2021RO16RFPR003

SFC2021 Programme supported from the ERDF (Investment for jobs and
growth goal), ESF+, the Cohesion Fund, the JTF and the EMFAF - Article
21(3)
CCI 2021RO16RFPR003
Title in English South East
Title in national language(s) RO - Sud Est
Version 1.0
First year 2021
Last year 2027
Eligible from 01-Jan-2021
Eligible until 31-Dec-2029
Commission decision number
Commission decision date
NUTS regions covered by the RO22 - Sud-Est
programme RO221 - Brăila
RO222 - Buzău
RO223 - Constanţa
RO224 - Galaţi
RO225 - Tulcea
RO226 - Vrancea
Fund(s) concerned ERDF
Programme under Investment for jobs and growth goal for the outermost
regions only
EN 1 EN
Table of Contents
1. Programme strategy: main challenges and policy responses......................................................................9

Table 1 ......................................................................................................................................................19
2. Priorities....................................................................................................................................................31
2.1. Priorities other than technical assistance ...........................................................................................31
2.1.1. Priority: 1. O regiune competititivă prin inovare, digitalizare, întreprinderi dinamice și smart
city ........................................................................................................................................................31
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities
and the uptake of advanced technologies (ERDF) ...........................................................................31
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................31
The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:
......................................................................................................................................................31
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................34
Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3)
CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................35
Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................35
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR .36
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR..........................36
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................37
Table 2: Output indicators ............................................................................................................37
Table 3: Result indicators .............................................................................................................37
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .........37
Table 4: Dimension 1 - intervention field ....................................................................................37
Table 5: Dimension 2 - form of financing....................................................................................38
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ..............................38
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.........................................................................39
Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ....39
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies,
research organisations and public authorities (ERDF) .....................................................................40
......................................................................................................................................................40
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................44
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................45
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs
and job creation in SMEs, including by productive investments (ERDF) .......................................48
......................................................................................................................................................48
EN 2 EN
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................52
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................54
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition
and entrepreneurship (ERDF)...........................................................................................................57
......................................................................................................................................................57
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................59
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................60
2.1.1. Priority: 2. O regiune cu localități prietenoase cu mediul și mai rezilientă la riscuri ................63
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas
emissions (ERDF) ............................................................................................................................63
......................................................................................................................................................63
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................67
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................68
EN 3 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.4. Promoting climate change adaptation and disaster risk
prevention, resilience taking into account eco-system based approaches (ERDF) ..........................71
......................................................................................................................................................71
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................75
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................76
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity
and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution (ERDF)....79
......................................................................................................................................................79
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................82
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................84
2.1.1. Priority: 3. O regiune cu emisii de carbon reduse (Urban mobility specific objective set out in
point (viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion Fund Regulation).......................................87
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of
transition to a net zero carbon economy (ERDF) .............................................................................87
......................................................................................................................................................87
EN 4 EN
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................90
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................92
2.1.1. Priority: 4. O regiune accesibilă .................................................................................................95
2.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient,
intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to
TEN-T and cross-border mobility (ERDF) ......................................................................................95
......................................................................................................................................................95
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................98
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................99
Table 2: Output indicators ..........................................................................................................100
Table 3: Result indicators ...........................................................................................................100
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .......100
Table 4: Dimension 1 - intervention field ..................................................................................100
Table 5: Dimension 2 - form of financing..................................................................................101
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ............................101
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.......................................................................101
Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ..101
2.1.1. Priority: 5. O regiune educată...................................................................................................102
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in
education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by
fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF) ................................102
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds ..............................................................................................102
....................................................................................................................................................102
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ....................................................104
CPR and Article 6 ESF+ Regulation ..........................................................................................105
(d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................105
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR105
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR........................106
2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................106
EN 5 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.6. Enhancing the role of culture and sustainable tourism in
economic development, social inclusion and social innovation (ERDF).......................................109
....................................................................................................................................................109
(d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................111
2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................112
2.1.1. Priority: 6. O regiune atractivă .................................................................................................115
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and
environmental development, culture, natural heritage, sustainable tourism, and security in urban
areas (ERDF) ..................................................................................................................................115
....................................................................................................................................................115
(d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................119
2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................121
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and
environmental local development, culture, natural heritage, sustainable tourism and security, in
areas other than urban areas (ERDF)..............................................................................................124
EN 6 EN
....................................................................................................................................................124
(d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................128
2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................130
2.2. Technical assistance priorities .........................................................................................................133
2.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: 7. Asistență tehnică .............133
2.2.1.1. Intervention from the Funds ..............................................................................................133
The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR................................................133
2.2.1.2. Indicators ...........................................................................................................................135
2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention ..........136
3. Financing plan ........................................................................................................................................137
3.1. Transfers and contributions (1)........................................................................................................137
Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year).......................................................137
Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary).......................................................................137
Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy
objectives selected in the programme in accordance with Article 10(1) of the InvestEU Regulation
........................................................................................................................................................138
Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year).138
Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)...............138
Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification ...............................138
Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds*
(breakdown by year).......................................................................................................................138
Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds
(summary).......................................................................................................................................138
Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds -
Justification.....................................................................................................................................139
3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1) ........................................................................139
3.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review..................................139
Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the
programme (breakdown by year) ...................................................................................................139
Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other
programmes (breakdown by year)..................................................................................................139
3.4. Transfers back (1)............................................................................................................................140
Table 20A: Transfers back (breakdown by year) ...........................................................................140
Table 20B: Transfers back* (summary) .........................................................................................140
3.5. Financial appropriations by year .....................................................................................................141
EN 7 EN
Table 10: Financial appropriations by year ....................................................................................141
3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing ..................................................142
Table 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing .................................142
4. Enabling conditions ................................................................................................................................143
5. Programme authorities............................................................................................................................160
Table 13: Programme authorities ...........................................................................................................160
The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if
more bodies are identified to receive payments from the Commission .................................................160
6. Partnership ..............................................................................................................................................161
7. Communication and visibility ................................................................................................................163
8. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs .............................................165
Table 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs.............................165
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates ........................................166
A. Summary of the main elements .........................................................................................................166
B. Details by type of operation...............................................................................................................167
C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates ............................................167
1. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who
produced, collected and recorded the data, where the data is stored, cut-off dates, validation, etc.).....167
2. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to
the type of operation. ..............................................................................................................................167
3. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in
terms of quality or quantities. Where relevant, statistical evidence and benchmarks should be used and,
if requested, provided in a format that is usable by the Commission.....................................................167
4. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of
the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate. ............................................................................167
5. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the
arrangements to ensure the verification, quality, collection and storage of data....................................167
Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costs ...................................................168
A. Summary of the main elements .........................................................................................................168
B. Details by type of operation...............................................................................................................169
Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable.....................................170
DOCUMENTS ...........................................................................................................................................171
EN 8 EN
1. Programme strategy: main challenges and policy responses
Reference: points (a)(i) to (viii) and point (a)(x) of Article 22(3) and point (b) of Article 22(3) of
Regulation (EU) 2021/1060 (CPR)
Strategia PR SE are în vedere viziunea strategică națională stabilită la nivelul AP, precum și principalele
elemente care caracterizează contextul regional:
–Cuprinde 6 judeţe: BR, BZ, CT, GL, TL, VN care prezintă diparități de dezvoltare la nivelul regiunii
(suprafața RDSE - 35.762 km2, a doua ca mărime la nivel național cu15% din suprafața totală a RO);
–Nivelul de dezvoltare este scăzut, RDSE situându-se pe ultimele locuri în UE, la mai puțin de o treime
din media comunitară (31.000 euro/loc)2. Intraregional, CT înregistrează cel mai ridicat nivel de
dezvoltare, cu o valoare a PIB de peste 5 ori mai mare decât TL, județ situat pe ultimul loc.
–CT, GL și BR, sunt clasificate de UE ca teritorii NUTS3 „intermediare” (20-50% din populația locuiește
în mediul rural), în timp ce TL, VN și BZ sunt clasificate ca rurale (mai mult de 50% din populație
locuiește în mediul rural). Cu excepția județului CT, celelalte județe sunt afectate de scăderea populației
rezidente (aprox 15% în ultimii 10 ani);
–Este o regiune mai puţin dezvoltată, având un PIB situat la 39,5% din media UE 27, mai mic cu 18%
decât media națională;
–Nivelul de urbanizare este redus (53% din populație trăiește în mediul urban), 48,8% din teritoriu fiind
exclusiv agricol (Baragan - cea mai mare suprafață agricolă la nivel național);
–Mediul de afaceri și inițiava antreprenorială au avut un trend pozitiv modest (în perioda 2014-2018
numărul de IMM-uri a crescut cu 8%, din care 17% inactive, iar rata de abandon a fost 8%). CT și GL au
un mediu de afaceri mai dezvoltat, în timp ce TL este influențat de disparitatea teritorială.
–Disparitățile de dezvoltare sunt accentuate și de nivelul de industrializare semnificativ diferit al județelor

- CT și GL cu sectoare puternice în domeniile naval, TIC și turism - contribuie cu 58% la PIB-ul regional,
în timp ce BR, BZ și VN sunt preponderent agricole. În TL este preponderent domeniul acvaculturii și
pescuit, domeniu cu forță de muncă mai puțin calificată și cu intensitate scăzută a tehnologiei.
–Mobilitatea și conectivitatea sunt afectate în principal de infrastructura rutieră deficitară;
–RDSE este mărginită la S de fluviul Dunărea, la E de Marea Neagră și include biosfera DD, caracteristici
teritoriale care ridică nevoi specifice necesar a fi adresate.
–Biosefera DD este un teritoriu unic, cu caracteristici specifice (resurse de mediu de importanță globală,
populația izolată și marginalizată, acces dificil la sistemul educativ, specializare economică vulnerabilă și
un acces limitat la servicii)
Concluziile evaluării intermediare a POR 2014–2020 confirmă că nevoile de dezvoltare identificate în

perioada anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul
contextului economico-social actual.
Obiectivul general al PR SE 2021-2027 este creșterea competitivității economice regionale și

îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri,
a infrastructurii și serviciilor, în scopul reducerii disparităților intraregionale și dezvoltării sustenabile,
prin gestionarea eficientă a resurselor, valorificarea potențialului demografic și de inovare, precum și
prin asimilarea progresului tehnologic.
PR SE urmărește ca RDSE să devină una dintre cele mai dinamice regiuni europene în ceea ce privește
EN 9 EN
creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea în
vederea diminuării disparităților și creșterii standardului de viață. PR SE contribuie la îndeplinirea
obiectivelor regionale de dezvoltare stabilite în PDR SE 2021-2027 și în RIS3 SE.
Dezvoltarea sustenabilă și rezilientă, în deplin acord cu obiectivele de mediu și climă asumate la nivel
european, reprezintă un aspect transversal care definește strategia și intervențiile PR SE. Acțiunile
finanțate prin program vor urmări sustenabilitate ecologică / de mediu prin design, integrând de la început
considerentele legate de mediu. Proiectele vor fi încurajate să identifice și să ia în considerare eventualele
provocări și să aleagă opțiunile de implementare care contribuie la regenerarea mediului și la neutralitatea
climatică, precum și managementul durabil al resurselor și la refacerea și protejarea ecosistemelor. AM
PR SE va avea în vedere, inclusiv prin recomandări/criterii de selecție în cadrul Ghidurilor solicitantului,
asigurarea durabilității proiectelor și utilizarea în procedurile de achiziții publice a unor criterii legate de
calitate și de costuri pe ciclul de viață al investiției – după caz, criterii de achiziții publice ecologice,
evitarea impactului negativ asupra mediului, rezistența la climă și „principiul eficienței energetice în
primul rând”, considerații sociale, stimulentele pentru inovare.
Totodată, PR SE se aliniază Cadrului Strategic EU Roma pentru egalitate, incluziune si participare 2020-
2030, respectiv pentru măsurile privind combaterea discriminării în accesul la educație generală de
calitate. Toate investițiile vor urma principiile desegregării și nediscriminării, concentrându-se pe
promovarea accesului la servicii incluzive generale în educație, spațiu locativ, ocuparea forței de muncă,
sănătate și asistență socială.
Obiectivele strategice regionale (OSR) au fost stabilite ca fiind cele mai relevante în contextul actual de
dezvoltare socio-economică:
 OSR 1 Susținerea inovării, prin stimularea dezvoltării mediului antreprenorial, a sectorului

CDI și a colaborării dintre acestea, a digitalizării IMM-urilor și administrației publice, în
contextul specializării inteligente.
Un factor important care limitează competitivitatea la nivelul RDSE este capacitatea de inovare scăzută a
economiei. Regional Innovation Scoreboard 2021 clasează RDSE ca inovator emergent, performanța
inovării scăzând cu 2,7% în perioada 2014-2021, pe fondul subfinanțării cronice a sectorului CDI, dar și a
ecosistemului regional de inovare insuficient structurat. Punctele tari înregistrate în raport cu media UE
sunt numărul de angajați în activități intensive în cunoștințe, vânzarea de produse inovative, în timp ce
punctele slabe sunt lipsa cheltuililor CDI în mediul privat, numărul de angajați din întreprinderilor
inovatoare, numărul de firme cu inovare de proces. RDSE înregistrează clasarea în ultima grupă
europeană de performanță la indicatorii care vizează adoptarea inovării în IMM–uri, IMM-uri colaborative
în domeniul inovării, co-publicații public-private, aplicații pentru patente și mărci, ceea ce relevă slaba
apetență a IMM-urilor pentru activități inovative și colaborare cu institutele CDI/mediul academic.
Întreprinderile inovatoare și-au redus numărul la o treime față de 2008 - 313 în 2018, orientate mai mult
către inovarea de produs.
Activitatea de CDI este redusă ca intensitate, atât în ceea ce privește numărul organizațiilor CDI, al
persoanelor angajate în sector (5,2% din totalul național), cât și al rezultatelor cercetării (doar 41 cereri de
brevete în 2020). Cooperarea dintre mediul de cercetare și cel de afaceri are loc în principal ad-hoc, ceea
ce împiedică valorificarea potențialului de inovare existent. Numărul structurilor și serviciilor de sprijin
pentru inovare, de tipul EITT este limitat (4), iar eficacitatea lor este slabă.
Infrastructura CDI este subdimensionată, un număr redus de organizații CDI fiind conectate la nevoile
pieței, în timp ce ecosistemul regional este în formare.
Utilizată pentru prima dată în perioada de programare 2014-2020, abordarea privind specializarea
EN 10 EN
inteligentă (S3) a devenit baza investițiilor în cercetare și inovare. RIS3 stabilește domeniile de
specializare inteligentă cu cel mai promițător potențial de creștere competitivă și inovatoare: inginerie și
transport naval, industria confecțiilor, agro-alimentar și biotehnologii, acvacultură și pescuit, turism, TIC.
Dezvoltarea ecosistemului regional de inovare și orientarea rezultatelor CDI către nevoile pieței este
important a fi susținută prin investiții, ca și activitățile inovative la nivelul întreprinderilor, colaborarea
acestora cu organizațiile CDI și tranferul tehnologic. Investițiile vor susține implementarea RIS3[1],
coerent cu obiectivele SNCISI 2021-2027. DANUBIUS-RI[2] poate genera un pol de cercetare care să
includă și alte organizații de cercetare din regiune.
Conform DESI 2021, RO se situează pe ultimul loc în UE la capitolul digitalizare, cu un scor de 32,9 față
de 50,7media UE. RDSE se situează sub media națională în ceea ce privește conectivitatea (81% din
gospodării cu acces la internet - ultimul loc la nivel național) și utilizarea internetului (73%).
Întreprinderile nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate și au, în general, un punctaj mai mic
decât media UE. Se observă o rată scăzută de adoptare a soluțiilor digitale care, deși oferă avantaje
competitive mari, sunt folosite mai degrabă punctual la nivelul mediului de afaceri. În 2019, în RDSE se
regăsesc 11% de întreprinderi TIC din total RO, cu un număr de salariați reprezentând 11% și un volum al
cifrei de afaceri de 8,5% din totalul național. VAB a activității TIC reprezenta, în anul 2017 doar 1,8% din
VAB regională, deși potențialul de dezvoltare a sectorului este semnificativ fiind un domeniu de
specializare inteligentă.
Problema identificata la nivel national si, implicit, la nivelul RSE, este aceea ca aglomerarile urbane nu
reușesc să mai facă față în maniera tradițională provocărilor curente și este nevoie de o abordare smart în
care digitalizarea să simplifice existența locuitorilor și serviciile administrației publice locale.
Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în

comparație cu media UE de 64%. Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele
precompletate (RO are punctajul 6 față de media UE 63) și serviciile publice digitale pentru cetățeni și,
respectiv, pentru întreprinderi (RO are punctajul 44 - media UE 75 și 49 - media UE 84), indică o
problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite.
Necesitatea implementării unor platfome de interacțiune online între autorități și cetățeni a fost accentuată
și de criza COVID 19, iar autoritățile trebuie să construiască pe progresul înregistrat deja în această
perioadă. În ceea ce privește serviciile realizate integral online în RDSE, 31 orașe din 34 permit plata
taxelor și impozitelor locale prin platforma ghișeul.ro.
Implementarea conceptelor de „smart city” este în etapă incipientă doar câteva municipii având strategii în
acest sens. RIS3 SE are ca prioritate strategică susținerea de soluții de tip SMART CITY.
Densitatea IMM-urilor este relativ mică (27 IMM/1.000 loc), cu mult sub media națională și media UE.
La nivel local, există diferențe importante între județe: CT este peste media națională (34 IMM/1.000 loc),
la polul opus fiind VN cu 22 IMM/1.000 loc.
VAB în RDSE a scăzut în anul 2017 față de 2008 cu 36%.
Infrastructurile de sprijin a afacerilor (incubatoare, parcuri industriale) au un grad de ocupare foarte redus
fiind slab dezvoltate, sub nevoile regionale.
Principalele provocări pentru IMM-sunt: adaptare rapidă la semnalele pieței și îmbunătățirea continuă a
produselor și serviciilor livrate prin asimilarea progresului tehnologic și inovării, servicii încorporate în
produse, etc.
In RDSE sunt 11 clustere, dintre care 7 sunt membre ale CLUSTERO. Clusterele au jucat un rol
catalizator și au contribuit semnificativ la configurarea parteneriatului regional de tip helix cvadruplu.
Ca urmare a nevoilor identificate, RIS 3 vizează: consolidarea capacităților de cercetare și inovare la
EN 11 EN
nivelul mediului academic, mediului public și privat, creșterea competitivității domeniilor cu potențial de
specializare inteligentă, prin digitalizarea proceselor și utilizarea sistemelor informatice, dezvoltarea
abilităților resurselor umane pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat și
adoptarea tehnologiilor avansate în domeniile de specializare inteligentă.
 OSR 2 O regiune mai ecologică prin creșterea eficienței energetice și a investițiilor verzi,
precum și mai rezilientă la riscuri
Pentru creșterea eficienței energetice a RO, PNIESC 2021-2030 vizează clădirile publice și rezidențiale
dat fiind că utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi
creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de
reducere a GES. Ponderea gospodăriilor care cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pe energie este de
16,9% (peste media UE).
În raport cu Directiva 2012/27/UE, a fost elaborată SNRTL care stabilește o serie de măsuri pentru
îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de clădiri și reducerea nivelului sărăciei
energetice.
Una dintre principalele probleme identificate în RDSE este poluarea zonelor urbane ca urmare a
consumului ridicat de energie în clădiri. Numarul cladirilor aflate in administrare publica se ridica la peste
1.500, dintre care unele sunt incadrate in lista cladirilor de patrimoniu necesitand mari cheltuieli pentru
intretinere, fiind sunt sub nivelul standardelor actuale privind eficienta energetica si siguranta la risc
seismic.
Consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de
energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și
publice. Performanța energetică limitată a clădirilor rezidențiale accentuează fenomenul de săracie
energetică.
România este o țară expusă la cutremure puternice, care provin din sursa seismică de adâncime
intermediară Vrancea aflata pe teritoriul RDSE. Conform PNMRD, zona Vrancea este cea mai activă zonă
seismică din Europa în ceea ce priveşte eliberarea de energie seismică (direcție predominantă NW-SE) pe
unitatea de volum, fiind comparabilă cu zonele cele mai active seismic de pe glob. La nivel national,
cutremurele afectează 65% din populaţia urbană, respectiv 40 de localităţi urbane situate în zone cu
intensitate seismică VII, cu un fond de cladiri important, construit anterior anului 1989. Deși informațiile
privind expunerea și riscul seismic al construcțiilor nu sunt complete și actualizate, datele existente indică
167 de clădiri (în majoritate de utilitate publică) încadrate în risc seismic major, majoritatea în județele
VN, BR, BZ (caracterizate macroseismic ag 0,4-0,35, conform SR 11100/1-93) si CT. Clădirile de
patrimoniu sunt printre cele mai vulnerabile la cutremur din cauza vechimii lor, a tehnologiilor de
construcție și a nivelului de degradare.
PR SE raspunde nevoii de investiții pentru creșterea eficienței energetice în clădiri rezidențiale și publice
luând în considerare și consolidarea/renovarea pentru a contribui și la atingerea obiectivelor SNRT și la
atingerea țintelor stabilite de SER și PNIESC.
Cel mai recent raport special UE (33/2018) avertizează că RO, alături de alte 6 state din UE vor fi puternic
afectate de fenomenul deșertificării. In RDSE, zonele sensibile la desertificare folosind Indicele ESAI
(metodologia MEDALUS: critical 1-3) reprezintă peste 70% din teritoriu. Schimbarile climatice din
ultimii ani, seceta, vânturile dominate cu viteze de până la 100 km/oră, ninsorile abundente și viscolul,
afectează major teritoriul, inclusiv desfăşurarea circulației rutiere.
De-a lungul DJ care străbat preponderent zona de câmpie (puternic afectată de creșterea temperaturilor,
reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare, vânturi puternice) circulația ruieră, ca si
EN 12 EN
infrastructura acestora sunt afectate și necesită masuri de reducere a efectelor negative.
Problema poate fi abordata prin introducerea de noi perdele forestiere care vor funcționa ca un scut în
calea vânturilor puternice, combătând formarea troienilor de zăpadă, în timp ce rădăcinile arborilor
fixează solul și împiedică alunecările de teren, menținând umiditatea, cu impact asupraprotejării căilor de
rulare, menținerea și protejarea biodiversității, reducerea emisiilor GES.
Existenta zonelor urbane degradate este o problema care poate fi adresată printr-o abordare verde cu
scopul final de creștere a calității vietii locuitorilor si reducerea poluarii aerului. Planificarea urbană
trebuie sa aibă in vedere crearea unor ecosisteme sănătoase, a infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe
natură, intr-un mod integrat.
Fiecare oraş din RDSE are zone slab utilizate/degradate/abandonate sau neamenajate, majoritatea dintre
acestea fiind adesea rezultatul declinului economic sau al scaderii veniturilor proprietarilor. Reintegrarea
acestor zone în spațiul urban poate fi realizată prin transformarea în spații verzi ca parte din rețeaua verde
de bază a comunității.
În cadrul POR 2014-2020, orasele si municipiile au beneficiat de finantare pentru transformarea de

terenuri abandonate in spatii verzi, dar suprafaţa spaţiului verde în mediul urban a rămas foarte redusă,
fiind caracterizată prin biodiversitate și multifuncționalitate reduse, conectivitate fragmentată.
În RDSE suprafaţa medie a spaţiilor verzi este de 20 mp/locuitor, sub media națională și mult sub media
europeană fiind necesară continuarea dezvoltării infrastructurii verzi ca instrument important prin care
orașele pot să reducă poluarea și să-și sporească atractivitatea.
 OSR 3 - Dezvoltarea mobilități urbane
Poluarea excesivă a zonelor urbane ca urmare a utilizării prioritare a transportului personal cu mașina, în
defavoarea mijloacelor de transport public si alternativ, utilizarea unui sistem de transport public invechit
si neadaptarea infrastructurii de mobilitate si conectivitate la nevoile reale sunt probleme care, desi au fost
adresate in perioadele anterioare de programare, raman de actualitate.
La nivelul RDSE, ponderea deplasarilor efectuate cu mijloacele de transport motorizat este de 51,73%, in
detrimentul deplasarilor efectuate cu mijloace de transport public de pasageri, care este de 17,73%.
Din cele 34 localitati urbane, doar 10 au sistem propriu de transport public, transportul public la nivel
metropolitan/regional fiind inexistent. Acest aspect face ca majoritatea rezidentilor noilor centre
periurbane sa fie dependenti de autovehicul personal, ceea ce duce la suprasolicitarea canalelor de
comunicare cu centrele urbane.
Transportul public electric este de asemenea foarte redus: municipiul Braila detine transport public
deservit de tramvai, iar municipiul Galati detine transport public deservit de tramvai si troleibuz.
Sistemele de management al transportului public sunt slab/deloc implementate, generand o slaba

planificare a traseelor, lipsa de predictibilitate, viteza redusa de deplasare, confort redus al pasagerilor,
dezvoltare insuficienta a legaturilor multimodale.
În urban, serviciile de mobilitate (park-and-ride, park-and-walk) sunt foarte slab aspectate, iar
integralitatea sistemelor de transport judetean/regional/local este incipienta. In orasele mici, diversitatea
sistemelor de mobilitate este redusa la transportul public si serviciu tip taxi. In cazul municipiului Tulcea,
este necesara si dezvoltarea transportului public naval care sa asigure accesibilitatea si conectivitatea intre
municipiu si localitatile aflate pe malurile Dunării.
Deplasarile nemotorizate sunt puțin incurajate, ponderea ciclismului in cota modala la nivelul RDSE fiind
EN 13 EN
de doar 4,69% din cauza lipsei unei infrastructuri de ciclism care sa ofere siguranta, conectivitate si
accesibilitate.
Problemele cu care se confruntă deplasarile pietonale în orașe sunt siguranța pietonilor, lipsa unor
coridoare pietonale de calitate, pe alte aliniamente decât ale marilor artere de circulație, care să conecteze
zonele orașului.
Provocarile enumerate vor fi adresate prin incurajarea dezvoltarii mobilitatii urbane durabile cu
aportul transportului public „carbon-free”, atractiv si accesibil pasagerilor; incurajarea
deplasarilor nemotorizate si introducerea sistemelor inteligente de transport si trafic.
 OSR 4 Îmbunătățirea accesibiltății, mobilității, conectivității în regiune și tranziția către o

mobilitate mai verde oferind un transport curat, sigur și accesibil cu legături rapide și eficiente
la rețelele de transport
Dezvoltarea infrastructurii regionale de transport reprezină o condiție necesară pentru dezvoltarea

economică. Creșterea conectivității precum și transportul mai sigur si mai curat al pasagerilor și mărfurilor
pe drumurile regionale, va facilita tranziția către un transport multimodal eficient și va contribui la
reducerea disparităților urban-rural.
Deși în ultimul timp au fost făcute numeroase investiții în rețeaua rutieră de transport, aceasta rămâne
insuficient dezvoltată și de o calitate necorespunzătoare, inclusiv din punct de vedere al siguranței rutiere
și al rezistenței infrastructurii rutiere la schimbările climatice. Lipsa modernizării scade siguranța în trafic,
crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.
Arealul ITI DD este impropriu pentru dezvoltatea şi întreţinerea unei reţele de drumuri locale, astfel încât
legătura cu şi între 7 dintre localităţile DD este posibilă numai pe căile navigabile interioare, conform
PMNDD. Investițiile dedicate transportului public de persoane cu nave performante energetic sunt
necesare pentru condiții sigure, optime și nepoluante de transport naval pentru pasageri (locuitori+turiști).
 OSR 5 Îmbunătățirea calității învățământului și cresterea accesului populatiei la educatie prin

dezvoltarea infrastructurii aferente
RDSE are de recuperat decalaje importante față de indicatorii europeni și cei naționali. Valorile 2019,
reflectă deficiențe însemnate ale sistemului educațional: 10,6% rata de părăsire timpurie a școlii (18-24
ani); 18,5% persoane între 18-24 de ani care nu urmau nici o formă de învățământ și nici nu erau integrați
în piața muncii; gradul redus de participare în învățământul terțiar (13,8%, locul 6 din cele 8 regiuni) și
0,7% la învățarea pe tot parcursul vieții (valoarea fiind constantă în ultimii 4 ani, iar media UE este de
10,8). Dezvoltarea/modernizare rețelei educaționale nu este adecvată tendințelor demografice.
Pentru o mapare corespunzătoare a școlilor dezavantajate din România, a fost dezvoltat indicele IRSE. În
RDSE, 195 unități de învățământ se află în risc socio-educațional (pentru intervalul IRSE 3-6 și 6-10).
Aproximativ 36% au un nivel mediu sau ridicat de risc de abandon școlar, un nivel scăzut de pregătire a
cadrelor didactice, rezultate slabe la evaluările naționale, fiind în localități cu un nivel scăzut de dezvoltare
socio-economică). Dintre aceasta, cele mai vulnerabile au și o pondere numeroasă a elevilor de etnie
romă. Un procent semnificativ se află în mediul rural (grupuri defavorizate, îndeosebi copii/elevi de etnie
romă, precum și copii/elevi cu cerințe educaționale speciale (CES).
În RDSE, în 2020, funcționau 15 unități de învățământ special (preșcolar, primar, gimnazial și liceal)
care necesită îmbunătățirea infrastructurii pentru adaptarea la gradul de deficiență și nevoilor de
dezvoltare a elevilor, precum și facilități specifice.
EN 14 EN
ÎPT este încă insuficient racordat la realitățile economice și defazat de trendul și cerințele pieței forței de
muncă din cauza dotării materiale neadecvate, aspect ce influențeaza negativ calitatea actului didactic și
educațional. De aceea, unitățile ÎTP au nevoie de up-gradarea bazei materiale în accord cu aceste realități.
Învățământul superior de stat este reprezentat de 2 centre universitare (Constanța și Galați), în cadrul
cărora studiază un număr de 33.598 studenți (în creștere în ultimii 4 ani). Infrastructura nu dispune de
dotări suficiente și adecvate nivelului tehnologic și informațional în continuu progres, pentru a oferi
studenților competențe adecvate nivelului actual de dezvoltare economico-socială.
Investițiile în infrastructura educațională le vor continua pe cele finanțate prin POR 2014-2020 și vor fi
prioritizate pentru a răspunde reducerii sărăciei prin acces la învățământ general incluziv, evitarea
segregării, precum adapatări la nevoile pieței muncii, inclusiv în teritoriul ITI DD.
Taberele școlare din regiune reprezintă obiective cu tradiție pentru turismul social pentru elevi, dar și
locuri unde copiii dezavanjați se pot afla într-un mediu prietenos care permite integrarea. Infrastructura
acestora este îmbătrânită și neadaptată la nevoile actuale de recreere ale copiilor.
 OSR 6 Dezvoltarea economica si sociala a RDSE, prin valorificarea resurselor turistice si ale
patrimoniului cultural, istoric si natural, precum si prin actiuni de regenerare urbana
Contribuția turismului la PIB-ul regional (19,3%) este peste media națională (18,42%), dar mult sub
potențialul existent. Rolul multiplicator dovedit al turismului se reflectă și prin oportunități de locuri de
muncă, în special pentru tineri. În 2019 în hotelurile și restaurantele din RDSE erau peste 26.000 salariați,
iar sezonul turistic atrage anual tineri la început de carieră, mai ales în sectorul HORECA. RDSE are o
identitate turistică (urbana si non-urbana) recunoscută national și international (situl ”Delta Dunarii” -
aflat pe lista Patrimoniului UNESCO, litoralul Marii Negre, vulcanii noroiosi, lacurile cu apa sarata si
rezervatiile naturale din zonele montane).
10% din totalul monumentelor de patrimoniu la nivel national se regasesc în RDSE: 2287 monumente
listate, dintre care 558 de clasa A, cu valoare nationala sau universala si 1.729 de clasa B, reprezentative
pentru patrimoniul local.
Starea patrimoniului cultural, istoric si natural este insa precara, ca și calitatea infrastructurilor
adiacente, fiind necesare investitii care sa vizeze in special protejarea si valorificarea acestuia, inclusiv
prin includerea in circuite turistice.
RDSE beneficiaza si de un complex de factori turistici naturali si antropici cu valoare atractiva ridicata cu
potential deosebit pentru turismul balnear, terapeutic și de sănătate (Lacul Techirghiol, Lacul Sărat, zona
litorală etc.), Capacitatea si calitatea infrastructurii necesită măsuri de regenerare care să îmbunătățească
oferta de servicii și confortul turiștilor și localnicilor, in special in zonele non-urbane, contribuind la
reducerea disparităților economice rural-urban.
Prin abordarea strategică integrata a investitiilor identificate la nivel regional se va evita fragmentarea
impactului socio-economic, maximizand valoarea adaugata a sectorului turistic.
Ca raspuns la provocarile de mai sus, se au in vedere: conservarea, protectia si valorificarea durabila a

patrimoniului cultural, istoric si natural, dezvoltarea infrastructurii din domeniul cultural si a serviciilor
culturale; imbunatatirea infrastructurii de turism, in special in zonele care dispun de un potential
valoros; valorificarea resurselor naturale prin sustinerea turismului balnear/de wellness/etc.
Zonele urbane se confrunta cu probleme legate de atractivitatea si functionalitatea scazuta a spatiilor

publice, ceea ce a dus la deteriorarea calitatii mediului de locuit. Transformarile economice si sociale
au determinat aparitia unor spatii abandonate/ degradate care au totușipotential de reutilizare si integrare
in comunitate prin solutii inovative contribuind semnificativ la cresterea atractivitatii zonei pentru locuire
EN 15 EN
sau investitii. Spatiile verzi si trotuarele din zonele rezidențiele au fost adesea transformate in parcari, fara
coridoare de mobilitate a pietonilor si/sau facilitati pentru persoanele cu mobilitate scazuta. Infrastructura
edilitara este degradata, ceea ce afecteaza atat atractivitatea zonelor, cat si calitatea vietii cetatenilor, Ca
raspuns la aceste provocari se are in vedere imbunatatirea mediului urban, prin investitii in regenerare
urbana.
 OSR 7 Intărirea capacității administrative la nivelul AM PR SE și beneficiarilor pentru o bună

implementare a PR SE
Având în vedere expertiza resurselor umane implicate în implementarea POR 2014-2020, este necesară
menținerea stabilității personalului, atât prin asigurarea unor condiții materiale (ex.dotări tehnice,etc.) si
financiare adecvate activității desfășurate, cât și prin măsuri de instruire/perfecționare pentru a raspunde
cerințelor impuse de modificări ale legislației europene/naționale. Luând în considerare că sprijinul direct
acordat atât potenţialilor beneficiari cât şi beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în
bune condiţii a PR SE, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct și indirect.
Activitățile avute în vedere prin măsurile de asistență tehnică vor lua în considerare lecțiile învățate în
2014-2020, provocările noii perioade de programare, implementarea principiului parteneriatului, precum
și corelarea sistemului de implementare cu cerințele stabilite la nivel național în vederea îmbunătățirii
sistemului de implementare și control al programului.
Provocari orizontale
 Dezvoltarea urbana integrată – Dezvoltarea este dezechilibrata, concentrata in cateva municipii

