Actualizarea cunostintelor din clasa a IV-a na) FisaNR.1 ‘© Dupa ce rispunzi la intrebiiri, cerceteazi rispungurile de la pagina 14 pentru a descoperi rezultatul fiset tale. |. Sensul expresiei a fi tobd de carte este a fi gilagios. A/F Cuvantul cu sens opus pentru expresia de treaba este bun, cumsecade. A/F Sensul cuviintului a vorbi este a tdcea. A/F |. Cuvintele pronume si prenume au acelasi sens. A/F . Toate cuvintele din seria alb, albastru, alburiu, albicios fae parte din acecasi familie de cuvinte. A/F . ‘Ambele cuvinte sunt despartite corect in silabe: e-xa-men, e-xem-plu. A/ Propozitia este o comunicare cu un singur predicat. A/ F 6 a 8. La sfarsitul propozitiei enuntiative se pune punct. A/ F 8, 0 propozitie interogativa se termina cu semnul exclamari. A! F 10. Propozitia incepe scoala. este 0 propozitie simpla. A / F 41. Propozitia Merg la scoalé. este 0 propozitie simpla. A/ F 12. Parfile de propozitie sunt substantivul si predicatul. A/F 13, Subiectul din propozitia Apune soarele. este cuvantul Apune. A/F In proporita Noi cumpdrdm cart si caiete, subiectul este multiply, A/F 15, Predicatul din propozitia Mergem la ycoald. este mergem. A/F 16, Predicatul din propozitia Eu citesc multe cdf. este exprimat printr-un verb la nu- marul plural. A/F 17. Partile de vorbire studiate sunt: verbul, substantivul, pronumele, adjectivul. A./ F 18. in enunjul Mergeam spre scoala. cuvantul subliniat este un verb la timpul trecut. A/F 19, Verbul subliniat din enunjul Frunzele ruginii cad pe pamédnt. este la persoana intai AIF 20. Verbul astep exprima starca. A/F 21.Forma corecta este mi-ar place. A/F 22 in propozitia Veirful Omul se afla in Munyii Bucegi. cuvantul subliniat este substantiv ccomun. A/F Gramaticd —clasaaV-a © 723. Substantivul ‘eatru este de genul masculin. A / F 24.La plural, forma corecti a substantivului copertd este coperti sau coperte. A/F 25, Pronumele din propozitie este la persoana a treia, plural: Sora ei a plecat. A/F 26. in propozitia Albastrul cerului senin incdnté privirea. cuvintele albastrul si senin sunt adjective. A/F 21. Adjectivul subliniat in propozitia Dulapul vechi al bunicilor este plin de amintiri. este de genul masculin, numarul singular. A / F 28, Enuntul urmator este seris corect: Voi citii multe cdrti despre copii. AI F 29. Cuvantul floarea-soarelui se serie cu cratima. A/F 30. Intrusul (cuvantul scris incorect) din seria innegrit, inot, innoptat, indmolit este cu- vantul inot. AF Obs. Rezultatele de la aceasta fis se affi la pagina 14. 5 sisann.z © Pentru a actualiza toate cunostin{ele din clasele anteri rele exercitii. 1. Numeste partile de vorbire studiate de tine pnd acum EXERCITII RECAPITULATIVE e, rezolva urmatoa- 2. Preeizeaza ce parti de vorbire sunt cuvintele subliniate: Primind si darurile-acestea, zeil s-au hotdrat sd-aleage: un loc de luptd potrivit, Au cercetat toata Elada si au gdisit cc este bine sii facts tabara-n Olimp. (Alexandra Mitru, Legendele Olimpului) 3, Subliniaza verbele din fragmentul: Razboiul a-nceput cu furie... Paméntul larg si ‘marea uriasa au rasunat de-un zgomot greu, ce-ntrecea orice-nchipuire. Cerul a dat pared un geamét. Olimpul s-a cutremurat pand-n adéncurile sale, (Alexandru Mitru, Legendele Olimpului) 4. Aleatuieste 0 propozitie in cares existe un verb care exprima starea. 