VARZA DE CAPATANA (Brassica oleracea L. Capitata group) Denumiri striine: - Englez - Cabbage - Francezi - Chou pomme ~ Germand - Kohl-Kraut, Weisskraut - Italiana - Cavolocappuccio Varza se cultiva pentru cipayina sa, un mugure uriag ce inglobeaz majoritatea frunzelor plantei. Varza se consuma proaspit (salate), pregititi in bucdtarie, murat’, conservata, fiarta sau uscat. Interesul alimentar pentru varzii se datoreazi atat calitatilor gustative si digestive deosebite, cét si continutului ridicat in proteine (peste 1,4%), vitaminele A, B, C, struri minerale gi hidrai de carbon. Ca aliment, dar si ca planta, varza are remarcabile virtufi terapeutice in combaterea afecjiunilor gastro-intestinale, in ameliorarea efectelor degeraturilor, arsurilor, plagilor, cangrenclor, eczemelor, tumorilor, precum gi in ameliorarea a numeroase boli infectioase si metabolice. Este unanim recunoscut ci varza este una din cele mai complete si complexe legume medicament. in bucdtdria romaneasca, varza ocupa un loc privilegiat, sarmalele in frunza de varz’ fiind sortimentul gastronomic care nu lipseste romanului nici in momentele de fericire absoluta (sirbatori, nunfi, botezuri), nici la trecerea in nefiinia. Originea si aria de raspandire fn stare spontand, varza se poate intélni si astizi in bazinul Mediteraneean (Sicilia), unde de altfel, igi are originea. Varza se afla in cultura de peste 5.000 de ani, constituind dintotdeauna un aliment de baza pentru populatie. Romanii sunt cei care au dus cultura verzei in ffrile Europei Occidentale (Franta, Germania), iar prin Grecia si Bizant s-a ajuns gi in Romania si Rusia. jin fara noastra, varza se poate cultiva gi se cultiva in toate regiunile agricole. Particularititile biologice ale plantei Varza este o specie bienal’, in primul an producdnd o rozeta de frunze mari, turgescente gi cdmmoase care vor constitui capayana - partea comestibild in care se acumuleaza mari cantitii de substante de rezerva, in al doilea an, din mugurele apical sau din cei auxiliari, porneste o tulpind florifera, glabra, tnalta de 0,9-1,2 cm, ramificata, care se termina cu flori galbene. ‘ 4 .Fructul este o silieva dehiscent, lunga de 8-10 em, care confine seminfe rotunde, mici, de culoare brund-cafenie-rosiaticd, uleioase. fntr-un gram intra 250-300 de seminje a c&ror germinatie se poate pastra timp de 6-7 ani. Sémanfa incolfeste la 3-5 zile dup& sem&nat. Exigente agro-pedo-climatice Varza este o specie cu cerinfe mai reduse fafi de temperatura, pragul ecologic pentru aceasta coborand pana la 5-6°C, temperatura optima de vegetajie fiind de 15-18°C. Varza rezisti si la temperaturi negative, tinerele plante in vegetafie suportind temperaturi de -6 - -8°C, iar plantele mature pnd la -10 --12°C. Este o planta exigenta la lumina si la lungimea zilei, fiind o plant& de zi lungs. Manifesta de asemenea exigenta deosebita fata de umiditatea din sol si din atmosfera. Fruina care acoperé frunza verzei are menirea si reduc procesele de evaporare, in felul acesta menfindndu-se turgescenfa fesuturilor. Reclama soluri foarte fertile, humifere, permeabile, cu pH cuprins intre 6,5 si 7,0, cu textura lutoasa, luto-nisipoasa. Cultura de varza se fertilizeaz8 cu compost de ferma in anul de cultura. Locul in asolament Specii premergitoare favorabil : leguminoase sau bulboase. Este buna premergitoare pentru: verdeturi si ridacinoase. ‘Timp de revenire: 4-5 ani, Aptitudini in agricultura ecologica Varza este 0 cultura deosebit de exigent in agricultura ecologi , reusita culturii depinzéind de respectarea cu strictete a unor masuri culturale, astfel: ‘sii se respecte cu strictefe locul in asolament (s& revin& dupa 4-5 ani); #4 se asigure o fertilizare conforma cu exigentele speciei - 40-50 t compost la ha; ‘sf se urmareasc& cu multd atenjie aparifia si combaterea purecilor de pAmént care in primele faze dupa plantare pot compromite cultura; *varza se asociazi foarte bine cu multe specii (sfecla rosie, felin’, salata, fasole, mazire sau ment2), Sisteme de cultura in funcfie de destinajia productiei (perioada de maturare) si specializarea soiurilor, sunt practicate urmatoarele sisteme de cultura ecologic’ a verzei: *VARZA TIMPURIE - prin rasad produs Ja cald - maturare la sfarsitul Juni mai (perioada de recoltare iunie-iulie); *VARZA DE VARA - prin risad produs la rece in riisadnite, solar sau sera - a2‘maturarea la sfarsitul lunii julie (perioada de recoltare august-septembric); * VARZA DE TOAMNA - ALBA sau ROSIE - prin rsad produs la rece, in cmp, cu maturarea la sfarsitul lunii septembrie (perioada de recoltare octombrie-noiembrie); *VARZA DE TOAMNA PENTRU PASTRARE PESTE IARNA - prin raisad produs la rece, cu maturare in lunile octombrie-noiembrie; *VARZA CREATA - prin risad produs la cald sau la rece, cu recoltare in septembrie-octombrie. Scheme de infiintare a culturii $i varza serecomanda si se cultive pe teren modelat in brazde inaljate, de preferat orientate pe directia nord-sud. 4 Fig. 1 - Schema de plantare pentru varza timpurie Distanja intre plante pe rnd: 25-30 cm; Densitate: 47-52 mii plante/ha T Fig. 2 — Schema de plantare pentru varza de vara, de toamna, /\ | * a 14K rosie, de pistrare si creata Distanta intre planté pe rand: 35-40 cm; Densitate: 36-40 mii plante/ha . 3S ,Soiuri de varzi recomandate pentru cultura ecologicd Soiut Productie | Vigoarea | Greutatea medie a| Maturitate soil (tha) plantei cApifanii (kg) | (numar zile) Varcdt timpurie [Ditmark 25.30 ___mijlocie 70-80 [Timpurie de Vidra 20-25 mijlocie 65-75 (Flavius FI 30-40 mijlocie 58-65 [DelphyFI 25-35 mijlocie 59-70 Varzi de vari (Gloria 35-45 mijlocie 30-100 [Tucana FI 25-35 mijlocie 70-85 Varzit de toamnit [Braunshweig 45-50 foarte mare 25-40 145-155 [De Buzdu (60-65 foarte mare 2,745 150-160, Varzit rosie (Capde Negras 25-30 mare 1416 130-145 Varzit de pastrare ‘Lares 35-40 medie 1830 145-155 | Varzit crea [Rarziu de Amager 18-20 mijlocie 2,0-3,5 150-160 Se recomanda a se utiliza acolo unde exist gi soiuri sau populafii locale recunoseute. Necesar de material sAditor si perioade optim ¢ de infiinfare a culturilor Densitit Necesar Data Sistem de Observati realizate | SAmanga | Rasad cultura Seminat | Plantat | risad (mii plante/ha) | (kg/ha) | (mil fire/ha) one 5 | 10 ianuarie— | 5 martie— \Varza timpurie 4752 0350- | 50-60 | acald | 20 ianuarie | 25 martie [ rT a ‘25 februarie—| 25 aprilie—] \Varza de vara 36-40 0,300 40-45 lacald 1Omartie 20 mai | 25 aprilie~ 5 iunie~ \Varzi de toamns 36-40 0,300 40-45 larece S mai 1S julie | I . 20 aprilie -30 |15 iunie -20 | Vara rosie 36-40 0,300 40-45 . larece | | aprile iunie | |, 15 aprilie— | 20 mai— area de pastrare | 36-40 0,300 40-45 | a larece 20 april S iunie | 25 februarie— “| Varza creat 36-40 0,300 40-45 s-10mai | tacald | | | | 10 martie |Lucrari de intrefinere Fertilizarea Varza si legumele din grupa verzei sunt foarte exigente la fertilizarea organica, dozele de compost bine descompus putnd ajunge pana la 40-50 t/ha. Se administreaz din toamna, uniform pe suprafaja parcelei si se incorporeazi superficial cu grapa cu discuri (10-12 em) sau cu 0 grap& cu colfi ficsi (8-10 em). Completarea golurilor - cand golurile depagese 5% din densitatea de plantare, se efectueaz& completarea acestora, cu risad din acelasi soi si de aceeasi varsti cu cel plantat inifial, in maxim o siptiménd dupa data planta. Combaterea bolilor sia diunatorilor Varza este sensibila la atacul unor insecte specifice. Neaplicarea unor tratamente corespunzatoare poate compromite productia, Principalele boli si | Produsede | Concentratia Observatii diunatori la varzi combatere | sau doza Bol ‘Mana (Peronospora parasitica) \Alternarioza (Alternam brassicicola) ‘Albumeala (Albugo candida) 'Hemia radacinilor (Flasmodiophora brassicae) ‘Zeama bordelezi. | 0,5-1,0% | | | ‘Zeama bordelezs + | 0,3%+0,3% Sulf muiabil Tratamente de prevenire (Putregaiul.cenusiu