(orase magnet), iar orasele medii si mici nu reusesc sa valorifice potentialul economic local.
Interventiile integrate in mediul urban vor fi fundamentate in baza SIDU/SDU, strategii dezvoltare
elaborate de autoritățile publice locale. AM se asigură printr-o metodologie proprie că strategiile vor fi
aliniate cerințelor din art. 29 al.
Localitățile urbane se confruntă cu o serie de provocări cum ar fi segregarea socio-spațială, poluarea,

congestia traficului, lipsa de atractivitate a transportului public urban, lipsa spațiilor verzi, nevoia de
regenerare a spațiilor urbane și insuficienta valorificare a resurselor culturale și turistice. PR SE prevede
un sprijin complementar si sinergic prin intermediul investitiilor disponibile in cadrul mai multor prioritati
si obiective specifice (P2 – os b(vii), P3 – os b(viii) și P6 – os e(i)) si va avea in vedere principiile
dezvoltarii urbane durabile, integrarea sectoriala, spatiala si teritoriala, guvernanta multi-nivel si abordarea
parteneriala. Se vor utiliza mecanisme de finanțare diferite pentru categoriile de zone urbane, adaptate atât
nevoilor, cât și capacității acestora de a pregăti propuneri viabile și de a implementa proiecte complexe.
De asemenea, vor fi avute în vedere instrumentele promovate prin Politica Urbana a RO 2020-2035.
Pornind de la experiența 2014-2020, sunt avute în vedere măsuri pentru asigurarea din timp a pregătirii și
aprobării SIDU, flexibilizarea structurilor formale de selecție a proiectelor la nivel local, pregătirea unui
portofoliu de proiecte mature, creșterea capacității administrative.
Mecanismul de guvernanță al dezvoltării urbane integrate va fi asigurat la nivelul SIDU/ SID printr-o
structură parteneriala locala, care va avea atributii de proritizare a proiectelor, precum si monitorizarea
implementarii strategiei. Infiintarea structurii parteneriale va fi asigurata de Consiliul local, iar partnerii
din societatea civila vor fi selectati in urma unui proces transparent. În procesul de realizare/actualizare a
documentelor strategice, prioritizării proiectelor, precum pe parcursul implementării/monitorizării
acestora autoritățile locale asigură parteneriatul cu factorii interesați de la nivel local conform principiilor
de consultare și de transparență decizională, sub coordonarea AM.
EN 16 EN
 Dezvoltarea integrată a turismului si patrimoniul cultural în zone non-urbane
Valorificarea patrimoniului cultural, istoric si natural extistent și dezvoltarea turismului sunt afectate
dedegradarea avansată a obiectivelor și conectivitatea redusa, servicii publice deficitare, neintegrarea în
trasee turistice.
Implementarea investițiilor se va realiza în baza strategiilor județene care includ capitole dedicate
dezvoltării turismului și patrimoniului cultural și antropic și respectă cerințele Regulamentului (UE)
2021/1060).
Mecanismul de guvernanță al dezvoltării integrate a turismului si patrimoniul cultural în zone non-urbane

va fi asigurat printr-o structură parteneriala judeteana, care va avea atributii de proritizare a proiectelor,
precum si monitorizarea implementarii strategiei, sub coordonarea AM. Infiintarea structurii parteneriale
va fi asigurata de CJ, iar partenerii din societatea civila vor fi selectati in urma unui proces transpartent de
selectie.
 ITI Delta Dunării
În perioada 2014–2020, mecanismul ITI DD a funcționat prin alocarea unor sume dedicate în cadrul
diferitelor programe de finanțare pentru implementarea SIDD-DD, fapt ce a condus la siguranța utilizării
acestor fonduri într-un teritoriu cu mari nevoi de dezvoltare, cu caracteristici mult diferite comparativ cu
restul teritoriului RO, atât în plan demografic cât și economico-social (profil preponderent agrar, lipsa
unor activități industriale, potential turistic insuficient dezvoltat, etc). Instrumentul ITI va fi implementat
prin contribuția mai mult0r programelor 2021-2027. Guvernanța va fi asigurată ca și in perioada de
programare 2014-2020 de ADI ITI DD, care va coordona intervențiile din perspectiva realizării
obiectivelor sectoriale ale SIDD DD.
În cadrul PR SE, zona ITI DD va beneficia de alocare financiara distinctă, cu apeluri dedicate de proiecte
în cadrul priorităților 1-6 pentru a adresa provocări precum:
- Activitatea economică și antreprenoriat slab dezvoltate cu gard de competitivitate scăzută. În principal

sunt importante pentru economia locală turismul, industria de construcții, alimentară (pește, carne,
produse de panificație și lactate), pescuitul, domenii ca necesită investiții inclusiv pentru digitalizare;
- Eficiență energetică a clădirilor scăzută, clădiri neconsolidate, spatii degradate, mobilitate deficitară,
infrastructură educațională degradată și fară dotări adecvate;
- Necesitatea renaturării biodiversității
- Accesul dificil la centrul Deltei Dunării necesită dezvoltarea sistemului de transport și a facilităților de
acostare pentru a îmbunatăti mobilitatea locuitorilor și turiștilor, accesul elevilor la infrastructura școlară;
- Potențialul turistic valorificat insuficient și din cauza accesului dificil și a economiilor de scară care
implică costuri mai mari pentru formele tradiționale de servicii.
 Lecții învățate rezultate din implementarea POR 2014-2020 sunt prezentate în Anexa 2 la
program și în cadrul descrierii acțiunilor relevante.
În materie de e-cohesion, AM PR SE va utiliza sistemul informatic elaborat la nivel național, iar datele
vor fi transferate o singură dată, stocate în siguranță într-un singur loc și întotdeauna disponibile pentru
toate autoritățile programului.
[1] http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/RIS3/SRSI_SE_2021-2027.pdf
EN 17 EN
[2] Proiect paneuropean a cărui pregătire a fost susținută prin POC 2014-2020 și a cărui implementare va
continua prin finanțarea POCIDIF 2021-2027
EN 18 EN
1. Programme strategy: main challenges and policy responses
Table 1
Policy objective or JTF specific Specific objective or

Justification (Summary)
objective dedicated priority *
1. A more competitive and RSO1.1. Developing and Rapoartele de țară subliniază necesitatea investițiilor CDI la nivel regional pentru a susține
smarter Europe by promoting enhancing research and integrarea actorilor CDI în piață și preluarea tehnologiilor avansate. În același timp,
innovative and smart economic innovation capacities and the SNCISI 2021-2027 și RIS3 identifică probleme similare. Capacitatea regională de CDI este
transformation and regional ICT uptake of advanced modestă și puternic afectată de lipsa acută a finanțării și a resurselor umane cu nivel de
connectivity technologies competență ridicat, precum și de rezultatele slabe ale colaborării dintre mediul de afaceri și
cel de cercetare. Rezultatele activității de cercetare nu sunt valorificate economic din cauza
infrastructurii insuficient dezvoltate și fragmentării lanțului de inovare la nivel regional.
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare și preluarea rezultatelor cercetării în industrie sunt
nevoi identificate în procesul EDP. Apelurile din POR 2014-2020 au contribuit la
îmbunătățirea ofertei de servicii de informare si transfer tehnologic și au impulsionat
ecosistemul de inovare să abordeze mai activ aceste tipuri de acțiuni, dar capacitatea de
preluare a rezultatelor cercetării în industrie este încă deficitară. Inovarea în întreprinderi
este slabă, iar numărul de IMM-uri inovative a scazut cu 72% față de 2008, fiind foarte
puține care participă în activități de TT. Ecosistemul regional de inovare este modest și
fragmentat, iar colaborarea cu mediul de cercetare nu are maturitatea necesară pentru a
produce rezultate vizibile în economie. Din numărul total de brevete/ mărci obținute de
actorii regionali, foarte puține ajung să fie transferate din mediul de cercetare către mediul
privat. Finanțarea inovării în IMM-urile care își desfășoară activitatea în domeniile de
specializare inteligentă poate genera un impact durabil în mediul economic. Infrastructura
de transfer tehnologic este inadecvată/limitată. Capacitatea de absorbție a inovării la nivel
de firmă se poate îmbunătăți prin sprijinirea EITT, orientate spre piață și capabile să
furnizeze servicii de inovare, garantând adaptarea şi implementarea rezultatelor CDI la
nivelul firmelor pentru a putea fi exploatate.
1. A more competitive and RSO1.2. Reaping the benefits Rapoartele de țară subliniază necesitatea investițiilor privind consolidarea preluării TIC de
smarter Europe by promoting of digitisation for citizens, către IMM-uri și sporirea măsurilor privind e-guvernare. Conform RIS3 încă din 2014
innovative and smart economic companies, research regiunea înregistra performanțe scăzute, iar progresele întreprinse în ultimii ani nu au fost
transformation and regional ICT organisations and public suficiente. VAB a activității TIC la nivelul RSE reprezenta, în anul 2017 doar 1,8% din
connectivity authorities VAB totală, deși potențialul de dezvoltare a sectorului este semnificativ și trebuie susținut,
fiind un domeniu de specializare inteligentă în sine, dar mai ales un domeniu transversal,
EN 19 EN
cu impact în activitatea economică. Digitalizarea activității întreprinderilor poate avea un
impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, inclusiv prin dezvoltarea comerțului online Deși
oferă avantaje competitive mari, rata de adoptare a soluțiilor digitale avansate la nivelul
IMM-urilor este scăzută, acestea fiind folosite mai degrabă punctual. Pe de altă parte,
sprijinirea intreprinderilor active în domeniul TIC oferă potențial pentru furnizarea de
soluții software necesare în procesul de digitalizare a regiunii. RSE are un nivel scăzut de
dezvoltare a soluțiilor smart, atât în ceea ce privește digitalizarea activității administrațiilor
locale sau facilitarea accesului cetățenilor la servicii publice digitale, cât și în alte domenii,
cum ar fi managementul urban. Necesitatea implementării unor platfome de interacțiune
online între autorități și cetățeni a fost accentuată și de criza COVID 19. Creșterea nivelului
de interoperabilitate al sistemelor informatice din administrația publică locală trebuie să
asigure crearea unui sistem standardizat, interconectat și digital. Valorificarea avantajelor
digitalizării trebuie să se realizeze atât la nivelul IMM-urilor, cât și la nivelul
administrațiilor publice în beneficiul cetățenilor și mediului de afaceri și să răspundă
domeniului de specializare inteligentă din RIS 3 SE TIC - Tehnologia Informației și a
Comunicațiilor.
1. A more competitive and RSO1.3. Enhancing Densitatea scăzută a IMM-urilor, nivelul redus al productivității și prevalența activităților
smarter Europe by promoting sustainable growth and cu intensitate tehnologică și valoare adăugată reduse determină riscuri ridicate în ceea ce
innovative and smart economic competitiveness of SMEs and privește reziliența și capacitatea de adaptare pe termen mediu și lung a IMM-urilor.
transformation and regional ICT job creation in SMEs, Acestea sunt accentuate de accesul dificil la resurse, în special forță de muncă, elemente
connectivity including by productive care îngreunează eforturile de creștere a competitivității și valorificare a potențialului
investments existent. În perioada 2011-2017, numărul mediu al salariaților angajați în întreprinderile
active noi a înregistrat cea mai accentuată scădere comparativ cu celelalte regiuni, de la 3,7
persoane (2011) și 2,1 persoane (2018). Firmele nou create întâmpină dificultăți în a depăși
primul an de funcționare, iar cele care reușesc să treacă de acest prag, sunt puțin interesate
să investească în inovare. Revigorarea economică prin creșterea sectorului IMM poate
încetini ritmul migrației, cu impact economic și social. În vederea menţinerii şi dezvoltării
avantajelor competitive, principalele provocări la care IMM-urile trebuie să răspundă se
referă la: adaptare rapidă la semnalele pieței, îmbunătățire continuă a produselor și
serviciilor livrate – prin asimilarea progresului tehnologic și inovării, servicii încorporate în
produse, etc. În acest sens este necesar un mix de măsuri suport pentru creșterea
competitivității IMM-urilor, și pentru a facilita avansarea spre activități cu valoare
adăugată mai mare. Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în
EN 20 EN
integrarea si consolidarea pe piață a firmelor, este necesară sprijinirea firmelor incubate.
Finanțarea parcurilor industriale este justificată de necesitatea consolidării lanțurilor de
valoare, atragerea și menținerea investitorilor privați. Susținerea clusterelor va stimula
inovarea bazată pe cerere (business driven innovation) și va canalizarea investițiile către
sectoare cu intensitate tehnologică ridicată.
1. A more competitive and RSO1.4. Developing skills for Una dintre cele mai importante etape în elaborarea RIS3 SE a fost reprezentată de
smarter Europe by promoting smart specialisation, industrial întâlnirile de descoperire antreprenorială. Procesul de descoperire antreprenorială a
innovative and smart economic transition and subliniat necesitatea continuării eforturilor de dezvoltare a competențelor în domeniul
transformation and regional ICT entrepreneurship specializării inteligente, tranziției industriale și antreprenoriatului. EDP-urile au declanșat
connectivity și facilitat un proces de colaborare organizațională și reprezintă unul dintre mecanismele de
identificare a proiectelor care vizează investiții în domeniile de specializare inteligentă
regionale. Un punct slab identificat în cadrul acestor întâlniri a fost reprezentat de interesul
scăzut al mediului de afaceri de a participa. Astfel, una dintre lecțiile învățate de la aceste
întâlniri a fost reprezentată de nevoia de a explica firmelor avantajele implicării acestora în
EDP-uri și a colaborării cu instituții de cercetare și transfer tehnologic pentru a-și crește
competitivitatea și pentru a realiza profit. Reprezentanții mediului privat au probleme în a
fructifica la capacitate maximă potențialul resurselor umane angajate, ceea ce poate
conduce la o diminuare a producției firmei și la ratarea unor oportunități legate de
implementare unor soluții inovative. Metodologia specifică de organizare a EDP-urilor
implică colaborarea permanentă cu reprezentanții helixului cvadruplu în vederea
implementării cu succes a RIS 3 concretizată în final prin proiectele depuse. Pentru a putea
fi eficienți în cadrul acestor procese desfășurate în contextul specializării inteligente este
necesară existența unei resurse umane pregătite pentru acest domeniu. Procesul de
descoperire antreprenorială desfășurat continuu va implica o comunicare strânsă și
periodică, capabilă să strângă toți actorii relevanți din sectoarele cu potențial de
specializare, să crească încrederea și să asigure o coerență a procesului EDP și gestionarea
eficientă a strategiei de specializare inteligentă.
2. A greener, low-carbon RSO2.1. Promoting energy RST 2020 recomandă direcționarea cu prioritate a investițiilor către tranziția verde,
transitioning towards a net zero efficiency and reducing intensitatea energetică națională fiind peste media UE, sărăcia energetică afectând o
carbon economy and resilient greenhouse gas emissions gospodărie din patru. Pe baza programelor actuale (fonduri naționale, europene), se
Europe by promoting clean and estimează că aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri va fi renovată sau
fair energy transition, green and reconstruită până în 2050, pentru a se atinge obiectivele de eficiență energetică. Conform
EN 21 EN
blue investment, the circular Directivei 2012/27/UE, începând cu 2018, RO are obligația de a renova anual 3% din
economy, climate change suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile publice. SNRTL are printre obiective
mitigation and adaptation risk îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de clădiri, îmbunătățirea
prevention and management, siguranței acestuia și extinderea duratei de viață. Una din măsurile obiectivului de creștere
and sustainable urban mobility a eficienței energetice a RO, prevăzute în PNIESC 2021-2030, prevede reducerea
consumului de energie in sectorul rezidential si tertiar (cladiri publice) pentru a contribui la
reducerea GES prin renovarea cladirilor si adoptarea tehnologiilor SRE in scopul cresterii
eficientei energetice, în acord cu unul dintre principiile-cheie ale uniunii energetice,
respectiv ” Eficiența energetică pe primul loc”. RSE se confruntă cu probleme privind
consumul ineficient de energie (în special în clădirile publice). Fondul de locuinţe (peste
95% construit înainte de 1989) este caracterizat prin eficienţă energetică scăzută și, în
proporție semnificativă, avănd rezidenți cu venituri reduse afectați de costul ridicat al
serviciilor energetice. Selectarea acestui os va permite susținerea eficienței energetice a
cladirilor publice (cladirile cu functiuni sociale in domeniul sanatatii, educatiei, cladirile de
tip locuinte sociale, cladirile administratiei publice), clădirilor de patrimoniu, precum și a
celor rezidentiale, generând importante economii de energie şi reducerea gazelor cu efect
de seră. Investițiile PORSE contribuie la atingerea obiectivelor PNIESC și SNTRL (vizând
în principal pachetul mediu de renovare P2), prin diminuarea fenomenului de sărăcie
energetică, în linie cu prevederile PEE. Intervențiile de eficiență energetică vor fi
reconsiderate, acolo unde este cazul, pentru a ține cont de rezultatul asistenței tehnice
oferite de Comisie pentru a viza în mod specific implementarea Valului de Renovare în
România.
2. A greener, low-carbon RSO2.4. Promoting climate Selectarea Os este justificata de caracteristicile teritoriale ale RDSE (potenţial seismic
transitioning towards a net zero change adaptation and disaster major și pondere semnificativă a zonelor sensibile la deșertificare). Sursa Vrancea (cu
carbon economy and resilient risk prevention, resilience adâncimea de focar cuprinsă între 60 și 200 km) produce cel mai ridicat nivel de hazard
Europe by promoting clean and taking into account eco- seismic afectând 2/3 din teritoriul României, respectiv 65% din populaţia urbană. Conform
fair energy transition, green and system based approaches PNMRD, zona Vrancea este cea mai activă zonă seismică din Europa în ceea ce priveşte
blue investment, the circular eliberarea de energie seismică (direcție predominantă NW-SE) pe unitatea de volum, fiind
economy, climate change comparabilă, din acest punct de vedere cu zonele cele mai active seismic de pe glob.
mitigation and adaptation risk Clădiri încadrate în risc seismic major sunt în majoritate în județele VN, BR, BZ
prevention and management, (caracterizate macroseismic ag 0,4-0,35, conform SR 11100/1-93) și CT, fiind în mare
and sustainable urban mobility parte destinate unor servicii esențiale. Intervențiile pentru prevenirea riscurilor de dezastru
seismic sunt deosebit de importante, ținând seama de specificitatea teritoriului și de
EN 22 EN
importanța societală a acestui risc. Vegetaţia forestieră este un factor care contribuie efectiv
la combaterea degradării mediului înconjurător și previne eroziunea solului. Conform PEE
și Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030 (cel puțin 3 milrd copaci suplimentar
plantați în UE până în 2030). Romania este une dintre tarile UE cu cea mai scazuta
suprafață împădurită (29%), redusă cu 30% în perioada 2016-2020. In RDSE, zonele
sensibile la deșertificare folosind Indicele ESAI (metodologia MEDALUS -critical 1-3)
reprezintă peste 70% dintr-un teritoriu în general afectat de schimbarile climatice, secetă,
vânturi dominate cu viteze de până la 100 km/oră, ninsori abundente și viscol, afectând
major desfăşurarea circulației rutiere, dar și structura căii de rulare. Perdelele forestiere de
protecție sunt soluția cea mai eficientă pentru protejarea căilor rutiere împotriva înzăpezirii,
riscurilor generate de vânturile puternice și degradare sub efectul temperaturilor înalte,
contribuind la menținere și creștere a biodiversității, reducerea emisiilor GES și păstrarea
unui microclimat prielnic. PNMRD relevă contextul actual al riscului de dezastre din RO
care este predispusă la o serie de dezastre naturale (cutremure inundații, secetă și vreme
extremă (https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProgrameStrategii//pdf24_merged.pdf )
2. A greener, low-carbon RSO2.7. Enhancing protection Selectarea acestui OS este justificata de dimensiunea scazuta a spatiilor verzi, influențând
transitioning towards a net zero and preservation of nature, negativ factorii de mediu si calitatea mediului de locuit. Strategia UE 2030 privind
carbon economy and resilient biodiversity and green biodiversitatea, ca și una dintre direcțiile de investiții ale Agendei 2030 vizează necesitatea
Europe by promoting clean and infrastructure, including in dezvoltării de spații verzi publice sigure, incluzive și accesibile în zonele urbane și
fair energy transition, green and urban areas, and reducing all periurbane. SDTR identifică ca provocare majoră a orașelor din RO scăderea accentuată a
blue investment, the circular forms of pollution populaţiei urbane cauzată de migraţia populaţiei către rural şi periurban în principal din
economy, climate change cauza existenţei unor probleme de mediu accentuate, ale căror soluții pot fi și creșterea
mitigation and adaptation risk suprafeței și calității spațiilor verzi din orașe. Totodată, în contextul RST au fost formulate
prevention and management, recomandări privind consolidarea biodiversității și infrastructurilor verzi prin crearea de noi
and sustainable urban mobility spații verzi în mediul urban în contextul obiectivelor de reducere a emisiilor. În RSE există
o nevoie accentuată de a mări suprafața spațiului verde în mediul urban care este sub media
recomandată de legislația în vigoare. Spațiile verzi reprezintă unul dintre instrumentele ce
pot ajuta orașele să-și crească reziliența și durabilitatea, regla ecosistemul și contribuie la
ameliorarea problemelor legate de schimbările climatice, managementul apelor și calitatea
aerului, fiind juste din punct de vedere social (accesibile unui grup mare de locuitori,
inclusiv persoane cu dizabilități, bătrâni, copii) contribuind la crearea de legături între
membrii comunității. Este necesară refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic
din orașe pentru a consolida biodiversitatea și a reduce poluarea. Zonele slab
EN 23 EN
utilizate/degradate/abandonate/neamenajate, majoritatea ca rezultatul al schimbărilor
urbane pot fi integrate în spațiul urban prin transformarea lor în spații verzi, ca parte din
rețeaua de bază a comunității. ITI DD acoperă 3 situri din Rețeaua Natura 2000 și 20 de
zone strict protejate care necesită intervenții pentru refacerea sistemelor ecologice și a
habitatelor naturale prin lucrări de decolmatare și reconstrucție ecologică a zonelor cu
habitate importante, refacerea circulaţiei naturale a apei şi reîmpădurirea/renaturarea
suprafeţelor în care vegetaţia naturală, inclusiv cea forestieră, a dispărut sau s-a degradat.
2. A greener, low-carbon RSO2.8. Promoting Selectarea acestui obiectiv specific este justificata de lipsa unei mobilitati urbane eficiente
transitioning towards a net zero sustainable multimodal urban si atractive la nivelul regiunii, datorata transportului public local subdimensionat si
carbon economy and resilient mobility, as part of transition invechit, inexistentei sistemelor inteligente de gestionare a traficului/serviciului de TP,
Europe by promoting clean and to a net zero carbon economy dezvoltarea insuficienta a transportului nemotorizat (lipsa infrastructurii, siguranta redusa),
fair energy transition, green and precum si necoordonarea modalitatilor posibile/existente de transport. Transportul public in
blue investment, the circular municipiul Tulcea include si o componenta de transport naval, destinata locuitorilor din
economy, climate change zonele invecinate care fac naveta zilnic. Transportul naval in municipiul Tulcea este
mitigation and adaptation risk caracterizat printr-o flota invechita si insuficient adaptata cerintelor actuale in domeniul
prevention and management, transportului. Anexa D a RST 2019 identifica nevoi de investitii cu un rang inalt de
and sustainable urban mobility prioritate pentru a promova mobilitatea urbana durabila si precizează că sunt necesare
investiții în toate orașele, care să facă tranziţia de la traficul individual motorizat către
transportul sustenabil, ecologic şi nepoluant. De asemenea, Cartea alba: Foaia de parcurs
catre un spatiu european unic de transport indica faptul ca este necesara o strategie mixta de
abordare a mobilitatii care sa ia in calcul infrastructura pentru modurile de transport
nemotorizate pemtru a reduce congestia si emisiile, crearea unor conditii mai bune pentru
mersul pe jos si cu bicicleta si acordarea unei atentii speciale utilizatorilor vulnerabili –
pietoni, biciclisti, prin realizarea unei infrastructuri mai sigure. În linie cu PEE, PR SE
sustine investitii in infrastructura sistemelor de transport public curat, statii de alimentare
cu combustibili alternativi, piste de biciclete, zone pietonale, sisteme de bike-sharing,
sisteme de monitorizare, etc, precum si realizarea de sisteme park&ride, axe/coridoare de
mobilitate si solutii de organizare a traficului care eficientizeaza transportul public, masuri
de siguranta rutiera, sisteme inteligente de monitorizare a traficului etc. Toate intervențiile
vizând mobilitatea urbană vor fi implementate în baza Planurilor de Mobilitate Urbană
Durabilă, actualizate de autoritățile publice locale pentru perioada 2021-2027.
3. A more connected Europe by RSO3.2. Developing and În contextul RSȚ este menționată starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere printre
EN 24 EN
enhancing mobility enhancing sustainable, climate cele mai puțin dezvoltate din UE și necesitatea îmbunătățirii siguranței în trafic, a
resilient, intelligent and mobilității durabile și a navigabilității pe Dunăre. Investițiile în DJ vor contribui la
intermodal national, regional îmbunătățirea conectivitatii la nivel regional, decongestionarea traficului, creșterea
and local mobility, including siguranței în trafic si utilizarea modurilor durabile de transport, prin incurajarea
improved access to TEN-T transportului public si a mijloacelor de transport alternativ. De asemenea, pentru anumite
and cross-border mobility zone rurale, reprezinta unica legatură de transport, asigurând creșterea gradului de
accesibilitate si mobilitate a locuitorilor. Infastructura regională de DJ (41,9% DJ din total
drumuri publice) este deficitară. Dintre acestea 58,4% nu sunt modernizate, ceea ce implică
siguranță în trafic deficitară (3669 accidente rutiere în 2019). Prin POR 2014-2020 s-au
finanțat 27 de proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere (14 proiecte in alocarea
regională, 6 proiecte în alocarea ITI DD și 7 proiecte in alocarea SUERD) care au
contribuit la dezvoltarea regiunii. Cu toate acestea este necesară continuarea investițiilor în
acest sector, DJ selectate având caracter de unică legătură sau cea mai economica legatura a
localităților aflate pe traseul respectiv cu rețeaua TEN-T. Investițiile preconizate vor
contribui totodată la îmbuntațirea conexiunilor multimodale a localităților regiunii cu
furnizorii de servicii de sănătate, sociale și educative din localitatile urbane și la reducerea
disparităților regionale. Pentru unele localitati din zona ITI DD, transportul pe apă este
singura opțiune pentru mobilitatea locuitorilor. Modernizarea transportului public naval de
pasageri, va minimiza impactul negativ al transportului asupra mediului îmbunătățind
mobilitatea pasagerilor. În linie cu obiectivele PEE și în complementaritate cu POT și
PNRR, PR SE va contribui la creșterea gradului de accesibilitate și mobilitate către alte
moduri de transport regionale, soluții pentru siguranța traficului și modernizarea
transportului public naval în DD. Investițiile propuse vor contribui la îndeplinirea
obiectivelor PDR SE 2021-2027, vor răspunde nevoilor evidențiate prin SNSR 2022-2030,
PMN DD și strategiile de dezvoltare județene.
4. A more social and inclusive RSO4.2. Improving equal RDSE are de recuperat decalaje importante față de indicatorii europeni și cei naționali
Europe implementing the access to inclusive and quality privind deficiențele sistemului educațional. Documente strategice naționale (PRAI 2016-
European Pillar of Social Rights services in education, training 2025, SMIE 2018-2023, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, Strategia
and lifelong learning through Națională de Incluziune a Romilor 2021-2027, Strategia Națională Pentru Învățământ
developing accessible Terțiar 2015–2020), recomandările Raportului de Țară 2020 și PDR SE. Cf. RT 2020,
infrastructure, including by participarea redusă la educația și îngrijirea timpurie accentuează inegalitatea de șanse între
fostering resilience for elevi. În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie,
distance and on-line education participarea a crescut la 89,6% în 2017, dar rămâne sub media UE (95,4%). Cheltuielile cu
EN 25 EN
and training educația rămân printre cele mai mici din UE (3,2% din PIB față de media UE de 4,6%,în
2018 ), mai ales la nivel preșcolar și primar, care reprezintă doar 21,8% din buget (media
UE fiind de 32%). Conform datelor furnizate de autoritățile locale din regiune, situația
actuală privind accesul și participarea la educație este caracterizată prin: - infrastructura
educațională deficitară pentru toate nivelurile, inclusiv din perspectiva numărului și
dotărilor laboratoarelor și atelierelor școlare, a terenurilor și a sălilor de sport, grupurilor
sanitare, etc., precum și pentru asigurarea condițiilor de accesisibilitate si incluziune pentru
elevii cu nevoi speciale care pot fi integrati in învățământul de masă; - nivelul redus de
digitalizare (dispozitive, biblioteci digitale, aplicații digitale personalizate, eficiente și
securizate) în special în mediul rural și comunitățile marginalizate, reduce accesul la un
învățământ de calitate; - unitățile ÎTP au infrastructură învechită, neadecvată evoluției
tehnologice și pieței muncii; - unitățile de învățământ special (preșcolar, primar, gimnazial
și liceal) necesită îmbunătățirea infrastructurii pentru adaptarea la gradul de deficiență și
nevoilor de dezvoltare a elevilor cu nevoi speciale care nu pot fi integrați în învățământul
de masă; - infrastructura din învățământul superior nu este încă suficient modernizată
pentru a răspunde standardelor de calitatea academică și specializare tehnologică.
4. A more social and inclusive RSO4.6. Enhancing the role Elevii si tinerii, mai ales cei care provin din familii cu venituri modeste nu au acces la
Europe implementing the of culture and sustainable serviciile turistice existente, din cauza veniturilor reduse. Taberele școlare/centrele de
European Pillar of Social Rights tourism in economic agrement din regiune reprezintă obiective cu tradiție pentru turismul social pentru elevi, dar
development, social inclusion și locuri unde copiii dezavantajați se pot afla într-un mediu prietenos care le permite
and social innovation integrarea. Infrastructura acestora este îmbătrânită și neadaptă la nevoile actuale de recreere
ale copiilor și dezvoltarea lor poate contribui la integrarea socială și cresterea accesului
elevilor si tinerilor la acest tip de servicii tursitice. Din totalul de 18 centre de
agrement/tabere școlare aflate în proprietatea Ministerului Tineretului si Sportului, la
nivelul anului 2019 erau funcționale doar 11, celelalte necesitand investiții substanțiale
pentru îmbunătățirea infrastructurii. Mai exista o serie de centre de agrement/ tabere scolare
aflate in proprietatea Administratiilor locale, dar acestea, de asemenea, nu sunt functionale,
necesitand investitii substantiale pentru îmbunătățirea infrastructurii. Scopul intervențiilor
este de a contribui la creșterea incluziunii socio-profesionale a copiilor și tinerilor aflați în
risc de sărăcie și excluziune socială, a copiilor și tinerilor cu nevoi speciale prin creșterea
accesului la servicii de calitate și programe de educație non-formală acordate în centrele de
agreement/tabere școlare. Regiunea dispune de un potential turistic important în zonele de
litoral și Delta Dunării, zone care oferă copiilor posibilitatea de a se recrea și vizita
EN 26 EN
obiective culturale și de patrimoniu.
5. A Europe closer to citizens by RSO5.1. Fostering the Selectarea acestui OS este justificată de nevoia dezvoltarii integrate și incluzive a spațiilor
fostering the sustainable and integrated and inclusive urbane pentru contracararea degradării acestora din punct de vedere social, economic și al
integrated development of all social, economic and mediului; de valorificarea slabă a potențialului turistic, al resurselor naturale si starea
types of territories and local environmental development, avansata de degradare a patrimoniului cultural si istoric. Investițiile pentru regenerare
initiatives culture, natural heritage, urbană, conservarea patrimoniului și valorificarea potențialului turistic pot crește
sustainable tourism, and atractivitatea și coeziunea regiunii, contribuind implicit la îmbunătățirea vieții din
security in urban areas comunitate. Intervențiile PRSE sustin obiectivele Agendei 2030 unde orașele au un rol
major în dezvoltare (65% din obiectivele agendei se ating la nivel urban) Compelemntar cu
PNRR, PRSE prevede investiții în: patrimoniul cultural și natural; infrastructura si activele
publice de turism; protecția și conservarea monumentelor istorice. Intervențiile sunt
corelate cu Noua Carte de la Leipzig privind transformarea urbană bazată pe integrarea
dimensiunilor sociale, ecologice și economice ale dezvoltării durabile. Orașele trebuie să
stabilească strategii de dezvoltare urbană integrate și durabile implementate de la zonele
sale funcționale până la cartiere şi zone periurbane. În RDSE, baza materială din turism a
fost realizată preponderent în secolul trecut, iar investițiile în întreținere și modernizare au
fost limitate și sporadice, ducand la degradare. Regândirea planificării spațiale a orașelor
pentru creșterea calității vieții locuitorilor este una din direcțiile ODD 11 - Orașe și
comunități durabile, care subliniază necesitatea de a consolida o urbanizare favorabilă
incluziunii și durabilă, capacitatea de planificare urbană și management participativ,
integrate și durabile, conservarea patrimoniului cultural, asigurând accesul universal la
spații publice sigure, inclusive și accesibile. Noua agendă europeană pentru cultură
identifică cultura ca forță transformatoare pentru regenerarea comunităților. SNDD 2030 și
SDTR 2035 evidențiază că toate aşezările urbane necesită intervenţii care să le crească
atractivitatea, să îmbunătățească funcțiile rezidențiale și să dezvolte spaţii publice de
calitate, astfel încât să îşi poată menţine populaţia şi să ofere un mediu socio-economic care
să permită dezvoltarea continuă a comunității.
5. A Europe closer to citizens by RSO5.2. Fostering the Selectarea acestui os al RDSE este justificata de valorificarea slaba a potentialului turistic
fostering the sustainable and integrated and inclusive si de starea avansata de degradare a patrimoniului cultural, istoric si natural în zonele non-
integrated development of all social, economic and urbane. Comunicarea O nouă agendă europeană pentru cultură identifică cultura ca fiind o
types of territories and local environmental local forță transformatoare pentru regenerarea comunităților. Cadrul de acțiune european pentru
initiatives development, culture, natural patrimoniul cultural, menționează patrimoniul ca o resursă importantă pentru viitor, care
EN 27 EN
heritage, sustainable tourism trebuie protejată, dezvoltată și promovată. Zona non-urbană se mentine, in mare masura, in
and security, in areas other afara principalelor circuite economice, decalajele de dezvoltare fiind evidente. Se are in
than urban areas vedere o abordare echitabila a dezvoltarii teritoriale, prin sustinerea oportunitatilor locale,
in special turismul si patrimoniul cultural, istoric, natural. La nivel național, conservarea
patrimoniului și turismul sunt identificate ca priorități în SNDR 2030, MP-DTN documente
strategice naționale (SDTB, SNDTB), precum și locale (strategii de dezvoltare județene)
care consideră aceste domenii ca oportunități neexploatate suficient, dar cu potențial
semnificativ pentru dezvoltare locală. Patrimoniul natural și cultural al RDSE este
reprezentativ la nivel european și național: Delta Dunarii (obiectiv al Patrimoniului
Mondial UNESCO), litoralul Mării Neagre si lacuri naturale cu proprietăți terapeutice
(Lacul Techirghiol, Lacul Sărat) Statiunile turistice din mediul rural si majoritatea
localitatilor rurale din arealul ITIDD dispun de un potential turistic deosebit. Aceste
obiective sunt insuficient exploatate din punct de vedere turistic (acesibilitate redusă, lipsa
unor infrastructuri adecvate, neintegrarea în trasee turistice, exploatare insuficientă a unor
oportunități locale precum tradițiile culturale, religioase, folclorice, gastronomice) și nu pot
contribui la dezvoltarea locală, îmbunătățirea vieții din comunitate și la reducerea
decalajelor existente intre mediul urban si rural.
* Dedicated priorities according to ESF+ Regulation
EN 28 EN
2. Priorities
Reference: Article 22(2) and point (c) of Article 22(3) CPR

