Sociologia spontana si sociologia stiintifica Intr-o definire clasica, sociologia reprezinta studiul societati problemelor oamenilor, a vietii lor in societate, a structurilor si institutiilor sociale precum si — cunoasterea evolutia lor de-a lungul timpulbi. Ca stiinta, sociologia este 0 stiinta relativ tanara, aparuta la sfursitul secolului XVII — inceputul secolului XIX, ca o necesitate a dezvoltarii societatii moderne si i s-a atribuit rolul de explicare si interpretare a datelor de observatie empirica. Rolul sociologiei era sa clasifice, sa ordoneze si'sa analizeze multitudinea de fapte petrecute in societate, astfel incat aceasta sa-si poata fixa scapurile, idealurile si aspiratiile. Sociologia spontana are drept sursa a cunoastei sociologia pe care oamenii o prac pe cunostintele dobandite de persoana in cauza, experienta, interesele imediate, wr convingeri personale. Cunoasterea comuna a unui individ depinde de specificul activitatilor profesionale ale acestuia, de sfera lui de interes, Sociologia spontana este rezultatul activitatii obisnuite a omului si se manifesta sub forma cunostintelor elementare, transmise din generatic in generatie, fara existenta unei simtul comun(bunul simt), este in viata de 2i cu 2i. Acest tip de sociologie se bazeaza pregatiri anume. In activitatea zilnica, camenii utilizeaza cunostintele dobandite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural de la @ generatie la alta in procesul socializari, Simtul comun, la cure apelam pentru a explica ce anume se inampla si pentru a prevedea ce se va intampla in viitor, se deruleaza in doua etape: a) intro prima etapa, spontan, facem o evaluare generala si ne reamintim evenimentele trecute: by a doua etapa consta in extinderea explicatiilor de la s prezente sau viitoare. Principalele caracteristi ale sociologiei spontane: = are un caracter pasional — ficcare om inlerpreteaza ceea ce a observant din ituatiile trecute la cele perspectiva lui, in concordanta cu interesele, conceptele, prejudecatile lui, judecand si interpretand realitatea in felul lui: are un caracter iluzoriu — in viata sociala, oamenii se amagesc adesea; autoamagirea avand rol pozitiv, de 2-1 ajuta pe individ sa depaseasca anumite ‘obstacole sau sa-1 mobilizeze sa actioneze. Caracterul iluzoriu mai decurge si din implicarea subiectiva a oamenilor jt sociala, in functie de interesele ‘scopurile ficcarui individ. = este limitata — experienta individului este limitata de medi de caracteristicile culturii, si de timp. Individul considera experientele care nu sunt familiare ca find anormale sau scandaloase. Transmiterea culturii de la o n care acesta traieste,generatie la alta, are efecte limitative asupra cumoasterii si datorita cuvintelor utilizate (vocabular) sia intelesului acestora(sintaxa). - este contradictorie — indivizii oscileaza intre liberul arbitru si sentimentul fatalitatii, In cazurile in care se confrunta cu esccuri vina este, aproape imtotdeauna, a alteuivaGimprejurari neprielnice, voia soartei ete). In momentele in ‘care isi analizeaza reusitele, considera ca totul tine de calitatile si de priceperea ‘a “Gustave-Nicolas Fischer (1990, 69-75), analizind mecanismele cunoasterii sociale (cunoasterea spontand), arita ci tendinja de a vedea interdependenta acolo unde acestea mu exist si convingerea cd putem controla desfisurarea unor evenimente in fata cérora suntem in realitate neputinciogi introduc erori fundamentele in psihologia spontand, ca si in cunoasterea sociologica la nivelul simtului comun In concluzie, sociologia spontana este limitata Ia cunostintele, experienta, evenimentele traite sau auzite si nu poate inlocui sociologia stintiifica si nici nu poate oferi a imagine reala a