Caprrout 1: SOLICITAREA DE TORSIUNE LIBERA A BARELOR in cele mai multe cazuri, elementele de constructie solicitate la torsiune sunt supuse in acelasi timp si la alte solicitiri, din care incovoierea este predominant, O bara este supusa la solicitarea simpli de torsiune daca in sectiunea transversala se dezvoltaé un moment care roteste sectiunea in planul sau, deci al carui vector este in lungul axei barei. Acesta este momentul de torsiune si se noteaza cu My sau cu M; . Is Momentul de torsiune este M, = Pe , e fiind excentricitatea fortei in raport cu centrul de greutate al sectiunii transversale.OBSERVATII: > in general, seciiunile transversale ale barelor solicitate la torsiune se deplaneazi. Exceptie fac barele drepte cu sectiune cireularé sau inelarai la care, datorité simetriei sectiunii in raport cu polul situ, torsiunea are ca efect rotirea rigida a sectiunii in planul ei in cazul barelor cu alte tipuri de sectiuni, daca sectiunea transversal si momentul de torsiune sunt constante pe toat lungimea lor si daca v nu exist legaturi la capete sau pe parcurs care si le impiedice deformarea, deplandtile sectiunilor transversale sunt identice. Din acest motiv, lungimea proiectata pe axa barei este aceeasi pentru toate fibrele longitudinale deformate prin torsiune si este egal cu lungimea initiald a barei, = &, = 0 > oy = Ee; = 0 > pe sectiune nu se produc tensiuni normale oy GEES) — Solicitarea de torsiune cu deplanare liber (Solicitarea de forsiune liberd) = pe sectiunea transversal’ se dezvolta numai tensiuni tangentiale t. v Daca nu se respect cel putin una din conditiile necesare pentru ca torsiunea sa fie liber’, deplanarile sectiunilor transversal nu sunt identice > ¢, + 0 > 0, = Ee, # 0 = pe sectiune se dezvolta att tensiuni tangentiale T , cat si tensiuni normale oy mmm —Solicitarea de torsiune cu deplanare impiedicata v Pentru studiul solicitarii de torsiune liber’ a barelor cu secfiune de alti form decat circular’ sau inelara se adopti o ipotez geometric’ cu caracter global — ipoteza geometricd a indeformabilitafii sectiunii transversale in planul sau, (sectiunea nu igi modifica forma si dimensiunile) => forsiunea liberd are ca efect roto-translatia rigida a secfiunii transversaleTORSIUNEA LIBERA A BARELOR DREPTE CU SECTIUNE CIRCULARA (SAU INELARA) in general, la torsiune, deplasarile normale pe planul sectiunii transversale conduc la deplanarea sectiunii, rezultand dificultati de rezolvare a problemelor, in cazul sectiunii circulare, problema torsiunii se simplifica datorité simetriei fata de centrul sectiunii. In acest caz, rezult ci sectiunea ramane plana la torsiune. Aspectul static Jota =o m,=~[ ayaa =0 Is Is w= [oda =0 My A 3, = [nada=0 T,=[ryaa=0 I, A My = M, = J (txzy ~ TryZ)dA # 0 su A Sistemul de axe y0z este reprezentat de un sistem de axe central si principal de ineryieAspectul geometric Observafii vizuale: > se traseazii un caroiaj pe suprafata lateral a barei cilindrice supusa la torsiune in urma torsiunii, generatoarele se transforma in curbe elicoidale = dreptunghiurile de pe suprafata laterala se transforma in paralelograme identice Daca se separa un cilindru oareeare de lungime dx, cele doua sectiuni transversale aflate la distanfa dx se rotesc rigid cu un unghi dg, relativ una fafa de cealalt&Ipotezei