2.1. Priorities other than technical assistance
2.1.1. Priority: 1. O regiune competititivă prin inovare, digitalizare, întreprinderi dinamice și smart city
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologies (ERDF)
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds
Reference: points (d)(i), (iii), (iv), (v), (vi) and (vii) of Article 22(3) CPR
Principalele acțiuni din cadrul acestui OS sunt legate de consolidarea capacității și creșterea eficacității sistemului regional CDI, încurajarea colaborării dintre
cercetare și industrie, dezvoltarea și valorificarea infrastructurilor de cercetare, cu scopul specializării inteligente a economiei regionale, contribuind la
obiectivul 9 al SNDD (finanțarea cercetării aplicative, stimularea investițiilor private și parteneriatelor în sector).
Fragmentarea mediului de cercetare și inadecvarea legăturilor sale cu nevoile de dezvoltare a afacerilor/provocările sociale au fost parțial rezolvate, dar este
nevoie de continuarea sprijinului instituțiilor publice de CD.
Urmare a experienței dobândite inclusiv prin implementarea sub coordonarea JRC a Iniţiativei Lagging behind regions, pentru perioada de programare 2021-
2027, condițiile minime de funcționare a micro-climatului de inovare regional există și au fost create premisele necesare asigurării unui portofoliu de proiecte
calitativ, matur și asumat.
Investițiile vor viza domeniile de specializare inteligentă.
Pentru instituțiile/organizațiile publice de cercetare va fi obligatorie cooperarea cu IMM-uri pentru a introduce rezultatul cercetării în piață. Toate investitiile
care vizeaza infrastructura publica de cercetare vor putea fi finantate doar dacă răspund nevoii mediului antreprenorial și sunt necesare desfășurării în condiții
optime a cercetării.
În cazul în care cercetarea se realizează de un IMM, nu este obligatorie cooperarea cu o instituție/ organizație de cercetare publică, acesta introducând și
rezultatul cercetării în piață.
Acțiunea 1.1 – Susținerea activităților de cercetare și inovare
EN 29 EN
Pentru proiectele de tip ,,proof of concept” se au în vedere activități specifice cu caracter inovativ realizate de IMM-uri, cu scopul principal de a demonstra
funcționalitatea și de a verifica un anumit concept de produs, serviciu sau proces, stimulând astfel cercetarea la nivelul firmelor.
Proiectele vor avea ca scop creșterea gradului de inovare al IMM-ului și vor viza atingerea temei de cercetare TRL 4 și/sau TRL5 cu scopul de a demonstra
funcționalitatea și de a verifica un anumit concept de produs, serviciu sau proces.
Tipuri de activități orientative:
 dotarea cu active corporale și necorporale;

 achiziția de servicii.
Construcţia portofoliului RIS3 a fost şi este un proces transparent în care au fost implicaţi actorii cheie din sistemul helixului cvadruplu, majoritatea
proiectelor fiind generate în cadrul atelierelor EDP, pornind de la nevoi, provocări şi bariere identificate de actorii cheie.
Analiza cheltuielilor pentru CDI relevă disparități semnificative între județe, cu o concentrare a acestor activității în CT. RSE înregistra, în 2017, un procent
al cheltuielilor CDI în PIB de doar 0,09%, cu mult mai mic față de2007 când acestea erau 0,18%. Cu doar 1.525 cercetători în 2019 , raportul personalului
CDI în totalul ocupării forței de muncă în RSE este de 0,14%, față de media RO de 0,4%.
Aproximativ 93% din fonduri sunt destinate cheltuielilor curente și doar 7% sunt cheltuieli de capital, ceea ce arată o susținere redusă a investițiilor în CDI.
CIB pentru CDI de 7,4 Eur/loc sunt mult sub media UE de 661,5 Eur/loc .
Scurtarea ciclului de viață al tehnologiilor inovative la aproximativ 2 ani impune nevoia de a acționa rapid pentru valorificarea economică în piață înainte ca
inovația și tehnologia să ajungă a fi depășite.
Vor fi sprijinite proiecte cu o abordare multidisciplinară, urmărind introducerea pe piaţă a rezultatelor cercetării realizate în cooperare, în special IMM-uri şi
entităţi de CDI/ universităţi/ cercetători) şi vizând domeniile de specializare inteligentă. Proiectele vor avea două componente, una reprezentată de realizarea
cercetării, iar a doua privind introducerea în producție a rezultatelor obținute prin cercetare.
Acțiunea este continuarea intervențiilor similare finanțate prin intermediul POR 2014-2020 ca urmare a Iniţiativei Lagging-behind Regions.
 activități de cercetare aplicată, dezvoltare tehnologică și dezvoltare experimentală (de ex. construire şi testare prototipuri, serie 0, realizare şi operare
planuri pilot, activităţi necesare producţiei experimentale şi testării, etc.)
 activităţi de inovare (obţinerea şi validarea proprietăţii industriale, standardizarea produselor/ serviciilor/ proceselor, consultanţă pentru inovare sau
servicii de sprijinire a inovării, etc.)
 activităţi de introducere în producţie
 activităţi de investiţii în infrastructura necesară implementării proiectului (reabilitare/ modernizare, după caz construcție/extindere)
EN 30 EN
 achiziția de servicii;
 activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice;
 sprijinirea parteneriatelor și proiectelor de cooperare interregionale si internaționale, inclusiv participarea în Programul Orizont Europa.
Pentru proiectele fără componenta de cercetare, în care IMM-urile vor introduce în activitatea proprie o inovație, vor fi următoarele tipuri de activități
orientative:
 activităţi de investiţii în infrastructura necesară implementării proiectului (reabilitare/ modernizare, după caz construcție/extindere)
 activităţi de inovare (obţinerea şi validarea proprietăţii industriale, standardizarea produselor/ serviciilor/ proceselor, consultanţă pentru inovare sau
servicii de sprijinire a inovării, etc.)
 activităţi de introducere în producţie
 activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice;
Acțiunea 1.2 Sprijinirea transferului tehnologic pentru creșterea gradului de inovare a întreprinderilor
Sunt vizate entitățile de inovare și transfer tehnologic, inclusiv Parcurile Științifice și Tehnologice, în vederea realizării transferului rezultatelor cercetării
către mediul de afaceri. Vor fi eligibile atât entitățile de inovare care sunt acreditate la momentul depunerii cererii de finanțare, cât și cele care se vor acredita
până la finalizarea proiectului.
•crearea şi dezvoltarea EITT, inclusiv PST, prin construcţie, modernizare, extindere;
•dotarea cu active corporale și necorporale a acestora.
În cadrul Acțiunii 1.1 și 1.2 vor primi punctaj suplimentar investițiile care au ca scop sprijinirea dezvoltării și testării tehnologiilor și soluțiilor inovatoare
pentru tranziția verde și economia circulară.
Acțiunile 1.1 și 1.2 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH în baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform
Regulamentului privind mecanismul de redresare și reziliență.
Investițiile în CDI sunt complementare intervențiilor din POCIDIF, POEO, POTJ, POS, PAP, PNS și PNRR. Prin POCIDIF se au în vedere investiții pentru
EN 31 EN
crearea și încurajarea colaborării în domeniul CDI, integrarea ecosistemului național CDI în spațiul internațional de cercetare, dezvoltarea de mari
infrastructuri CDI. Proiectul Danubius-RI a fost desemnat Proiect fanion al SUERD (2013) și va fi finanțat prin intermediul POCIDIF ca proiect strategic.
RO va găzdui 3 componente, respectiv HUB-ul (centrul de coordonare generală – capabilități cheie științifice, de educație și analitice, sau nucleul central ce
include atât laboratoare de cercetare, cât și partea administrativă a întregii infrastructuri), Supersite-ul Delta Dunării (Rezervația Biosferei Delta Dunării,
utilizată ca laborator natural pentru cercetări, măsurători și testări de soluții de management sustenabil) și Centrul de Date (infrastructura hardware și software
necesară portalului de acces al Danubius-RI către comunitatea globală de utilizatori virtuali).
Prin POEO sunt propuse spre finanțare măsuri de adaptare a ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și
progresului tehnologic, iar POS va finanța infrastructuri privind cercetarea din domeniul medical și măsuri de tip FSE+ care susțin cercetarea în sănătate.
Finanțarea unor activități privind transferul tehnologic si sprijinirea cooperării dintre industrie și cercetători sunt avute în vedere și în POTJ.
Proiectele CDI în domeniile de specializare inteligentă agro-alimentar și biotehnologii, cu valori mai mari de 500.000 Euro vor fi finanțate din PR SE, iar
cele cu valori sub 500.000 Euro vor fi finanțate din PNS în cadrul acțiunilor de Cooperare și inovare în agricultură prin intermediul grupurilor operaționale
PEI.
PR SE contribuie la dezvoltarea CDI în domeniile de specializare inteligentă acvacultură și pescuit prin proiecte care implică colaborarea între institute de
cercetare/universități și IMM-uri și sunt orientate către nevoile pieței, în timp ce PAP finanțează CDI în aceste domenii prin proiecte orientate către realizarea
de produse, tehnologii și sisteme de management noi sau inovative, cu scopul de a aduce beneficii de natură economică, socială și de mediu.
În vederea evitării dublei finanțări cu Componenta 9 din PNRR, beneficiarii vor avea obligația depunerii unei declarații pe proprie răspundere privind
nefinanțarea proiectului și în cadrul altor programe.
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:
Acțiunea 1.1 Susținerea activităților de cercetare și inovare
Grupul țintă vizat de această acțiune cuprinde reprezentanți ai helixului cvadruplu cum ar fi autorități publice, microîntreprinderi, întreprinderi mici și
mijlocii, universități, organizații CDI, cercetătorii și salariații implicați în activitățile de cercetare-dezvoltare, EITT-uri, ONG-uri, alte organizații din sistemul
regional de inovare.
Acțiunea 1.2 Sprijinirea transferului tehnologic pentru creșterea gradului de inovare a întreprinderilor
Grupul țintă vizat de această acțiune cuprinde EITT-urile, universitățile, organizațiile CDI, firmele care introduc în activitatea lor un rezultat al cercetării prin
transfer tehnologic, precum și cercetătorii și salariați implicați în activitățile de cercetare-dezvoltare și transfer tehnologic.
EN 32 EN
Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation
Pe tot parcursul elaborării și implementării programului se au în vedere mecanismele ce asigură îndeplinirea condițiilor favorabile privind respectarea
prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a UE și Convenției ONU, în acord cu principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională
privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027.
Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la Egalitatea de şanse (ES), Incluziune (IN) și Nediscriminare (ND) va reprezenta o condiție de
eligibilitate în ghidurile solicitantului. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea corectă a acestor principii, se vor
disemina mecanismele/bunele practici identificate în contextul îndeplinirii condițiilor favorizante.
În ceea ce privește ES, se va recomanda potențililor beneficiari asigurarea unui echilibru de gen în echipele de management/implementare și implicarea în
proiect a persoanelor cu diferite dizabilități.
PR SE abordează orizontal integrarea sistematică a acestor principii în toate fazele, respectiv programare, implementare, monitorizare, raportare și evaluare la
toate nivelurile de guvernanță și management, precum și pentru toți actorii implicați.
Asigurarea îndeplinirea acestor principii la nivelul intervențiilor finanțate presupune includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu privire la
egalitatea de gen, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de a discrimina pe bază de sex, rasă sau origine etnică, dizabilitate, vârstă sau orientare
sexuală; interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă.
Se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare favorabile incluziunii și diversității:
 achiziționarea de echipamente cu adaptări specifice pentru diferite tipuri de dizabilități;

 îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoane cu mobilitate redusă;
 îmbunătățirea condițiilor de siguranță/confort la locul de muncă;
 adaptări în spațiul construit (intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri sanitare și spații de desfășurare a activității);
 alte tipuri de adaptări (sisteme de ghidaj, adaptări de conținut informatic).
Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR
Investițiile vor viza întreg teritoriul RDSE.
EN 33 EN
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR
La nivel european, PR SE se află în sinergie cu Programul Interreg Europe (beneficiarii pot coopera în toate subiectele de relevanță comună, în conformitate
cu nevoile lor locale, cu regiuni precum regiunea Veneto - Italia, Noua Aquitania - Franta, Sicilia - Italia, Macedonia de Vest - Grecia, Regiunea Abruzzo –
Italia, Regiunea Boemia Centrala – Praga/Cehia), cu Programul Interreg Next Bazinul Mării Negre (tehnologii inovatoare pentru economia albastră, pescuit
durabil și acvacultură ecologică), cercetare pentru zonele costiere și marine, inclusiv impactul antropic asupra acestora), cu Programul Transnațional Dunărea
(cooperare transnațională de generare a tehnologiei), cu Programul Orizont Europa (colaborare multinațională în cercetare și inovare). Misiunea Mări și
Oceane a Programului Orizont Europa are în vedere curățarea apelor marine și curgătoare, refacerea ecosistemelor și habitatelor degradate, decarbonizarea
economiei albastre. PR SE va finanța activități CDI în domeniile de specializare inteligentă inginerie și transport naval, acvacultură și pescuit, agro-alimentar
și biotehnologii, domenii care contribuie la atingere obiectivele privind economia albastră sustenabilă, inclusiv a celor incluse în Agenda Maritimă Comună
pentru Marea Neagră care ca scop sprijinirea cooperării regionale pentru o economie albastră mai durabilă în Marea Neagră.
ERA (European Research Area) are ca scop crearea unei singure piețe UE pentru cercetare, inovare și tehnologie. PR SE constribuie la politica ERA prin
investiții în cercetare și inovare pentru un viitor verde și digital, îmbunătățirea accesului cercetătorilor la infrastructuri și facilități, promovează egalitatea de
gen și diversitatea.
Activitățile PR SE contribuie la atingerea obiectivelor SUERD pilonul 3 Creșterea prosperității în regiunea Dunării – AP 7 Dezvoltarea societății bazate pe
cunoaștere prin cercetare, educație și tehnologii ale informației, AP 8 Sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv clusterelor.
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR
Lecțiile învățate au evidențiat capacitatea de inovare scăzută în RDSE și subfinanțarea cronică a sectorului de CDI și a unui ecosistem regional de inovare
insuficient structurat și în formare.
Pentru ,,proof of concept” există riscul ca pe parcursul desfășurării cercetării, să se constate că soluția propusă nu este viabilă, iar o parte din IMM-urile
contractate nu vor putea finaliza proiectele.
Întreprinderile inovative au resurse financiare reduse pentru a-și asigura contribuția proprie, IMM-urile sunt reticiente în a introduce inovații, iar organizațiile
publice de cercetare au resurse limitate pentru realizarea cercetărilor și chiar și pentru asigurarea cofinanțărilor.
Acțiunea 1.2 va finanța doar EITT, fără a fi acordat sprijin direct firmelor.
Astfel, exista un potential redus pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse vor contribui la consolidarea ecosistemului regional
de inovare, iar forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil.
EN 34 EN
2.1.1.1.2. Indicators
Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR and Article 8 ERDF and CF Regulation
Table 2: Output indicators
Specific Category of Milestone
Priority Fund ID Indicator Measurement unit Target (2029)
objective region (2024)
1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, enterprises 15.00 85.00
medium, large)
1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO02 Enterprises supported by grants enterprises 15.00 85.00
1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO07 Research organisations participating in joint research Research organisations 0.00 10.00
projects
1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO08 Nominal value of research and innovation equipment euro 1,540,000.00 21,000,000.00
1 RSO1.1 ERDF Less developed 8S1 Entități de inovare și transfer tehnologic sprijinite Entități de inovare și transfer 0.00 4.00
tehnologic
Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

Table 3: Result indicators
Specific Category of Measurement Baseline or Reference Target Source of
Priority Fund ID Indicator Comments
objective region unit reference value Year (2029) data
1 RSO1.1 ERDF Less RCR03 Small and medium-sized enterprises (SMEs) enterprises 0.00 2021-2029 120.00 MySmis
developed introducing product or process innovation
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention
Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

Table 4: Dimension 1 - intervention field
Specific Category of Amount
Priority Fund Code
objective region (EUR)
EN 35 EN
1 RSO1.1 ERDF Less 001. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in micro enterprises directly linked to research and 2,800,000.00
developed innovation activities
1 RSO1.1 ERDF Less 002. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in small and medium‑sized enterprises (including 6,400,000.00
developed private research centres) directly linked to research and innovation activities
1 RSO1.1 ERDF Less 004. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in public research centres and higher education directly 13,000,000.00
developed linked to research and innovation activities
1 RSO1.1 ERDF Less 005. Investment in intangible assets in micro enterprises directly linked to research and innovation activities 900,000.00
developed
1 RSO1.1 ERDF Less 006. Investment in intangible assets in SMEs (including private research centres) directly linked to research and innovation 2,200,000.00
developed activities
1 RSO1.1 ERDF Less 008. Investment in intangible assets in public research centres and higher education directly linked to research and 5,000,000.00
developed innovation activities
1 RSO1.1 ERDF Less 009. Research and innovation activities in micro enterprises including networking (industrial research, experimental 300,000.00
developed development, feasibility studies)
1 RSO1.1 ERDF Less 010. Research and innovation activities in SMEs, including networking 900,000.00
developed
1 RSO1.1 ERDF Less 012. Research and innovation activities in public research centres, higher education and centres of competence including 1,672,825.00
developed networking (industrial research, experimental development, feasibility studies)
1 RSO1.1 ERDF Less 020. Business infrastructure for SMEs (including industrial parks and sites) 10,314,810.00
developed
1 RSO1.1 Total 43,487,635.00
Table 5: Dimension 2 - form of financing

Priority Specific objective Fund Category of region Code Amount (EUR)
1 RSO1.1 ERDF Less developed 01. Grant 43,487,635.00
1 RSO1.1 Total 43,487,635.00
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

EN 36 EN
1 RSO1.1 ERDF Less developed 33. Other approaches - No territorial targeting 43,487,635.00
1 RSO1.1 Total 43,487,635.00
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension
1 RSO1.1 ERDF Less developed 03. Gender neutral 43,487,635.00
1 RSO1.1 Total 43,487,635.00
* In principle, 40 % for the ESF+ contributes to gender tracking. 100 % is applicable when Member State chooses to use Article 6 ESF+
EN 37 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies, research organisations and public authorities (ERDF)
Acțiunea 1.3 Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri
Această acțiune sprijină transformarea digitala a companiilor prin adoptarea tehnologiilor si instrumentelor digitale, pentru a atinge o intensitate digitală cât
mai mare, contribuind al ob. 9 al SNDD privind stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai
profitabilă a lanțului valoric.
Proiectele care presupun simpla achiziție de software și hardware se vor putea finanța în cadrul OS a (i) sau OS a (iii), în funcție de necesități.
În RDSE, în anul 2019 întreprinderile în domeniul TIC reprezintă doar 2,5% din totalul întreprinderilor înregistrate și 6% din sector, la nivel național. Dintre
acestea, cele mai multe erau în județele CT (39%) și GL(22%), favorizate și de existența centrelor universitare cu facultăți de profil.
Utilizarea tehnologiilor digitale, serviciile cloud și comerțul electronic sunt limitate, doar 30% din persoanele din regiune făcând cumpărături online.
Urmare a analizei pieței și potențialului sectoarelor definite de RIS3, în cadrul EDP a fost identificată nevoia de sprijin a IMM-urilor pentru a putea adopta/
organiza servicii digitale performante.
În acest sens, se pot realiza următoarele tipuri de activități orientative, doar pentru a dezvolta, testa și pilota aplicații/ servicii digitale/ soluții inovative noi sau
semnificativ îmbunătățite pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, antreprenoriatul, accesul la open data al sectorului de afaceri și/sau pentru adoptarea
tehnologiilor digitale:
 dotare cu active corporale şi necorporale în vederea creșterii gradului de digitalizare, cu excepția lucrărilor de construcții;
 audit în domeniul securității cibernetice și protecției datelor;
 dezvoltarea, utilizarea și implementarea de tehnologii lingvistice bazate pe inteligență artificială (traducere automată, tehnologii vocale, chat-boți,
instrumente de analiză a textului, sinteza vorbirii, etc)
 activități de specializare și modernizare digitală, transfer de cunoştințe;
 promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor pentru promovare, inclusiv
instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații specifice;
 activități de creștere a prezenței online.
În urma implementării proiectului, IMM-ul va trebui să atingă un nivel de intensitate digitală mare, prin utilizarea a cel puțin 7 din cele 12 tehnologii digitale
EN 38 EN
precizate în Raportul DESI.
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, cu respectarea regulilor de ajutor de minimis, finanțarea proiectelor fiind astfel corelată cu domeniul de
specializare inteligentă din cadrul Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă – TIC – Tehnologia informațiilor și comunicații.
Acțiunea 1.4 Susținerea adoptării de soluții de tip SMART CITY la nivelul regiunii prin digitalizarea serviciilor publice într-un cadru integrat la nivel local
și regional
Tipurile de activități propuse au ca scop promovarea utilizării tehnologiilor smart/digitale pentru dezvoltarea durabilă a orașelor din regiune. Investițiile care
vizează digitalizarea generală a autorităților publice (simpla achiziție de echipamente IT și soft-uri) nu sunt eligibile.
În ceea ce privește tranziția către o administrație smart, procesul de digitalizare, care conduce la un acces mai ușor la datele și serviciile din sectorul public,
va contribui la obținerea de beneficii economice și sociale, favorizarea participării sporite a cetățenilor la viața publică și combaterea diverselor forme de
excludere.
RDSE se încadrează la un nivel scăzut de implementare a soluțiilor smart, atât în ceea ce privește digitalizarea activității administrațiilor locale sau facilitarea
accesului cetățenilor la servicii publice digitale.
RIS 3 SE identifică printre direcțiile de inovare și specializare inteligentă: informatizarea pentru orașe inteligente și interconectarea pe cadru de
interoperabilitate a bazelor de date din instituții.
În domeniul serviciilor publice, vor fi implementate operațiuni legate de furnizarea de noi servicii și îmbunătățirea funcționalității și a nivelului de maturitate
a serviciilor disponibile deja. Resursele financiare alocate vor fi direcționate atât către intervenții care vizează creșterea sferei de date disponibile în formă
digitală, cât și către proiecte care vizează îmbunătățirea disponibilității serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice.
În implementarea proiectelor „smart city”, este necesar ca autoritățile publice să abordeze aspectele de interoperabilitate necesare schimbului de date.
Infrastructurile IT&C aferente serviciilor publice electronice ale autorităților publice trebuie să poată comunica și schimba date între ele în formate comune,
inteligibile. Este necesar a se lua în considerare și schimbul de date între sisteme aparținând unor autorități publice diferite (inclusiv autoritati centrale), cu
specificații tehnologice diferite, precun si aspectele ce țin de securitate cibernetică.
Tipurile de activități propuse:
 dezvoltarea, testarea si implementarea de servicii și aplicații digitale noi oferite de instituțiile publice în beneficiul cetățenilor și agenților economici
(realizate într-un cadru integrat la nivel local și regional)
 investiții în digitalizare pentru dezvoltarea Smart City în cele 6 domenii majore de dezvoltare (conform CE): Smart People, Smart Environment,
Smart Economy, Smart Governance, Smart Mobility și Smart Living;
EN 39 EN
 dezvoltarea, utilizarea și implementarea de tehnologii lingvistice bazate pe inteligență artificială (traducere automată, tehnologii vocale, chat-boți,
instrumente de analiză a textului, sinteza vorbirii, etc)sprijin pentru întărirea capacității administrative de a utiliza și gestiona solutii de tip „smart
city”, de a elabora și monitoriza strategii investiționale pentru ”smart city”, inclusiv de a elabora/dezvolta proiecte care utilizează tehnologii ”smart”.
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, finanțarea proiectelor fiind astfel corelată cu domeniul de specializare inteligentă din cadrul Strategiei
Regionale de Specializare Inteligentă – TIC – Tehnologia informațiilor și comunicații și cu Prioritatea strategică 7 a RIS 3 - Susținerea adoptării de soluții de
tip SMART CITY la nivelul regiunii.
Investițiile propuse în domeniul digitalizare sunt complementare cu cele din POCIDIF, POS, POTJ, PNRR, PAP și PNS.
POCIDIF susține investiții în infrastructura digitală în domeniul educației și culturii, DIH-uri, dezvoltarea de sisteme informatice din administrația publică
centrală și interoperabilitatea acestora. Se va acorda punctaj suplimentar pentru IMM-urile sau administrațiile publice care colaboreaza cu un EDIH
Prin POS se va asigura digitalizarea sistemului medical.
Prin POTJ vor fi avute în vedere investiții în digitalizare și competențe digitale avansate în administrația publică și întreprinderi.
PNRR va sprijini digitalizarea IMM-urilor, infrastructura de cloud guvernamental, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate (5G), asigurarea securității
cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice, creșterea competențelor digitale, realizarea sistemului de eHealth și
telemedicină, digitalizarea sistemului judiciar, digitalizare în domeniul mediului, în domeniul muncii și protecției sociale, implementarea formularelor
electronice eForms în domeniul achizițiilor publice, carte de identitate electronică și semnătură digitală calificată, digitalizarea sectorului ONG, asigurarea
accesului la internet și scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. În vederea evitării dublei
finanțări, atât în cazul PR SE, cât și al PNRR, beneficiarii vor avea obligația depunerii unei declarații pe proprie răspundere privind nefinanțarea proiectului și
în cadrul altor programe. PAP contribuie complementar la îmbunătățirea nivelului de digitalizare regional prin investiții în sectorul pescăresc, în special
referitoare la controlul, colectarea și gestionarea datelor din sector.
PNS vizează valorificarea digitalizării în sectorul agroalimentar şi nonagricol, ca și componente ale investițiilor de bază, care conduc la optimizarea
operațiunilor specifice ce vizează dezvoltarea inteligentă a satelor, în timp ce PRSE susține digitalizarea IMM-urilor și a administrațiilor publice.
Acțiunea 1.3 Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri
EN 40 EN
Grupul țintă vizat de această acțiune este reprezentat de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, utilizatorii de servicii, produse și procese digitale.
Acțiunea 1.4 Susținerea adoptării de soluții de tip SMART CITY la nivelul regiunii prin digitalizarea serviciilor publice într-un cadru integrat la nivel local
și regional
Grupul țintă vizat de aceste tipuri de acțiuni este reprezentat de locuitorii din mediului urban si rural, agenți economici, ONG-uri, angajați din administrația
publică locală, angajați ai administrației publice centrale de la nivel local.
Se va încuraja utilizarea noilor tehnologii, inclusiv accesibilizarea paginilor web pentru persoanele cu diferite dizabilități sau persoanele în vârstă, dezvoltarea
de programe electronice care să faciliteze accesul persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități.
Digitalizarea serviciilor publice va asigura creșterea accesului persoanelor cu dizabilităţi la produsele informaționale și de comunicare, la serviciile și
programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
EN 41 EN
Una dintre nevoile identificate în cadrul Strategiei integrate de Dezvoltare Deltei Dunării este sprijinirea cu prioritate a investițiilor realizate de IMM în
domeniul TIC și crearea de legături mai strânse cu centrele TIC pentru a dezvolta tipul și calitatea serviciilor pe care le poate furniza. Integrarea verticală a
tehnologiei TIC este acum minimă deși poate genera aplicații potențiale pentru creșterea capacității întreprinzătorilor locali de a-și dezvolta afacerile și de a
crea conexiuni cu experții TIC. Având în vedere specificitatea teritoriului ITI, cu zone întinse de apă și localități greu accesibile, precum și densitatea mica a
IMM-urilor, invesțițiile privind digitalizarea sunt vitale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local.
Acțiunea 1.3 ITI Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri
Această acțiune sprijină transformarea digitala a companiilor prin adoptarea tehnologiilor si instrumentelor digitale, pentru a atinge o intensitate digitală cât
mai mare.
În acest sens, se pot realiza următoarele tipuri de acțiuni orientative, pentru a dezvolta, testa și pilota aplicații/ servicii digitale/ soluții inovative noi sau
semnificativ îmbunătățite pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, antreprenoriatul, accesul la open data al sectorului de afaceri și/sau pentru adoptarea
tehnologiilor digitale:
• dotare cu active corporale şi necorporale în vederea creșterii gradului de digitalizare, cu excepția lucrărilor de construcții;
• audit în domeniul securității cibernetice și protecției datelor;
• dezvoltarea, utilizarea și implementarea de tehnologii lingvistice bazate pe inteligență artificială (traducere automată, tehnologii vocale, chat-boți,
instrumente de analiză a textului, sinteza vorbirii, etc)
• activități de specializare și modernizare digitală, transfer de cunoştințe;
• promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor pentru promovare, inclusiv
instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații specifice;
• activități de creștere a prezenței online
În urma implementării proiectului, IMM-ul va trebui să atingă un nivel de intensitate digitală mare, prin utilizarea a cel puțin 7 din cele 12 tehnologii digitale
precizate în Raportul DESI.
EN 42 EN
La nivel european, PR SE se află în sinergie cu Programul Europa Digitală, care sprijină adoptarea la scară largă a unor tehnologii digitale esențiale, precum
aplicațiile bazate pe inteligența artificială și instrumentele de ultimă generație din domeniul securității cibernetice și asigurarea unei utilizări pe scară largă a
tehnologiilor digitale la toate nivelurile economiei și societății, cu Programul Interreg Europe (beneficiarii pot coopera în toate subiectele de relevanță
comună, în conformitate cu nevoile lor regionale), cu Programul Interreg Next România-Ucraina (servicii IT și aplicații pentru aptitudini digitale și
incluziune digitală, sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale). Acțiunile PR SE sunt complementare cu viitorul European Data Spaces din Programul
Europa Digitală , platforma sprijinind obiectivele programului, cum ar fi prin creșterea disponibilității datelor privind achizițiile publice.
Activitățile PR SE contribuie la atingerea obiectivelor SUERD pilonul 3 Creșterea prosperității în regiunea Dunării, AP 7 - Dezvoltarea societății bazate pe
cunoaștere prin cercetare, educație și tehnologii ale informației și AP 8 - Sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor.
Acțiunea 1.3 va sprijini dezvoltarea, testarea și pilotarea de aplicații/ servicii digitale/ soluții inovative noi sau semnificativ îmbunătățite sau adoptarea
tehnologiilor digitale. În contextul economic actual IMM-urile se confruntă cu o lipsă a certitudinii privind situația financiară a companiei, ceea ce face ca
bancabilitatea acestora să fie redusă pentru zona de digitalizare.
Acțiunea 1.4 va sprijini autorităților publice locale în dezvoltarea proiectelor de smart city, prin servicii și aplicații digitale noi oferite de instituțiile publice în
beneficiul cetățenilor și agenților economici, acțiuni care nu sunt generatoare de venit.
Astfel, nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse sunt menite să contribuie la crearea premizelor
necesare pentru furnizarea de servicii digitale noi sau îmbunătățite. În consecință, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil.
Specific Category of Milestone Target
Priority Fund ID Indicator Measurement unit
objective region (2024) (2029)
1 RSO1.2 ERDF Less developed RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, medium, large) enterprises 19.00 79.00
1 RSO1.2 ERDF Less developed RCO14 Public institutions supported to develop digital services, products and public institutions 0.00 11.00
EN 43 EN
processes
1 RSO1.2 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for persons 4,825.00 19,302.00
integrated territorial development
1 RSO1.2 ERDF Less developed RCO75 Strategies for integrated territorial development supported contributions to 1.00 1.00
strategies

1 RSO1.2 ERDF Less RCR11 Users of new and upgraded public digital users/year 0.00 2021-2029 179,199.00 MySmis
developed services, products and processes
1 RSO1.2 ERDF Less RCR13 Enterprises reaching high digital intensity enterprises 0.00 2021-2029 79.00 MySmis
developed

Priority Fund Code
1 RSO1.2 ERDF Less developed 013. Digitising SMEs (including e‑Commerce, e‑Business and networked business processes, digital innovation hubs, 13,362,970.00
living labs, web entrepreneurs and ICT start‑ups, B2B)
1 RSO1.2 ERDF Less developed 016. Government ICT solutions, e‑services, applications 25,000,000.00
1 RSO1.2 Total 38,362,970.00

EN 44 EN
1 RSO1.2 Total 38,362,970.00

1 RSO1.2 ERDF Less developed 02. ITI - Cities, towns and suburbs 935,408.00
1 RSO1.2 ERDF Less developed 04. ITI - Rural areas 400,889.00
1 RSO1.2 Total 38,362,970.00