5, Mentioneaz& timpul, persoana gi numarul verbelor din textul Doar Gheea, mama zmeilor, se maniase rdu pe el. Titanii sunt copiti mei. Uranus i-a lovit din grew. (Alexandru Mitru, Legendele Olimpului) 8 © Gramatica -clasa a‘Aleatuieste o propovitie cu predicatul exprimat prin verb la timpul viitor . Stabileste corespondenta dintre expresii si verbe. #adain vileag apleca a pune la cale ademasca ‘© a-si lua picioarele la spinare arenunta aunelti 8, Precizeazt ce parfi de vorbire sunt cuvintele subliniate: Furtuna trece repede si noi alergiim de ne sfardie picioarele. (Marin Soreseu, Unde fugim de-acasé: tivele din enunful: Fiecare pagind a abecedarului lui Creanga era pentru mine un aspect nou, ca o turturied ori ca un colt de peisaj, si mi se fixa cu inlesnire in memorie. (M. Sadoveanu, Ani de ucenicie) 10.Subliniaza substantivele comune: Muntele Furnica se afla in orasul Sinaia. M.incercuieste substantivele proprii: Nu-i acasd Jon, zise mitusa Méirioara; s-a cus cu mosu-tiu Vasile sub cetate, la o chiud din Condreni. (lon Creanga, Amintri din copilarie) 12.Subliniaz& substantivele care au acelasi sens cu structurile din prima coloand. aducere-aminte — repros, amintre, ajutor baitaie de joc ~ pedeapsa, joc, batjocur’ 13, Mentioneaza genul si numarul substantivelor din textul: Sara pe deal buciumul sund cu jale, Turmele-l ure, stele le scaparié-n cale, Apele plang, clar izvordnd din féntaine (M. Eminescu, Sara pe deal) [_ Substantival Genul Gramatic’ -clasa aV-a © 914. Alcdtuieste 0 propozitie in care s& existe un substant plural, de genul neutru, la numérul 15. Alcatuieste o propozitie in care si existe un substantiv care denumeste un fenomen al naturii 16. Alcituieste o propozitie cu fie numele unui continent. &) Fisa nR.3 1. Precizeaza ce parti de vorbi ja ca sd-sialine foamea cu ul exprimat printr-un substantiv propriu, care si e sunt cuvintele subliniate: Cum o viizu, el se duse sii 0 1a, (Petre Ispirescu, Aleodor imparat) 2. Subliniaza pronumele personale din textul: Mirela, aruncé tu acum o gresie, sé msi faca balaurul cine stie ce impresie. Sa ste $i el cdi noi -am citt pe Ispirescu. (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasd?) 3. incercuieste pronumele de politete: — Deapoi sa avem iertare, Luminarea Voastré, od acesta mi-i flicéul care ma trimis Ja Maria Voastra. si (lon Creanga, Povestea poreului) 4, Mentioneaza persoana, genul i numérul pronumelor din textul: Vaizénd noi ce mare jale, am ajuns la concluzia ca gastele trebuie ajutate si nicidecum mancate. Dacé apa se face bond de la 0 minciund de rata, ea tot ¢-o minciund se dezgheata. (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasd?) Pronumele Numarul Sit tn — 5. Aledtuieste o propozitie in care si existe un pronume personal de politefe, care s8 aiba functia de subiect. 6. Precizeaza ce parti de vorbire sunt cuvintele subliniate din textul urmator ‘Ma gandeam, printre altele, cam cum trebuie sa arate balaurii si zmeli, toatd ziua bund-ziua era vorba despre ei. Erau réi, erau fiorosi, erau infricosdtori, chiar dacd mu existaw (Simona Popescu, Exuvii) 10 © Gramati os oba 7. Subl Jarm oglinds uminile & Mea Sub odihnd i© si arate « balaurii— : nai 7. Subliniaza adjectivele din textul Tarna. Noapte lucie pe o lume ca din povestt: copaci de zahir, cdmp de cristal, iaz de oglinda. Si-n cuprinsul