socictati Ca si domeniu distinct, sociologia a aparut in 1838; Auguste Comte (1798 - 1857), recunoscut ca fondator al pozitivismului sociologic, foloseste pent prima data termenul de sociologie in Iucrarea sa, “Filosofia pozitiva’’, lucrare oc contine sase volume publicate intre 1830 si 1842. Din punctul lui de vedere, obiectul sociologici ansamblul ei iar umanitatea este guvemata de legea celor trei stari: tologica, metafizica poriliva, Herbert Spencer (1820-1903) a fost considerat al doilea fondator principal al sociologici, publicand, in 1883, lucrarea “Principii de sociologie”. Intre 1893 si 1894, Emile Durkheim (1858-1917), fondator al scolii sociologice franceze, publica lucrarile “Divitiunea sociald a muneii” (1893) si “Regulile metodei sociologice” (1894), ridicand sociologia la rangul de disciplina academica. In 1895 apare prima revista de sociologie — “American Joumal of Sociology”. Antohny Giddens, in 2001, defineste sociologia ca stiinfa in care ,,folosirea metodelor sistematice de investigare empiricd, analizarea datelor, gindirea teoreticd si exprimarea logic a.argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunostinje despre un subiect anume”. Sociologia studiaza colectivitatile umane si relatiile interamane din cadrul acestora, precum si comportamentul uman in cadrul social al grupurilor si al comunitatilor umane In Romania, sociologia ca stiinta, s-a constituit mai tarziu decat in tarile din vestul Europei Unul din pionierii sociologici romanesti a fost Spira Haret (1851 — 1912), care in formeaza umanitatea in lucrarea “Mecanica social”, a incercat sa demonstreze ca intre dinamica sociala si dinamica rationala ar exista o.analogie perfecta. O contributie la dezvoltarea sociologiei in Romania au avut si: - Constantin Dimitrescu-lasi (1840-1923) - a initiat primul curs de sovilogie la ‘Universitatea Bucurest * cursul “Tehnici de cercetare sociologica”, Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, 2001- Constantin Debrogeanu-Gherea (1851-1920) — a facut analiza asupra extinderii mecanismelor economice capitaliste in economia romineas + Dimitrie Gusti (1880-1955) — profesor, sociolog si fondator al Scolii Monografice din Bucuresti: ~ Scoala Socilogica de la Bucuresti— cu un mare-numar de cercetari si publicatii. Principala sarcina a sociologiei ca stiinta este sa stabileasca unde si sub ce forma se gascste socictatea. Caracterul stiintific al sociologici se bazeaza pe capacitatea ci de a elabora explicatii stiintifice. Sociologi ~ Principiul realismului - oamenii de stiinsi admit ci exista o lume reala, ca faptele ‘observate sunt reale; ~ Principiul determinismului - camenii de stiinta admit ca raporturile dintre lucruri ‘nu Sunt intamplatoare, ci au un sens; fica are la baza trei princi ~ Principiul conogsei cunoscuta prin observatie obiectiva, tatii - oamenii de stiinta admit cd lumea exterioara poate fi Spre deosebire de sociologia spontana, sociologia ica se hazeara pe metode si tehnici de cercetare iar rezultatul se materializeaza in elaborarea unor teoril fice. Simtul comun se bazeaza pe metade informale, in timp ce in sociologia stiintifica principala eale de cunoastere a comportamentelor, faptelor, fenomenclor si proceselor se face pe baza observatiei obiective, prin metode adecvate urmarindu-se obtinerea unor enunturi cu valoare de adevar. Biblingrafie: 1. hitps:/floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/09/18/sociologia-repere-istorice-2/ - “Sociologia — repere istorice” 2. Maria Bulgaru, manul “Sociologie”, Vol.1, Chisinaw, 2003 3. Cursul “Tehnici de cercetare sociologica”, Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, 2001 4, Curs “Introducere in sociologie”, Lector univ. dr. Dan Rosca