1 RSO1.2 Total 38,362,970.00
EN 45 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive
investments (ERDF)
Acțiunea 1.5 Sprijinirea companiilor prin intermediul infrastructurilor suport de afaceri
Având în vedere că la nivelul RDSE sunt 11 incubatoare și pentru a asigura funcționarea optimă a acestora deoarece există un interes scăzut al firmelor de a
le ocupa, se va acorda sprijin financiar firmelor incubate. Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor, cu atât mai mult cu cât
se va lua în considerare complexitatea serviciilor și capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice pentru IMM-uri.
Parcul industrial reprezintă un instrument de dezvoltare locală pentru atragerea de investiții și este o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi
economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi
material al zonei. Parcul industrial produce o densificare a afacerilor, ceea ce determina sinergii pe plan economic (sporirea activitatilor economice și
realizarea unor economii în sustinerea afacerilor) și pe plan social (sporirea locurilor de munca).
Urmând schimbările ce au loc la nivel global, tot mai mulţi investitori analizează posibilitatea de a relocaliza sau transfera unităţile de producere în zone în
care ar putea beneficia de o infrastructură suficientă și competitivă economic, unde vor beneficia de un regim fiscal atractiv și/sau care să ofere acces rapid la
piețele majore de desfacere. Din acest punct de vedere RDSE reprezintă un veritabil punct de interes.
În acest sens, se pot realiza următoarele tipuri de activităţi orientative:
 crearea parcurilor industriale, inclusiv dotarea acestora cu utilități și active corporale și necorporale necesare prestării serviciilor oferite firmelor
 dezvoltarea serviciilor aferente;
 sprijin financiar acordat pentru dezvoltarea și suținerea activității firmelor incubate;
 sprijin financiar acordat pentru dezvoltarea și suținerea activității firmelor rezidente din parcul industrial.
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil și utilizarea unui instrument financiar, cu respectarea regulilor ajutorului de stat. În acest sens se are în vedere
utilizarea unui ajutor de stat regional pentru finanțarea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, un ajutor de minimis pentru firmele incubate și un
EN 46 EN
instrument financiar pentru sprijinirea parcurilor industriale și rezidenților acestora.
Acțiunea 1.6 Stimularea activităților inovatoare și creșterea competitivității IMM-urilor
Această acțiune vizează creșterea competitivității IMM-urilor din Regiunea Sud-Est. Vor fi eligibile în special investițiile care vizează modernizarea IMM-
ului, în vederea unei îmbunătățiri semnificative a capacității tehnologice, industriale și organizaționale de a gestiona dezvoltarea de produse și servicii,
contribuind la atingerea ob. 9 al SNDD privind reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită
a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice.
Finanțările destinate sectorului IMM în cadrul programelor 2007-2013 / 2014-2020 au fost de mare interes, evidențiind faptul că orientarea lor trebuie să țină
seama nu numai de dimensiune, ci și de parametri care determină natura fiecărei întreprinderi (domenii de activitate, locație, nivel de inovare), respectiv de
diferitele faze ale ciclului de viață.
Operațiunea A (creșterea competitivității IMM-urilor)
 construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii ale IMM-urilor;

 dotare cu active corporale şi necorporale;
 activități soft (ex: practici de management, procese de producție, utilizarea IT, competențe și abilități la locul de muncă, etc)
 activități privind economia circulară;
 soluții pentru recuperarea și reutilizarea materiilor prime, materialelor și produselor prin reintroducerea în procesul principal de fabricație sau prin
crearea de noi produse/servicii, pentru dezvoltarea de noi activități economice necesare integrării în lanțurile valorice;
 simbioză industrială;
 promovarea amprentei de mediu a produsului/organizarea studiilor privind amprenta de carbon;
 sprijinirea designului produsului pentru durabilitate, reparabilitate, reutilizare, upgradabilitate și reciclare.
 activități de marketing și internaționalizare.
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, cu respectarea regulilor ajutorului de minimis pentru microîntreprinderi și ajutorului de stat regional și de
minimis pentru firmele mici și mijlocii și utilizarea unui instrument financiar.
Vor primi punctaj suplimentar investițiile care au ca scop sprijinirea problemelor legate de tranziția verde, cum ar fi economia circulară.
EN 47 EN
Operațiunea B (clustere)
Această operațiune va sprijini clusterele din RDSE. Dezvoltarea continuă a clusterelor conduce la beneficii reale mediului de afaceri. În primul rând,
clusterele oferă companiilor mediul propice de a-și desfășura activitatea în mod eficient și eficace la standarde înalte. În al doilea rând, prin colaboarea de tip
cluster nivelul de inovare crește semnificativ. Un al beneficiu major este acela al reducerii costurilor și a integrării mai ușoare în mediul de afaceri a
antreprenorilor. Clusterele afectează competiția prin creșterea productivității firmelor din cadrul grupului, a inovării și a capacității efective de inovare și
stimulează, în același timp formarea de noi afaceri și dezvoltarea implicită a clusterului.
Se pot realiza următoarele tipuri de activităţi orientative:
 susținerea clusterelor pentru creșterea competitivității prin sprijinirea inovării IMM-urilor și a integrării acestora în lanțuri de valoare la nivel global
prin networking, dezvoltarea clusterului, conectarea la platforme, colaborare, etc ;
 sprijin nefinanciar acordat de clustere către IMM-uri (ex: consultanță, diseminare de informații, sprijin pentru accesarea a noi piețe, consolidarea
poziției deținute pe piețele actuale, sprijinirea IMM-urilor în vederea obținerii certificării privind diverse sisteme de management, etc).
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, cu respectarea regulilor ajutorului de minimis.
În domeniul competitivitate/antreprenoriat s-a avut în vedere complementaritatea cu POCIDIF, POEO, POTJ, PNRR, PNS și PAP.
Prin POCIDIF se va oferi sprijin prin instrumente financiare pentru întreprinderi.
Prin POEO va fi asigurată adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic și
acțiuni de antreprenoriat și economie socială.
POTJ va finanța investiții în incubatoare, crearea de noi întreprinderi, accesul la servicii de consultanță, precum și investiții productive în întreprinderi.
PNNR sprijină instrumente financiare și scheme de ajutor de stat pentru sectorul privat.
În zonele rurale PNS va sprijini microîntreprinderile (cu excepția PFA) non-agricole în domenii de activitate precum producție, servicii, turism, inclusiv în
domeniul bioeconomiei, înființarea microîntreprinderilor - start-up cu activitate de tip neagricol prin LEADER, precum și intreprinderile mici si mijlocii si
întreprinderi mari agricole/din industria alimentară, în timp ce PR SE va sprijini întreprinderile mici si mijlocii non agricole. În zonele urbane PNS va sprijini
EN 48 EN
întreprinderile mici si mijlocii si întreprinderi mari agricole și /din industria alimentară, în timp ce PR SE va sprijini microîntrepinderi, întreprinderile mici si
mijlocii non-agricole.
PAP sprijină fermele de acvacultură, precum și procesarea și marketingul produselor din pescuit și din acvacultură. Microîntreprinderile (inclusiv PFA) din
domeniul pescaresc vor fi sprijinite prin PAP, în timp ce PR SE va susține microîntreprinderile din celelalte domenii și întreprinderile mici si mijlocii non
pescuit/acvacultură. În cadrul FLAG, PAP sprijină înființarea întreprinderilor (start-up) cu activitate în alte domenii decât sectorul pescăresc.
Acțiunea 1.5 Sprijinirea companiilor prin intermediul infrastructurilor suport de afaceri.
Grupul țintă vizat de această acțiune este reprezentat de incubatoarele, acceleratoarele de afaceri, parcurile industriale și administratorii acestora, firmele care
primesc sprijin prin intermediul acestora (start-up-urile, spin-off-urile, IMM-urile nou înființate, IMM-uri) și autoritățile publice locale.
Acțiunea 1.6 Stimularea activităților inovatoare și creșterea competitivității IMM-urilor
Grupul țintă vizat de această acțiune este reprezentat de microîntreprinderi din mediul urban, întreprinderi mici și mijlocii, clustere și firmele care sunt
membre ale acestora, cu excepția firmelor mari.
EN 49 EN
Se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare favorabile incluziunii și diversității:
 achiziționarea de echipamente cu adaptări specifice pentru diferite tipuri de dizabilități;

 îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoane cu mobilitate redusă;
 îmbunătățirea condițiilor de siguranță/confort la locul de muncă;
 adaptări în spațiul construit (intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri sanitare și spații de desfășurare a activității);
 alte tipuri de adaptări (sisteme de ghidaj, adaptări de conținut informatic).
Pentru a maximiza potențialul economic al dezvoltării mediului de afaceri în Delta Dunării, acesta trebuie să fie integrat în economia regională. Acest lucru
este posibil numai dacă există sisteme de sprijin suficiente și relevante, care să faciliteze dezvoltarea unor microîntreprinderi, întreprinderi mici și
mijlocii,având în vedere specificul zonei Delta Dunării cu activități economice și antreprenoriat slab dezvoltate, dar și cu un grad de competitivitate scăzută.
Teritoriul ITI Delta Dunării necesită un efort proactiv de a promova și încuraja antreprenoriatul.
Acțiunea 1.6 ITI Stimularea activităților inovatoare și creșterea competitivității IMM-urilor
Această acțiune va fi implementată în acord cu SIDD-DD pentru a maximiza potențialul economic al dezvoltării mediului de afaceri în DD, integrat în
economia locală.
Acțiunea vizează creșterea competitivității IMM-urilor din zona ITI Delta Dunării. Vor fi eligibile doar investițiile care vizează modernizarea tehnologică a
IMM-ului, în vederea unei îmbunătățiri semnificative a capacității tehnice, industriale și organizaționale de a gestiona dezvoltarea de produse și servicii.
EN 50 EN
Operațiunea A ITI (creșterea competitivității IMM-urilor)
 construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii ale IMM-urilor;

 dotare cu active corporale şi necorporale;
 activități soft (ex: practici de management, procese de producție, utilizarea IT, competențe și abilități la locul de muncă, etc)
 activități privind economia circulară;
 soluții pentru recuperarea și reutilizarea materiilor prime, materialelor și produselor prin reintroducerea în procesul principal de fabricație sau prin
crearea de noi produse/servicii, pentru dezvoltarea de noi activități economice necesare integrării în lanțurile valorice;
 simbioză industrială;
 promovarea amprentei de mediu a produsului/organizarea studiilor privind amprenta de carbon;
 sprijinirea designului produsului pentru durabilitate, reparabilitate, reutilizare, upgradabilitate și reciclare.
 activități de marketing și internaționalizare.
Firmele care vor beneficia de serviile dezvoltate în cadrul proiectului Danubius RI vor primi punctaj suplimentar în cadrul acțiunii 1.6 ITI.
Intervențiile privind sprijinirea IMM se află în sinergie cu următoarele programe UE: Programul privind piața unică (competitivitatea întreprinderilor,
concurență loială), Orizont (Tehnologii de producție, digitale; materialele avansate; industriile circulare; industriile ecologice și cu emisii scăzute de dioxid
de carbon), Europa digitală (competențe digitale avansate, asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate), cu
Programul Interreg Europe (beneficiarii pot coopera în toate subiectele de relevanță comună, în conformitate cu nevoile lor regionale), cu Programul Interreg
Next România-Bulgaria (investiții în competitivitatea economică a întreprinderilor locale).
Activitățile PR SE contribuie la atingerea obiectivelor SUERD pilonul 3 Creșterea prosperității în regiunea Dunării, AP 8 - Sprijinirea competitivității
întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor.
Infrastructurile suport de afaceri au un grad de ocupare redus, fiind nevoie de stimularea firmelor localizate în acesta, care au un istoric de împrumut redus
sau deloc și un nivel de bancabilitate redus. Acest tip de proiecte se vor finanța prin intermediul unui grant nerambursabil.
EN 51 EN
În plus față de acestea s-au primit solicitări pentru finanțarea unor proiecte ale firmelor rezidente în parcurile industriale, proiecte bancabile și care vor fi
finanțate prin intermediul IFI cu alocare de 15 mil euro.
IMM-urile sunt afectate de creșterea prețurilor materiei prime, energiei și transportului, diminuarea comenzilor, ceea ce a dus la incertitudini privind situația
financiară, creșterea competitivității acestora putând fi asigurată doar prin intermediul granturilor.
Firmele mici și mijlocii care nu pot accesa împrumuturi de la bănci deoarece proiectele lor sunt prea riscante sau nu pot obține credite pentru că nu au istoric
bancar sau garanții de oferit, vor fi sprijinite prin intermediul IFI cu alocare de 35 mil euro.
Astfel, va fi finanțat un instrument financiar care va sprijini firmele rezidente din parcurile industriale, precum și alte firme mici și mijlocii.
1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, medium, large) enterprises 93.00 608.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO03 Enterprises supported by financial instruments enterprises 8.00 65.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO04 Enterprises with non-financial support enterprises 6.00 25.00
strategies

Specific Category of Measurement Baseline or reference Reference Target Source of
objective region unit value Year (2029) data
EN 52 EN
1 RSO1.3 ERDF Less developed RCR19 Enterprises with higher enterprises 0.00 2021-2029 516.00 MySmis
turnover

Specific Category of
Priority Fund Code Amount (EUR)
objective region
1 RSO1.3 ERDF Less developed 020. Business infrastructure for SMEs (including industrial parks and sites) 38,000,000.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed 021. SME business development and internationalisation, including productive investments 162,860,682.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed 025. Incubation, support to spin offs and spin outs and start ups 10,000,000.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed 026. Support for innovation clusters including between businesses, research organisations and public authorities and 1,000,000.00
business networks primarily benefiting SMEs
1 RSO1.3 ERDF Less developed 030. Research and innovation processes, technology transfer and cooperation between enterprises, focusing on circular 10,000,000.00
economy
1 RSO1.3 Total 221,860,682.00

1 RSO1.3 ERDF Less developed 03. Support through financial instruments: loan 25,000,000.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: Grants within a financial instrument operation 25,000,000.00
1 RSO1.3 Total 221,860,682.00

EN 53 EN
1 RSO1.3 ERDF Less developed 02. ITI - Cities, towns and suburbs 9,828,855.00
1 RSO1.3 ERDF Less developed 04. ITI - Rural areas 2,457,214.00
1 RSO1.3 Total 221,860,682.00

1 RSO1.3 Total 221,860,682.00
EN 54 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship (ERDF)
Acțiunea 1.7 Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă și antreprenoriat
Mecanismul de descoperire antreprenorială (MDA) implementat la nivelul regiunii s-a desfășurat în baza Metodologiei elaborate de Centrul Comun de
Cercetare al DG Regio și a implicat o mare varietate de actori din ecosistemul regional, abordând conceptul Cvadruplu Helix. Această abordare este “bottom-
up” și urmărește posibilitatea de depășire a limitelor proprii între diferitele grupuri de actori interesați, identificarea unor antreprenori noi, cu idei inovatoare,
a unor campioni nedescoperiți sau a persoanelor care au potențial în acest sens. În urma experienței din perioada anterioară de programare, în ceea ce privește
procesul de specializare inteligentă, s-a remarcat faptul că atelierele de descoperire antreprenorială au declanșat și facilitat un proces mai sistematic de
învățare organizațională, ceea ce constituie o bază pentru continuarea eforturilor instituționale de sprijinire a actorilor regionali, parte din cvadruplu helix
implicați în procesul de descoperire antreprenorială.
Elementul central al RIS3 este reprezentat de încurajarea EDP, care implică si existența unui dialog sistematic la nivel regional, capabil sa mobilizeze actorii
relevanti din domeniile economice cu potential de specializare. S-a remarcat faptul că atelierele de descoperire antreprenorială au declanșat și facilitat un
proces sistematic de învățare organizațională. Consolidarea EDP necesită în continuare finanțare pentru întărirea capacității administrative și a competențelor
actorilor relevanți și, precum și pentru funcţionarea mecanismului de guvernanță pentru monitorizarea şi evaluarea implementării SNCISI 2021- 2027 şi
RIS3.
Nevoia de dezvoltare a competențelor la nivelul IMM-urilor privind specializarea inteligentă și tranziția industrială poate fi adresată prin activități de instruire
și sprijin pentru dezvoltarea de proiecte, prin facilitarea interacțiunii cu ceilalți actori și schimb de experiență pentru stimularea inovării în regiune, facilitând
colaborarea cu funizori de foermare specializați, precum și cu universtățile din regiune care pot dezvoltate curicule dedicate.
Implicarea activă a IMM-urilor și a celorlați actori din cvadruplu helix va contribui la implementarea cu succes a Strategiei Regionale de Specializare
Inteligentă a Regiunii Sud-Est 2021-2027, realizarea unei monitorizări constructive a acesteia și implicit la atingerea obiectivelor stabilite.
În acest sens se pot realiza următoarele activități orientative:
 dezvoltarea și formarea de competențe cheie pentru specializare inteligentă la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială,
cu precădere pentru IMM-uri pe teme cum ar fi managemenul inovării, antreprenoriat, tranziție industrială, economie circulară, transfer tehnologic,
tehnologiile avansate, proprietate intelectuală, etc, (inclusiv maparea nevoilor de formare, dezvoltarea programului de formare, implementarea,
EN 55 EN
evaluarea și diseminarea rezultatelor);
 achiziționarea de servicii de transfer tehnologic specifice, inclusiv formarea de competențe în rândul angajaților EITT acreditate, pentru livrarea si
promovarea unor servicii de calitate, cooperarea cu mediul antreprenorial, pentru a crește viabilitatea comercială și relevanța pe piață a proiectelor lor
de cercetare, precum și capacitatea lor de a participa la procese de inovare interactive și deschise și pentru rețelizare națională și internațională în
domeniile de specializare inteligentă.
OS a (iv) nu va finanța activități specifice FSE+, așa cum sunt ele definite în art. 4, pct 1 al Regulamentului (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al
Consiliului de instituire a Fondul social european Plus (FSE+) sau cursuri de calificare pentru competențe orizontale (ex: aptitudini digitale de bază).
Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă și antreprenoriat se poate realiza doar în cadrul domeniilor de specializare inteligentă.
Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, cu respectarea regulilor de ajutor de stat (ex: ajutor de minimis pentru dezvoltarea și formarea de competențe
cheie pentru specializare inteligentă, servicii de transfer tehnologic).
Acțiunea 1.7 nu are un potențial impact negativ semnificativ asupra mediului prin natura sa.
În domeniul privind dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă s-a avut în vedere complementaritatea cu POCIDIF, POEO și POTJ.
POCIDIF va oferi sprijin pentru capacitate administrativă a actorilor implicați în MDA (așa cum rezultă din Metodologia de desfășurare a procesului de
descoperire antreprenorială la nivel național din SNCDI) și dezvoltarea de abilităţi şi competenţe privind utilizarea echipamentelor achiziționate în cadrul
programului.
Prin POEO va fi asigurată adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic,
creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic, precum și acțiuni de antreprenoriat și economie socială.
POTJ va finanța prin prioritatea 4. – O tranziție justă bazată pe creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă calificată programe de calificare sau
instruire adaptate nevoilor forței de muncă și a actualilor și potențialilor angajatori sprijind inclusiv reinserția pe piața forței de muncă a grupurilor
vulnerabile.
EN 56 EN
Grupul țintă vizat de această acțiune este reprezentat de IMM-uri, organisme de cercetare, organisme de formare, EITT-uri, antreprenori, angajați ai IMM-
urilor, ONG-uri.
Se va încuraja utilizarea noilor tehnologii, inclusiv accesibilizarea paginilor web pentru persoanele cu diferite dizabilități sau persoanele în vârstă, accesul
nelimitat și nediscriminatoriu la activitățile de formare oferită.
Investițiile vor viza întreg teritoriul RDSE.
EN 57 EN
La nivel european PRSE se află în sinergie cu Programul Transnațional Dunărea (construire structuri de cooperare, crearea de platforme care să permită
transferul de cunoștințe și competențe, construirea de sinergii interregionale pentru dezvoltarea strategiilor și politicilor regionale de specializare inteligentă,
măsuri pentru regiuni care să permită schimb de experiență în implementarea strategiilor de specializare inteligentă).
Activitățile PRSE contribuie la atingerea obiectivelor SUERD pilonul 3 Creșterea prosperității în regiunea Dunării – AP 9 Investiția în oameni și capacități.
Necesitatea colaborării agenților economici cu institutele de cercetare și transfer tehnologic, pentru a-și crește competitivitatea și a înțelege importanta
inovarii și specializarii inteligente, a reieșit în urma desfasurarii EDP-uri. Pentru a putea fi eficienți în cadrul acestor procese desfășurate în contextul
Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă a Regiunii Sud-Est este necesară existența unei resurse umane pregătite pentru acest domeniu.
Acțiunile propuse sunt soft, nu genereaza în mod direct venituri și sunt menite să contribuie la consolidarea ecosistemului regional de Inovare. În consecință,
forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil.
1 RSO1.4 ERDF Less developed RCO101 SMEs investing in skills for smart specialisation, for industrial enterprises 53.00 215.00
transition and entrepreneurship
1 RSO1.4 ERDF Less developed 8S2 Entități de inovavre și transfer tehnologic care investesc în Entități de inovavre și transfer 2.00 4.00
competențe pentru specializare inteligentă tehnologic

objective region unit reference Year (2029) data
EN 58 EN
value
1 RSO1.4 ERDF Less RCR98 SMEs staff completing training for skills for smart participants 0.00 2021-2029 1,170.00 MySmis
developed specialisation, for industrial transition and
entrepreneurship (by type of skill: technical,
management, entrepreneurship, green, other)
1 RSO1.4 ERDF Less 8S3 Angajați din EITT-uri care finalizează programe de Persoane 0.00 2021-2029 40.00 MySmis
developed formare a competențelor pentru specializare inteligentă

Priority Fund Code
1 RSO1.4 ERDF Less developed 023. Skills development for smart specialisation, industrial transition, entrepreneurship and adaptability of 5,000,000.00
enterprises to change
1 RSO1.4 Total 5,000,000.00

1 RSO1.4 Total 5,000,000.00

1 RSO1.4 Total 5,000,000.00
EN 59 EN
1 RSO1.4 Total 5,000,000.00
EN 60 EN
2.1.1. Priority: 2. O regiune cu localități prietenoase cu mediul și mai rezilientă la riscuri
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions (ERDF)
Actiunea 2.1 Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice (inclusiv a celor cu statut de monument istoric) și a cladirilor rezidențiale
RST menționează că, în sectorul rezidențial, consumul final de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep, trend menținut și datorită
implementării intervențiilor naționale și europene pentru creșterea eficienței energetice. Conform PNIESC, la nivel sectorial, sectorul rezidențial a avut cea
mai mare pondere în total consum final de energie. Reducerea consumului final de energie va influența indirect calitatea aerului, masurile de eficiență
energetica alături de cele dedicate biodiversității și mobilității verzi contribuind la reducerea puluării in mediul urban.
SNRTL presupune, suplimentar renovării în scopul creșterii eficienței energetice, adoptarea tehnologiilor SRE, ce vor susține îndeplinirea țintelor SRE-E și
SRE-Î&R și a obiectivelor Directivei 2018/2001 / UE la nivelul anului 2030. Strategia are în vedere trei pachete de renovare dintre care, pachetul mediu -
renovare cu o utilizare minimă a soluțiilor de energie din surse regenerabile și pachetul maximal - renovare aprofundată, inclusiv toate opțiunile privind
energia din surse regenerabile sunt avute in vedere de PR SE.
RDSE se situa in anul 2019 pe locul II la nivel național în ceea ce privește clădirile construite inainte de anul 1990 (peste 1.500 cladiri publice din care 438
apartin autoritatilor publice centrale si peste 1,135 mil locuinte rezidentiale).
Majoritatea oraselor au un procent de maxim (20%) cladiri rezidentiale reabilitate termic, cu interventii care cuprind predominant doar actiuni de izolare
exterioară și se caracterizează prin confort si eficienta energetica scazuta, în raport cu standardele actuale.
Reabilitarea termică a generat interes considerabil in perioada de programare 2014-2020. POR 2014-2020 a fost finanțat proiecte pentru peste 1300 de
locuințe rezidențiale si 100 clădiri publice, evidențiind faptul că investițile au fost eficiente din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu pentru a realiza
reduceri de CO2 (cu un cost mediu de doar 2.987 € și 9.267 €/tonă CO2 echivalent pentru clădirile rezidențiale și respectiv cele publice). Dintre cele 95
proiecte contractate, 94 proiecte au asumat o reducere a consumului anual specific de energie primară mai mare de 40%.
Nivelul de co-finanțare de doar 60% FEDR pentru clădirile rezidențiale, reguli birocratice și restrictive legate de acordul proprietarilor și obligativitatea ca
agenții economici localizați în blocuri să asigure 100% din cheltuielile aferente reabilitării, au făcut ca acestea să nu fie atractive pentru beneficiari.
În perspectiva acestor lecții învățate, PR SE va avea în vedere simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor (ex. simplificarea evaluării cererilor de
finanțare) și includerea cladirilor cu statut de monument in categoria activitatilor eligibile. PR SE va avea in vedere finantarea unor intervenții care asigură o
EN 61 EN
reducere semnificativă a consumului de energie.
Criteriile de prioritizare vor fi tine cont de sarăcia energetică si nivelul scăzut al performanței energetice. Cheltuielile de consolidare vor fi eligibile într-un
procent limitat, fiind considerate cheltuieli conexe investitiei principale pentru asigurarea sănătatea/siguranța elementelor construite/reabilitate. În cazul
clădirilor cu risc seismic semnificativ (Rs I și RsII), pentru care consolidarea va fi asigurată prin acțiunea 2.2 vor fi lansate apeluri dedicate pentru
intervențiile de asigurare a eficienței energetice.
PR SE are în vedere atingerea unui nivel de performanta energetica aferent clasei A din Certificatul de Performanta Energetica. Sprijinul financiar se va
acorda în mod diferențiat, în funcție de economiile de energie realizate în cadrul proiectului.
În cazul interventiilor care vizeaza imbunatatirea performantei energetice a cladirilor rezidentiale, se va incuraja/prioritiza accesul la finantare luand in calcul
criterii care vizeaza: dimensiunea cladirii (nr. de apartamente, regim inaltime), performanta energetica a cadirii, targetul proiectelor propuse (cel putin
economie energetica de 40%),procentul proprietarilor cu venituri reduse.
Măsurile de eficiență energetică vizează clădirile publice (inclusiv cele de patrimoniu) utilizate full-time cu scop public și au ca scop, reabilitarea
energetică . Vor fi eligibile toate tipurile de cladiri publice administrate de autoritatile publice, criteriile de prioritizare vizănd: functia sociala (educatie,
sanatate, activitati sociale etc), suprafata utila a cladirii, intensitatea utila a cladirii, intensitatea utilizarii, targetul stabilit de reducere a emisiilor anuale
echivalent, economie energetica de cel puțin 40%
Reducerea consumului final de energie va influența indirect calitatea aerului, masurile de eficiență energetica alături de cele dedicate biodiversității și
mobilității verzi contribuind la reducerea poluării in mediul urban, contribuind la atingerea ob. 7 ENERGIE CURATĂ al SNDD 2030 in ceea ce
privește reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară și reşterea ponderii surselor de energie regenerabilă.
Măsurile propuse pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor vor avea în vedere pachetele de renovare aferente SNRTL și vor fi condiționate și
fundamentate pe baza recomandărilor auditului energetic și certificatelor de performanță energetică emise conform metodologiei de calcul a performanței
energetice a clădirilor, precum și de certificate ex-post după realizarea intervențiilor și vor fi finanțate în baza PAED-urilor. Beneficiari vor fi încurajați să
aibă în vedere la implementarea proiectului sustenabilitatea mediului.
La nivelul Regiunii Sud-Est, sunt avute în vedere acțiuni care să sprijine beneficiarii publici în pregatirea proiectelor (facilitatea ELENA). Pentru a incuraja
utilizarea facilității ELENA, se vor deschide apeluri de proiecte dedicate.
Tipurile de interventii previzionate in cadrul acestei actiuni atat pentru sectorul rezidential, cat si pentru clădirile publice se refera la:
 Îmbunătățirea eficienței energetice prin reabilitarea termica a elementelor de construcție,

 Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile (ex. panouri solare, pompe de căldură)
 Reabilitarea si/sau modernizarea sistemelor electrice/de iluminat
EN 62 EN
 Sisteme de management energetic integrat al clădirilor (BMS) în vederea monitorizării și menținerii indicatorilor privind consumurile și emisiile;
 Audit energetic ex/post intervenție;
 Consolidarea capacității administrative a autoritatii de management și beneficiarilor în domeniul eficientei energetice, campanii de informare,
educatie si constientizare etc.
Măsuri complementare intervențiilor de îmbunătățire a eficienței energetice (valoare eligibilă cumulată limitată la 15% din valoarea eligibilă a proiectului):
- măsuri de consolidare/reabilitare a elementelor de constructie.
- activitati care contribuie la imbunatatirea performantei energetice (ex reabilitare lift, realizare lucrari de bransare /rebransare a blocului/locuintei la sistemul
centralizat de producere si furnizare a energiei termice; echipamente de monitorizare a consumului de energie pentru incalzire si apa calda; etc)
- masuri conexe si orice alte activitati care contribuie la realizarea obiectivelor proiectului si/sau care includ lucrari de interventie aferente investitiei de baza
(în sensul funcționalității pentru eficiența energetică, necesităților de a asigura accesibilitateainclusiv pentru persoanele cu dizabilități, sănătatea sau siguranța
clădirii)- audit energetic ex/post intervenție
- susținerea capacității de implementare a proiectului pentru beneficiarii publici
Acțiunea 2.1 a fost evaluată ca fiind compatibilă cu principiul DNSH în cadrul PNRR.
Complementarități
PODD sprijină îmbunătățirea eficienței energetice a IMM-urilor și a întreprinderilor mari, creșterea eficienței energetice în sistemele de producere, transport
și distribuție a energiei, precum și investiții pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă.
POTJ are în vedere finanțări privind Investiții în noi capacități verzi de producție energie electrică din surse regenerabile de energie (eolian, fotovoltaic);
investiții în dezvoltarea de Soluții inovative de stocare.
PAP acorda sprijin pentru investiții care pot viza inclusiv eficiența energetică a IMM din sectorul pescăresc în cadrul proiectelor de modernizare a acestora.
PNNR – componenta 5 Valul renovarii, asigură eficienta energetică a cladirilor publice si rezidentiale - dubla finantare este avitată prin verificarea
EN 63 EN
proiectelor depuse in raport cu cele finantate prin PR SE.
Grupurile țintă includ, în funcție de sfera lor de interes, toate instituțiile publice și părțile interesate private (ONG-uri, antreprenori, etc.) care vor fi implicate
sau vor folosi / beneficia de rezultatele investițiilor.
 Entități publice locale/ centrale;

 Asociații de locatari/ locatarii din blocurile de locuinte;
 Locuitorii din Regiunea Sud-Est - mediul urban si rural care locuiesc in cladirile cu functie rezidentiala si/sau utilizeaza cladirile publice renovate
energetic
Pe tot parcursul elaborării și implementării programului se au în vedere prevederile Cartei drepturilor fundamentale a UE și vor fi puse în aplicare
mecanismele ce asigură respectarea acesteia, în acord cu criteriile de îndeplinire a condiției favorabile ”Effective application and implementation of the
Charter of Fundamental Rights”.
Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la Egalitatea de şanse (ES), Incluziunea (IN) și Nediscriminarea (ND) va reprezenta o condiție de
eligibilitate în cadrul ghidurilor solicitantului. Pentru a veni în sprijinul (potențialilor) beneficiari în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea corectă a
principiilor privind ES, IN și ND, se vor disemina mecanismele/bunele practici identificate în contextul îndeplinirii condițiilor favorizante care vizeză aceste
principii.Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
În ceea ce privește egalitatea de șanse, se va recomanda potențililor beneficiari asigurarea unui echilibru de gen în echipele de management/implementare și
implicarea în proiect a persoanelor cu diferite dizabilități.
Intervențiile vizate vor include măsuri de adaptare a infrastructurii clădirilor rezidențiale și publice la nevoile persoanelor cu dizabilități, după caz, prin:
asigurarea de rampe de acces pentru toate tipurile de clădiri (rezidențiale și publice) și asigurarea de măsuri obligatorii de accesibilizare a clădirilor publice
pentru persoane cu dizabilități și pentru nevoile individuale ale persoanelor cu handicap: de exemplu marcaje tactil-vizuale și utilizarea de culori contrastante
pe trasee de acces, adaptări în spațiul construit prin intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri sanitare, alte tipuri de adaptări.
Investițiile în clădiri publice cu caracter social se vor implementa atât în mediul urban, cât și în mediul rural, contribuind astfel la susținerea incluziunii
sociale și reducerea sărărciei energetice.
EN 64 EN
Investitiile in cladiri avand functie rezidentiala se vor implementa in mediul urban, iar cele in cladirile publice se vor implementa atat in mediul urban, cat si
in mediul rural.
In cadrul Actiunii 2.1, toate investitiile vor viza inclusiv teritoriul ITI Delta Dunarii, unde vor fi implementate în acord cu SIDD-DD.
În teritoriul ITI Delta Dunării, nevoile de reabilitare energetică a clădirilor publice sunt semnificative și în zona rurala, unde investițiile de acest tip au fost
foarte reduse dată fiind capacitatea adminstrativă și financiară scazuta a autoritatilor publice locale. Prin urmare, PR SE va viza și acest teritoriu pentru a
contribui la reducerea disparităților și la incluziune socială, prioritizând intervențiile dedicate infrastructurilor educaționale și sociale (școli, unități saniare,
etc.).
Alocarea financiară pentru OS b(i) nu se va cuantifica la earmarking-ul de dezvoltare urbană integrată.
Obiectivele privind eficiența energeticâ, cele legate de energie și climă precum cele legate de surse regenerabile, reducerea emisiilor de energie și gaze cu
efect de seră sunt comune pentru programele și strategiile europene, fiind susținute prin finanțari la nivel național precum și prin cooperări transnaționale,
contribuind astfele la îndeplinirea angajamentelor cheie ale Green Deal.
În acest context, PR SE contribuie sinergic cu programele INTERREG IV cofinanțate de UE la nivel interregional, transfrontalier si transnational. Alături de
MLDPA, ADRSE va încuraja autoritățile publice locale în accesarea Interreg Europe 2021-2027 pentru consolidarea capacități lor de dezvoltare a politicilor
publice in domeniul eficientei energetice (beneficiarii pot coopera în toate subiectele de relevanță comună, în conformitate cu nevoile lor locale, cu regiuni
precum regiunea Veneto - Italia, Noua Aquitania - Franta, Sicilia - Italia, Macedonia de Vest - Grecia, Regiunea Abruzzo – Italia, Regiunea Boemia Centrala
– Praga/Cehia).
În calitate de co-inițiatoare SUERD România, prin regiunile sale, îsi propune sa participe activ la atingerea obiectivelor acesteia pentru perioada 2021-2027
asa cum sunt ele definite în noul Plan de Actiune. Astfel, Prioritatea 2 va aduce o contributie directă si tangibila la actiunile Arii Prioritate 2 a SUERD care
promoveaza eficiența energetică și utilizarea energiei regenerabile în cladiri (acțiunile 1 si 2 - AP2 „Energie sustenabila”), precum și consolidarea capacitații
autorităților și promotorilor de proiecte în domeniul eficienței energetice. AM PR SE va fi parte a rețelei de autorități stabilită ca un instrument permanent
pentru coordonarea/monitorizarea/implementarea acțiunilor macroregionale și proiectelor incluse în programele operaționale, conform Documentului
EN 65 EN
orientativ pentru integrarea strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD) în programele UE.
Mai mult, experienta Regiunii Sud-Est in programele transfrontaliere este una bogata prin prisma proiectelor comune beneficiarilor din aceasta zonea in
programe precu Romania – Bulgaria si Romania – Ukraina.
Totodată, Prioritatea 3 PR SE este aliniata cu Prioritatea 2 a Interreg VI B Danube, ambele susținând elemente integrate pentru conservarea patrimoniului
cultural.
Instrumentele financiare vor susține eficiența energetică în clădirile rezidențiale (locuințe individuale și multifamiliale). Cu asistența BM este analizată
soluția de a oferi împrumuturi parțial subvenționate, combinate cu granturi. Alocarea pentru acest IF a unui total de 20 de mil de euro (10 mil euro pentru
blocurile de locuințe și 10 mil pentru locuințe individuale). Această abordare va contribui la creșterea gradului de conștientizare privind beneficiile
investițiilor prin utilizarea IF în eficiența energetică și creșterea apetitului pentru astfel de investiții.
Granturi vor fi acordate pentru eficiența energetică în clădirile publice, dat fiind că autoritățile publice locale care au în proprietate aceste imobile au o
capacitate de finanțare redusă din surse publice și gradul de lor de îndatorare este limitat. Investițiile nu sunt generatoare de profit, fiind destinate reducerii
emisiilor GES.
2 RSO2.1 ERDF Less developed RCO18 Dwellings with improved energy peformance dwellings 600.00 6,000.00
2 RSO2.1 ERDF Less developed RCO19 Public buildings with improved energy performance square metres 22,714.00 227,146.00
2 RSO2.1 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for persons 0.00 187,000.00
strategies
EN 66 EN
2 RSO2.1 ERDF Less RCR26 Annual primary energy consumption (of MWh/year 197,539.00 2021-2029 86,874.00 Valori
developed which: dwellings, public buildings, istorice
enterprises, other)
2 RSO2.1 ERDF Less RCR29 Estimated greenhouse emissions tonnes CO2 32,632.00 2021-2029 12,279.00 Valori
developed eq./year istorice

objective region
2 RSO2.1 ERDF Less developed 042. Energy efficiency renovation of existing housing stock, demonstration projects and supporting measures compliant 49,950,000.00
with energy efficiency criteria
2 RSO2.1 ERDF Less developed 045. Energy efficiency renovation or energy efficiency measures regarding public infrastructure, demonstration projects 119,900,000.00
and supporting measures compliant with energy efficiency criteria
2 RSO2.1 ERDF Less developed 169. Territorial development initiatives, including preparation of territorial strategies 150,000.00
2 RSO2.1 Total 170,000,000.00

2 RSO2.1 ERDF Less developed 03. Support through financial instruments: loan 10,000,000.00
2 RSO2.1 ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: Grants within a financial instrument operation 10,000,000.00
EN 67 EN
2 RSO2.1 Total 170,000,000.00

