi hermano; cartile mele $i cele ale fratilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele si cele ale fratelui meu = mis gramaticas y las de mi hermano. 3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest barbat. La fel cand sunt dupa substantiv; e! hombre este = acest barbat. 27 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalatii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA ~ Anul I de studiu | 4, Doua adjective demonstrative nu pot si precead acelasi substanti caz, primul se pozifioneazii inaintea substantivului ca adjectiv, iar celalalt se postpune, ca pronume; ex.: aceasta si acea carte = este libro y ese. Exercitiu Traduceti: * Aceasta este toaté averea mea. * Asta este ferma avocatului familiei Ruiz de Morales. * Aceea este casa bunicului meu. * Astia sunt cei mai lenesi oameni * Manusile mele nu sunt acestea, ci acelea. * Nu te chem pentru asta. * Cabinetul medical se afla tot pe strada asta. * Casa ta gi cea a fratelui tau sunt foarte vechi. * Ceasul este cel al bunicului meu. * Florile sunt din gradina mea, nu din cea a parintilor mei. * Sculptura aceea e foarte scumpa. * Acei oameni sunt actori la Teatrul Bulandra. * Acele femei sunt sahiste. * Tabloul acesta si acela sunt operele unui mare pictor. * Locuiesc aici, in cartierul Primaverii, de mai bine de 12 ani. 28 Sse Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA. Manual pentru studentii Facultatii de Instalagii pentru Construetii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Pronumele (si adjectivele) relative 1, Pronumele relative sunt: SINGULAR / PLURAL que care (masc. si fem.) cual care (mase. si fem.) quien care (masc. si fem.) cuyo al céirui; cuya a cdirei que care (mase. si fem.) cuales care (masc. si fem.) quienes care (masc. si fem.) cuyos ai cdrui; cuyas ale caret 2. Pronumele que se refera att la persoane, cat si la lucruri si animale. Ex.: el hombre que trabaja = barbatul care munceste; la mujer que trabaja = femeia care munceste; los hombres que trabajan = birbatii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc. in cazurile indirecte, daca se refer’ la persoane, acesta trebuie si fie precedat de articol; daca se refera la lucruri, poate fi folosit si fara articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = birbatul despre care fi-am vorbit; la mujer, de que te he hablado = femeia despre care fi-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii carora Ie-am scris; las cartas, a que me refiero = scrisorile la care ma refer. Acesta, in afara de articol, se insofeste si cu pronumele demonstrativ ef (la, lo, os, las), formand el que = acela care; la que = acea care; lo que = acel care; lo que = cea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: ef que habla demasiado, no dice siempre verdades = acela care vorbeste mult, nu spune intotdeauna adevarul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e drept. Se poate folosi si in sens neutru, cu semnificatia de "ce, care motiv, care scop", si in acest caz se scrie accentuat: no sé qué decir = nu stiu ce si spun. 3. Pronumele cual se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale. Acesta se utilizeaza intotdeauna cu articolul. Ex.: el hombre, el cual trabaja = barbatul care lucreazi; los hombres, los cuales trabajan = barbatii care lucteaz§; el hombre, del cual te he hablado = omul despre care fi-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care fi-am vorbit. 4, Pronumele quien se refer numai la persoane. Acesta se utilizeaza intotdeauna fra articol. Ex.: el hombre, de quien te he hablado = barbatul despre care ti-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = barbatii despre care ti-am vorbit. 29 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA. Manual pentru studentii Facultafii de Instalatii pentru Constructii si EPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA — Anul I de studiu Acesta, in functia de complement direct, este intotdeauna precedat de prepozitia a; ex.: el hombre, a quien he encontrado = barbatul pe care |-am intalnit. Acest pronume fiind atat masculin cat si feminin, poate da nastere adesea confuziilor si de aceea, in cazurile de dubiu, se substituie cu gue; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, dupa caz) te he hablado = fiul invatatoarei, despre care fi-am vorbit. 