larg, uriasul policandru al cerului ii aprinde, una cate wna, luminile, ca intr-o nemasurata sala de dans. (Emil Garleanu, Fricosul) 8. Mentioneaza genul si numarul adjectivelor din textul: Sub lumina trandafirie a unui bland apus de soare, pamdntul pare adéneit intr-o odihnd neclintta: frunzele atipese, pregatindu-se pentru tiknitul somn al noptit (Emil Garleanu, Puisorii) _ Namal = 1 Subliniazd adjectivele care au acelasi sens cu expresiile: cu scaun la cap — bogat, vesel, destept de isprava — invajat, vrednic, perseverent 10, Alcatuieste o propozitie cu un adjectiv de genul feminin, la numarul plural. 11. Numeste partile de propozitie studiate de tine pani acum. 12 Precizeaza partea de proporitie / functia sintactic’ a cuvintelor subliniate: Far-Frumos coboara pe tirdmul celilalt pe o funie de coaja din teiul cel inalt. (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasi) 13 Subliniazi cu o Tinie predicatul gi cu dou Fini subieetul din propozita: fa aer, un popor inreg de randunele se pregateste de plecare. (Emil Girleanu, Puisori) 14 Subliniaz’ partie secundare de propozitie din fragmentul: Pe muschiul gros, cald cao bland a pamantului, cdprioara st jos langa iedul ei. (Emil Garleanu, Céiprioara) 15. Alcatuieste dou proporifii in care substantivul carte s& aiba, pe rind, functia de subiect si de parte secundara de propozitie.16. Subliniaza propozitile dezvoltate Eu taceam. Se descuraja un pic. Dar mai ficu ined 0 data efortul (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prin) 11. Transforma propozitia dezvoltata in propozitie simpli: Dupa deal vine, in = un uliu, (Emil Garleanu, Puigorii) ‘bor rotat, 18. Transforma propozitia afirmativa in propovitie negativa: Jazul isi asterne faya ued sorbind, pand in adine, din lumina asfintitului. (Emil Garleanu, Puisorii) 19.Fa schema gramaticala a urmatoarei propozitii: Peste lume se revarsd valuri de Jumind. (Emil Garleanu, Ca soarele!) 20. Completeaza fraza cu predicatele potrivite dintre paranteze: Drumefif so... $1 woe OCU, nesnonnons Mainile la O¢hi, narile ‘mireasma nemaisimgité pand atunci. (Emil Garleanu, Trandafirul) (treceau, 88 inghitd, puneau, riméneau, résfirau.) ®) FisaNR.4 1. Pune semnele de punctuatie in textul: Tom a fost cam cald azi la scoala nui asa intreba ea Da usa ald rau nu Da tusica Nu fica venit site duci la sedldat 2. Explica rolul semnetor de punctuatie din textul urmator: Micul pring strabcitu desertul si nu imdlni decat o floare. O floare eu trei petale, 0 floare neinsemnati. Bund ziua, zise micul prin — Bund ziua, spuse floarea Unde sunt oamenii? intreba politicos micul print. (Antoine de Saint-Exupéry, Micul print) Punctul Prima virgula din text. Linia de dialog Punctele de suspensic Semnul intrebari 3. Corecteaz enunturile urmatoare: Cartile sunt prieteni nostrii. Dintro carte poti afla noii informatii. 12 © Gramatica - clasa a V-aSubliniaza varianta coreett vv-a merge/va merge ai Vazutati vizut nea spus/ne-a spus Subliniaza forma core vroiam/voiam rmi-ar place/mi-ar plicea vehicol/vehicul .Alcatuieste ete 0 propozitie cu urmatoarele structuri: noi/n-oi; mii/mi- Serie cate un cuvant cu acelasi sens etern— __ generos ~ sinceritate — Serie egoist pedeapscs ast 8. Scrie dou’ propoziti in care cuvantul ite sB aiba sensuri diferite 10. Subliniaza doua cuvinte care seamind, dar nu sunt identice: ‘* Elevii s-au aliniat la ora de sport. ‘© Textul incepe cu alineat. 