2 RSO2.1 Total 170,000,000.00

2 RSO2.1 Total 170,000,000.00
EN 68 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.4. Promoting climate change adaptation and disaster risk prevention, resilience taking into account eco-system based
approaches (ERDF)
Actiunea 2.2 - Consolidarea clădirilor publice vulnerabile la risc seismic (acțiune strategică)
Teritoriul RDSE are un potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100-1.
Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Județele
VN, BR, BZ sunt caracterizate macroseismic ag 0,4-0,35, conform SR 11100/1-93 „Zonarea seismică a României”.
RDSE are un fond de cladiri important, construit anterior anului 1989. Conform datelor INS / Tempo, 2020, numai printre activele din domeniu public care
găzduiesc servicii publice de importanță critică (sanatate, educatie) există peste 70 de unități medicale (spitale și policlinici) și peste 800 de unități de
invațământ (primar, gimnazial, universitar) aflate în clădiri supuse riscului seismic.
Coroborate, aceste caracteristici locale indică faptul că investițiile pentru consolidarea clădirilor aflate în risc seismic reprezintă o măsură percepută de
societate ca fiind deosebit de importantă, cu atăt mai mult cu cât intervențiile de acest tip au fost limitate și sporadice întru-un teritoriu extrem de vulnerabil la
acest risc.
Prin POR 2014-2020 intervențiile pentru consolidarea clădirilor publice au fost limitate la 15% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul proiectelor
dedicate înbunătățirii eficienței energetice. Aceste alocări, insuficiente având în vedere costul ridicat al acestui tip de intervenții, nu au permis realizarea unor
lucrări de consolidare aprofundată.
Informațiile primite din partea autorităților publice locale urbane au relevat ca fiind prioritare 113 clădiri cu funcțiuni în domeniile sănătate și educație care
necesită intervenții pentru consolidare aprofundată. Unele dintre acestea reprezintă clădiri de patrimoniu, caz în care intervențiile presupun respectarea unor
norme speciale. Consolidarea clădirilor de patrimoniu este implicit mai scumpă și presupune un proces mai complex și de durată (autorizații suplimentare,
verificarea proiectării și execuției de către experți în patrimoniu atestați de către Ministerul Culturii, etc.).
Criteriile de prioritizare a proiectelor vor viza: functia sociala (educatie, sanatate, activitati sociale etc), gradul de risc seismic, suprafata utila a cladirii,
intensitatea utila a cladirii, intensitatea utilizarii, targetul stabilit de reducere a emisiilor anuale echivalent CO2 si a consumului anual de energie primara,
gradul de crestere a performantei energetice.
EN 69 EN
Tipurile de interventii previzionate in cadrul acestei actiuni se refera la:
 evaluarea structurală a clădirii pentru a determina nivelul său de vulnerabilitate seismică.

 consolidare structurală, conform expertizelor tehnice si tinând cont de viabilitatea economică a soluțiilor propuse
 alte activitati conexe care contribuie la realizarea obiectivelor proiectului si/sau care includ lucrari de interventie aferente investitiei de baza
În implementare este avută în vedere urmatoarea abordare:
-Prin Ghidurile solicitantului se va specifica faptul că beneficiarul trebuie să elaboreze documentatia tehnică având în vedere atât consolidarea sesmică cât și
eficientizarea energetică;
-Intervențiile asupra imobilului vizat vor fi finanțate/decontate separat pentru partea de consolidare seismică în cadrul acțiunii 2.2, respectiv pentru eficiență
energetică în cadrul apelului dedicat din Acțiunea 2.1.
La nivel național este în curs de elaborare Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic 2050 care va urmări o abordare integrată, investițiile fiind
aliniate cu Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung.
Complementaritate
Intervențiile sunt complementare cu cele realizate prin PODD care va finanța riscul la inundații, secetă, eroziune costieră și sistemul de management al
riscurilor.
PNRR susține proiecte de renovare integrată (eficiență energetică și consolidare seismică) atăt pentru clădiri publice cât și pentru cele rezidențiale - dubla
finantare este avitată prin verificarea proiectelor depuse in raport cu cele finantate prin PR SE.
Actiunea 2.3. Dezvoltarea de perdele forestiere de-a lungul drumurilor județene
Stabilirea acestei acțiuni a avut in vedere caracteristicile teritoriale ale regiunii, reducerea semnificativă a terenurilor împădurite și schimbarile climatice care
afectează teritoriul RDSE.
Creșterea suprafeței ocupate cu păduri este unul dintre obiectivele SNDD 2030.
EN 70 EN
Degradarea mediului înconjurător manifestată în ultimele decenii prin modificări radicale ale geosistemelor pe spaţii mari, cu instalarea unor dezechilibre
ecologice cronice impune luarea de măsuri urgente in vederea stopării și micșorării dezechilibrelor create. Vegetaţia forestieră constituie o adevărată barieră
biologică atât împotriva poluanţilor de orice fel şi împotriva factorilor climatici dăunători Crearea perdelelor forestiere de protecţie contribuie la creșterea
suprafeței împădurite și la ameliorarea climatică, economică si estetico-sanitarăa terenurilor.
Perdelele sunt soluția cea mai eficientă pentru protejarea căilor de comunicații împotriva înzăpezirii, riscurilor generate de vânturile puternice, degradarea
solului și a căii rutiere sub efectul temperaturilor înalte, contribuind totodată la menținere și creștere a biodiversității, reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră și păstrarea unui microclimat prielnic, benefic inclusiv pentru zonele agricole adiacente creascând rezerva de apă a solului, dar și la reducerea blocajelor
de trafic generate de intemperii (vant puternic, viscol, înzăpeziri, etc). Pe lângă influenţa pozitivă asupra condiţiilor de climă, perdelel nou create pot
contribui și la creșterea diversității biologice la nivel local prin refacerea habitatelor și ecosistemelor și crearea de zone de tranziție propice dezvoltării
populațiilor de insecte, păsări și mamifere.
Deși există cadrul legal pentru acest tip de investiții, prin programul național de realizare a perdelelor forestiere de protectie inițiat in 2002, doar 1% din
suprafața impusă prin lege a fost plantată cu arbori. In conformitate cu prevederile art. 3 din Legea 289/2002, aceasta actiune este declarata de utilitate
publică, iar perdelele forestiere de protectie declarate bun de interes national.
Înființarea de perdele forestiere contribuie la atingerea obiectivelor PEE și Strategiei UE privind biodiversitatea 2030 privind reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră cu cel puțin 55 % în 2030 și de neutralitate climatică în 2050, precum și la îndeplinirea angajamentului UE de a spori absorbțiile cu ajutorul
absorbanților naturali și plantarea a cel puțin 3 miliarde de copaci suplimentari.
Teritoriul RDSE este în general afectat de schimbarile climatice în ultimii ani, seceta, deșertificarea, vânturi dominate cu viteze de până la 80 - 100 km/oră,
ninsorile abundente și viscolul afectând major desfăşurarea circulației rutiere.
Implementarea se va face prin proiecte inițiate de CJ în parteneriat cu APL care au în propritate terenurile respective. In cazul in care vor fi necesare
exproprieri, se vor asigura costurile de expropriere intr-o marja de maxim 10 % din costul investitiei de baza. Terenurile pe care vor fi înființate perdelele
sunt, în general, terenuri cu destinație agricolă, urmând ca la momentul înființării plantației să fie schimbată categoria de folosință în forestier și incluse în
fondul forestier national, administrat de Regia Națională a Pădurilor prin Direcțiile Silvice județene. Tipurile de masuri previzionate in cadrul acestei actiuni
se refera la:
 elaborarea documentatiilor tehnice;

 achizitia de teren;
 lucrări de înființare a plantației;
 întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani, conform proiectului tehnic de împădurire.
Implementarea și asigurarea durabilității intervențiilor va avea în vedere prevederile legislației naționale (Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de
protecţie, Legea 213/2013, Ordinul de ministru nr. 636/2002 privind aprobarea Îndrumărilor tehnice silvice pentru înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea
vegetaţiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie), precum și asigurarea protejării ecosistemelor locale. Impelementarea intervențiilor nu vor impacta
EN 71 EN
si/sau vor avea un impact pozitiv asupra siturilor Natura 2000 (daca acestea exista in arealul de implementare a proiectelor).
Actiunea este complementara cu intervențiile finanțate prin PNRR, Componenta 2. Păduri și Protecția biodiversității, Investiția 1 (detalii in Anexa 3).
Acțiunile contribuie la SNDD, ob 13 - ACȚIUNE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, consolidarea rezilienței și capacității de adaptare a Ro
la riscurile legate de climă și dezastre naturale.
Grupurile țintă includ, în funcție de sfera lor de interes, toate instituțiile publice și părțile interesate private (ONG-uri, antreprenori, etc.) care vor fi implicate
sau vor folosi / beneficia de rezultatele investițiilor realizate în cadrul operațiunilor 2.2 și 2.3.
 Entități publice locale/ centrale;

 Cetățeni, elevi studenți
 Angajați ai administrației publice locale
 Cetățeni/antreprenori care tranzitează drumurile județene
 Turiști
eligibilitate în cadrul ghidurilor solicitantului. Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
În cazul operațiunii 2.2, intervențiile vizate vor include măsuri de adaptare a infrastructurii clădirilor publice la nevoile persoanelor cu dizabilități, după caz,
prin: asigurarea de rampe de acces și asigurarea de măsuri obligatorii de accesibilizare a clădirilor publice pentru persoane cu dizabilități și pentru nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap: de exemplu marcaje tactil-vizuale și utilizarea de culori contrastante pe trasee de acces, adaptări în spațiul construit
EN 72 EN
prin intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri sanitare, alte tipuri de adaptări.
Investițiile în clădiri publice vor fi prioritizate având în vedere caracterul social/importanța comunitară, contribuind astfel la susținerea incluziunii sociale.
Actiunea 2.2 - Consolidarea clădirlor publice vulnerabile la risc seismic vizează zonele urbane, inclusiv cele din teritoriul ITI Delta Dunarii
Actiunea 2.3. Dezvoltarea de perdele forestiere de-a lungul drumurilor județene vizează tot teritoriul RDSE
Nu sunt avute în vedere instrumente de planificare teritorială.
Alocarea financiară pentru os b(iv) nu se va cuantifica la earmarking-ul de dezvoltare urbană integrată.
Obiectivele privind Actiunile 2.2 si 2.3 sunt comune pentru programele și strategiile europene, fiind susținute prin finanțari la nivel național precum și prin
cooperări transnaționale, contribuind astfele la îndeplinirea angajamentelor cheie ale Pactului Verde European (Green Deal).
În acest context, PR SE contribuie sinergic cu programele INTERREG IV cofinanțate de UE la nivel interregional, transfrontalier si transnational la atingerea
obiectivelor Green Deal. Alături de MLDPA, ADRSE va încuraja autoritățile publice locale în accesarea Interreg Europe 2021-2027 pentru consolidarea
capacități lor de dezvoltare a politicilor publice in domeniul eficientei energetice.
În calitate de co-inițiatoare SUERD România, prin regiunile sale, îsi propune sa participe activ la atingerea obiectivelor acesteia pentru perioada 2021-2027
asa cum sunt ele definite în noul Plan de Actiune. Astfel, Prioritatea 2 va aduce o contributie directă si tangibila la actiunile Arii Prioritate 2 a SUERD care
promoveaza eficiența energetică și utilizarea energiei regenerabile în cladiri (acțiunile 1 si 2 - AP2 „Energie sustenabila”), precum și consolidarea capacitații
autorităților și promotorilor de proiecte în domeniul eficienței energetice. AM PR SE va fi parte a rețelei de autorități stabilită ca un instrument permanent
pentru coordonarea/monitorizarea/implementarea acțiunilor macroregionale și proiectelor incluse în programele operaționale, conform Documentului
orientativ pentru integrarea strategiei UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) în programele UE.
Mai mult, experienta Regiunii Sud-Est in programele transfrontaliere este una bogata prin prisma proiectelor comune beneficiarilor din aceasta zonea in
programe precu Romania – Bulgaria si Romania – Ukraina.
Totodată, Prioritatea 2 PR SE este aliniata cu Prioritatea 2 a Interreg VI B Danube, ambele susținând elemente integrate pentru conservarea patrimoniului
EN 73 EN
cultural.
Actiunile propuse sprijina indeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Regiunea Dunatrii, AP 6- Biodiversitate, peisaje și calitatea aerului și a solului,
Actiunea 4 – Menținerea și restabilirea elementelor de infrastructură verde și albastră prin dezvoltarea spațială integrată și planificarea conservării.
Forma de finanțare este grant-ul dat fiind că investițiile nu sunt generatoare de profit, iar beneficiarii sunt Consiliile Județene care au o capacitate de finanțare
redusă și gradul de lor de îndatorare este limitat prin lege.
strategies
2 RSO2.4 ERDF Less developed 8S4 Clădiri publice care beneficiază de lucrări de consolidare mp 0.00 40,615.00
2 RSO2.4 ERDF Less developed 8S5 Infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la km 4.20 227,146.00
schimbările climatice

Baseline or
Specific Category of Measurement Reference Target Source of
Priority Fund ID Indicator reference Comments
objective region unit Year (2029) data
value
EN 74 EN
2 RSO2.4 ERDF Less 8S6 Utilizatori ai clădirilor care beneficiază de clădirile Număr 0.00 2021-2029 281,459.00 MySmis
developed consolidate persoane
2 RSO2.4 ERDF Less 8S7 Utilizatori ai infrastructurii care beneficiază de Număr 0.00 2021-2029 219,000.00 MySmis
developed infrastructura verde construită sau optimizată pentru persoane
alte scopuri decât adaptarea la schimbările climatice

objective region
2 RSO2.4 ERDF Less 060. Adaptation to climate change measures and prevention and management of climate related risks: others, e.g. storms and 18,583,204.00
developed drought (including awareness raising, civil protection and disaster management systems, infrastructures and ecosystem based
approaches)
2 RSO2.4 ERDF Less 061. Risk prevention and management of non‑climate related natural risks (for example earthquakes) and risks linked to 90,727,211.00
developed human activities (for example technological accidents), including awareness raising, civil protection and disaster management
systems, infrastructures and ecosystem based approaches
2 RSO2.4 Total 109,310,415.00

2 RSO2.4 Total 109,310,415.00

EN 75 EN
2 RSO2.4 Total 109,310,415.00

2 RSO2.4 Total 109,310,415.00
EN 76 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and
reducing all forms of pollution (ERDF)
Actiunea 2.4. Susținerea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii verzi în zonele urbane, inclusiv prin valorificarea terenurilor publice neutilizate
În context urban, spatiul public are un rol esential in transformare oraselor si in definirea modului in care acesta este perceput de
locuitori/vizitatori/utilizatori. Pe masura ce orasele si populatia urbana continua sa se transforme, este necesara regandirea modului in care se foloseste
spatiul, cu precadere cel cu functiune publica, acesta reprezentand spatiul interactiunii sociale, creativitatii, activitatilor economice si divertismentului,
aspecte care contribuie la sporirea atractivitatii unui oras.
Pe fondul intensificarii traficului si a cresterii alarmante a poluarii in mediul urban, sunt necesare masuri urgente si consistente de atenuare a acestor efecte
negative asupra sanatatii si calitatii vietii locuitorilor. Spatiul verde are un rol esential in aceasta privinta.
În RDSE, 55,5% din populatie traieste in mediul urban, de cele mai multe ori in cartiere de blocuri care se confrunta cu probleme care tin de amenajarea
improprie/lipsa spatiilor verzi. Suprafata spatiilor verzi in mediul urban a crescut de la 2.243 ha la 2.835 ha, existand insa disparitati insemnate in ceea ce
priveste dimensiunea si calitatea acestora, toate zonele urbane avand nevoie de investitii in domeniu.
În anul 2018, RDSE ocupa locul 5 privind suprafata spatiilor verzi din mediul urban. Doar 6 localitati urbane din regiune depasesc norma europeana privind
spatiile verzi in mediul urban de 26mp/locuitor, iar 14 localitati au mai putin de 10 mp/locuitor. Din cele 34 orase ale RDSE, doar 1 depaseste suprafata de 52
mp/locuitor, recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
În anul 2018, erau 60 parcuri urbane, cu o suprafata de 563,36 ha (3,74 mp/1000 loc.), iar suprafata spatiilor verzi raportata la populatia rezidenta este de
15,46 mp/locuitor sub media națională (26 mp/locuitor).
De asemenea, în majoritatea oraselor exista suprafete de teren neutilizate, degradate, abandonate care contribuie la mentinerea aspectului inestetic al unor
zone din cadul oraselor. În aceste cazuri, se va ține seama de principiul ”poluatorul plătește”
Odata cu ratificarea la nivel national a Cartei de la Leipzig pentru orase europene durabile, printre altele, una dintre prioritati este crearea si asigurarea unor
spatii publice de calitate. Intervențiile verzi sprijina implementarea si respectarea legislatiei si politicilor UE, cum ar fi: protectia naturii, calitatea aerului, a
apei, politicile de adaptare si atenuare a schimbarilor climatice etc. Infrastructura verde are rolul de a imbunatati calitatea vietii in multe moduri, abordand
aspectele de mediu, sociale si economice, bazate pe utilizarea multifunctionala a capitalului natural.
Crearea/modernizarea unei infrastructuri verzi urbane in conditii de siguranta publica (elemente contribuie la reducerea riscului de vandalizare si
EN 77 EN
infractionalitate) va facilita vizibilitatea localitatilor, va regla ecosistemul urban, va contribui la ameliorarea problemelor legate de schimbari climatice,
managementul apelor si calitatea aerului si va spori atractivitatea locala si atasamentul cetatenilor fata de localitate.
În integralitate, proiectele fiantate prin PRSE vor contribui la imbunatatirea infrastructurii verzi, prin adoptarea unor solutii care sa permita reducerea
amprentei ecologice a componentei antropice.
Tipuri de interventii:
 crearea/ extinderea/ modernizarea de spatii verzi din intravilanul localitatilor urbane – investitii atât asupra spațiilor verzi existente, cât și asupra unor
terenuri dezafectatea/abandonate/degradate care sunt propuse a fi transformate în spații verzi definite de legislatia nationala:
 crearea/ extinderea/ modernizarea spatiilor verzi publice urbane cu acces nelimitat (parcuri, gradini, scuaruri publice etc)
 plantarea de arbori si rebilitarea fondului vegetal, prin completarea si inlocuirea de arborim crearea de aliniamente plantate
 realizarea, extinderea si modernizarea parcuri/paduri urbane/paduri-parc si a parcurilor dendrologice
 amenajarea zonelor verzi din cadrul gradinilor botanice
 spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa (zona de maluri si zona de deasupra malurilor)
 lucrari verzi, acoperisuri verzi, pereti verzi, terase/balcoane cu gradini si spatii verzi etc.
 susținerea capacității administrative a AM-ului, a beneficiarilor și autorităților publice locale, în etapa de programare și implementare a proiectelor
În cazul în care vor fi necesare achiziții de terenuri, se vor asigura costurile de expropriere intr-o marja de costuri adiacente de maxim 10% din costul
investitiei de baza. În cazul siturilor abandonate și al siturilor utilizate anterior pentru activități industriale care includ clădiri, această limita se majorează la
15 %.
Activitatile auxilare vor fi limitate la maxim 10 % din cheltuielile eligibile reprezentand sisteme de intretinere a spatiilor verzi si a vegetatiei
naturale, elemente de siguranta, etc.
Intervențiile vor avea în vedere interdependența acțiunilor și dezvoltarea ecosistemului urban în ansamblu, rezultatele și beneficiile pe termen lung, nevoile si
provocarile zonelor, incurajarea spiritului civic si a colaborarii intre mediul public si privat, fiind prioritizate proiectele raportat la ritmul de creștere a
spațiului verde/locuitor (ținând cont de faptul că necesarul de spațiu verde/locuitor este mai mare în unele orașe decât în altele) și cele integrate care vizează
și alte aspecte (regenerare urbană, protecția mediului și a ecosistemului natural, etc) .
Se va urmări respectarea art. 73 alin. (2) CPR cu privire la parcurgerea procedura de evaluarea a impactului asupra mediului, iar proiectele care intra sub
incidenta Directivei 92/43(CEE) vor face obiectul procedurii de evaluare adecvata privind efectele potentiale asupra Siturilor Natura 2000.
Acțiunea 2.4 a fost evaluată ca fiind compatibilă cu principiul DNSH în baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului
EN 78 EN
privind mecanismul de redresare și reziliență.
Acțiunea 2.5 Susținerea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii verzi în siturile Natura 2000
Delta Dunării este unica deltă din lume care a fost declarată rezervaţie a biosferei, fiind una din cele mai vaste zone umede din lume (incluzând mlaştini de
apă dulce, lacuri şi iazuri, cursuri de apă şi canale etc.) din punct de vedere al habitatelor reprezentative pentru păsările acvatice, având cea mai întinsă zonă
compactă de stufărişuri de pe planetă, 30 de tipuri de ecosisteme, cu o suprafaţă de 580.000 ha, ce reprezintă circa 2 % din suprafaţa României (locul 22 între
deltele lumii şi locul 3 în Europa). Doar 9% din zonă se află permanent deasupra apei.
SIDD DD identifică degradări la nivelul biosferei (reducerea habitatelor de zonă umedă, sedimentarea accelerată și eutrofizarea, asociat cu dezvoltarea
populațiilor de alge, declinul unor populații de pești, blocarea rutelor de migrație, degradarea vegetației, inclusiv cea forestieră, managementul insuficient și
ineficient al deșeurilor) din cauza colmatării lacurilor/canalelor și reducerii zonelor de reproducere naturală a peștilor, lucrărilor neadecvate de amenajare a
teritoriului, exploatării stufului și distrugerii vegetației forestiere, creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști.
Pentru protecția și restaurarea siturilor Natura 2000, în acord cu PRIORITISED ACTION FRAMEWORK (PAF) FOR NATURA 2000 in RO
(http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/RO%20PAF.pdf), sunt avute în vedere intervenții precum:
 refacerea sistemelor ecologice și a habitatelor naturale prin lucrări de decolmatare și reconstrucție ecologică,
 intervenţii fizice în vederea refacerii circulaţiei naturale a apei şi a zonelor cu habitate importante,
 reîmpădurirea/renaturarea suprafeţelor în care vegetaţia naturală, inclusiv cea forestieră este degradată,
 perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor DD
 marcarea și semnalizarea zonelor strict protejate și a zonelor tampon și implementarea unui sistem de monitorizare și informare
Acțiunea contribuie la ob 15 VIAȚA TERESTRĂ al SNDD privind conservarea și protejarea zonelor umede, între care se află și Rezervația Biosferei Delta
Dunării.
Complementarități
Intervențiile privind dezvoltarea infrastructurii verzi în zonele urbane, inclusiv prin valorificarea terenurilor publice neutilizate sunt complementare cu PODD
care are în vedere inventarierea și investigarea preliminară și detaliată a siturilor potenţial contaminate și cu POTJ care vizează investiții în regenerarea și
decontaminarea siturilor poluate, în funcție de prioritățile identificate în planurile de tranziție justă.
Intervențiile pentru infrastructura verde în siturile Natura 2000 sunt complementare cu PODD care are în vedere elaborarea Planurilor de management a
siturilor Natura 2000 și a Planurilor de acțiune pentru specii, precum și cu PNRR componenta C2- Paduri si protectia biodiversitatii (detalii in Anexa 3). De
EN 79 EN
asemenea, PAP sprijina instituirea si managementul ariilor marine protejate, precum și activitatea durabilă a fermelor de acvacultura care furnizeaza servicii
de mediu, inclusiv a fermelor situate în situri Natura 2000.
Grupurile țintă includ, în funcție de sfera lor de interes, toate entitățile publice și părțile interesate private care vor fi implicate sau vor folosi / beneficia de
rezultatele investițiilor realizate în cadrul acțiunii 2.4, în principal:
 locuitorii din mediul urban;

 turiști/vizitatori;
 autorități și instituții publice locale
 ONG-uri.
 ARBDD
 Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
disemina mecanismele/bunele practici identificate în contextul îndeplinirii condițiilor favorizante, inclusiv recomandarea de a asigura un echilibru de gen în
echipele de management/implementare și implicarea persoanelor cu diferite dizabilități. Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni
suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
Intervențiile vor avea în vedere îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, la produsele informaționale și de comunicare, în condiții de
egalitate și nediscriminare.
EN 80 EN
În cadrul Acțiunii 2.4, toate investițiile vor viza mediul urban, inclusiv cel din teritoriul ITI Delta Dunării, unde acțiunea va fi implementată în acord cu
instrumentul ITI Delta Dunării, bazat pe Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.
Intervențiile finanțate în cadrul acestei priorități se realizează în baza strategiilor teritoriale care respecta prevederile art 28 și art 29 din Regulamentul (UE)
2021/1060, respectiv Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU - în cazul municipiilor) și Strategii de Dezvoltare Urbană (SDU – în cazul orașelor care
nu sunt incadrate în categoria ”municipii”), fiind complementare cu alte tipuri de investitii si surse de finantare, în scopul unei dezvoltări durabile.
Accesarea fondurilor va fi realizata pe baza SIDU/SDU si de justificari bazate pe dovezi in ceea ce priveste oportunitatea si rolul investitiilor in ansamblul
dezvoltarii, în cadrul instrumentului de Dezvoltare urbana integrată. Abordarea integrata a dezvoltarii urbane vizeaza municipiile resedinta de judet,
municipiile si orasele din RDSE si pune accentul pe interventii integrate pentru imbunatatirea infrastructurii verzi.
Alocarea financiară pentru Acțiunea 2.4 se va cuantifica la earmarking-ul de dezvoltare urbană integrată.
Acțiunea 2.5 va viza exclusiv teritoriul ITI DD și are în vedere Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării 2030
Interventiile identificate prin PRSE Actiunea 2.4 sunt comune pentru programele și strategiile europene, fiind susținute prin finanțari la nivel național precum
și prin cooperări transnaționale, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor cheie ale Pactului Verde European (Green Deal). În acest context, PRSE
contribuie sinergic cu programele INTERREG IV cofinanțate de UE la nivel interregional, transfrontalier si transnational la atingerea obiectivelor Green
Deal. Alături de MDLPA, ADRSE va încuraja autoritățile publice locale în accesarea Interreg Europe 2021-2027
Astfel, Prioritatea 2 va aduce o contributie directă si tangibila la actiunile Ariei Prioritate 6 a SUERD Biodiversitate, peisaje și calitatea aerului și a solului
(acțiunea 4- Menținerea și restabilirea elementelor de infrastructură verde și albastră prin dezvoltarea spațială integrată și planificarea conservării), precum și
consolidarea capacitații autorităților și promotorilor de proiecte în domeniul infrastructurii verzi. Mai mult, experienta Regiunii Sud-Est in programele
transfrontaliere este una bogata prin prisma proiectelor comune beneficiarilor din aceasta zonea in programe precu Romania – Bulgaria, Romania - Moldova
si Romania – Ukraina.
Actiunile propuse sprijina indeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Regiunea Dunatrii, AP 6- Biodiversitate, peisaje și calitatea aerului și a solului,
Actiunea 4 – Menținerea și restabilirea elementelor de infrastructură verde și albastră prin dezvoltarea spațială integrată și planificarea conservării.
EN 81 EN
În ceea ce priveste tipurile de interventii cuprinse în cadrul Actiunilor 2.4. și 2.5 acestea nu generează venituri, iar beneficiarii nu au suficient potential pentru
utilizarea instrumentelor financiare. Interventiile planificate, caracterizate prin beneficii sociale și asupra mediului, sunt de o asemenea natura incat nu se pot
genera venituri sau economii suplimentare care sa le faca atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin in cadrul
acestor tipuri de actiuni va fi grantul nerabursabil.
2 RSO2.7 ERDF Less developed RCO36 Green infrastructure supported for other purposes than adaptation to hectares 0.00 24.00
climate change
2 RSO2.7 ERDF Less developed RCO37 Surface of Natura 2000 sites covered by protection and restoration hectares 20.00 200.00
measures
strategies

Specific Category of Measurement Baseline or Reference Target
Priority Fund ID Indicator Source of data Comments
objective region unit reference value Year (2029)
2 RSO2.7 ERDF Less RCR95 Population having access to new persons 0.00 2021-2029 66,000.00 Portofoliul de proiecte al
developed or improved green infrastructure potențialilor beneficiari
EN 82 EN
2 RSO2.7 ERDF Less developed 078. Protection, restoration and sustainable use of Natura 2000 sites 15,000,000.00
2 RSO2.7 ERDF Less developed 079. Nature and biodiversity protection, natural heritage and resources, green and blue infrastructure 12,000,000.00
2 RSO2.7 Total 27,000,000.00

2 RSO2.7 Total 27,000,000.00

2 RSO2.7 ERDF Less developed 18. Other type of territorial tool - Cities, towns and suburbs 10,655,534.00
2 RSO2.7 Total 27,000,000.00

EN 83 EN
2 RSO2.7 Total 27,000,000.00
EN 84 EN
2.1.1. Priority: 3. O regiune cu emisii de carbon reduse (Urban mobility specific objective set out in point (viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion
Fund Regulation)
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of transition to a net zero carbon economy (ERDF)
Actiunea 3.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședința de județ si zona lor funcțională prin investiții pentru dezvoltarea infrastructurii urbane
curate (infrastructuri de transport, ciclism, material rulant, combustibili alternativi, culoare de mobilitate), bazate pe planurile de mobilitate urbana
durabila
RDSE se confrunta cu numeroase provocari in ceea ce priveste calitatea mediului urban si mobilitatea urbana. In anul 2018, un procent de 10,69% din totalul
transportului local de pasageri existent la nivel national se desfasoara in mediul urban din RDSE, iar ponderea deplasarilor efectuate cu mijloace de
transport motorizat este de aproximativ 51,73%, in timp ce ponderea deplasarilor efectuate cu mijloace de transport public este de doar 17,73%.
Calitatea transportului public ramane problematica, fiind afectata in special de vechimea mijloacelor de transport si lipsa sistemelor de management al
serviciului. Investitiile in ceea ce priveste trasnportul public electric sau ecologic sunt insuficiente fata de nevoile existente, astfel incat transportul public sa
poata deveni o alternativa viabila pentru transportul cu autoturismul personal.
Expansiunea urbana necontrolata este una din principalele provocari in orasele mari, infrastructura de transport nefiind adaptata pentru a sustine numarul
ridicat zilnic de deplasari dinspre si catre zonele periurbane /centru. Trama stradala in noile zonele periurbane este nerierarhizata si nemodernizata, iar
legaturile cu orasele mari sunt putine si suprasolicitate.
Utilizarea solutiilor verzi de transport este in crestere, in special in marile aglomerari urbane, iar facilitarea adoptarii rapide a mobilitatii electrice poate
contribui semnificativ la atingerea obiectivelor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a poluarii.
De asemenea, o infrastructura eficienta pentru transportul public urban, intra si interjudetean, va aduce beneficii imediate pentru mediu, o mai buna
mobilitate a fortei de munca si conectivitate cu centrele economice, comerciale, turistice etc.
La nivelul regiunii exista o mare nevoie de dezvoltare/extindere/modernizare a liniilor de transport public curat, care sa raspunda nevoilor de deplasare
a cetatenilor in raport cu domiciliul/locul de munca/petrecerea timpului liber etc. Luand in considerare directiile de dezvoltare si extindere a sistemelor de
transport public la nivelul oraselor/municipiilor/zona periurbana/metropolitana, este evident ca parcul de mijloace de transport cu emisii zero GES trebuie
modernizat/extins pentru a putea raspunde cererii de transport in continua crestere. Parcul de mijloace de transport public existente in anul 2018 la nivelul
EN 85 EN
RDSE este alcatuit din 74 tramvaie, 26 troleibuze, 743 autobuze si microbuze.
Pentru stimularea extinderii sistemului de transport public curat este necesar ca APL sa implementeze si o retea de infrastructura publica pentru
incarcarea vehiculelor electrice.
Concomitent, este necesara dezvoltarea si implementarea sistemelor de transport inteligente si a sistemelor de management al traficului. Lipsa
preponderenta a acestora la nivelul urban al regiunii contribuie la dificultatea de a intelege si gestiona deplasarea in mediul urban.
Ponderea ciclismului in mediul urban al RDSE este foarte redusa – 4,69%, fiind influentata de lipsa unei infrastructuri de ciclism care sa ofere siguranta
biciclistilor, precum si datorita geometriei restrictive a drumurilor nationale (zonele inter-urbane) si locale (in localitatile mici). In acest sens, pentru a creste
ponderea modalitatilor active de transport este nevoie de extinderea infrastructurii de biciclete (bike-park, sisteme de inchiriat biciclete - bike-sharing, statii
self-care etc.)
In ceea ce privesc deplasarile pietonale, problemele cu care se confruntă orașele sunt siguranța pietonilor, lipsa unor coridoare pietonale de calitate, pe alte
aliniamente decât ale marilor artere de circulație, care să conecteze între ele zonele orașului. O rețea integrată de alei pietonale și piste de biciclete ar trebui să
acopere întregul oraș, acordându-se o atenție deosebită traseelor de la /către: universităţi, școli, parcuri, locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri,
centre comerciale, instituţii publice, etc
Ciclismul si mersul pe jos reprezinta cel mai ”curat” mod de transport din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și prezintă avantaje pentru
mediul înconjurător şi sănătate.
Infrastructura de transport per ansamblu (statii si mijloace de transport, trotuare, intersectii etc) este slab dezvoltata. Trebuie sustinute proiecte integrate de
accesibilizare a spatiului de mobilitate urban, care vor avea ca rezultat cresterea sigurantei spatiului urban, gestionarea eficienta a traficului (inclusiv
rezidential), prioritizara transportului public, descurajarea transportului auto individual si incurajarea traficului nemotorizat.
Tipurile de interventii:
•Modernizarea/dezvoltarea/extinderea sistemelor de transport public, inclusiv prin investiții în material rulant, mijloace de transport și infrastructura necesară
acestora, inclusiv depouri, stații de autobuz/tramvai/troleibuz, stații intermodale pentru transportul public, soluții de tip park & ride;
•Dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi
•Dezovltarea sistemelor de management a mobilitatii urbane (management trafic, aplicatii trafic, e-ticketing etc)
EN 86 EN
•Modernizarea/dezvoltarea/extinderea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate: dezvoltarea, extinderea infrastructurii pentru mersul cu bicicleta,
amenajarea de zone pietonale, zone semi-pietonale, introducerea de sisteme de bike-sharing, sisteme de monitorizare etc.;
•Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate urbană durabilă (prin dezvoltarea unor trasee dedicate cu prioritate transportului public de călători, inclusiv a benzilor
dedicate transportului în comun, a liniilor de tramvai - acolo unde este cazul, reconfigurarea fluxurilor de circulație prin stabilirea de sensuri unice,
reconfigurarea spațiilor prin includerea infrastructurii pentru deplasări nemotorizate – piste de bicicliști, zone pietonale care să asigure legătura între stațiile
de transport în comun sau accesul pietonilor la coridorul de mobilitate, toate acestea în conformitatea cu soluțiile identificate și validate în cadrul Planurilor
de Mobilitate Urbană Durabilă aprobate la nivelul fiecărei autorități publice locale / zone metropolitane / zone urbane funcționale).
Coridorul de mobilitate urbană durabilă reprezintă o circulație importantă, nouă sau în curs de reconfigurare, din rețeaua stradală care include cel puțin
următoarele elemente: transport public cu bandă dedicata, piste pentru biciclete sau coridoare pietonale. Coridoarele de mobilitate pot include interventii in
modernizarea/reabilitarea/extinderea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public urban curat de calatori, crearea, modernizarea, reabilitarea,
extinderea de benzi separate, folosite exclusiv pentru mijloacele de transport public de calatori; configurarea/reconfigurarea infrastructurii rutiere pe strazile
urbane deservite de transportul public de calatori, pentru prioritizarea transportului public de calatori, cu bicicleta si pietonal, accesibilizarea infrastructurii de
transport pentru toate categoriile de persoane;
•Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectelor;
•Creșterea capacității administrative a AM-ului, a beneficiarilor si APL, în etapa de programare și implementare
Pentru proiecte pregătite în baza OUG 88/2020, se vor deschide apeluri de proiecte dedicate.
Toate intervențiile vor fi in concordanta cu documentele strategice relevante: SIDU, PMUD, SIDDD și vor contribui la la atingerea Obiectivul 7 ENERGIE
CURATĂ al SNDD 2030 in ceea ce privește creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul
transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi.
Complementaritate
În ceea ce privește mobilitatea urbană, există complementaritate cu POT, POTJ și PNRR.
EN 87 EN
POT susține mobilitate prin suținerea trenurilor metropolitane, metrou și materialul rulant, iar în POTJ finanțează investiții în rețele de stații de încărcare a
autovehiculelor electrice, precum și achiziționarea de material rulant pentru transport verde urban.
PNRR prin C10 Fondul local, Investiția 1. Suține mobilitate urbană durabilă (detalii în anexa 3).
Grupul tinta vizat:
 UAT-uri din mediul urban – atat municipii resedinta de judet, cat si orase mici si mijlocii
 UAT-uri ale municipiilor resedinta de judet in parteneriat cu ADI/Consilii Judetene/comune din Zona Metropolitană Constanța
 Locuitorii din mediul urban din Regiunea Sud-Est
 Turiști/vizitatori
eligibilitate în cadrul ghidurilor solicitantului. Pentru a veni în sprijinul (potențialilor) beneficiari în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea corectă a
principiilor privind ES, IN și ND, se vor disemina mecanismele/bunele practici identificate în contextul îndeplinirii condițiilor favorizante care vizeză aceste
principii.Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
În ceea ce privește egalitatea de șanse, se va recomanda potențililor beneficiari asigurarea unui echilibru de gen în echipele de management/implementare și
implicarea în proiect a persoanelor cu diferite dizabilități.
Investitiile se vor implementa in mediul urban.
EN 88 EN
In cadrul Actiunii 3.1, toate investitiile vor viza inclusiv instrumentul teritorial ITI Delta Dunarii.
Pentru interventiile finantate in cadrul acestei prioritati se aplica instrumente teritoriale, in baza strategiilor teritoriale care respecta prevederile art. 22c si 23
din regulamentul CPR; investitiile finantate prin intermediul acestui obiectiv specific sunt adresate zonelor urbane: municipii resedinta de judet, municipii si
orase.
Investitiile care vizeaza mobilitatea urbana, promovate prin PR SE printr-o abordare integrata, complmentar cu alte tipuri de investitii si surse de finantare,
vor contribui la o dezvoltare durabila a municipiilor si oraselor, in concordanta cu rolul acestuia in reteaua urbana nationala si regionala.
Accesarea fondurilor va fi realizata pe baza Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbana (SIDU) si a Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD)
elaborate si implementate de catre municipii/orase/zone metropolitane.
Alocarea financiară pentru os (vii) se va cuantifica la earmarking-ul de dezvoltare urbană integrată.
Abordarea integrata a dezvoltarii urbane vizeaza municipiile resedinta de judet, municipiile si orasele din Regiunea de dezvoltare Sud-Est, si pune accentul
pe interventii integrate pentru imbunatatirea infrastructurii verzi.
Fondurile alocate municipiilor resedinta de judet vor beneficia de sume pre-alocate prin apeluri necompetitive, repartizate in conformitate cu reglementarile
OUG 156 din 3 septembrie 2020, privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din
fonduri externe nerambursabile.
Conform aceluiasi OUG, fondurile alocate municipiilor si oraselor se repartizeaza pe baza de competitie de proiecte.
Municipiile resedinte de judet vor avea apeluri dedicate; celelalte municipii si orase vor avea apeluri competitive, iar depunerea de proiecte va fi sustinuta de
listarea acestora intr-o strategie integrata de la nivel local/regional.
Inteventiile identificate prin PR SE Actiunea 3.1 sunt comune pentru programele și strategiile europene, fiind susținute prin finanțari la nivel național precum
și prin cooperări transnaționale, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor cheie ale Pactului Verde European (Green Deal). În acest context, PR SE
contribuie sinergic cu programele INTERREG IV cofinanțate de UE la nivel interregional, transfrontalier si transnational la atingerea obiectivelor Green
Deal. Alături de MDLPA, ADRSE va încuraja autoritățile publice locale în accesarea Interreg Europe 2021-2027 (beneficiarii pot coopera în toate subiectele
de relevanță comună, în conformitate cu nevoile lor locale, cu regiuni precum regiunea Veneto - Italia, Noua Aquitania - Franta, Sicilia - Italia, Macedonia de
Vest - Grecia, Regiunea Abruzzo – Italia, Regiunea Boemia Centrala – Praga/Cehia).
Astfel, prin Axa prioritara 3 va aduce o contributie directă si tangibila la actiunile Ariei Prioritate 4 a SUERD – Imbunatatirea mobilitatii si a conectivitatii,
EN 89 EN
precum și consolidarea capacitații autorităților și promotorilor de proiecte în domeniul infrastructurii verzi. Mai mult, experienta Regiunii Sud-Est in
programele transfrontaliere este una bogata prin prisma proiectelor comune beneficiarilor din aceasta zonea in programe precum Romania – Bulgaria,
Romania - Moldova si Romania – Ukraina.
În ceea ce privestetipurile de interventii cuprinse in cadrul Actiunii 3.1, nu exista suficient potential pentru utilizarea instrumentelor financiare. Interventiile
planificate nu pot genera venituri sau economii suplimentare care sa le faca atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma
de sprijin in cadrul acestor tipuri de actiuni va fi grantul nerambursabil.
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO56 Length of reconstructed or modernised tram and metro lines km 0.00 11.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO57 Capacity of environmentally friendly rolling stock for collective public passengers 0.00 6,740.00
transport
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO58 Dedicated cycling infrastructure supported km 0.00 161.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO59 Alternative fuels infrastructure (refuelling/ recharging points) refuelling/recharging 0.00 134.00
points
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO60 Cities and towns with new or modernised digitised urban transport cities and towns 0.00 3.00
systems
3 RSO2.8 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for persons 0.00 1,300,000.00
strategies
3 RSO2.8 ERDF Less developed 8S8 Lungimea infrastructurii de transport urban curat km 0.00 10.00
EN 90 EN
3 RSO2.8 ERDF Less developed 8S9 Infrastructura pentru mentenanța material rulant ecologic destinat mp 2,500.00 25,000.00
transportului public
3 RSO2.8 ERDF Less developed 8S10 Infrastructura pentru prioritizarea folosirii transportului urban curat mp 8,500.00 85,000.00

