~ oe ~ a/ Termeni jaunaree Tac Jupanat sa foe SS oe “i Hoardadeaur {it 4 D1 Este acest neam, dacift! viteaz in ale So sseanas ined ev tatont gi enorsearane > In intgcmiren. wari’ Bete zieton (Cronicarlbzantin Lavonie Chalcocondias coe oon Scat ca soca arn (FConducttona pars ramet | Comte este sprint de sca aoparea cer ma! mponanie dy domes = Principal dregatori sunt portarul Sucevel (Moldove ido) bar] Otteniei (Tara Roméneasca),logofatul(sefulcancelaral), | severest cme carnesth atomic (rane, | fea maghias — in Tenalvania, Bites autora |_postenicu!aplomata, consul (uncie mitra Toe AGr , OniSTe ale regal In cazun deosebite se convoaed Adurares Tr Ungar Sud si rar ce Munti Carga Pincpalel forme de organizare adminsratva sunt Romaneasca si Moldova, slabirea puter Bizantuy a Judeul (Tara RomAneascd),tnutl (Moldova), a Dobrogea. Totodata, statele medievale s-au nascul h |, stictu,comitatul, scaunul Transivania) OrganizareaTésilor Romine In Evul Ha. ape ie Grd ber sa yas ‘nc Batra 19390) e voievod gi domn, ~ a generale | Neon nee ir ~ Transih Constituirea statelor medievale in spatiul romanesc ivan, Jara Romaneasca, Moldova si Dobrogea — Teprezinta un mom “ ‘Sential in evolutia politicd a teritoriulul de la nordul a (H1). in Cadul sau $6 7eesase Toman COMSMU Ca poy OF, Migrs Glertete intuente do tp slav si bizantin (D1). La baza sa stay ‘en Obstile sétesti, cémpurile sau codri Acastea se reunesc maj ‘arziy 5, Iocuit, Uner formatiuni prestatale — jupanate, cnezate si voievec! i ot apare arson Conditie Goruyminare constituirlstatelor vizeaza existena unl Conti ur Sondus de un lider politic si militar, un nivel de dezvoltare soca omic $i o forts armata, asigure controlul asupra unui tar, bine determina Bis 82 asigure-copte triton, : resul actvitati economi 3 fAate8 aristocratiel feudale in cadrul obstlor sale, Conterie exer j2forabil. Inceputurie Tari! Romanest si ale Meldovel ne (a baat fenomenul descélecatulul. Avesta serif’, tocerea Periodica oe ulate din Transilvania in afara arculu carpatic. = Slatele medievale din spatul romanese 3¢ nasc pe fondul ating 'm zona invecinatd lor, a unor no! state si al treceri ullimilor migra, eal cara Pore van | ae —f Geanigd Ca urmare, organizarea politics a romani ‘inéeputurile Evului Mec este $i in functie de ray Cal dst hue acestora ste Gece 91 influenta acestora es ‘nominal. = Conditile externe aparitiei lor sunt legate de spatiul romanesc si din functionare a activitatii lice de-a if comers cate ree ee »Eufopa de-Orien. Odata constiuta state scbtaad independent la edificarea ir estore Duiazeu sro acags_ oamenii cred cd 6Ste% ‘ yica atare. La baza ei se afla ascultarea pe care supusiio datoreaza conducatorului. Astfel, boierii sau nobili sunt fideli suzeranuluilor, iar taranii, boierilor sau nobillor, vy OX Veriicativa cunostinfete! 1. Alcatuiti un eseu de o jumatale de pagina, in care st Prezentati contextul exter al apariei statelor roménest in Evul Mediu. 2. Cit D1. Justificati de ce autorul fi compara pe dacl cu romani. s 3. Identical factort intern, care stau la baza consti Statelor medievale in spatiulroménesc:Formarea statului } indelungat. Pentru i ee - telorde care dispunem © nece Legenda Sf. Gerard’ panum®: Ge ard, Rogerius: Poemut Carmen Mi aoe vedere trei factor: populays we 20°Stul i oarele elgg eae Eater gi canes ule av in no Medieval 7; ntslopey ay 2Nsivania eg a unor formatiuni f dlitice loc ta inceputul Evul Gelu si Glad (secolul aj ea) i Fat ae: ducatele | Acestia punt 2 a pe Sune ludou staat suena n Fransivania se SEttagoara lent, ela “ES mist oat “bars recite area lent ac 80 Impinese ines i, Pose expic prin tear aes (2 ea wise Fa Moot bean ; CTisel (1 Pe acest paras loses sla, bulge 9 loess lv ular pastor (Anonymus, Gata Hu Near yy oh i fe maghrart ani 2... Fone Stefan. a purat Talul ste relicfat de schimbarea formel ee conducore ince Stet aaa cocidentar punerea in Transilvania a unei forme de organizare de tip. Chula ey renee ccidental, mai precis a principatulul. Astiel, in 1113 apare tr doc) Semnis nents intreg regatul mente Mercurius, .principele Tarii Ultransivane™——Uransivanel.. (Gyula). nes cup g28e decom ineondieTMcoe Tafa prncpatiu use eee see teanes Govereste Viabla, se revine la voievodat (D3). In 1176 ivoarele, . iveoureent nen see ‘amintesc be voievodul Leustachiu.