11. Subliniaza cuvintele care fac parte din aceeasi familie de euvinte: cal, calaret, calcar, descdilecat, calvar. 42. Desparte in silabe cuvintele: constructie, imposibil, verdict, finde, atlas, vast 12. incercuieste varianta corecta: fi-i-ci/fii-c. 14 Seria care confine toate cuvintele despartite corect este: a) vi-oa-rd, sculp-tu-ra, su-bi-ect ) vi-oara, scul-ptu-ra, su-bi-ect; ©) vi-oa-ri, sculp-tu-ra, su-biect Gromatica -clasa aV-a © 13TESTE INITIALE fp§ Testinmmiacnn.1 Citeste eu atentie textul urmator: Zilele deveneau tot mai scurte, Aerul devenea tot mai rece. $i, intr-o dimineata, Roz a gasit gradina imbricata iner-un strat de brumd. Sosise foamna pe insula. Frunzele copacilor, care fuseserd verzi toati viata robotict,s-au fut galbene, por- tocalii $i rosit. Apoi au parasit ramurile si au cézut pe péimant, iar padurea s-a umplut ‘curénd de sunetele animalelor fosnind prin frunzele moarte, Nucile eddeau si ele din copaci, lovindu-se de radacini, de pietre si din cdind in cdnd de roboricd. Parfumul floritor disparea pe méisuri ce acestea se ofileau. Toate mirosurile si culorile insulei se stingeau. ‘Si animalele se schimbau. Celor cu bland le erestea $i mai multd bland. Celor eu pene le cresteau si mai multe pene, Cele eu solzi incepeau si cante adéposturi noi. ‘Dap, da. Se face frig, 0 broasci a ordcait cdtre alta. Nu mai e mult si vine vremea pentru dormit Dap, da. Mai bine mi-as cduta o gaurd bund, a ordcait a dowa broasca. Ai gasit deja una? Nah, a ordeait prima broasca. Voi eduta o gaurd saptaména vitoare. Deocamdata mma voi bucura de lumina caldé a soarelui, atdt cat mai tine. Dap, da. Multe dintre animalele le pe insuli se gdndeau deja la hibernare. Broastele, albinele, erp si chiar ursii aveau si dispard curdnd si sd-si petreacdi urmatoarele luni departe dde vaeul lumi. $i apoj erau pasdrile. Unele pasiir, ca buphitele si ciocdnitoril, isi petreceau iarna cuibarindu-se si mancdnd pujinul care mai rdmdnea pe insula, Dar pasarile migratoare se pregdteau pentru lunga edldtorie spre sud, edtre tardmuri edlduroase. $i printre pasarile care trebuiau sa plece erau si gdstele (Peter Brown, Toamna ~ Insula Robotilor) Subiectul I (60 de puncte) 4. Raspunde la urmatoarele intrebati a) Cand se petrece actiunea? ) Unde se vor adaposti broscutele peste iarna? (6 puncte) 2. Ordoneazi literele care corespund prezentarii in ordine logic’, cronologici a mo- mentelor intimplai ‘A. Multe animale se gandesc la hibernare. B. A sosit toamna, C. Pasiiile migratoare se pregatese pentru lunga ealttorie catre sud. Gramaticé -clasa aV-a © 15D. Padurea se umple de frunze moarte Subie: E. Dou’ broscufe discuta despre pregatirile pentru fama, Serie i= I [serra TCR] a caltor (6 puncte) 3. Prezinta, prin raportare la textul dat, trei schimbari din gridind, odata cu venirea toamnei. (6 puncte) 4, Numeste trei animale care hiberneaz, asa cum rezulta din textul dat. (6 puncte) 5. Transforma urmatoarea replica din dialog in povestire: Dap. da. Se face frig, 0 broascé: a ordcdit edire alta. Nu mai e mult si vine vre- ‘mea pentru dorm (6 puncte) 6 Transerie, din text: a) un cuvdint cu sens opus euvaintului sé dispard b) un cuvant cu acelasi sens pentru cuvantul subliniat: Toate mirosurile si culorile insulei se