5. Pronumele cuyo, cuya se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale. Acesta se utilizeazi intotdeauna fira articol. Acest pronume are intotdeauna semnificatie de posesiv si se acorda nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat. Ex.: ef hombre, cuyo nombre ignoro = barbatul al cérui nume nu il cunose; ef hombre, cuya voz oigo = barbatul a c&rui voce o aud; el hombre, cuyos hermanos conozco = barbatul ai c&rui frafi fi cunosc; el hombre, cuyas hermanas conozco = barbatul ale ciirui surori le cunose. Daca lipseste semnificafia de posesie, trebuie s& recurgem Ia alte pronume relative; ex.: ef hombre, del que (sa del cual, sau de quien) te he hablado = barbatul despre care fi-am vorbit. Exercitiu Traducefi: * Tanara care a iesit este prietena mea. * Doamna pe care am intalnit-o pe strada este sotia medicului veterinar. * Cartile pe care le-am cumparat sunt foarte scumpe. * TAndrul al cdrui prieten esti, este hof de buzunare. * Doamna, careia i-am vorbit, este vecina mea. * Biroul in care lucrez se afla in aceasta zona rezidentiala. * Nava cu care am sosit se afla in croaziera. * Acela care a tradus cartea este un spaniol. * Aceea care iti vorbeste este 0 doamna care a tradus multe c&rfi din roman& in spaniola. * Ceea ce afi spus dumneavoastra este adevirat. * Oamenii care stiu acest secret, mu vor vorbi. * Copacul acesta este fermecat, este cel cu merele de aur. * Actiunile cu care te lauzi nu mai valoreazd nimic in acea companie. 30 ne] [tm Leet. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultitii de Instalafii pentru Constructi-si TEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Pronumele (si adjectivele) interogative 1, Pronumele interogative sunt cele relative scrise cu accent, Acestea se folosesc intotdeauna fra articol. Ex.: Qué dices? = ce spui? @Cudl es mi libro? = care este cartea mea? “Quién es? = cine este? “De quién es esta carta? =a cui este aceasta scrisoare? ¢Cudnto quieres? = cat vrei? * Ce palarie va place mai mult? * Ce apartament ai inchiriat? * Ce bei, ce mandnci, cu ce te servesc? * De ce nu imi imprumuti masina ta? * Care este cel mai bun prieten al omului, cainele, pisica sau el insusi? * Care dintre aceste tinere adorabile este sora ta? * Care sunt opiniile tale stiintifice? * Cine este acel savant? * Ale cui sunt aceste poeme? * De la cine ai aflat asta? * Unde este prietenul tau comisarul? * Ce vis ciudat am avut, eram cu Alice in Tara Minunilor! 31 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE ~ MICLEA Manual pentru studenfii Facultitii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Pronumele (si adjectivele) nehotarate 1. Principalele pronume nehotirate sunt: SINGULAR / PLURAL algtino, -a careva, cineva alguién cineva (masc. si fem.) algo ceva ningino, -a nici un, nici o nadie nimeni (masc. si fem.) nada nimic cualquiera (mase. si fem.) orice, oricare quienquiera (masc. si fem.) oricare, oricine ar fi algunos, -as unii, unele ningunos ~as nici unii, nici unele cualesquier, cualesquiera, quienesquiera oarecare, oarecine, fitecine 2. Pronumele algiino si ningiino se refera atat la persoane, cat si la Iucruri si animale. Ex.: Algiino habré de ser = 0 fi careva: ningtino lo sabe = nimeni n-o stie. De retinut locutiunea algiino que otro = un oarecare, yreun, unul sau altul; ex.: algiin que otro pecadillo lo tenemos = vreun pacat aver tori. i 3, Pronumele alguién si nadie se refer’ numai la persoane; ex.: alguién ha | hablado = cineva (careva, vreunul) a vorbit; no ha hablado nadie = nua vorbit | nimeni. 4. Pronumele algo si nada se refer numai la lucruri si sunt invariabile; ex.: tengo algo = am ceva; no tengo nada = nu am nimic. Acestea nu cer dupa ele nici o prepozifie; ex.: algo mievo = ceva nou; nada nuevo = nimic now. 5. Pronumele cualquiera si quienquiera cer conjunctia que cand sunt urmate de un verb. Ex.: cualquiera que sea su opinién = oricare ar fi parerea sa. 32 r | Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE — MICLEA Manual pentru studentii FacultA{ii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu Exercifiu Traduceti: * Aceast bancnota nu are nici o valoare. * Am petrecut o zi frumoasa cu niste prieteni la iarba verde. * Nu am nici o idee despre aceasta conferinta. * Nimeni nu se indoieste de cuvantul preotului. * Nu se deschide niciodata o usa fara si intre ceva sau cineva. * Nu cumpar nimic. * Oricine gandeste asta, este intr-o eroare. * Prietenii se iubesc unii pe alfii i sunt devotati unii altora. * Am cumpirat si cartofi pri * Fiecare om are pirerile sale. * Acesti tineri isi viziteaza parinfii la fiecare trei luni. * Oricine are pirerile sale despre viata. * Apa asta nu-i suficienté pentru toti. * Multi gandesc la fel ca Ignaci * Am invatat aceasta reteta de la un domn al carui nume nu mi-l amintesc. * Nu se poate indoi de cuvantul preotului. 33 Lect. Dr. LOREDANA GRIGORE - MICLEA Manual pentru studentii Facultatii de Instalafii pentru Constructii si IEPA MANUAL DE LIMBA SPANIOLA - Anul I de studiu LOS NUMERALES NUMERALELE Numerale cardinale 1, Numeralele cardinale sunt urmatoarele: 0 cero 1 uno, una 2 dos 3 tres 4 cuatro 5 6 fi 8 10 diez Ll once [12 doce 13 trece 14 catorce 15 quince _ 16 dieciséis 17 diecisiete 18 dieciocho 19 diecinueve_ 20 veinte 21 veintiuno 22 veintidos 30 treinta : 31 treinta y uno 40 cuarenta _ 34

    You might also like