\Voievodul Transivanieieste vasal j 9st ra unt co wanes Gane Tegelui Ungariei, dar se bucura de membru al anturajului regal. Astfel,, Ladi itonomig, fiind un important f "*' 1315), si permite s& intreting o curte pi tau Kan. voievod.(1294~ .} Genet set vena roprie la Deva. Voievodatul ; ‘Sfént in Transiivenia) ramane forma de organizare politica pana la cucerirea Ungariei de catre . - otomani (1541). Din anul urmator Transilvania dev ania devine mare principat, Sub suzeranilalea Impertutur Otoman. fh situatia ech pica a autoritatii centrale, de pilda, la stingerea dinastiei Arpadiene, voievodul D3... Locutodi {iri yl aie Transilvaniei se comporté ca un conducator al unuistatautonom. > agate, eon, st Be in regiunile de granii, cu prec&dere in zonel Hor intra- _. ungut pre apus, apa cum ic carpatice, continua sa vieluiasca fale, locuite de care romani— aga. un Pano: aa pe a mar. ragul, Halegul, Maramuresul, care pastreaza importante autonomi. Se} (a. cun tle imal mic care mentin vechite-forme™de administratie, de impunere fiscala gi de gP ei sum. Maramaresel Tse judecaté. Secuiasca., Tara Oltui.., Tara Bae, Tara Oapu.. gi sunt gi Noua dinastie, suit pe tronul maghiar in secolul al XIV-lea, cea a alte multe, care Toate asc de Angevinilor,.tinde sa lichideze acesle aulonomil, ceea ce grabeste Vie. mie, are aa saosin oe )fenomenul descalecatului. ‘deal. trunderea maghiarilor este insotité si de colonizarea_secuilor, (eager uch sasion si Cavalerilor Teutoni, Acestia primesc privilegi politice si volresaula eshapol Oo pri d2_Organizare Do economice it $i igi stabilesc forme_prtor Stat ca. AMIE sFadminsravs Fi av isionen daa respinge atacuriletétare: Galifor sale cumanilor. -maiintatin CriSaN, apoi -lainceput, volevodul Transit ree comitate? is Re Mures-si-Tamave, pentru ca in final ~~ 44244 romani lupta, ala Carpatilor. coniei si se Stabilesc in de secu in zonele trecatotior d " Sasii sunt originari din zone 2 Rinul $a. C2 5 ie Carvat Orientali Impotrva i zona Orastie, Si 5 riceperiisiiscusinte! or. aro-mongole’ ‘soara, Medias, profita masiv de peurma PCT modificari. Populatia ‘a inceputul Evului Mediu mani din Transilvania se afd di ‘punct de vedere religios sub egid Mitropoliei Ungroviahiei? Fees gl etc a Transivaniel SUC TOE aboreart maortar, 2a a romani, caableesA ers in primul 6, le entru a res; migratonilorturanici i apostolici’, conducatoril Un. Tn oo 00 ga romano-catolicd mele - 1 toriormitate cu caracterul de .Fe0! 2PCn rit reedievale sustin pe toate caile Biserica ace con 8 jin 1366 regela_ Ludovic cel Mare ome cine ae calol A cet Mie apartenenta_la_religia catolicg gonioneaz2 alt “pceputul exelent romanior, conser esi “schismatici", din viata politica Transivanil ey Medi de cite [ itica din Transilvania este domina! dis de . oblimes ‘naghiaré side fruntasii ‘sasilor sisecullor, arupati din 1437 in m Nation' ‘iserica din Densus. erat, Cotatea de la Deva. OD vente cunostintele! ; 1: Prezentafcondiile interne si externe ale constitu statului Transilvania. {V2 Citi D1. Justificat interesul economic al maghiarilor in cucerirea Transilvaniei. Explicatsensul termenului pastoriromanilor. 