stinget ) un cuvant din aceeasi familie cu substantivul frunza, Sem (6 puncte) 7. Transerie, din textul dat 4) un verb care arati o actiune Ricuta de broasea; b) substantivul propriu care numeste un personal oe (6 puncte) 8, Precizeaz& functia sintacticd a cuvintelor subliniate in enuntul: Sosise toamna pe insula (6 puncte) 8. Transforma propozitia dezvoltata in propozitie simpla: Toate mirosurile si culorile insulei se stingeau. (6 puncte) 10. Alcatuieste 0 propozitie enungiativa, negativa, in care si existe adjectivul rece cu functia de parte secundara de propozitie. (6 puncte) 16 © Gramatica — clasa a V-aSubiectul al I1-lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 10-12 randuri, in care s 4 calatorit pe aripile unei pasiri pant in rile calde. JA-ji imaginezi cd esti 0 broscutt care Se acardé 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte. clasaaV-a © 17cu" Mi f§ Testinmann.2 apoi s-a du EaeeaeaEeeC Asa. $i Citeste cu atentie textul urmator: ‘gi daw man Apoi acd, -au luat la ciondlineal Norocul si Mintea: care e mai mare din amindoi? —Meis ‘Sunt eu, Norocule, zicea potolité Mintea. _ ha — Ba eu, gréia Norocul eu méndrie. vedeste si Si cum, in taifasul lor, mergeau pe drum, i-apucd inserarea departe de sat $i se an hotarér sa se culee colea, in edte un loc sa petreacd noaptea. = Eu, zice Mintea, ma due colo pe edimp, mai departe de drum, sé dorm pe andturi aa proaspaia, Ma ferese din drumul carelor, s& mu dea ceva la noapte peste mine | — Ban, zice Noracul, mai cule chiar in mijlocul drumului, Nuemi pasé de nimeni he al Bine, aa — $i—in intunerieul asa de mare, de-ti dai cu degetele-n ochi — fac améndoi cum ea vorbiserdi: Mintea se culed incolo departe pe ardturd, si-si hodineasca ciolanele, iar Norocul pe drumul mare, in pulbere. ‘$i incepur’s améndoi sd mie poreit la jr” gi sa ascule la caetul parméintuln. Dar colea-n crucea nop. ce sa vezi dumneata? Chiar pe drumul de care vorbirim incereuiey venea in goana mare o drosea cu niste armasari care mdncau foc 1. Care su Acuei acu’, Norocule! Peste edteva clipe, 0 sa te calce cai si drosea, si prafiul mu s-0 a) Vizit alege de tine! b) Ung As! Cail, cu tor intunerieul, vin pénd aproape de mogéideata din cale si, zdrind ©) Noro ceva, adata se spere, sar in sus sfordind, rup haturile so iau razna pe cdmpie in lituri, 2 Dees spre rasarit, incotro credeti? Chiar spre locul unde era culeata Mintea, pe care 0 a)Nug trlvestcatirmana, ex pléloarela gis: éalele drogcel Li fardnd daxela\desa We ) Cred prapadit o)Nugt Apoi se duc cu vizitiu cu tot in treaba lor 4. Unies Dimineaja, Norocul se scoala vesel si se duce la Minte. Ea, sdraca, se vaita a pietre ae seei si nici mu se putea urn din lo: bra Ce-ai pit, soro? Ji spune. we De ce? inreabi Minteaplangénd. ae — poi, dc te cuca orn drum, mua fIntimpat una ea asta, Asc ch oues Nu ma dau, Norocule, nu, glasuieste Mintea, Dacéi n-a dat drosca peste tine, asta ae ca tne a ; Aga? Apoi te las aici, eu toatdi meirimea ra. | 5 Norocul aplecatimbufaa. at aa Seva + a mana porcit la fir = a dorm sforind (tare) * drosed = bri 18 © Gramatica —clasaaV-afeu’ Mintea a zdcut acolo edt a zdcut, pand s-a putut pune oleacd pe picioare apoi s-a dus la un doctor de s-a edutat, si intr-0 lund s-a mai orjovenit™” pared. “ga. $i intr-una din zile, dupa ce s-a insdndtosit iat case