Botrytis tinerea) Puricii de pamant (Phyllotretra nemorum) | 'Albinita (Pierix brassicae) Daunatori asolament cu rotatie la 4-5 ani ‘Menfinerea umidititii si mulcirea solului | ‘La atac puternic - rotenond - tratament seara ‘neem sau piretrind) Asociere cu tomate. Produse pe baz de Bacterium thuringiensis. ‘Seménarea unor seminte de cdnepa in cultura de varzi | Guturete nu mai depune oua pe varza). | ccultura de varz’, a + Copilii de tomate proaspat recoltati se distribuie uniform pe|Irigarea eulturii Irigarea este o verigi foarte importanta in practica productiei de varza. Varza nu suporta seceta, Se preferd cultura pe teren modelat pentru a se putea iriga pe brazde, Daca varza timpurie se iriga mai putin, ca urmare a existenjei precipitatiilor din iama-primavara si a perioadei relativ scurte de vegetatie, restul speciilor de varzi - varza de vara si de toamna - se irig abundent cu norme de 250-350 me apa/ha de 5-6 ori in timpul perioadei de vegetatie, in funcfie de condifiile climatice ale anului, Trebuie evitata baltirea, aceasta favorizand si provocdnd aparifia atacului de Hemie a verzei, boala incurabild prin tehnici ecologice. Alte lucrari de intrefinere Sistemul de cuverturd in cultura verzei timpurii Imediat dupa plantare, varza timpurie se acoper cu folie perforata sau cu fesituri ip Netex (Covertan) care se intinde de-a lungul brazdei si se fixeaz pe margini cu pamént. Cultura se fine astfel protejati pana cénd temperatura exterioara, in timpul zilei, depageste 18-20 C. La acest moment, se ridied folia si se recupereaz’ pentru refolosire. Utilizarea acestui sistem permite devansarea producfiei cu 7-10 zile si imbunatfirea calitaii capaténilor de varza timpurie. Combaterea buruienilor se realizeaza odata cu lucrarile de prasila manuale (1-2) si mecanice (1-2). Datoriti faptului c& se irigi des si abundent, stratul de sol trebuie bine mobilizat in vederea asigurarii unei aerisiri corespunzatoare a sistemului radicular. Recoltarea Recoltarea se realizeazA atunci cand cipiténile de varzi au ajuns Ja dimensiunile caracteristice soiurilor cultivate. Trebuie urmarit cu atenjie momentul maturit3fii, pentru a se evita crparea cpafénitor, ca urmare a unui proces de supramaturare Frunzele care rezulta din procesul de recoltare si de fasonare a c&patanifor (eliminarea frunzelor exterioare) se distribuie uniform pe suprafaja solului. Resturile vegetale de cultura (planta) se distruge cu masina de distrus vreji (MDV) si se las astfel timp de 10-12 zile pentru uscare si compostare la suprafafé. Apoi se pot incorpora superficial prin discuire la adancimea de 8-10 cm. Restitujia organicé la culturile de varzi este foarte importanta cantitativ si calitativ, ¢echivaldnd cu o fertilizare prin ingragémént verde, Pentru pistrare peste iami, soiurile specializate si varza rosie se pot depozita in incinte climatizate (1-3°C si 85-90% umiditate) sau in silozuri de suprafafa pentru consumnul imediat. VARZA ROSIE (Brassica oleracea L. Capitata group, rar. rubra) ‘Are aceeasi origine si aceeasi rispindire ca si varza albi. Are frunzele rosii, rosii-violacee, violet inchise, datorité pigmentului antocianic pe care il confine. Este in general mai tardiva, mai mica si mai indesati decat soiurile de varzi de vari sau de toamn’. Se foloseste pentru pregitirea salatelor proaspete sau conservate. Se cultiva numai ca varzi de toamna sau pentru pastrare in depozite. VARZA CREATA (Varza de Milano) (Brassica oleracea L, Capitata group, var. sabauda) ‘Are acecasi origine si aceeasi rispndire ca si varza alba. Caracteristic.este faptul c& frunzele care aledtuiese c&pafaina sunt increfite, basicate, specifice. Capafna este mai putin {indesaté (afa-nata), frunzele sunt mai fine decdt la varza albi si de asemenea, mai puin picante. Este o specie cu exigenfe mai mari la cildurd fata de celelalte verze de cipayana. Se cultiva ca varzii de toamnA avand o perioada de vegetatie mai mare (peste 150 de zile).