indeformabilitatii sectiunii transversale bb. Hi Hi sect ED > Pe suprataya lateralis tgy = ao =y > bb, =yax Ipotezei micilor deformatii > Pe suprafaja sectiunii transversale: bb; = rdp E> yar=rdp oat dp amp -¢ mm 4 EEE) 6 = rotatie specificd la torsiune (torsiune specifica) y=Or y (deformatia specified unghiulara sau lunecarea specifica) este direct proportional Gap cu raza secfiunii transversale,Aspectul fizic Legea simpli a lui Hooke, pentru tensiuni tangentiale: cy G&D T Daca se presupune ca tensiunea tangentiala r de pe conturul barei are orientare oarecare in planul sectiunii, atunci t se poate descompune in doud componente: 7’ pe directia tangent la contur si t’’ pe directia razei Dualitatea tensiunilor tangentiale Tmax " Pe suprafaa laterala ar trebui si se dezvolte aceeasi_ mt” = 0 (suprafata lateral a barei nu esie incarcata) tensiune tangentiala t” ~e- Tangenjiala t este tangenta la conturul sectiunii (t = Tt’).> Din motive de simetrie, t are aceeasi valoare in orice punct de pe contur. > Aceleasi concluzii se obfin si pentru un cere interior de raza r. > Datorita simetriei in raport cu centrul sectiunii, tensiunea tangential t are aceeasi valoare in orice punct de pe cere. Daca directia tensiunii nu ar fi tangenta la cerc, ar exista componente nenule t”, deci gi tensiuni tangentiale duale pe suprafata laterala a cilindrului interior » Prin descompunerea tensiunii tangentiale t de pe un cere de raza r in componentele Tx, $i Txy , acestea sunt egale si de semne contrare in puncte situate simetric fata de axele y siz. > se verifica relatiile aspectului static 1, = | eda =0 t= f naa 0 i, lsCu notatiile din figura, relatia de echivalenta static& intre momentul de torsiune M; si tensiunea tangentiali 7 se scrie: M= J ccaayr = [rea @ -« @ ~s r T= G6r Me te = | cortaa = co [ r2aa =cal, I) 9 i ‘A ‘A Gl, t P ___lp =——r v Ip Ip Gl, reprezinté modulul de rigiditate la iorstune al baretTnax - O M,~ ly = nD? “16TENSIUNI TANGENTIALE DE LUNECARE IN LUNGUL BARELOR Dualitatea tensiunilor tangentiale t = intr-o sectiune longitudinala apar tensiuni tangentiale tT Cele doua tensiuni t alcdtuiesc un plan tangent la cilindrul de razr = se dezvoltd o stare plana de tensiune » Directile principale de tensiune: tg 2a = — do AIA Sg/ a NL dic queghe de cermypsenis. Me aa ver SA Ma (ie RNa: » Traiectoriile directiilor principale sunt doua familii de curbe inclinate la BNc- 45° fata de generatoare > Unmirind traseele directiilor principale de tensiune gi distributia tensiunilor tangentiale t in lungul barei, se pot explica licitate la torsiune, realizate din diverse materiale: modalitatile de cedare pentru bare s > O bard din ofel cedeaza ca urmare a efortului tangential transversal maxim (tensiunea r, tangent ca cere) > O bara din beton cedeaza la torsiune sub un #45? fati de generatoare, ca urmare a depasirii rezistentei la intindere 0; > O bara din lemn cedeaza la torsiune in lungul fibrelor ca urmare a tensiunilor tangentiale ce se dezvolta in planuri peralele cu axa barei Cedare fragil> LemnDEFORMAREA BARELOR CILINDRICE SOLICITATE LA TORSIUNE ® © te Me M, == tx dx Gly = fodx+o= [tas “AB. = Qg= Ix + Cy = GIy * Cy ee Pentru Gly = ct Mp Yas= | ge de= ze | Me dx entra Gly = et > xa Gly Gp Jey x, Me M _ Me dx = Gy — x4) = ay mm} ¢a5 = Gy lp (Se masoara in radiani!)