5. Alcatuijiun eseu de o pagina, in care sa prezentatirolul populatilorstraine colonizate InTransivania. cre arte ben careromdnd suntexcluy dn vieapalick Tranalvaci . Prezentall raporturile existente in Evul Mediu intre regatul Amuleté de bronz din Translivania. __‘Transilvaniel —— 90» Romaneasea, Dupa a nt | Q Z sit 2upa inst: regi Maghiari isi indreapt ‘aurarea, Eidoresc s& devina stananpewte supra zone Prezenta cumanilor si invagia ate AICial de colonizeze, lar 5 parse, dar manifesta ambigiraferl_Feutont, Aco gi Maghiari s8 decida ga. pomtic Banat. Diploma Cava| 8 e S&:\alunge, An Jal Socument important saletor Te meee “alerilor loaniti din a 7 ilust Lule 127 este-uer economice din zona dintre Carpal gi oyna g Litovel, crezaeleltoan @ Ferae WOevadsoe Sets pet ne tas “inele catex (orl Sociale eS Farcas. Tot lau ~Intarituri locurilor.. laste ego Sociale, de exemplars uaa, s te ric a socat 9 pent terse). Brenk Si prezentate seat PamantuU (maiores —_Inwabt“sonna comance " Gezvoltare ecoriomica, precum wenta®, 25pecte privind china eg ice aes niscavapnany te acnee a ee Tua docooce- Span cask desub suzerunitatee @.Litovol incearca sa se rupa —_nimanu,” se" ste “ays seo Bawmereteemaghiers car esteitirantscade nh BE EE samodhel rds suma de bail, Criza polific& prin care trece statu meter rece Sena ae Pres secolului_ al_Xil-lea Ti_determina pe" condaeatn on1@ slrgitl ‘_aon autonomia voievodatului Transivarier,inalughe sige eee zone de granité. Tr aceste condi, Radu Negru sau Negru Vods, considerat de mult istorici un persona) de legenda, pleaca din Fagaras sidescaleca la Campulung,inArges (D1), a Descalecatul din Arges este considerat de unii istorici inceputul procesul rii RomAnesti. Treptat, autoritatea condu- Catorului este recunoscuta de catre selit politic gi militar din aceasta zona. Noii conducatori politici provin din familia Basarabilor si se intitu- \eazé yoievozisi domi. Unut dintre ef este jintre et este Basarab |, zis si Intemeietorul (? — 1352) inital, el se afla de, ni ub-suzeranitatea coroanel maghiare penny Banat Severin. In A jeelarie| maghiare, Basaral politice dit tazinur ONGIOTSTTST extinde controlul si asupra zone! de la Ford de gure Dunari, denumité de alunci Basarabia. In. 1330 regele pa _yuuyran vans ¢ Ungariei intreprinde-o expeditie la suc je Carpati si inainteaza 170 ati. us pe ftpe- suncas Cunea de Arges, captaa iui Basarab, Pe drumul de ntoarcere egele ton ane a 8h ste surprins $1 rant la o posada Ta Mun{iCarpati (1330) (D2). So gasea in undul une vada. 1102 eg Din pina cog papas intestendepencerle Tet *Y Gn acea val, ru se putea st 8 ele 1330 onstrate TED ora, conn aS 104) 80 | Seca anes intituleazé.domn autocrat. El pune bazole.Miropole “cad ime. a i ce fe cates dentel tari 19)... : i oe te “tae Ven, ee. LG I Scan, Wu tas Tn sao ps 11386, dec {cronia Patt Vine ‘a neinjolegerile cu Ungar, in 136, d88-44 wi rca. 1920) ntene. Pentru apne oa a gar gi sa li cedeze eva In despre pt faecepte suzeranita is iuisiFagdragull * iM, ' ~ aes Vy de wy ce uncARALGLCting PmD3... Cand pastorii din munti jeval Tara Romaneascé determina consy, ung (wes statulu, medieval Tare er ge Jos. — Lnguresti,pogordndu- os.__——__ vane poaraninse, Gt (uiegunuliacacpaicimpoterle OW ficGaeoatae orca locuridestatate cu cdmpideschisi, foldova,La~IncsPUrr sy, Povestea vremuriior de demuyt . ‘cu ape curgatoare, cu paduridese © exemplu: dasiat.” | “Ghronicon Dubnicese dese ‘onion Bowne & rin SO ; Verificati-va cunostinfele! foaniti sunt cavaleri Ordinu- 1uiSf loan dela lerusalim? primul mitropolt al Tari Ro- |, 1, Prezentaticadrul intern al constituiri Tarii Romanesti manestieste lachint de Vicina? 