Specific Category of Measurement Baseline or Reference Source of
Priority Fund ID Indicator Target (2029) Comments
objective region unit reference value Year data
3 RSO2.8 ERDF Less RCR62 Annual users of new or modernised users/year 0.00 2021-2029 12,945,537.00 Valori
developed public transport istorice
3 RSO2.8 ERDF Less RCR63 Annual users of new or modernised users/year 1,136,952.00 2021-2029 1,171,060.00 Valori
developed tram and metro lines istorice
3 RSO2.8 ERDF Less RCR64 Annual users of dedicated cycling users/year 0.00 2021-2029 377,600.00 Valori
developed infrastructure istorice

3 RSO2.8 ERDF Less developed 081. Clean urban transport infrastructure 51,696,973.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed 082. Clean urban transport rolling stock 80,700,819.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed 083. Cycling infrastructure 30,109,693.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed 084. Digitalisation of urban transport 3,372,005.00
3 RSO2.8 ERDF Less developed 086. Alternative fuels infrastructure 4,291,643.00
3 RSO2.8 Total 170,321,133.00
EN 91 EN
3 RSO2.8 Total 170,321,133.00

3 RSO2.8 Total 170,321,133.00

3 RSO2.8 Total 170,321,133.00
EN 92 EN
2.1.1. Priority: 4. O regiune accesibilă
2.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility,
including improved access to TEN-T and cross-border mobility (ERDF)
Acțiunea 4.1 Investiții destinate reabilitării și modernizării infrastructurii rutiere de importanță regională pentru asigurarea conectivității la rețeaua TEN-T
și creșterea siguranței traficului
Investițiile în infrastructura de transport s-au bazat, încă de la început pe obiectivele PDR și strategiilor de dezvoltare județene, contribuind la obiectivele
SNDD (ob 9 INDUSTRIE, INOVAȚIE ȘI INFRASTRUCTURĂ - conectivitate prin sporirea ponderii DJ și siguranței rutiere).
Acțiunea are în vedere reducerea disparităților urban-rural, creșterea sustenabilității sectorului transporturilor în RSE prin dezvoltarea infrastructurii de
transport durabile și reziliente, cu standarde de siguranță adecvate precum și încurajarea transportului public. Numeroase deplasări se desfășoară în afara
localităților preponderent cu autoturisme personale, optimizarea sistemului de transport public de persoane în RSE și orientarea acestuia către o mobilitate
sustenabilă, inteligentă și rezilientă, va conduce la creșterea nivelului de atractivitate și utilitate pentru călători. Dezvoltarea infrastructurii rutiere va asigura
descongestinarea traficului și transferul transportului privat, către transportul public. Ȋn acest mod, se vor diminua atât traficul rutier cu autoturisme cât și
poluarea fonică, emisiile de CO2 și de alte gaze cu efect de seră (GES), provenite din transportul rutier motorizat, generat, în principal, de utilizarea extinsă a
autoturismelor personale .
Pentru stimularea transportului public se vor construi/moderniza stațiile de transport public aflate pe traseul DJ, iar în localitățile deservite de DJ se va asigura
un acces facil către gările feroviare, fluviale, îmbunătățind conexiunile multimodale.
Analiza PDR 2021-2027 arată faptul că deși RSE deține o rețea de drumuri publice destul de mare, calitatea acestora este precară din cauza capacității
portante scăzute și a stării de degradare existente. Astfel, conform datelor statistice, rețeaua de drumuri a regiunii măsura în anul 2020, 11012 km de drumuri
publice, din care 20,8% erau drumuri naționale, iar 41,8% DJ. Investiția de bază în structura căii de rulare are drept scop mărirea vitezei de deplasare,
creșterea portanței, îmbunătățirea semnalizării orizontale și verticale, realizarea de lucrări pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, creșterea conectivității la
rețeaua TEN-T, asigurarea protecției mediului etc.
In ceea ce privește siguranța rutieră datele statistice pentru anul 2020, situează regiunea pe locul 4 la nivel național în ceea ce privește numărul persoanelor
accidentate în accidente de circulație rutieră (3706 persoane). SNSR menționează că drumurile cu o singură bandă pe sens, sunt recunoscute ca fiind cel mai
EN 93 EN
periculos tip de drum în Europa, cu medii de risc mult mai mari decât pentru autostrăzi.În acest sens, recomandările RSȚ specifică că investițiile în
modernizarea drumurilor vor contribui la reducerea ratei ridicate a fatalităților rutiere și vor atenua daunele aduse mediului.
Vor fi finanțate proiectele care îndeplinesc criteriile de selecție cu privire la numărul de utilizatori (pasageri-km/an), impactul economic, conectivitatea cu
rețeaua TEN-T, cresterea sigurantei rutiere, proiectele fiind avizate de MTI. Totodată în evaluarea proiectelor vor fi încurajate prin punctaj investițiile care
prevăd facilitarea transportului public de călători (stații de autobuz) și a deplasărilor velo (piste de biciclete în interiorul localității sau pe traseul DJ).
Intervențiile vor viza realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru participanții la trafic/participanții vulnerabili la trafic în funcție de specificul și
necesitatea fiecărui DJ.
Lucrările de artă aflate pe traseul DJ care se execută pentru a-i asigura continuitatea au o importanță specială, datorită riscurilor create de degradarea acestui
tip de construcții, iar reabilitarea/modernizarea lor, coroborată cu investițiile în lucrări de apărări de maluri va asigura o reziliență sporită în cazul
inundațiilor. Astfel, se va avea în vedere construirea/modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeţe, realizarea de apărări de maluri în zona
podurilor,modernizarea/construirea de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice.
Sunt preconizate și investiții pentru asigurarea rezistenței infrastructurii la efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice pe lungimea DJ și/sau intervenții
pentru stabilizarea structurii drumului în zonele supuse pericolului de alunecare.
Sunt vizate următoarele tipuri de activități:
 modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți-creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc) rețelei de DJ care asigura
conectivitatea, directă (DJ/trasee compuse din mai multe DJ legate direct) sau indirectă (DJ/trasee legate de rețea prin intermediul unui DN
modernizat) cu rețeaua TEN-T, inclusiv pentru eliminarea traficului greu din zone urbane;
 construirea/modernizarea/reabilitarea sensurilor giratorii, pasarelelor pietonale, podurilor, a pasajelor rutiere precum și a stațiilor pentru transport
public pe traseul DJ;
 construirea lucrărilor noi de artă ca parte a DJ, in functie de soluțiile tehnice propuse;
 realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru participanții la trafic vulnerabili (pietoni, bicicliști, utilizatori de motociclete): se va face în
conformitate cu Auditul de siguranță rutieră;
 realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru participanții la trafic pe traseul DJ: se va face în conformitate cu Auditul de siguranță rutieră;
 realizarea de investiții suplimentare pentru protecția drumului față de efectele generate de condiții meteorologice extreme – inundații, viscol etc.
Nu se vor finanța activitati de inlocuire/ reabilitare/ relocare a retelelor de utilitati din corpul drumului.
Acțiunea 4.2 ITI Investiții destinate sistemului de transport public adaptat nevoilor, cerințelelor actuale ale mediului și siguranței pasagerilor, coroborate cu
EN 94 EN
infrastructura de acostare din arealul ITI DD
Din cauza caracterului de rezervaţie naturală şi caracteristicilor mediului acvatic, impropriu pentru dezvoltatea şi întreţinerea unei reţele de drumuri locale,
legătura cu şi între 7 dintre localităţile DD este posibilă numai pe căile navigabile interioare, conform PMN în DD. Conform INS, în anul 2020 10.631
persoane locuiau în cele 8 UAT-uri din DD, 20% dintre acestea lucrând în afara așezării. 20% din numărul total de elevi care locuiesc în aceste UAT-uri
învață în alte localități, singurul mod de transport fiind pe apă. Serviciul public de transport naval este disponibil pe circa jumătate din lungimea căilor
navigabile pe 5 rute separate și se desfășoară cu dificultate din cauza navelor flotei îmbătrânite care nu respectă pe deplin cerințele medii, insuficiente și
inadecvate condițiilor climatice extreme (îngheț, secetă, debit extrem al fluviului Dunărea). Infrastructura de acostare este în mare parte degradată, ineficientă
(cheuri cu acostare indirectă) și inadecvata cerintelor actuale de siguranta pentru navele de agrement și de transport persoane din DD.
În anul 2019 au fost transportați 112.007 călători. Este necesară organizarea unui sistem de transport public naval pentru persoane între localităţile din
interiorul DD în conformitate cu prevederile legale. Imbunătățirea sistemului de transport public naval și a facilitatilor de acostare va aduce beneficii atât
turiștilor, cât și locuitorilor.
Investițiile propuse vor fi realizate în conformitate cu PMN DD și vor viza, în principal, următoarele acțiuni:
 achiziționarea de nave performante energetic, destinate transportului public de pasageri, care satisface cerințele actuale ale mediului și siguranța
pasagerilor;
 construirea/modernizarea/reabilitarea facilitatilor de acostare a navelor de transport pasageri, ambarcațiuni de agrement, sistemele de ancorare și
îmbarcare/ debarcare a pasagerilor situate pe reţeaua TEN-T navală.
Acțiunile PR sunt complementare cu acțiunile propuse prin POT, PNRR și PNS și coerente cu obiectivele strategice identificate în MPGT și asigurarea
conectivității la nivel național. Linia de demarcație dintre acestea este trasată prin anvergura proiectelor finanțate. PR finanțează dezvoltarea infrastructurii
regionale de transport – drumuri județene precum și îmbunătățirea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua rutieră de transport, în timp ce POT și PNRR
finanțează intervenții cu relevanță la nivel național, care vizează dezvoltarea rețelei TEN-T de transport rutier și feroviar, dezvoltarea căilor navigabile și a
porturilor. Sectoarele de drum propuse sunt complementare cu investițiile feroviare propuse în POT și PNRR (POT- Secțiunea de cale ferată Ploiești-Focșani-
Roman-Pașcani și complex feroviar Port CT-Palas; PNRR – electrificare și renewal CT-Mangalia, eliminarea restricțiilor de viteză Mărașești-Tecuci-Bârlad-
Vaslui-Iași, centralizare stații Făurei-GL și Urziceni-Făurei). PNS vizează dezvoltarea și modernizarea unor rețele de drumuri de interes local în zone rurale.
EN 95 EN
rezultatele investițiilor realizate în cadrul acțiunilor 4.1 și 4.2, în principal;
- autorități și instituții publice locale si Ministerul Transporturilor
- utilizatorii infrastructurii rutiere de transport reabilitate, ca obiect al intervenției (agenti economici, locuitori ai RDSE, turiști/vizitatori);
- pasagerii (locuitori+turiști/vizitatori) care utilizeaza transportul public naval de pasageri din arealul ITI DD.
echipele de management/implementare și implicarea în proiect a persoanelor cu diferite dizabilități.
Urmare a creșterii accesibilității, inclusiv a numărului de locuri de muncă, se estimează că se va îmbunătăți inclusiv participarea persoanelor care fac parte
din grupuri vulnerabile la activități socio-economice. De asemenea, investițiile programului vor contribui la punerea în aplicare a principiilor 3 Egalitatea de
șanse, 17 Incluziunea persoanelor cu handicap și 20 Accesul la servicii esențiale din Pilonul european al drepturilor sociale, întrucât se va asigura faptul că
orice persoană are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii disponibile publicului, mai ales la serviciile
esențiale (cum sunt transporturile), dar și, după caz, la servicii adaptate nevoilor persoanelor cu handicap care să le permită să participe activ pe piața muncii
și în societate (îmbunătățirea accesibilității infrastructurii). Nu în ultimul rând, prin îmbunătățirea accesibilității, investițiile vor sprijini inclusiv măsurile
inițiativei Garanția pentru tineret, de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, mai ales din zonele rurale, din regiunile mai slab conectate și din grupurile
sociale cele mai vulnerabile.
Investițiile vor viza întreg teritoriul RDSE, inclusiv cel din teritoriul ITI Delta Dunării, unde acțiunile vor fi implementată în acord cu instrumentul ITI
Delta Dunării, bazat pe Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării 2030.
Acțiunea 4.2 ITI vizeaza exclusiv teritoriul ITI DD prin intervenții dedicate achiziționării de nave performante energetic adaptate nevoilor de transport public
EN 96 EN
de pasageri precum și realizarii infrastructurii de acostare pentru a satisface cerințele privind siguranța pasagerilor.
Intervențiile propuse prin PR SE 2021-2027 se află în sinergie cu intervențiile propuse în cadrul programelor INTERREG în vederea creșterii mobilității
transfrontaliere. Astfel programul INTERREG VI-A România-Bulgaria vizează îmbunătățirea, extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere cu impact
transfrontalier ridicat, lucrări de modernizare a infrastructurii care duce la feriboturi, îmbunătățirea și dezvoltarea nodurilor și conexiunilor intermodale.
SUERD își propune finalizarea proiectelor prioritare TEN-T (feroviar şi rutier) care traversează regiunea Dunării. PR finanțează intervenții pentru
dezvoltarea de legături rutiere secundare reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T (DJ, descărcări autostrada, conectivitatea la rețeaua TEN-T).
Totodată intervențiile la nivel regional ale PR SE se află în sinergie cu programele comunitare: MIE/CEF ( în sensul în care obiectivul principal al MIE este
de a promova punerea în aplicare a proiectelor care contribuie la completarea Rețelei TEN-T), Orizont (competitivitatea industrială în domeniul
transporturilor, transport curat și mobilitate inteligentă, transport ecologic, mai eficient, competitiv, sigur și rezilient) și Invest EU (Infrastructură durabilă în
domeniul transportului care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu sau de sustenabilitate socială ale EU).
De asemenea, intervențiile PR SE contribuie la realizarea unui transport sustenabil, în acord cu documentele UE - Pactul Verde European;
- Politicile climatice ale Uniunii Europene;
- Planul Uniunii Europene privind obiectivele climatice pentru 2030;
- Strategia Europeană de Mobilitate Durabilă și Inteligentă.
Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii ce țin de creșterea accesibilității la rețeaua TEN-T, precum și de creșterea siguranței rutiere nu pot
genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată
va fi grantul nerambursabil.
EN 97 EN
4 RSO3.2 ERDF Less developed RCO46 Length of roads reconstructed or modernised - non-TENT km 20.31 203.13
strategies
4 RSO3.2 ERDF Less developed 8S11 Numărul navelor de transport pasageri Număr 0.00 10.00

4 RSO3.2 ERDF Less RCR55 Annual users of newly built, passenger- 3,832,717.78 2021-2029 4,215,989.56 MySmis
developed reconstructed, upgraded or modernised km/year
roads
4 RSO3.2 ERDF Less 8S12 Utilizatori anuali de transport public Pasageri/an 93,935.00 2021-2029 122,115.00 PMN DD
developed naval

4 RSO3.2 ERDF Less developed 093. Other reconstructed or modernised roads (motorway, national, regional or local) 165,632,594.00
4 RSO3.2 ERDF Less developed 116. Inland waterways and ports (regional and local) 35,000,000.00
4 RSO3.2 Total 200,632,594.00
EN 98 EN
4 RSO3.2 Total 200,632,594.00

4 RSO3.2 Total 200,632,594.00

4 RSO3.2 Total 200,632,594.00
EN 99 EN
2.1.1. Priority: 5. O regiune educată
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing
accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF)
Evaluările de impact ale POR 2014-2020, analiza multidimensională cât și literatura de specialitate, indică faptul că mediul de învățare (infrastructură, dotări,
facilități, etc) este esential pentru siguranța și confortul elevilor/studenților, supraglomerarea sau condițiile improprii afectând procesul de învățare.
Prioritate la finanțare vor avea unitățile școlare din învățământul preșcolar, primar și secundar din mediul urban și rural, inclusiv în teritoriul ITI Delta
Dunării, care vor viza reducerea abandonul școlar, supraaglomerarea, creșterea accesului la educație al elevilor aparținând unor grupuri dezavantajate,
reducerea decalajelor între rural și urban privind accesul la educație de calitate și evoluția demografică a populației școlare, școli din zone marginalizate,
pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența investițiilor pe termen mediu și lung, în conformitate și cu recomandările RSȚ 2020[1].
Proiectele prioritizate la finanțare se regăsesc în intervalul IRSE 3-10 și vor fi sprijinite cu precădere școlile aflate în teritorii care au un bazin de recrutare
extins din rândul comunităților rurale, izolate, marginalizate/dezavantajate, confruntate cu un nivel ridicat al părăsirii timpurii și abandonului școlar.
Prioritizarea proiectelor prin ghidurile solicitantului se va face în baza unor criterii care sa adreseze presiunea demografică/capacitatea școlii (raport între nr.
de locuri și nr. de elevi inscrisi în scoala), riscul de părăsire timpurie a scolii/ scăderea ratei de abandon scolar, scăderea numărului de clase segregate/
creșterea numărului de clase cu distribuție echilibrată a elevilor din grupuri sau medii dezavantajate, cresterea ratei de participare a grupurilor
subreprezentate, condiții sanitare și de securitate necesare, activitățile conexe de tip FSE+, in limita de 15 % din valioarea eligibilă a proiectului, menite în
principal să prevină segregarea școlară, asigurarea serviciilor de mediere școlară/consiliere pentru comunitățile defavorizate, asigurarea elevilor cu CES la
serviciile de consiliere și asistență psihopedagogică și de terapie a tulburărilor de limbaj, consilierea/informarea și sprijinirea părinților copiilor defavorizați,
asigurarea școlii de după școală pentru susținerea participării la procesul educațional a copiilor din grupuri vulnerabile.
Se vor finanța inclusiv facilități de acces pentru persoane cu dizabilități, care să asigure condiții de siguranță și funcționare pentru respectarea unor
standardelor.
Criteriile de prioritizare vor ține cont și de acele intervenții care vor promova construcțiile durabile, ecologice, utilizarea panourilor solare, etc.
Elevii și copii cu dizabilități grave și nevoi speciale, care nu pot fi integrați în învățământul de masă, învata în Centre pentru educație incluzivă,apartinand
CJ. Deci, vizând și aceste școli, acțiunea 5.2 se adresază și unor situatii de exceptie (copii cu dizabilitati grave, care nu pot fi incadrati în învățământul de
masa). Infrastructura acestor școli necesită lucrări de extindere, modernizare și dotare cu echipamente/materiale specifice, inclusiv pentru copii cu deficiențe
EN 100 EN
auditive, de vedere, amenajarea terenurilor multifuncționale de sport în aer liber, inclusiv pentru accesibilitatea elevilor cu dizabilități severe, profunde și
asociate, facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor specifice de tip–terapie cognitivă, socio-terapie, activități ludice, psihodiagnoză și consiliere, activități
specifice de compensare:T.T.L., kinetoterapie, etc.
Școlile ÎPT aflate pe teritoriul RDSE oferă servicii educaționale în anul școlar 2020-2021, pentru 15.267 elevi care sunt pregătiți pentru meserii în domenii
precum: mecanică, informatică, electronică automatizări, energetică, construcții, transporturi, fabricarea produselor din lemn, servicii, economic. Din păcate
dotarea tehnică este învechită și uzată moral, nemaifiind în acord cu progresul din aceste domenii (materiale, tehnologii, soluții tehnice, etc). Pe de altă parte,
progresul tehnologic și evoluțiile de pe piața muncii aduc în prim plan noi meserii pentru care aceste școli nu au dotarea necesară. Școlile ÎPT trebuie să ofere
un nivel de formare adecvat și competitiv, astfel încât să se asigure o pregătire profesională a elevilor, corelată cu nevoile pieței muncii și calificări
profesionale de nivel 3-7 CNC și să promoveze colaborarea cu mediul de afaceri pentru activitățile de practică/ucenicie.
Investițiile în infrastructura educațională din învățământul terțiar vizează îmbunătățirea bazei materiale și a dotărilor la standarde comparabile cu
universitățile europene în concordanță cu competențele cerute pe piața locală și regională și în acord cu nevoile de specializare inteligentă. În cele 3
universități de stat din regiune studiază 33.598 studenți, în domenii diverse. Infrastructura nu dispune de dotări suficiente și adecvate nivelului tehnologic și
informațional în continuu progres, pentru a oferi studenților competențe adecvate nivelului actual de dezvoltare economico-sociala. Prioritizarea investițiilor
se va realiza în funcție de nr. de studenți/universitate și vor viza inclusiv dotarea corespunzătoare a laboratoarelor de specialitate.
Următoarele acțiuni vor primi finanțare:
Acțiunea 5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaționale la nivelul învățământului preșcolar
 intervenții în construirea, extinderea, modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale pentru nivelul preșcolar, din mediul urban și rural, inclusiv
în teritoriul ITI Delta Dunării.
Acțiunea 5.2 Dezvoltarea infrastructurii educaționale la nivelul învățământului primar, secundar, inclusiv învățământ incluziv
 intervenții în construirea, extinderea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ primar și secundar, terenuri de sport, din mediul urban și rural,
inclusiv în teritoriul ITI Delta Dunării;
 facilități pentru asigurarea condițiilor de accesisibilitate si incluziune pentru elevii cu nevoi speciale care pot fi integrati în învățământul de masă;
 intervenții în extinderea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ, pentru elevii din învățământul incluziv care nu pot fi integrati în
învățământul de masă (Centre de educație incluzivă);
Acțiunea 5.3 Dezvoltarea infrastructurii educaționale la nivelul învățământului profesional și tehnic
 intervenții în construcția, extinderea, modernizarea infrastructurii învățământului profesional și tehnic, inclusiv în sistem dual (cu excepția liceelor cu
profil agricol), dotarea atelierelor de practică (altele decât cele finanțate din PNRR), terenuri de sport din mediul urban si rural, inclusiv în teritoriul
ITI Delta Dunării.
EN 101 EN
Acțiunea 5.4 Dezvoltarea infrastructurii educaționale în învățământul universitar
 intervenții în construcția, extinderea, modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale universitare de stat, în special prin investiții în dotarea
laboratoarelor de specialitate.
Investițiile vor respecta principiile de desegregare și nediscriminare, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii incluzive de masă în educație.
Acțiunile 5.1-5.4 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH în baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform
Intervențiile contribuie la atingerea ob.4 al SIDD DD privind creşterea accesului la o educaţie incluzivă şi de calitate, organizarea învățământului profesional
și tehnic, extinderea în educația formală universitară a dezvoltării durabile.
Intervențiile sunt complementare cu: POEO care vizează creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajatela educație și formare profesională,
creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională a cadrelor didactice, adaptarea ofertei de educație și formare
profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului
profesional și tehnic. POIDS asigură intervenții pentru combaterea abandonului școlar, reducerea sărăciei copiilor și incluziunea socială a celor mai
vulnerabili, precum și centre de servicii integrate pentru tineri. POCIDIF are in vedere investiții pentru digitalizarea în educație la nivel național (platformă
unică care să asigurare desfășurarea unitară a procesului educațional în mediu online; laboratoare/hub-uri/infrastructura mobilă pentru popularizarea științei și
a tehnologiei; platformă integrată care să cuprindă procese din învățământ-înscriere electronică în toate formele de învățământ, eliberare documente
electronice, wireless, pentru asigurarea accesului la internet în toate școlile din învățământul pre-universitar). PNRR finanțează infrastructura educațională în
cadrul C15.Educație. PNDR 2014-2020, sub-măsura 7.2:finanțează înființarea, modernizarea și dotarea gradinițelor; extinderea,modernizarea și dotarea unit.
învățământ secundar superior (profil resurse umane și protecția mediului) și școli profesionale din domeniul agricol (detalli in anexa 3).
[1] https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2020-european_semester_country-report-romania_ro.pdf
rezultatele investițiilor realizate în cadrul acțiunilor 5.1 - 5.4, în principal;
 preșcolari din RDSE;

 elevii din RDSE;
 studenții din RDSE;
 antreprenori, angajatori;
EN 102 EN
 autorități și instituții publice locale.
Se va acorda o atenție specială adaptării infrastructurii educaționale pentru persoanele cu mobilitate redusă /dizabilități, prin: asigurarea de rampe de acces,
marcarea traseelor de acces, adaptarea spațiului de învățare pentru a facilita nu doar accesul dar și funcționalitatea pentru persoanele cu dizabilități, asigurarea
accesului, a circulației orizontale și verticale, a accesului la grupuri sanitare, la sălile de clasă.
Investițiile vor viza întreg teritoriul RDSE, inclusiv teritoriul aferent ITI Delta Dunării, unde acțiunile vor fi implementate în acord cu instrumentul ITI Delta
Dunării, bazat pe Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.
PR SE se află în sinergie cu INTERREG Programul Transnațional Dunărea care finanțează în cadrul OS (ii) Dezvoltarea de modele educaționale inovatoare,
programe, instrumente practice și materiale pentru a sprijini educația incluzivă pentru cursanții defavorizați; Educație digitală și la distanță inovatoare cu
soluții electronice pentru a atenua dezavantajele din mediul rural, pentru a oferi formare profesională și pentru a combate exodul de inteligență și schimbul de
cunoștințe; Schimbul de experiență în elaborarea și dezvoltarea modelelor și sistemelor de educație și formare profesională incluzivă.INTERREG România-
Ucraina finanțează infrastructura pentru învățământul primar, secundar și terțiar; Sprijin pentru dezvoltarea abilităților digitale, pentru învățământul primar,
secundar și terțiar. INTERREG România-Moldova finanțează infrastructura pentru învățământul primar, secundar și terțiar; Sprijin pentru dezvoltarea
abilităților digitale, pentru învățământul primar, secundar și terțiar. Programul INTERREG Europe este structurat pe baza obiectivului specific „o mai bună
EN 103 EN
guvernanță a cooperării” (Regulamentul (UE) 1060/2021 Interreg, articolele 14 și 15) - ca obiectiv unic și general al programului.Concentrarea asupra
obiectivului unic specific Interreg implică faptul că beneficiarii pot coopera în toate subiectele de relevanță comună, în conformitate cu nevoile lor regionale,
atât timp cât acesta intră în sfera politicii de coeziune, adică urmăresc obiecivele de politici stabilite prin articolul 5 din Regulamentul UE 1060/2021.
Pentru activitățile finanțate prin OS d (ii) nu vor fi utilizate instrumente financiare.
Actiunile indicative propuse caracterizate prin beneficii ce țin de finantarea infrastructurii de educație nu generează venituri sau economii suplimentare care
să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil.
5 RSO4.2 ERDF Less developed RCO66 Classroom capacity of new or modernised childcare facilities persons 0.00 531.00
5 RSO4.2 ERDF Less developed RCO67 Classroom capacity of new or modernised education facilities persons 0.00 4,123.00
strategies

EN 104 EN
5 RSO4.2 ERDF Less RCR70 Annual users of new or users/year 425.00 2021-2029 478.00 MYSMIS rapoarte de
developed modernised childcare facilities monitorizare
5 RSO4.2 ERDF Less RCR71 Annual users of new or users/year 3,298.00 2021-2029 3,710.00 MYSMIS rapoarte de
developed modernised education facilities monitorizare

5 RSO4.2 ERDF Less developed 121. Infrastructure for early childhood education and care 6,470,588.00
5 RSO4.2 ERDF Less developed 122. Infrastructure for primary and secondary education 13,640,147.00
5 RSO4.2 ERDF Less developed 123. Infrastructure for tertiary education 11,000,000.00
5 RSO4.2 ERDF Less developed 124. Infrastructure for vocational education and training and adult learning 13,088,463.00
5 RSO4.2 Total 44,199,198.00

5 RSO4.2 Total 44,199,198.00

EN 105 EN
5 RSO4.2 Total 44,199,198.00

5 RSO4.2 Total 44,199,198.00
EN 106 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.6. Enhancing the role of culture and sustainable tourism in economic development, social inclusion and social innovation
(ERDF)
În anul 2020, la nivelul Regiunii SE regăsim 11 Centre de Agrement/Baze Turistice funcționale, (din totalul de 18 obiective existente), din cele 66
funcționale la nivel național. Acestea sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activității de tineret conform art. 30 alin
(1) al Legii Tinerilor nr. 350/2006 cu modificările și completările în vigoare. Ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea Tinerilor nr.
350/2006 cu modificările și completările în vigoare, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își
păstreze destinația pentru organizarea activităților de tabere pentru copii și tineri (turism pentru tineret). În ultimii ani, Guvernul României a alocat sume
modice de bani către domeniul tineret, aprox. 0,01% din PIB, fapt care a dus la subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement și bazele turistice.
De aceea, aceste centre au nevoie de investiții, pentru ca ele să devină eficiente economic, să slujească scopului pentru care au fost create și să atingă
standarde europene de calitate.
Centrele de agrement/taberele sunt administrate de Direcțiile Județene de Tineret și Sport (DJTS) ale Ministerului Sportului (MS) și UAT-uri. În lipsa
investițiilor în modernizarea și echiparea lor, acestea oferă doar condiții minime de funcționare unele dintre aceste obiective, chiar dacă se află în zone cu o
valoare peisagistică deosebită, nu pot fi valorificate la adevăratul lor potențial din lipsa infrastructurii de recreere sau a celei necesare derulării activităților
educative.
Scopul acestor intervenții este de a contribui la creșterea incluziunii socio-profesionale a copiilor și tinerilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, a
copiilor și tinerilor cu nevoi speciale prin creșterea accesului la servicii de calitate și programe de educație non-formală acordate în centrele de
agreement/tabere școlare. O parte importantă a învățării, inclusiv dobândirea de competențe sociale, se desfășoară prin intermediul activităților recreative,
sportive si educationale cum ar fi taberele. Astfel de activități s-au dovedit a fi benefice, în special pentru copiii care provin din medii defavorizate. Cu toate
acestea, anumite grupuri de copii nu şi le pot permite financiar sau participarea lor este împiedicată de lipsa unei infrastructuri corespunzătoare sau de un
acces limitat.
Potențialii beneficiari vor trece de la exploatarea sezonieră a centrelor de agrement/taberelor, la cea permanentă.
Obiectivele care se vor finanța vor fi Centrul de agrement ”2 Mai” din județul Constanța, administrată de DJTS și două tabere situate pe teritoriul ITI DD.
Centrul de agrement din ”2 Mai” este funcțional și face parte din domeniul public al statului. În ceea ce privește sustenabilitatea proiectului, din punct de
vedere instituțional, imobilul rămâne în domeniul public al statului, administrat de Direcția Județeană de Sport și Tineret, care are personal angajat pentru
desfășurarea în bune condiții a activităților.
EN 107 EN
Centrele își vor păstra destinația și beneficiarii (copii, tineri), cu prioritate cei din grupuri sociale defavorizate, activitățile desfășurate fiind de interes
comunitar general.
Tipurile de acțiuni prevăzute în cadrul acestui obiectiv vizează:
Actiunea 5.5 Dezvoltarea taberelor școlare / centrelor de agrement pentru copii și tineri
 Modernizarea, reabilitarea și dotarea taberelor școlare/centre de agrement
Sunt avute în vedere intervenții privind spațiile de cazare, spații de luat masa, spații pentru activități educaționale non-formale și de agrement/recreere
terenuri de sport, alte spații pentru activități sportive, săli de conferință/evenimente etc.), amenajări/dotări interioare și exterioare, facilități de acces pentru
persoane cu dizabilități, facilități pentru persoane cu deficiențe de văz și auz (tăblițe de orientare cu scris Braille, sistem de difuzoare și afișaj).
Criteriile de prioritizare vor ține cont și de acele intervenții care vor promova construcțiile durabile, ecologice, utilizarea panourilor solare etc.
Se va avea în vedere un apel distinct, necompetitiv de proiecte pentru Centrul de agrement ”2 Mai” din Comuna Limanu, județul Constanța pentru care
documentația tehnică este pregătită prin POAT 2014-2020 și un apel de proiecte competitiv, unde solicitanții vor fi UAT-uri din zona ITI DD.
Intervențiile sunt complementare cu acțiunile din: POEO din Prioritatea 3 - Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării
grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, intervenții pentru învățământul terțiar (măsuri de prevenire și combatere a abandonului
universitar pentru grupurile dezavantajate/ subreprezentate de studenți sustinerea unor activități specifice în cadrul centrelor de consiliere și orientare în
carieră (sesiuni, tabere, training-uri, workshop-uri, etc), POIDS din Prioritatea 2: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității – zona rurală,
unde GAL-urile rurale vor pune în aplicare o parte a măsurii care permite copiilor săraci să meargă la tabere de creație sau sport (numai copiii din zonele
rurale) și prin Operațiunea 5.2: intervenții integrate destinate copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială din zone urbane izolate sau
defavorizate care să asigure accesul acestora la activități sportive, recreative sau culturale, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Turistice a Ministerului
Tineretului și Sportului 2020-2025 care au ca scop creșterea calității infrastructurii și a serviciilor oferite în centrele de agrement/baze turistice (tabere).
EN 108 EN
- copii, elevi, tineri, din grupuri sociale defavorizate;
- autorități și instituții publice locale/centrale.
Se va acorda o atenție specială adaptării infrastructurii educaționale și de recreere pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități prin: asigurarea de
rampe de acces, marcarea traseelor de acces, adaptarea spațiului de învățare / recreere / cazare pentru a facilita nu doar accesul dar și funcționalitatea pentru
persoanele cu dizabilități, asigurarea accesului, a circulației orizontale și verticale, a accesului la grupuri sanitare, la sălile de clasă / activitățile de recreere.
Investițiile vor viza teritoriul RDSE,inclusiv teritoriul aferent ITI Delta Dunării, unde acțiunile vor fi implementate în acord cu instrumentul ITI Delta
Dunării, bazat pe Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.
Nu este cazul.
EN 109 EN
Pentru activitățile finanțate prin OS d (vi) nu vor fi utilizate instrumente financiare.
Infrastructurile centrelor de agrement pentru copii și tineri nu sunt generatoare de venituri, eventualele taxe percepute fiind doar pentru asigurarea hranei
copiilor și tinerilor, prin urmare nu se pot utiliza instrumente financiare, neexistând profituri pentru rambursarea acestora. Finanțarea prin granturi a acestor
investiții, beneficiul suportului UE este transmis copiilor și tinerilor din regiune care vor beneficia de o calitate crescută a activităților educative și de
agrement.
5 RSO4.6 ERDF Less RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies persons 0.00 442.00
developed for integrated territorial development
5 RSO4.6 ERDF Less RCO75 Strategies for integrated territorial development supported contributions to strategies 0.00 1.00
developed
5 RSO4.6 ERDF Less 8S13 Numărul centrelor de agrement pentru copii și tineri (tabere centre de agrement pentru copii și 0.00 3.00
developed școlare) care beneficiază de sprijin tineri (tabere) (nr.)