intdlneste iar eu Norocul isi dau ména si se impaci Nui agen cocoand Minte, ed de-acum inainte n-ai si mai zici ci exti mai mare? Ei ay! Doar n-di fi tu. Daca tii mortis, zise Mintea, sd te cunose mai mare, dlo- cedeste si tu cu o fapti ie mai ceva de capul ta. Ce fapti? Tata, vezi ungureanul dla, care trece eu oile pe drum — Ite. — Ducte, Noroace, de-l fa, daca poti, om in toatd firea, ed eu am sa plec din capul ui Fac sd trdiasca in pace, sd moar fericit si sd poaté lisa la moarte-i xi pe ai lui in bine. Ba si fie si altora folositor Ma duc, cum mu. Si-i vedea situ cét pot. Da’ unde sci fe mai gdsesc? Ta, sice Mintea, tot asa, prin lume, Mé due si eu mai mult la cet care ma cautd (Worocul si Mintea, din vol. Basmele roménilor, ‘basm cules de Constantin Raidulescu-Codin) incereuieste litera corespunzitoare rispunsului corect. 4. Care sunt personajele principale din textul dat? a) Vizitiul si cai b) Ungureanul si Norocul ©) Norocul si Mintea. (4 puncte) De ce s-au [uat la cearta Norocul si Mintea? a) Nu stiau care e cel mai important dintre ei. b) Credeau ca celdlalt este mai bogat. ) Nu stiau cum si-si imparta bogatiile. (4 puncte) 1. Unde se culci Mintea, la venirea seri? a) In padure. ) Pe un camp proaspat arat. «) Intr-0 casa (4 puncte) De ce se culea Norocul in mijtocul drumutui? a) fi place s8 doarma in praf b) Nu-i pasa de nimeni. ©) Nu vrea si fie singur 4) Vrea sa-i fact Minti pe plac. (4 puncte) De ce trsura care trecea pe drum a lovit-o pe Minte? a) Agaa vrut Norocul ») Speriindu-se, armasarii au ajuns in focul in care dormea Mintea, ©) Vizitiul a condus armasarii in acel loc (4 puncte) 6. Uneste cu o linie fiecare fragment cu insusirea potrivita Dimineata, se scoala si se duce la Minte —sfiraca Se vaia a pietre seci vesel (4 puncte) Gramaticé — clasa a V-7. Scrie A in caseta din dreptul enunfului pe care il consideri corect si F in caseta din dreptul enuntului pe care-I consideri fals. © Daca Mintea s-ar fi culcat in drum, nu ar fi fost lovita de cai ‘© Dupa ce a fost lovita, Mintea a eptat si se supundt Norocului (4 puncte) 8. Serie rispunsul pe randurile de mai jos. Ce il roaga Mintea pe Noroc si faci pentru a dovedi c& poate face si el ceva important? (6 puncte) 9. Esti de acord cu decizia Norocului ca Mintea si is Da, pentru ca. supuna? © Nu, pentru cd... (6 puncte) 10. Transcrie, din text ‘) un cuvaint cu sens opus pentru cuvaintul departe; b) un cuvaint cu acelasi sens pentru cuvantul subliniat in secventa zicea potolitaé mintea ©) un cuvant din aceeasi familie cu substantivul sat (6 puncte) 11. Transcrie, din textul dat: 4) un verb, timpul trecut, persoana a treia, numarul singular; ) un substantiv comun, genul neutru, numarul singular; ©) un pronume personal. (6 puncte) 20 © Gramatica - cla: 12.Preci imbufna 13. Tran cu niste WAlca secunda 15.Cont42.Precizeazi functia sintacticd a cuvintelor subliniate in propovitia: $i norocul a plecat imbufnat. (6 puncte) 13. Transforma propozitia dezvoltats in propozite simpla: Venea in goana mare o droset cu niste armésari. (6 puncte) 44.Alcatuieste © propozitie enuntiativa, negativa, in care adjectivul vese! si fie parte secundara de propozitie. (6 puncte) 15.Continus, in 10-12 randuri, actiunea din textul dat (20 de puncte) Se acord 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte. Gramatica - clasa a V-