2, Citti D1. Prezentali cauzele descdlecatului la sud de Carpati. Justificati sensul imbolul heraldic al TariiRo- 2* termenulul de .samodérjat’. manesti este vulturul cu 0 cruce § 3. Prezentati cauzele confictului dintre Carol Robert de Anjou $i Basarab | 4, Studiafi D2. Alcatuitiun eseu de o pagina in care, pe baza cunostintelor dobandite, Incioc? legenda spune cd numele jf! sa descrielupta din 1330. Identficatitipul de lupta care are loc. {8ri dela résait de Munfi Carpafi §) 5. Prezentati principalele masuri adoptate de cétre urmagii lui Basarab pentru Hino do la caleaua lu Dragos, A orgenzareastatl , care $-a inecat in apa unui’ 6. Cititi D3. Justificati de neces jin cazul in Nelda, cra iacetingpa un” 6, Ci icali de ce a fost necesar un dublu descalecat constitu .».simbolul heraldic al Moldo-” 7, Alcatuifo lista, sacvel este capulde bour? Panton: ‘care s& cuprinda principalele masuri adoptate pentru organizarea 92 1| Dobrogea js setenv AS NA esti d ) Termeni strateg jntaitoriul dintre Dunare si Marea Neagré, rolu cel malimportantil jp"™* Eqoetul Bizantin. Primele formajuni poitice din aceste zone la fot. npsrat ean a vi 2 Mig) Evului Mediu sunt pomenite in Secolul al Xlea, cénd sunt Sutin, dpa ce 8 aj la ie “ in secolul al X-lea, cénd sunt Gfntacuzino, dupa ce a ajuns fa ine unt conductor local, precum: jupan Dimitte, jupan Gheor- fa, - trims vorb lu Dabratis fe si strategul Theodor, Intre 971 —~ 1204 acolo finfeazS thetha ise supuné $1 $8 predes co gh srion Paradunavon), unitate miltar& si adinistratva a pop ed jn perioada secolelor al X-lea — al Xill-lea s, dobrogean esf@ —_jpotriva imparatului, a cézut a inte- saidisenvezilerepetate ale migialodtincnes Pes ees EE: nea gcse ae ci i ta, ‘intat jtul |-a invrednicit de bundvointa construies¢ Cetatl, Ca Ge exemplu: Racuiul lui Soare, si se intareste \ecriul sistem de fortificatii de la marginile provinciel. Cu acest rie Gs prsertcated lata cool ,Alexiada’, redactat de impardteasa bizantind AnaComnena, Sevast 2 Ne omeh oma mentioneaza sefi locali, Uni de origine slava, implicati in luptele de (loan Cantacuzino desoro aparare, sianume: Satz cea), Seslay, Tatos si Pudila> vite cea ui Oops) +L, Dupa cucerirea Constant $ Ste if crucial ue apuseni, in 1204, si fondarea Imperiul Latin.de la. Rasarit, ynoscut gi sub numele 66 al dolla rat S* Dobroged Tit, pentru ‘C parioada ara tat oulgs. Populatia $a cuprinde pe_viani Asanestilor (S1). Pe 1a(1230 este amintita Syamne), Susiienk oF pe, hulgar, La orginen <3 probabil plasata intre Varria si Mangala, si care este nucleul Petru si Asan 3 it vvitorului stat medieval nm replat impotve iret Bash i sonra amatuer sit Dupa reintoarcerea bizantinilor la Constantinopol.acestia nan. Stat eoAstTut SE. Inde, in nor reiau st&panirea Dobrogei. Populatia provinciei recunoaste Fors ice si 7 a impératul de. la Consiantnapo._Unul_dintre in plan spiritual autorifatea mitropoliei de la Vicina, care joaca conductor s&i, Gila cel Frumos (11371207) un rol de-seamé tn apararea religiel ortodéxe. In secolul al este incoronat in capitala se 4 fe XiV-Jea se impune Balica, voievod (cca 1346-1354). cesta’ ce un ega! papal srecunoase rig eaTaT Ca e amesteca in tuptetecivile din Imperiul Bizantin, dintre er Asan al Teg pia aaaieeratent inilor. Urmagul sau, “reiniearce le fodoxie. Totodaté, el intr in joievod (1354 —1386), este intemeietoru! statiuldT conflict cu regete Ungarie’ si cu Imperiul Bizantin. san, unificand formafjunile. jobrogee formafiunile dinire Dunare si Marea Pe'ond parirpobic staul este cucert de Neaga. i stablesteresedinta ld Callacra, Primesie din EU INSECOMAIXVDS, gu pxbnegtor partea imparatului bizantin ttl de desporstde strateg (D1) Se amestecs, in continua, in uptele pentru succesiunea ta tronul “ bizantin. Este urmat de fil sé, lvanco.(sau loancu) si Terter. In final, controlul asupra Dobrogei este preluat de catre Mircea cel Batran. + é q Stiati ca art \3 54-1386 regedinta themei Parstion eraiincetatea dela Dorostolon? 4, ustifcairolulimporantal Dobrogeit planus imperil Bizantin. 2. Prezental raportun cine Baia gi, respect, Dobrotigiimperui Bizantn, 3. ldentiial cle de constitu ae sei Dobroges. 4 Aleatull un eseu de ojumatate de paging, care 8 realizalio comparaientre {ormarea Tari Romanast,a Mokdovel sia Dobroge. Baca, Dobroti, loaneu, 3