5 RSO4.6 ERDF Less 8S14 Număr anual utilizatori ai centrelor de Utilizatori/an 2,097.00 2021-2029 2,600.00 MYSMIS
developed agrement (tabere școlare) (nr.) proiecte
EN 110 EN
5 RSO4.6 ERDF Less developed 127. Other social infrastructure contributing to social inclusion in the community 4,750,000.00
5 RSO4.6 Total 4,750,000.00

5 RSO4.6 Total 4,750,000.00

5 RSO4.6 Total 4,750,000.00

5 RSO4.6 Total 4,750,000.00
EN 111 EN
EN 112 EN
2.1.1. Priority: 6. O regiune atractivă
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental development, culture, natural heritage,
sustainable tourism, and security in urban areas (ERDF)
Actiunea 6.1 - Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservareapatrimoniului și dezvoltareaturismului
Abordarea dezvoltarii urbane integrate prin PR SE prevede un sprijin complementar si sinergic prin intermediul investitiilor disponibile in cadrul mai multor
prioritati si obiective specifice (P 2 – Actiunea 2.4, P 3 – Actiunea 3.1 si P 6 – Actiunea 6.1) si va avea in vedere principiile dezvoltarii urbane durabile,
integrarea sectoriala, spatiala si teritoriala, guvernanta multi-nivel si abordarea parteneriala, fiind implementată în baza SIDU.
RDSE cuprinde 34 UAT urbane (11 municipii si 23 orase), majoritatea localizate in judetul CT. In prezent, toate cele 11 municipii si 6 orase au realizat
strategii integrate de dezvoltare urbana (SIDU). Constanta are elaborat SIDU la nivelul intregului teritoriu metropolitan: municipiului resedinta de judet
(Constanta), 5 orase (Navodari, Ovidiu, Murfatlar, Eforie, Techirghiol) si 10 comune, constituite in A.D.I. Zona Metropolitana Constanta.
Acțiunea are in vedere interventii referitoare la: turism, patrimoniu cultural si regenerare urbana, contribuind la ob.11 al SNDD, ORAȘE ȘI
COMUNITĂȚI DURABILE- privind protecția și salvgardarea patrimoniului cultural și natural din mediul urban.
Provocarile cu care se confrunta centrele urbane – economice, sociale, demografice si de mediu – sunt interconectate si se manifesta diferit de la o categorie
de orase la alta, precum si de la un oras la altul. Dezvoltarea urbana durabila poate fi atinsa numai in masura promovarii unei abordari strategice integrate
care sa combine masuri privind renovarea fizica a zonelor urbane, cu cele privind protectiva mediului, dezvolatare și mobilitate verde, valorificarea
potențilului turistic și a patrimoniului, într-o abordare participativa cu implicarea tuturor actorilor relevanti de la nivel local.
Potențialul turistic din zona urbană a litoralului Marii Negre este important, una din provocarile actuale fiind reabilitarea infrastructurii publice din statiunile
EN 113 EN
turistice
Contribuția turismului la PIB-ul regional este cca. 19,3% (peste media națională de 18,42%), se situează încă mult sub potențialul existent.
In ciuda investitiilor realizate in perioadele anterioare de programare, infrastructura publica de turism este in continuare precara.
Investitiile in infrastructura publica de turism, concentrate in statiunile turistice de pe litoral (6 localitati -statiuni turistice si balneare), abordate in mod
strategic si integrat, vor constiuti baza pentru activitati economice viitoare, sprijinindu-se astfel crearea de locuri de munca, cu impact direct asuptra reducerii
saraciei, dezvoltarii oraselor si cresterii atractivitatii acestora.
Dezvoltarea strategică și pe termen lung a turismului în DD este posibilă dacă zona este administrată ca o destinație turistică integrată, cu o identitate
distinctă, un portofoliu bogat de produse și servicii și un marketing specific. Turismul oferă oportunități pentru localnici. Investițiile nu trebuie să fie
direcționate numai spre infrastructura critică și îmbunătățirea serviciilor, dar și spre oamenii care găzduiesc, ghidează și îi conduc pe vizitatori pe căile
navigabile din DD. Infrastructura turistică si serviviile aferente îmbunătățesc calitatea mediului înconjurător; permit dezvoltarea pachetelor de oferte pt
turisti și consolidează pe cele existente, sunt instrumente esențiale pentru gestionarea fluxului de turiști și promovarea unui comportament adecvat în mediile
sensibile, limitând efectele negative asupra mediului
10% din totalul monumentelor la nivel national se regasesc in RDSE: 963 monumente (236 clasa A, 727 clasa B) -zona urbana (cf Listamonumentelor
Istorice din Romania)
Starea monumentelor este precara, atractivitatea siturilor de patrimoniu cultural sau a activitatilor legate de acestea este scazuta din prisma vizitatorilor. O
buna parte dintre acestea necesita conservare, protejare sau investitii pentru dezvoltarea si valorificarea lor prin includerea in circuite turistice.
Investitiile in patrimoniul cultural din zona urbana, precum si in infrastructuri culturale, abordate integrat, prin interventii punctuale si strategice si luand
in considerare aspectele de mediu, economice si sociale, vor conduce la regenerarea urbana si cresterea atractivitatii, contribuind la dezvoltarea sustenabila
socio-economica durabila a centrelor urbane,
„Toate asezarile urbane necesita investitii care sa le creasca atractivitatea, astfel incat sa isi poata mentine populatia si sa poata juca rolul de polarizare a
teritoriului invecinat” prin imbunatatirea functiilor rezidentiale si dezvoltarea spatiilor publice urbane de calitate ( SDTRS).
PR SE are în vedere prioritizarea intervențiilor pentru regenerarea urbană prin criterii care să asigure sinergia cu cele pentru dezvoltarea spațiilor verzi,
asigurarea mobilității și integrarea zonelor cu valoare turistică/de patrimoniu cultural.
Beneficiarii publici au fost susținuți in pregatirea proiectelor prin POAT 2014-2020 (cf. OUG 88/2020). Pentru aceste proiecte se vor deschide apeluri de
proiecte dedicate.
Tipurile de interventii:
EN 114 EN
 imbunatatirea infrastructurii de turism, in special in zonele cu potential turistic valoros; pot fi finantate proiecte inovative de diversificare a
serviciilor si activitatilor oferite turistilor cu scopul cresterii accesibilitatii obiectivelor turistice
 dezvoltarea si punerea in valoare a statiunilor turistice urbane, balneare si balneoclimaterice prin dezvoltarea infrastructurii turistice specifice,
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de utilitate publica aferenta
 conservarea, protectia, restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si istoric, dezvoltarea serviciilor aferente (ex. restaurarea,
consolidarea, etc și dotarea monumentelor istorice și a patrimoniului cultural; construire/ modernizare / reabilitare / extindere / dotare clădiri cu funcții
culturale etc)
 regenerarea urbana si securitatea spatiilor publice - activitati de reabilitare integrata a spațiilor publice urbane (inclusiv infr tehnico-edilitara
aferenta) in zone precum: spatii din interiorul amsamblurilor de locuinte, zone de faleza, maluri, zone istorice, zone si cartiere rezidentiale localizate
inclusiv in afara zonelor centrale, locuri de joaca pentru copii, scuaruri, piete, alei pietonale, zone pietonale și semi-pietonale în afara zonelor centrale,
piste de biciclete, mobilier urban, digitalizare smart, etc.
Proiectele de regenerare urbana vor fi identificate si definite la nivelul SIDU prin analiza detaliata a nevoilor, maparea zonei (incl. detalierea serviciilor
publice si infrastructurii existente) si descrierea consultarii publice si implicarea comunitatiilor locale pe parcursul procedurii de
identificare/elaborare/implementare a proiectelor. In mod integrat prin proiectele de regenerare urbana, se va finanta si infrastructura de spatii verzi
Interventiile care vizeaza infrastructura turistica vor urmări sustenabilitatea de mediu prin design, integrând de la început aceste considerente
Se pot finanta - max 10% din cheltuielile eligibile - reabilitarea strazilor care asigura accesul la obiectivul turistic (activitati conexe investitiei de baza)
În cadrul SIDU, intervențiile vor ține cont de inițiativa New European Bauhaus pentru a crea locuri de locuit accesibile, durabile și de calitate prin
colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale.
·susținerea capacității administrative a AM-ului, beneficiarilor și autorităților publice locale, în etapa de programare și implementare a proiectelor/strategiilor
Lectii invatate:
- POR 2014-2020 - proiectele dedicate infrastructurii turistice și restaurarea obiectivelor de patrimoniu, au reprezentat un interes ridicat pentru beneficitari,
dar investițiile au fost fragmentate. Restaurarea punctuală fără impact turistic nu a adus valoare adăugată
- Concentrarea fondurilor în regiunile cu potențial turistic dovedit produce efecte sinergice semnificative
- Impactul local a fost mai bun la interventiile integrate intre obiective turistice cu valoare istorică si obiective cu specific regional/național/european.
- Intervențiile specifice cladirilor de patrimoniu au o probabilitate foarte ridicată de apariție a unor situații neprevăzute (procent mai ridicat de cheltuieli
EN 115 EN
neprevăzute)
Acțiunea 6.1 a fost evaluată ca fiind compatibilă cu principiul DNSH în baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH
Complementaritatea cu:
-POIDS - activități pentru valorificarea si promovarea patrimoniului cultural local prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
-POCIDIF - digitalizarea în cultură (echipamente și infrastructură, baze de date, soft, platforme digitale, etc)
-PAP – investiții în turismul și patrimoniul cultural al acestora (prin strategiile de dezvoltare a zonelor pescărești)
-PNS 2021-2027 - intervenții aferente patrimoniului prevăzute în SDL elaborate de GAL, prin instrumentul LEADER. Teritoriul eligibil LEADER: UAT –
Comune și UAT orașe max 20.000 loc.
PNRR - C11 -Turism si cultura – dubla finantare evitată prin verificarea proiectelor depuse spre finantare din PR SE in raport cu cele finantate prin PNRR
rezultatele investițiilor realizate în cadrul acțiunii, în principal:
- locuitorii din zona urbana a Regiunii Sud-Est deserviti de infrastructura îmbunătățită;
- autorități și instiții publice locale/centrale;
- antreprenori, proprietari privați ai clădirilor de patrimoniu/aflate în zone construite protejate;
- turisti/vizitatori
EN 116 EN
Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
Intervențiile vor include măsuri de adaptare a infrastructurii publice vizată la nevoile persoanelor cu dizabilități, după caz, prin: asigurarea de rampe de acces
și asigurarea de măsuri obligatorii de accesibilizare a pentru persoane cu dizabilități și pentru nevoile individuale ale persoanelor cu handicap: de exemplu
marcaje tactil-vizuale și utilizarea de culori contrastante pe trasee de acces, adaptări în spațiul construit prin intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri
sanitare, alte tipuri de adaptări.
După caz, prin proiecte pot fi prevăzute și măsuri de compensare, respectând principiul adaptării rezonabile pentru accesul la cote unde statutul de monument
istoric nu permite măsuri de accesibilizare, prin tururi virtuale și panouri informative. Pentru persoanele cu deficiență / capacitate redusă de vedere pot fi
prevăzute panouri Braille și signalistică audio.
Acțiunea vizează zonele urbane și teritoriul ITI DD.
Dezvoltarea urbana integrata - PRSE prevede sprijin complementar si sinergic prin intermediul investitiilor disponibile in cadrul mai multor prioritati si OS
(os b(vii), os b(viii) și os e(i)) si va avea in vedere principiile dezvoltarii urbane durabile, integrarea sectoriala, spatiala si teritoriala, guvernanta multi-nivel si
abordarea parteneriala.
Pentru intervenții în cadrul OS e(i) se aplică instrumente teritoriale în baza SIDU/SID elaborate cf art 28 și art 29 din Reg(UE) 2021/1060 si a SIDDD
actualizata (pentru ITI DD)
Prima etapa – AM asigura evaluarea si verificarea strategiilor (pe baza criteriilor de selectie a calitatii) din puctul de vedere al: -art. 29 al RDC, inclusiv
abordarea integrata a SIDU; -existenta elemente necesare (transparența, coerența cu programul și obiectivele acestuia) aplicate corespunzător si -operațiunile
selectate prezintă relationare între valoarea sprijinului, activitățile întreprinse și atingerea obiectivelor (grile de punctaj cf. a art. 73(2)(c) RDC).
Etapa a doua - indiferent de tipul de alocare a fondurilor, AM verifica si selecteaza proiectele integrate in conformitate cu prevederile RDC. Caracterul
EN 117 EN
integrat al proiectelor va fi demonstrat la nivelul fiecarui proiect in parte, prin corelare cu nevoile locale identificate in SIDU sub forma unui set de masuri
integrate care iau in considerare aspectele referitoare la mediu, social, economic si infrastructura, complementare cu alte măsuri implementate cadrul
strategiei.
Mecanismul de guvernanță asigurat la nivelul SIDU/SID prin structură parteneriala locala cu atributii de proritizare a proiectelor si monitorizare a
implementarii strategiei. Infiintarea structurii parteneriale asigurata de Consiliul local/A.D.I; partnerii din societatea civila selectati in urma unui proces
transparent de selectie
Mecanismul de alocare financiara (cf. OUG 156/2020) - Abordarea integrată a dezvoltării urbane adresează distinct municipiile reședință de județ si
municipiile - alocari predefinite și orașele – apel de selectie primul venit, primul servit, cu prag minim de calitate pe o anvelopa financiara dedicata
ITI DD - Mecanismul de guvernanța asigurat de ADIDD
Alocarea financiară pentru os (i) se va cuantifica la earmarking-ul de dezvoltare urbană integrată.
La acest moment, există un interes accentuat la nivelul CE privind necesitatea de a implementa intervenţii axate pe stimularea regenerării urbane, a
patrimoniului cultural şi a industriei turistice, grav afectate de pandemie. Conceptul „un nou Bauhaus European” vizeaza regenerarea zonelor urbane și a
luptei împotriva schimbărilor climatice în conformitate cu Green deal.
Pentru intarirea capacității administrative în domeniul dezvoltarii urbane integrate, beneficiarii pot participa la proiecte Interreg 2021-2027 și coopera în
subiectele de relevanță comună, cu regiuni precum regiunea Veneto - Italia, Noua Aquitania - Franta, Sicilia - Italia, Macedonia de Vest - Grecia, Regiunea
Abruzzo – Italia, Regiunea Boemia Centrala – Praga/Cehia).
Intervențiile PRSE sunt sinergice cu intervenţiile susţinute prin intermediul altor programe cu impact transfrontalier şi transnaţional (e.g. programul
transfrontalier România-Bulgaria, Program Interreg NEXT România – Ucraina 2021-2027, programul transnaţional Dunărea).
În vederea transformării regiunii Dunării într-o regiune competitivă, dinamică și prosperă, oferind un nivel ridicat de trai pentru comunitățile locale, PRSE
contribuie la obiectivele Ariei Prioritare 3 SUERD - Cultură, Tursim, Oameni pentru Oameni, coordonată de România alături de Bulgaria.
AM PR SE va fi parte a rețelei de autorități stabilită ca un instrument permanent pentru coordonarea/monitorizarea/implementarea acțiunilor macroregionale
și proiectelor incluse în programele operaționale, conform Documentului orientativ pentru integrarea strategiei UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) în
programele UE.
EN 118 EN
Intervențiile PRSE sunt sinergice cu Programul Europa Creativă, în ceea ce privește atât patrimoniul construit, precum și patrimoniul mobil aflat în muzee,
precum și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), Aria Prioritară 3. Turism și cultură, Acțiunea 1: Promovarea turismului durabil în regiunea
Dunării și valorificarea proiectelor EUSDR din domeniile culturii, naturii și turismului, Acțiunea 2. Susținerea și promovarea turismului cultural în regiunea
Dunării, Acțiunea 6. Promovarea patrimoniului cultural în regiunea Dunării.
Au fost luate în considerare toate formele de finanțare/instrumente financiare, iar rezultatul evaluării este că ar fi necesare granturi din următoarele motive:
situația economică generală este caracterizată de incertitudine, provocată de pandemia de sars cov2, de situația geopolitică din vecinătatea Regiunii Sud-Est,
precum și de faptul că UATurile au un potențial financiar limitat. În plus, intervențiile se adresează autorităților publice din regiune care vor dezvolta proiecte
negeneratoare de venituri, beneficiarii finali fiind cetățenii care vor beneficia de infrastructura sprijinită, în mod gratuit.
6 RSO5.1 ERDF Less developed RCO36 Green infrastructure supported for other purposes than adaptation to hectares 0.00 10.00
climate change
6 RSO5.1 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for persons 13,000.00 1,300,000.00
strategies
6 RSO5.1 ERDF Less developed RCO76 Integrated projects for territorial development projects 0.00 20.00
6 RSO5.1 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism 0.00 15.00
sites
6 RSO5.1 ERDF Less developed RCO114 Open space created or rehabilitated in urban areas square metres 41,764.00 167,058.00
EN 119 EN
6 RSO5.1 ERDF Less RCR77 Visitors of cultural and tourism sites visitors/year 60,000.00 2021-2029 66,000.00 Valori
developed supported istorice
6 RSO5.1 ERDF Less 8S15 Populația care are acces la spațiile create Număr 0.00 2021-2027 65,521.00 Valori
developed sau reabilitate în zonele urbane istorice

6 RSO5.1 ERDF Less developed 079. Nature and biodiversity protection, natural heritage and resources, green and blue infrastructure 5,000,000.00
6 RSO5.1 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 25,564,912.00
6 RSO5.1 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 24,850,000.00
6 RSO5.1 ERDF Less developed 168. Physical regeneration and security of public spaces 44,730,000.00
6 RSO5.1 Total 100,444,912.00

6 RSO5.1 Total 100,444,912.00
EN 120 EN
6 RSO5.1 Total 100,444,912.00

6 RSO5.1 Total 100,444,912.00
EN 121 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental local development, culture, natural heritage,
sustainable tourism and security, in areas other than urban areas (ERDF)
Actiunea 6.2 – Valorificarea potentialului turistic și conservareapatrimoniului în zone non-urbane
RDSE beneficiază de un complex de factori turistici morfologici, climatici, hidrografici și biogeografici cu valoare atractivă deosebită, profilul acestora fiind
similar cu cel al zonelor urbane. Problemele cu care se confruntă sectorul turismului, dar și obiectivele de patrimoniu cultural și material din mediul urban se
regăsesc în egală măsură și în mediul rural. Lipsa de conectivitate constituie o piedică suplimentară, mai pronunțată decât în cazul obiectivelor din mediul
urban.Stregiile de dezvoltare județene identifica turismul si patrimoniul cultural si natural ca fiind domenii cu potential semnificativ pentru dezvoltare locală,
transformatoare pentru regenerarea comunităților și reducerea disparităților, mai ales în zonele non-urbane.
Punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural contribuie la cresterea coeziunii teritoriale si poate intari identitatea locala, fiind si sursa importanta
pentru dezvoltarea unor evenimente culturale. Actiunile educative si culturale, care sa promoveze patrimoniul antropic si natural sunt limitate la nivel
regional. Prin interventii punctuale si strategice, cu rolul de a garanta folosirea responsabila si eficienta in utilizare a obiectivelor reabilitate, patrimoniul
poate sa produca mecanisme de dezvoltare locala din zona publica si privata.
SIDDDD subliniază potențialul semnificativ al teritoriului pentru dezvoltarea unui turism durabil, de calitate, bazat pe natură și cultură și necesitatea
integrării acestuia în economia locală. În acest sens este identificată nevoia de infrastructuri turistice și trasee adecvate care să permită accesul la siturile
naturale și să faciliteze explorarea acestora și cunoașterea culturii locale, precum și activițăți independente precum observarea păsărilor (birdwatching),
drumețiile, ciclismul, călăria, sporturile nautice etc. Turismul poate susţine dezvoltarea durabilă a zonelor protejate în care din ce in ce mai mulţi turişti vin să
caute, să înţeleagă şi să se bucure de mediul natural. Turismul poate şi trebuie să sprijine protecţia resurselor naturale, iar populaţia locală şi factorii decidenţi
au realizat, in timp, valoarea acestui patrimoniu şi doresc să îl conserve.
Dezvoltarea turismului într-o destinație precum DD trebuie să fie ghidată de o viziune comună a părților interesate (publici, privați) și să aibă in vedere, in
primul rând, realizarea unor investiții de infrastructură publică adecvată, care vor aduce beneficii atât pentru turiști și vizitatori cât și pentru dezvoltarea pe
plan local a comunităților. O infrastructură publică dezvoltată este esențială pentru accesibilitate si pentru diversificarea și îmbunătățirea experienței
vizitatorilor, generând o gestionare mai bună a fluxului de vizitatori în zonele naturale sensibile. În plus, infrastructura pentru vizitatori este fundamentală
pentru accesul într-o zonă sensibilă ecologic. Orice dezvoltare a turismului va trebui sprijinită de infrastructură, la fel ca și inițiativele în domeniul pescuitului
EN 122 EN
și agriculturii.
Având în vedere caracteristicile regiunii, activitățile nautice, inclusiv transportul public naval, sunt o parte foarte importantă din accesibilizarea sustenabila a
DD.
În prezent, transportul nautic este limitat la vehiculele de apă motorizate (folosite atât pentru transport, cât și pentru tururi ghidate în Deltă). Construirea de
docuri și alte tipuri de infrastructură ușoară pentru bărci și activități nautice va incuraja si prioritiza transportul si activitățile de apă nemotorizate pentru
turiști, cum ar fi deplasarea în bărci cu vâsle, pe canoe, caiace etc. Vehiculele de apă nemotorizate sunt la fel de importante pentru portofoliul turismului DD
ca și expedițiile terestre non-invazive.
Investitiile realizate în perioadele anterioare de programare au fost sporadice și abordate prea puțin integrat cu oportunitățile locale (patrimoniu natural și
cultural, tradiții culturale, religioase, folclorice, gastronomice, etc.). De aceea impactul economic și social a fost nesemnificativ.
Valorificarea durabila a mediului rural prin turism necesita investitii in resursele care vor transmite experiente autentice, atractive si competitive in raport cu
destinatiile rurale cunoscute la nivel european. Potentialul cultural variat reprezentat de situri arheologice, case memoriale, muzee, biserici, manastiri etc ar
putea fi introduse intr-un circuit turistic, cu impact asupra dezvoltarii locale avand potential de a deveni noi atractii sau destinatii turistice de nisa (nautic,
viniviticol, ecumenic, nautic etc).
Promovarea resurselor și beneficiilor pentru sănătate pe plan național și internațional oferite de statiunile balneare, climatice si balneoclimatice aflate în zona
non-urbană, poate contribui suplimentar la creșterea atractivității acestora.
Conform Listei monumentelor Istorice din Romania, 10% din totalul monumentelor la nivel national se regasesc in RDSE, în zona rurală fiind 1.324
monumente (322 clasa A, 1.002 clasa B).
Principalele lectii invatate la nivelul interventiilor dedicate valorificarii resurselor turistice si ale patrimoniului reflectă:
- interesul ridicat pentru APL, dar fără a exista o abordare coerentă și integrată - restaurarea punctuală a unor monumente fără impact turistic nu a adus
valoare adăugată.
- concentrarea fondurilor în zone cu potențial turistic deja dovedit (tradițional) produce efecte sinergice semnificative.
- impactul local a fost mai bun în cadrul interventiilor care au putut integra obiective turistice cu valoare istorică, cu existența unor obiective cu specific
regional și rare la nivel național și chiar european.
EN 123 EN
Implementarea interventiilor in zonele non-urbane, se bazează pe abordarea integrata trebuie demonstrata prin strategiile integrate de dezvoltare județene,
elaborate de autoritatile publice, cu implicarea tuturor actorilor relevanti la nivel local, cu respectarea conditiilor si prevederilor art 28 și art 29 din
Regulamentul (UE) 2021/1060. Se va acorda prioritate zonelordefavorizate care dispun de potential turistic si care, prin investitiile propuse, vor putea reduce
disparitățile de dezvoltarea prin crearea de locuri de munca si reducerea saraciei.
Tipurile de interventii previzionate in cadrul acestei actiuni, in zonele non- urbane, se refera la:
 imbunatatirea infrastructurii de turism, in special in zonele non-urbane care dispun de un potential turistic valoros, inclusiv proiecte inovative, de
diversificare a serviciilor si activitatilor oferite turistilor, in scopul cresterii accesibilitatii obiectivelor turistice.
 dezvoltare si punere in valoare a statiunilor turistice, balneare si balneoclimaterice din zonele non-urbane, prin dezvoltarea infrastructurii turistice
specifice, precum si dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de utilitate publica aferenta.
Interventiile care vizeaza infrastructura turistica vor urmări sustenabilitate ecologică / de mediu prin design, integrând de la început considerentele legate de
mediu. Proiectele vor fi încurajate să identifice și să ia în considerare eventualele provocări și să aleagă opțiunile de implementare care contribuie la
regenerarea mediului și la neutralitatea climatică, precum și managementul durabil al resurselor și la refacerea și protejarea ecosistemelor.
 conservarea, protectia, restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, natural si istoric si dezvoltarea serviciilor aferente (ex.
restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea, extinderea și dotarea monumentelor istorice și a patrimoniului cultural; modernizarea / reabilitarea /
extinderea / dotarea clădirilor cu funcții culturale, biblioteci, muzee, teatre); se are in vedere promovarea initiativelor pentru conservarea/integrarea in
specificul local, revizalizarea si promovarea activelor turistice traditionale.
 susținerea capacității administrative a AM-ului, a beneficiarilor și autorităților publice locale, în etapa de programare și implementare a
proiectelor/strategiilor
Acțiunea contribuie la ob.11 al SNDD, ORAȘE ȘI COMUNITĂȚI DURABILE privind protecția și salvgardarea patrimoniului cultural și natural din mediul
rural.
EN 124 EN
Complementaritatea cu:
POIDS - activități pentru valorificarea si promovarea patrimoniului cultural local prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
POCIDIF - digitalizarea în cultură (echipamente și infrastructură, baze de date, soft, platforme digitale, etc)
PAP – investiții în turismul și patrimoniul cultural al acestora (prin strategiile de dezvoltare a zonelor pescărești)
PNS 2021-2027 - intervenții aferente patrimoniului prevăzute în SDL elaborate de GAL, prin instrumentul LEADER. Teritoriul eligibil LEADER: UAT –
Comune și UAT orașe max 20.000 loc.
PNRR - C11 -Turism si cultura – dubla finantare evitată prin verificarea proiectelor depuse spre finantare din PR SE in raport cu cele finantate prin PNRR
- locuitorii din zona non-urbana a Regiunii Sud-Est deserviti de infrastructura îmbunătățită;
- autorități și instituții publice locale/centrale;
- ONG-uri, antreprenori, etc. care vor fi implicate sau vor folosi / beneficia de rezultatele investițiilor;
- turisti/vizitatori
EN 125 EN
Pe de altă parte, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.
Intervențiile vor include măsuri de adaptare a infrastructurii publice vizată la nevoile persoanelor cu dizabilități, după caz, prin: asigurarea de rampe de acces
și asigurarea de măsuri obligatorii de accesibilizare a pentru persoane cu dizabilități și pentru nevoile individuale ale persoanelor cu handicap: de exemplu
marcaje tactil-vizuale și utilizarea de culori contrastante pe trasee de acces, adaptări în spațiul construit prin intrări, circulații orizontale și verticale, grupuri
sanitare, alte tipuri de adaptări.
După caz, prin proiecte pot fi prevăzute și măsuri de compensare, respectând principiul adaptării rezonabile pentru accesul la cote unde statutul de monument
istoric nu permite măsuri de accesibilizare, prin tururi virtuale șipanouri informative. Pentru persoanele cu deficiență / capacitate redusă de vedere pot fi
prevăzute panouri Braille și signalistică audio.
Acțiunea vizează zonele non-urbane, inclusiv teritoriul ITI Delta Dunarii
Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestei acțiuni se aplică instrumente teritoriale, în baza strategiilor teritoriale care respecta prevederile, art 28 și art 29
din Regulamentul (UE) 2021/1060, respectiv:
·Dezvoltarea integrată a turismului si patrimoniul cultural în zone non-urbane - Implementarea investițiilor în zonele non-urbane în baza strategiilor
judetene care includ capitole dedicate dezvoltării turismului și patrimoniului cultural și antropic /SDL și justificări în ceea ce privește oportunitatea și rolul
investițiilor în ansamblul dezvoltării.
AM in prima etapa asigura evaluarea si verificarea strategiilor (criteriil de selectie a calitatii) din puctul de vedere al respectarii art. 29 al RDC, inclusiv in
ceea ce priveste abordarea integrata a strategiilor, anterior depunerii proiectelor spre finantare de catre posibilii beneficiari. AM se asigua ca toate elementele
necesare (transparența, coerența cu programul și obiectivele acestuia) sunt aplicate în mod corespunzător, si ca operațiunile selectate prezintă cea mai bună
relație între valoarea sprijinului, activitățile întreprinse și atingerea obiectivelor (grila de punctaj, cf.art. 73(2)(c) RDC).
In cea de-a doua etapa, indiferent de tipul de alocare a fondurilor, AM are rolul de verificare si selectare a proiectelor integrate in conformitate cu prevederile
RDC.
Mecanismul de guvernanță asigurat printr-o structură parteneriala judeteana,cu atributii de proritizare a proiectelor, si monitorizarea implementarii strategiei.
EN 126 EN
Înființarea structurii parteneriale va fi asigurată de Consiliul Județean, iar partenerii din societatea civilă vor fi selectați în urma unui proces transpartent de
selecție.
·ITI Delta Dunării - Implementarea investițiilor se va realiza în zona non-urbană de pe teritoriul ITI Delta Dunarii, pe baza Strategiei Integrate de Dezvoltare
Durabilă a Deltei Dunării 2030 – Actualizata.
Mecanismul de guvernanța a instrumentului ITI DD va fi asigurată ADIDD.
Investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei priorități, prin apeluri de proiecte care dedicate ITI Delta Dunării, acoperă nevoile de dezvoltare de la
nivelul regional și local al zonei ITI Delta Dunării, cu privire la dezvoltarea durabilă a turismului.
La acest moment, există un interes accentuat la nivelul Comisiei Europene, evident şi la nivelul instrumentelor de finanţare naţională, regională sau
transfrontalieră, privind necesitatea de a implementa intervenţii axate pe stimularea regenerării patrimoniului cultural şi a industriei turistice, grav afectate de
pandemie.
Intervențiile PR SE sunt sinergice, în limita impusă de particularităţile zonei, cu intervenţiile susţinute prin intermediul altor programe cu impact
transfrontalier şi transnaţional (e.g. programul
transfrontalier România-Bulgaria, Program Interreg NEXT România – Ucraina 2021-2027, programul transnaţional Dunărea).
Totodată, este sprijinit obiectivul specific INTERREG EUROPE 2021-2027, „o mai bună guvernanță a cooperării” privind consolidarea capacității
instituționale, legat de implementarea comunicării la nivelul regiunilor de frontieră și intensificarea cooperării dintre cetățeni și instituții pentru dezvoltarea și
coordonarea macroregională și schimbul de bune practici
În vederea transformării regiunii Dunării într-o regiune competitivă, dinamică și prosperă, oferind un nivel ridicat de trai pentru comunitățile locale, PR SE
contribuie la obiectivele Ariei Prioritare 3 SUERD - Cultură, Tursim, Oameni pentru Oameni, coordonată de România alături de Bulgaria. AM PR SE va fi
parte a viitoarei rețele de autorități care va fi stabilită ca un instrument permanent pentru coordonarea/monitorizarea/implementarea acțiunilor macroregionale
și proiectelor incluse în programele operaționale, conform Documentului orientativ pentru integrarea strategiei UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) în
programele UE.
Intervențiile PR SE sunt sinergice cu Programul EuropaCreativă, în ceeace privește atât patrimoniul construit (clădiri ori construcții valoroase prin unicitate,
originalitate ori vechime), precum și patrimoniul mobil aflat în muzee, precum și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), Aria Prioritară 3.
Turism și cultură, Acțiunea 1: Promovarea turismului durabil în regiunea Dunării și valorificarea proiectelor EUSDR din domeniile culturii, naturii și
EN 127 EN
turismului, Acțiunea 2. Susținerea și promovarea turismului cultural în regiunea Dunării, Acțiunea 6. Promovarea patrimoniului cultural în regiunea Dunării.
Sprijinul sub formă de instrumente financiare nu este luat în considerare în cadrul prezentului obiectiv specific pentru că situația economică generală este
caracterizată de incertitudine, provocată de pandemia de sars cov2, de situația geopolitică din vecinătatea Regiunii Sud-Est, precum și de faptul că UATurile
au un potențial financiar limitat. În plus, interventiile se adresează autorităților publice din regiune care vor dezvolta proiecte negeneratoare de venituri,
beneficiarii finali fiind cetățenii care vor beneficia de infrastructura sprijinită.
strategies
6 RSO5.2 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism 0.00 5.00
sites

Specific Category of Measurement Baseline or reference Reference Target Source of
objective region unit value Year (2029) data
6 RSO5.2 ERDF Less developed RCR77 Visitors of cultural and tourism visitors/year 15,000.00 2021-2029 16,500.00 Valori
sites supported istorice
EN 128 EN

6 RSO5.2 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 29,744,912.00
6 RSO5.2 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 20,000,000.00
6 RSO5.2 Total 50,044,912.00

6 RSO5.2 Total 50,044,912.00

6 RSO5.2 ERDF Less developed 20. Other type of territorial tool - Rural areas 30,044,912.00
6 RSO5.2 Total 50,044,912.00

EN 129 EN
6 RSO5.2 Total 50,044,912.00
EN 130 EN
2.2. Technical assistance priorities
2.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: 7. Asistență tehnică
Reference: point (e) of Article 22(3) CPR

2.2.1.1. Intervention from the Funds
The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR
Având ca obiectiv principal sprijinirea autorităților implicate în managementul POR SE 2021- 2027 și a beneficiarilor/partenerilor, intervențiile finanțate prin
Prioritatea 7 Asistență Tehnică vizează următoarele domenii de sprijin:
- asigurarea funcționării sistemului de management și control al POR SE,
- consolidarea capacității administrative a AM POR SE și CM POR SE, ale beneficiarilor și ale partenerilor relevanți,
- asigurarea evaluării programului și elaborarea de studii, analize, strategii pentru o bună implementare a programului, precum și pentru pregătirea următoarei
perioade de programare,
- realizarea activităților de informare și comunicare privind POR SE.
Asistența Tehnică a fost gândită ca fiind flexibilă pe parcursul perioadei de programare, adică ușor de adaptat la schimbările și nevoile apărute în timpul
implementării programului.
Activitățile vor contribui la implementarea eficientă a POR SE, pe de o parte prin specializarea personalului AM POR SE și asigurarea stabilității acestuia și,
pe de altă parte, prin sprijinirea beneficiarilor în a înțelege și respecta cerințele programului, de a pregăti proiecte mature și de a le implementa eficient,
precum și prin susținerea capacității administrative a acestora.
În acest sens, nevoile de consolidare atât a capacității administrative a ADR SE în calitate de AM pentru POR SE 2021-2027, cât și a partenerilor și a
potențialilor beneficiari/ beneficiari sunt identificate în foaia de parcurs pentru creșterea capacității administrative (roadmap).
În elaborarea roadmap s-a ținut cont de lecțiile învățate în perioadele anterioare de programare, inclusiv de concluziile evaluărilor și de factorii identificați în
Anexa D a raportului de țară pentru România. Astfel, au fost identificate acțiunile de sprijin necesare, cum ar fi: simplificarea procedurilor de accesare a
finanțării, elaborarea unor ghiduri mai simple și mai clare, reducerea la minimul necesar a documentelor solicitate, utilizarea opțiunii costurilor simplificate
acolo unde acestea se pot aplica, întărirea funcției de helpdesk, precum și întărirea capacității partenerilor regionali în ce privește implicarea acestora în
procesul de elaborare, implementare și monitorizare a POR SE. Se va pune accentul pe întărirea capacității administrative a beneficiarilor și pe acordarea de
EN 131 EN
sprijin specific permanent, prin funcția de helpdesk.
Prin prioritatea 7 AT sunt prevăzute a fi finanțate următoarele tipuri de activități orientative, enumerarea nefiind exhaustivă:
 sprijinirea AM POR SE pentru implementarea diferitelor etape ale POR SE 2021- 2027 (pregătire, selecție, verificare și monitorizare, evaluare,
control și audit etc.) prin finanțarea costurilor de personal, a cheltuielilor cu deplasarea personalului implicat în managementul POR SE și a
cheltuielilor administrative;
 asigurarea bazei materiale necesare implementării POR SE (echipamente, mobilier, materiale consumabile și obiecte de inventar, alte active
corporale, achiziționarea și dezvoltarea programelor informatice necesare derulării activității specifice implementării POR SE, etc);
 asigurarea de echipamente, software și servicii de asistență pentru facilitarea schimbului electronic de date cu CE;
 sprijinirea pregătirii/implementării/monitorizării POR SE, PDR SE, RIS3 SE, inclusiv pregătirea următoarei perioade de programare;
 asigurarea funcționării ADR SE în calitate de OI pentru POR 2014-2020 (cheltuieli aferente monitorizării durabilității proiectelor și închiderii
programului).
 asigurarea serviciilor necesare sistemului de management și control: servicii de arhivare a documentelor specifice, servicii sisteme informatice și
programe web, reparații/service/întreținere autoturisme și echipamente, etc.
 asigurarea de: servicii de evaluare a programului, servicii de evaluare tehnică și financiară a proiectelor, elaborarea de studii, analize, rapoarte
specifice, servicii de consultanță și expertiză,
 servicii de instruire a personalului din cadrul AM POR și a serviciilor suport;
 organizarea de instruiri/evenimente de formare (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere, etc.) specifice domeniilor finanțate în cadrul POR SE, în
scopul îmbunătățirii cunoștințelor/competențelor beneficiarilor/potențialilor beneficiari;
 sprijinirea organizatorică și logistică a CM POR SE și a altor comitete/grupuri de lucru implicate în cadrul partenerial de implementarea POR SE,
inclusiv structurile de guvernare RIS3;
 sprijinirea implementării activităților de informare și comunicare POR SE;
 acordarea de sprijin pentru potențialii beneficiari și pentru beneficiari, prin structurile de help-desk.
În conformitate cu prevederile capitolului 9 a Acordului de Parteneriat, la nivelul POR SE vor fi asigurate prin Prioritatea 7 AT, instruiri specifice orizontale
privind pregătirea și evaluarea proiectelor, ajutor de stat, instrumente financiare, evaluare și indicatori, achiziții publice, implementarea proiectelor, etc.
pentru potentialii solicitanti de finantare, beneficiari si personalul AM POR. Potentialii solicitanti de finantare vor beneficia de sprijin în toate etapele de
viață ale proiectului prin intermediul help-desk, precum și prin diseminarea informațiilor și derularea activităților de informare și publicitate privind POR,
prevăzute în Planul de comunicare AM POR SE. Acest sprijin acordat beneficiarilor/personalului AM PORSE prin Prioritatea 7 AT este completat prin
masurile de capacitate administrativă asociate intervențiilor din cadrul unora dintre obiectivele specifice selectate, masuri care vor viza instruirea în domeniile
respective (eficiență energetică, mobilitate, regenerare urbană, abordare integrată a dezvoltării), înclusiv prin încurajarea shimbului de bune practici.
O atenție deosebită va fi acordată instruirii personalului AM POR și a personalului din instituțiile beneficiare, cu privire la prevenirea și gestionarea
neregulilor și fraudelor, precum și la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.
EN 132 EN
În vederea simplificării implementării fondurilor prin eliminarea documentației excesive, se are în vedere utilizarea la nivelul AT POR SE a opțiunii de
costuri simplificate conform prevederilor art. 54 (b) din CRP, respectiv utilizarea unei rate forfetare în ceea ce privește cheltuielile administrative ale AM
POR SE, respectiv costuri indirecte în procent de 15% din cheltuielile eligibile directe cu salariile personalului.
Complementaritatea AT POR Sud Est 2021-2027 cu POAT 2021-2027: prin axa de AT a POR Sud Est 2021-2027 se acordă sprijin pentru activități specifice
POR Sud Est: analize/studii/strategii/ rapoarte/ documente metodologice/ghiduri/ sondaje/ alte livrabile referitoare la POR, programarea, implementarea,
monitorizarea și evaluarea POR, promovovarea oportunităților de finanțare prin POR, instruirea specifică pentru beneficiarii POR Sud Est pe teme proprii
acestui program, în timp ce prin POAT 2021-2027 se acordă sprijin general, orizontal, adresat tuturor programelor operaționale aferente perioadei de
programare 2021-2027.
AM POR SE are în vedere posibilitatea utilizării Pactelor de Integritate pentru achizițiile considerante ca fiind semnificative/ strategice.
Măsurile propuse în cadrul Priorității 7 nu au un potențial impact negativ semnificativ asupra mediului prin natura lor.
Principalele grupuri țintă:
- Sistemul de management și control al POR SE, respectiv AM POR SE și personalul suport, CM POR SE etc,
- Instituții parteneriale din Regiunea SE cu rol în implementarea POR SE, inclusiv ADI ITI DD;
- Potențiali solicitanti de finantare și beneficiari ai intervențiilor din POR: autorități publice locale, mediul de afaceri, mediul academic și de cercetare
- Publicul larg.
2.2.1.2. Indicators
Reference: point (e)(ii) of Article 22(3) CPR
Fund Category of region ID Indicator Measurement unit Milestone (2024) Target (2029)
ERDF Less developed 8S16 Personal finanțat de FEDR Număr angajați normă întreagă 140.00 140.00
EN 133 EN
ERDF Less developed 8S17 Studii, analize, rapoarte, strategii elaborate Număr 3.00 10.00
2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention
Reference point (e)(iv) of Article 22(3) CPR

Priority Fund Category of region Code Amount (EUR)
7 ERDF Less developed 179. Information and communication 3,716,283.00
7 ERDF Less developed 180. Preparation, implementation, monitoring and control 48,000,917.00
7 ERDF Less developed 181. Evaluation and studies, data collection 1,094,187.00
7 ERDF Less developed 182. Reinforcement of the capacity of Member State authorities, beneficiaries and relevant partners 535,000.00
7 Total 53,346,387.00

7 ERDF Less developed 03. Gender neutral 53,346,387.00
7 Total 53,346,387.00
EN 134 EN
3. Financing plan
Reference: points (g)(i), (ii) and (iii) of Article 22(3), Article 112(1), (2) and (3), and Articles 14 and 26 CPR
3.1. Transfers and contributions (1)
Reference: Articles 14, 26 and 27 CPR
contribution to InvestEU
Programme amendment related to transfer to instruments under direct or indirect management
transfer between ERDF, ESF+, Cohesion Fund or to another Fund or Funds
(1) Applicable only to programme amendments in accordance with Articles 14 and 26 except complementary transfers to the JTF in accordance with Article
27 CPR. Transfers shall not affect the annual breakdown of financial appropriations at the MFF level for a Member State.
Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year)
Contribution from Contribution to Breakdown by year
Fund Category of region InvestEU window 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
* For each new request for contribution, a programme amendment shall set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.
Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary)
Fund Category of region Sustainable Infrastructure (a) Innovation and Digitisation (b) SME (c) Social Investment and Skills (d) Total (e)=(a)+(b)+(c)+(d)
Total
* Cumulative amounts for all contributions done through programme amendments during the programming period. With each new request for contribution, a programme amendment shall
set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.
EN 135 EN
Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy objectives selected in the programme in accordance with Article
10(1) of the InvestEU Regulation
Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year)
Transfers from Transfers to Breakdown by year
Fund Category of region Instrument 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)

Fund Category of region Total
Total
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the
total amounts transferred for each year by Fund and by category of region.
Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification
Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds* (breakdown by year)
Fund Category of region Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
* Transfer to other programmes. Transfers between ERDF and ESF+ can only be done within the same category of region.
Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds (summary)
ERDF ESF+ CF EMFAF AMIF ISF BMVI Total
EN 136 EN
More developed Transition Less developed More developed Transition Less developed
Total
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during the programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund
and category of region.
Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds - Justification
3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1)
3.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review
Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the programme (breakdown by year)
Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total
* Applicable to ERDF and ESF+ only
Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other programmes (breakdown by year)
Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total
* Applicable to ERDF and ESF+ only
EN 137 EN
3.4. Transfers back (1)
Table 20A: Transfers back (breakdown by year)
InvestEU or other Union instrument Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
(1) Applicable only to programme amendments for resources transferred back from other Union instruments, including elements of AMIF, ISF and BMVI, under direct or indirect management, or from InvestEU.
Table 20B: Transfers back* (summary)
From To
ERDF ESF+
InvestEU / Instrument Cohesion Fund
More developed Transition Developed More developed Transition Developed
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund
and by category of region.
EN 138 EN
3.5. Financial appropriations by year
Reference: point (g)(i) of Article 22(3) CPR and Article 3, 4 and 7 JTF Regulation
Table 10: Financial appropriations by year
2026 2027
Category of
Fund 2021 2022 2023 2024 2025 Total
region Financial appropriation without flexibility Flexibility Financial appropriation without flexibility Flexibility
amount amount amount amount
ERDF* Less developed 0.00 162,954,455.00 172,804,008.00 227,663,405.00 238,282,830.00 106,362,812.00 106,362,811.00 112,165,258.00 112,165,259.00 1,238,760,838.00
Total 0.00 162,954,455.00 172,804,008.00 227,663,405.00 238,282,830.00 106,362,812.00 106,362,811.00 112,165,258.00 112,165,259.00 1,238,760,838.00
ERDF
Total 0.00 162,954,455.00 172,804,008.00 227,663,405.00 238,282,830.00 106,362,812.00 106,362,811.00 112,165,258.00 112,165,259.00 1,238,760,838.00
* Amounts after the complementary transfer to the JTF.
EN 139 EN
3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing
Reference: point (g)(ii) of Article 22(3), Article 22(6) and Article 36 CPR
For programmes under the Investment for jobs and growth goal where technical assistance in accordance with Article 36(4) CPR was chosen in the
Partnership Agreement
Table 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing
Indicative breakdown of national

Breakdown of Union contribution
contribution
Policy / JTF specific objective number or technical Basis for calculation Union Category of Union contribution National contribution Co-financing rate
Priority Fund Total (e)=(a)+(b)
assistance support region* (a)=(g)+(h) (b)=(c)+(d) (f)=(a)/(e)
Less flexibility Flexibility amount
Public (c) Private (d)
amount (g) (h)
1 1 Total ERDF Less developed 308,711,287.00 254,251,960.00 54,459,327.00 54,478,463.00 54,478,463.00 0.00 363,189,750.00 84.9999998623%
TA36(4) 7 Total ERDF Less developed 53,346,387.00 43,935,626.00 9,410,761.00 9,414,069.00 9,414,069.00 0.00 62,760,456.00 84.9999990440%
Total ERDF Less developed 1,238,760,838.00 1,020,232,768.00 218,528,070.00 250,016,103.00 250,016,103.00 0.00 1,488,776,941.00 83.2066110030%
Grand total 1,238,760,838.00 1,020,232,768.00 218,528,070.00 250,016,103.00 250,016,103.00 0.00 1,488,776,941.00 83.2066110030%
* For ERDF: less developed transition, more developed, and where applicable, special allocation for outermost and northenly sparsely populated regions. For ESF+, less developed, transition, more developed and, where applicable, additional allocation for outermost regions. For Cohesion Fund: not applicable. for
technical assistance, application of categories of region depends on selection of a fund.
** Indicate the total JTF resources, including the complementary support transferred from the ERDF and the ESF+. The table shall not include the amounts in accordance to Article 7 JTF Regulation. In case of technical assistance financed from the JTF, the JTF resources should be split into resources related to
Articles 3 and 4 JTF Regulation. For Article 4 JTF Regulation, there is no flexibility amount.
EN 140 EN
4. Enabling conditions
Reference: point (i) of Article 22(3) CPR
Table 12: Enabling conditions
Fulfilment
Enabling of Fulfilment
Fund Specific objective Criteria Reference to relevant documents Justification
condition enabling of criteria
condition
1. Effective Yes Monitoring mechanisms are in Yes HG nr. 901/2015 Funcția de monitorizare este exercitată
monitoring place that cover all public OUG nr. 13/2015 de ANAP în baza art. 2 și art. 3 lit. e)
mechanisms of contracts and their procurement din OUG nr. 13/2015, respectiv art. 3
the public under the Funds in line with HG 634/2015 alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și f) din
procurement Union procurement legislation. OUG nr. 68/2019 HG 634/2015, prin:
market That requirement includes: -prelucrarea periodică a datelor și
http://anap.gov.ro/web/analize-si-
1. Arrangements to ensure rapoarte-statistice/?future=false informațiilor cu privire la toate
compilation of effective and procedurile de achiziții din SEAP
reliable data on public -prelucrarea datelor privind deciziile
procurement procedures above CNSC și ale curților de apel
the Union thresholds in
accordance with reporting -calcularea indicatorilor de performanță
obligations under Articles 83 and relevanți și măsurabili
84 of Directive 2014/24/EU and - pregătirea rapoartelor și declarațiilor,
Articles 99 and 100 of Directive în conformitate cu obligațiile de
2014/25/EU. raportare stabilite în directive și
legislația națională.
Datele și informațiile monitorizate sunt
publicate periodic pe site-ul instituției și
vizează: dimensiunea și caracteristicile
pieței, intensitatea concurenței,
activitatea economică, eficiența
achizițiilor publice, posibile situații de
comportament necorespunzător.
2. Arrangements to ensure the Yes art.232(1) Legea 98/2016 Toți indicatorii pot fi obținuți din SEAP.
data cover at least the following art. 252 (1) Legea nr 99/2016 a) Conform Legii nr. 98/2016 (art. 142,
elements:
145, 146) și Legii nr. 99/2016 (art. 151,
HG nr 394/2016, art. 170, 171, 172
a. Quality and intensity of 155, 156), autoritățile contractante (AC)
competition: names of winning HG nr 395/2016 art. 167, 168, 169 au obligația de a publica un anunț de
bidder, number of initial bidders b) Legea nr 98/2016, art. 221 (6),222^1 atribuire, incluzând cel puțin elementele
EN 141 EN
Fulfilment
condition
and contractual value; solicitate.
Legea nr 99/2016, art. 239, 239^1
b. Information on final price b) Conform legislației achizițiilor, AC
OUG nr 114/2020
after completion and on are obligația de a include în anunțul de
participation of SMEs as direct http://anap.gov.ro/web/wp- atribuire valoarea și celelalte modificări
bidders, where national systems content/uploads/2020/07/ORDONANT ale contractului.
provide such information. A-de-URGENTA-nr.-114-
Au fost implementate următoarele
09.07.2020.pdf
măsuri:
http://anap.gov.ro/web/wp-
-anunț de modificare a contractului,
content/uploads/2021/01/Notificare-
respectând formularul 20
extindere-anunt-de-modificare-
contract_FINAL_19Ian2021_de- -modificarea legislației (OUG nr.
publicat-1.pdf 114/2020) prin introducerea obligației
de a publica toate modificările la
Instrucțiunea nr 1/2021
contract
http://anap.gov.ro/web/wp-
- dezvoltarea SEAP pentru a permite
content/uploads/2021/01/Instructiune-
publicarea modificărilor contractului,
MO-final.pdf
inclusiv o notificare în acest sens
- instrucțiunea nr. 1/2021 privind
modificarea contractului (Monitorul
Oficial nr. 56/2021)
În ceea ce privește participarea IMM-
urilor ca ofertanți direcți, tipul de
entitate este selectat din SEAP: mediu,
mic, mare, aceste informații regăsindu-
se în profilul SEAP, DUAE și declarația
cu participanții la procedură.
3. Arrangements to ensure Yes - ANAP exercită funcția de monitorizare

monitoring and analysis of the conform art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG
data by the competent national nr. 13/2015, respectiv art. 3 alin. (1) lit.
authorities in accordance with d), alin. (3) lit. e) și f) din HG 634/2015.
article 83 (2) of directive
2014/24/EU and article 99 (2) of
directive 2014/25/EU.
4. Arrangements to make the Yes http://anap.gov.ro/web/analize-si- Rezultatele activității de monitorizare

results of the analysis available rapoarte-statistice/?future=false sun publicate și disponibile pe site-ul
EN 142 EN
Fulfilment
condition
to the public in accordance with ANAP.
article 83 (3) of directive
2014/24/EU and article 99 (3)
directive 2014/25/EU.
5. Arrangements to ensure that Yes - Legislația națională conține reglementări

all information pointing to specifice care răspund situațiilor de
suspected bid-rigging situations denaturare a concurenței:
is communicated to the
- Legea nr. 98/2016: art. 167 alin. (1) lit.
competent national bodies in
d), alin. (6) și alin. (7)
accordance with Article 83(2) of
Directive 2014/24/EU and - Legea nr. 99/2016: art. 180 alin. (1) lit.
Article 99(2) of Directive d), alin. (4)
2014/25/EU. și alin. (5)
Consiliul Concurenței, instituție cu
atribuții specifice, transmite puncte de
vedere la solicitarea AC urmare a unei
suspiciuni de denaturare a concurenței.
2. Tools and Yes Managing authorities have the Yes http://www.ajutordestat.ro/?pag=206 AM verifică dacă beneficiarul intră sau
capacity for tools and capacity to verify nu în categoria de întreprindere în
effective compliance with State aid rules: dificultate:
application of
1. For undertakings in difficulty - este verificată existența
State aid rules
and undertakings under a declarației pe propria răspundere a
recovery requirement. beneficiarului,
- este aplicată metodologia
pentru verificarea încadrării în categoria
de întreprindere în dificultate așa cum
aceasta este definită de legislația în
domeniul ajutorului de stat.
Pentru întreprinderile supuse aplicării
unei decizii de recuperare Registrul
ajutoarelor de stat (RegAS) permite
verificarea ex-ante a eligibilității
beneficiarului de a primi ajutor de stat-
de minimis. Aplicația RegAS este
gestionată de Consiliul Concurenței în
EN 143 EN
Fulfilment
condition
colaborare cu Serviciul de
telecomunicații speciale.
2. Through access to expert Yes - Potrivit para. (2), art. 6 din OUG nr.
advice and guidance on State aid 77/2014 Consiliul Concurenței
matters, provided by State aid furnizează la nivel naţional asistență de
experts of local or national specialitate privind aplicarea legislației
bodies. ajutorului de stat furnizorilor și
beneficiarilor de ajutor de stat/de
minimis pentru a asigura îndeplinirea
obligațiilor RO în acest domeniu în
calitatea sa de stat membru al UE,
inclusive în ceea ce privește elaborarea
de acte normative sau administrative
prin care se instituie măsuri de natura
ajutorului. În același timp AM au acces
prin Consiliul Concurenței la platforma
wiki.
3. Effective Yes Effective mechanisms are in Yes Ghidul pentru aplicarea Cartei MIPE a elaborat Ghidul pentru aplicarea
application and place to ensure compliance with Drepturilor Fundamentale a Uniunii Cartei Drepturilor Fundamentale a
implementation of the Charter of Fundamental Europene în implementarea fondurilor Uniunii Europene în implementarea
the Charter of Rights of the European Union europene structurale și de investiții. fondurilor europene structurale și de
Fundamental ('the Charter') which include: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de- investiții.
Rights 1. Arrangements to ensure programare/perioada-2021-2027/ Demersurile pentru a asigura
compliance of the programmes conformitatea programelor sprijinite de
supported by the Funds and their fonduri și implementarea cu respectarea
implementation with the relevant dispozițiilor Cartei sunt incluse în Ghid
provisions of the Charter. in cadrul capitolului VI Obligations of
managing authorities and other
institutions involved in managing
European funds, capitolul IV Legal
status. Obligation to respect the Charter.
2. Reporting arrangements to the Yes Ghidul pentru aplicarea Cartei Modalitatile de raportare către comitetul
monitoring committee regarding Drepturilor Fundamentale a Uniunii de monitorizare a cazurilor de
cases of non-compliance of Europene în implementarea fondurilor nerespectare a prevederilor cartei in
operations supported by the europene structurale și de investiții. implementarea operațiunilor sprijinite
Funds with the Charter and https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de- de fonduri sunt incluse în Ghid,
EN 144 EN
Fulfilment
condition
complaints regarding the Charter programare/perioada-2021-2027/ capitolul VI Obligații ale autorităților de
submitted in accordance with the management și alte instituții implicate în
arrangements made pursuant to gestionarea fondurilor europene (punctul
Article 69(7). 4. Verificarea conformitatii cu Carta in
perioada de monitorizare)
4. Implementation Yes A national framework to ensure Yes HG 234/2022 privind atribuţiile, Autoritatea Națională pentru Protecția
and application of implementation of the UNCRPD organizarea şi funcţionarea ANPDPD Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
the United is in place that includes: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo (ANPDPD) a elaborat Strategia
Nations națională privind drepturile persoanelor
1. Objectives with measurable cument/251762
Convention on the cu dizabilități 2022-2027, ce are ca
goals, data collection and
rights of persons obiectiv general asigurarea accesului
monitoring mechanisms.
with disabilities Legea 221/2010 pentru ratificarea fizic, informațional și comunicațional al
(UNCRPD) in CDPD persoanelor cu dizabilități la produsele,
accordance with http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc serviciile și programele pe care
Council Decision umentAfis/123949 societatea le pune la dispoziția
2010/48/EC membrilor săi.
Strategia continuă și dezvoltă demersul
Legea 448/2006 privind protecția și de implementare a Convenției ONU
promovarea drepturilor persoanelor cu privind drepturile persoanelor cu
handicap dizabilități în vederea asigurării cadrului
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc pentru exercitarea deplină și în condiții
ument/236311 de egalitate a tuturor drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului de
către toate persoanele cu dizabilităţi.
HG 490/2022 pentru aprobarea
Strategiei naționale privind drepturile Monitorizarea implementării Strategiei
persoanelor cu dizabilități 2022-2027 va fi realizată de către ANPDPD pe baza
unei metodologii și a unor instrumente
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo de lucru.
cument/254203
Obiectivele și țintele măsurabile,
sistemul de colectare de date și
mecanismul de monitorizare devin
pachetul complet pentru asigurarea
implementării Strategiei naționale 2022-
2027
2. Arrangements to ensure that Yes Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea La nivelul MIPE a fost elaborat Ghidul
accessibility policy, legislation mecanismelor prevăzute de Convenţia pentru reflectarea Convenției ONU
EN 145 EN
Fulfilment
condition
and standards are properly privind drepturile persoanelor cu (CDPD) privind drepturile persoanelor
reflected in the preparation and dizabilităţi cu dizabilități în pregătirea și
implementation of the http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc implementarea programelor și
programmes. ument/175197 proiectelor cu finanțare nerambursabilă
alocată României în perioada 2021-
2027. Ghidul sprijină implementarea și
Ghidul pentru reflectarea Convenției aplicarea prevederilor Convenției prin
ONU (CDPD) privind drepturile reflectarea politicilor, legislației și
persoanelor cu dizabilități în pregătirea standardelor în materie de accesibilitate
și implementarea programelor și în pregătirea AP și PO.
proiectelor cu finanțare nerambursabilă
Documentul prezintă cadrul legal și
alocată României în perioada 2021-2027
instituțional aplicabil, principalele
https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de- dispoziții ale CDPD de care se va ține
contact-pentru-implementarea- cont în etapele de programare și de
conventiei-privind-drepturile- implementare, precum și mecanismele
persoanelor-cu-dizabilitati/ de asigurare și verificare a respectării
condiției favorizante.
Ghidul urmărește promovarea de acțiuni
privind accesibilitatea, adaptarea
rezonabilă, designul universal,
cercetarea în domeniul noilor tehnologii
și utilizarea lor de către persoanele cu
dizabilități, în vederea facilitării
integrării acestora în societate.
3. Reporting arrangements to the Yes Ghidul pentru reflectarea Convenției Raportarea către CM a cazurilor de
monitoring committee regarding ONU (CDPD) privind drepturile neconformitate a operațiunilor sprijinite
cases of non-compliance of persoanelor cu dizabilități în pregătirea din fonduri se va realiza în conformitate
operations supported by the și implementarea programelor și cu dispozițiile art. 40(1)(h) din RDC, cel
Funds with the UNCRPD and proiectelor cu finanțare nerambursabilă puțin o dată pe an. Pentru îndeplinirea
complaints regarding the alocată României în perioada 2021-2027 atribuțiilor de raportare, reprezentanții
UNCRPD submitted in PCPD vor fi membri în CM-urile
accordance with the programelor.
arrangements made pursuant to
PCPD ocupă o poziție cheie în cadrul
Article 69(7).
arhitecturii instituționale ce vizează
https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de- asigurarea faptului că politica, legislația
contact-pentru-implementarea- și standardele în materie de
conventiei-privind-drepturile- accesibilitate sunt reflectate în mod
EN 146 EN
Fulfilment
condition
persoanelor-cu-dizabilitati/ corespunzător în pregătirea și
implementarea programelor.
Prin colaborarea cu ANPDPD, Consiliul
de Monitorizare, rețeaua punctelor de
contact, CNCD, Avocatul Poporului
etc., reprezentanții PCPD vor putea
prezenta în cadrul reuniunilor CM
situațiile de neconformitate privind
CFO4, înregistrate la nivelul
autorităților naționale și/sau înaintate
COM, sesizările soluționate, precum și
propunerile de remediere înaintate spre
examinare. PCPD va urmări
implementarea măsurilor adoptate și va
comunica, după caz, COM remedierea
situațiilor semnalate.
1.1. Good Yes Smart specialisation strategy or Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload Criteriul este îndeplinit pe baza a două
governance of strategies shall be supported by: s/2021-2027/conditie- documente:
ERDF RSO1.1.
national or favorizanta/bariere-diseminare-
Developing and 1. Up-to-date analysis of Analiza factorilor care blochează
regional smart inovare.pdf
enhancing challenges for innovation difuzarea inovării – Ministerul
specialisation research and diffusion and digitalisation. cercetării, Inovării și Digitalizării
strategy innovation https://www.poc.research.gov.ro/upload
(MCID)
capacities and the s/2021-2027/conditie- Bariere în calea digitalizării _
uptake of favorizanta/bariere-digitalizare.pdf Autoritatea pentru digitalizarea
advanced României
technologies
RSO1.4. 2. Existence of competent Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload MCID este instituția responsabilă cu
Developing skills regional or national institution or s/2021-2027/conditie-favorizanta/ordin- managementul Strategiei Naționale de
for smart body, responsible for the ccsi-infiintare.pdf Cercetare, Inovare și Specializare
specialisation, management of the smart Inteligentă 2021-2027 (SNCISI). MCID
industrial specialisation strategy. coordoneaza CCSI ca autoritate
transition and https://www.poc.research.gov.ro/upload responsabila cu politicile publice de
entrepreneurship s/2021-2027/conditie-favorizanta/ordin- cercetare din România. CCSI este
ccsi-modificat.pdf Comitetul de Coordonare pentru
Strategia de Specializare Inteligenta.
Comitetul are in compență reprezentanți
ai entităților cu responsabilități în
EN 147 EN
Fulfilment
condition
domeniu de la nivel central și regional.
3. Monitoring and evaluation Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload SNCISI conține o secțiune dedicată

tools to measure performance s/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi- monitorizării și evaluării acestui
towards the objectives of the draft.pdf document strategic. O platformă IT va
strategy. facilita colectarea de date și un
compartiment dedicate din cadrul MCID
va asigura analiza datelor colectate
legate de specializare inteligentă.
Sistemul de monitorizare al SNCISI va
asigura interconectarea și
interoperabilitatea tuturor sistemelor
informaționale primare cu Sistemul
Registrelor Naționale CDI. Acesta va
avea următoarele componente:
- Nomenclatorul indicatorilor SNCISI,
care asigură colectarea coerentă a
datelor privind programele de finanțare
CDI
- Sistemul de registre naționale CDI -
asigură integrarea datelor colectate de
diverse sisteme informaționale primare,
oferă un tablou de bord, permite
interogări ad-hoc pentru toate părțile
interesate
- Date calitative și cantitative privind
dinamica ecosistemelor CDI - includ,
dar nu se limitează la:
anchete/chestionare, studii privind
resursele umane CDI și întreprinderi
inovatoare
4. Functioning of stakeholder co- Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload A fost elaborată o metodologie pentru

operation (“entrepreneurial s/2021-2027/conditie- procesul de descoperire antreprenorială
discovery process”). favorizanta/metodologie-descoperire- care a fost utilizată pentru identificarea
antreprenoriala-2021-2027.pdf domeniilor și subdomeniilor naționale
de specializare inteligentă și acestea sunt
reflectate în SNCISI.
EN 148 EN
Fulfilment
condition
A fost un proces amplu de consultare și

cooperare cu părțile interesate relevante
din domeniul CDI. Din acest proces au
fost identificate 7 domenii de
specializare inteligentă, precum și
subdomeniile aferente la nivel național.
5. Actions necessary to improve Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload Acțiunile necesare pentru îmbunătățirea

national or regional research and s/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi- sistemelor naționale de cercetare și
innovation systems, where draft.pdf inovare sunt incluse în SNCISI. Detalii
relevant. se regasesc in autoevaluarea realizata de
MCID.
6. Where relevant, actions to Yes http://www.economie.gov.ro/domenii/ec Ministerul Economiei, Turismului și

support industrial transition. onomie/politici-industriale. Antreprenoriatului a elaborate Planul de
măsuri privind managementul tranziției
industrial în România în perioada 2021-
2027 și colaborează cu MCID pentru
implementarea acestuia.
7. Measures for enhancing Yes https://www.poc.research.gov.ro/upload SNCISI conține un Obiectiv General

cooperation with partners outside s/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi- dedicat pentru colaborarea europeană și
a given Member State in priority draft.pdf internațională, OG 4. Obiectivul
areas supported by the smart urmărește creșterea competitivității
specialisation strategy. sistemului CDI prin consolidarea
integrării europene a comunității
științifice românești, atragerea de
resurse din străinătate (nb resurse
umane, financiare, cunoștințe). -cum),
precum și creșterea contribuției
României la rezolvarea provocărilor
globale prin colaborare europeană și
internațională. Sunt luate în considerare
intervenții pentru creșterea participării la
viitorul Program-cadru al UE pentru
cercetare și inovare (Orizont Europa) în
alte programe și cadre europene și
internaționale de cooperare pentru CDI
și specializare inteligentă, precum și
EN 149 EN
Fulfilment
condition
dezvoltarea de apeluri tematice comune
bilaterale/multilaterale cu țări. /regiunile
cu care există acorduri de cooperare
științifică și tehnologică.
2.1. Strategic No 1. A national long term Yes HG nr. 1034/2020 în 27.11.2020. Strategia națională de renovare pe
policy framework ERDF renovation strategy to support termen lung (SRTL) cuprinde, în
RSO2.1. SRTL poate fi consultat accesând
to support energy the renovation of the national Capitolul IX Indicatori, o foaie de
Promoting energy următorul link:
efficiency stock of residential and non- parcurs cu măsuri și indicatori de
efficiency and https://www.mlpda.ro/uploads/articole/a progres măsurabili, ce vizează întreg
renovation of residential buildings is adopted,
reducing ttachments/60096d5354394459864321.p parcul național de clădiri rezidențiale și
residential and in line with the requirements of
greenhouse gas df
non-residential Directive (EU) 2010/31/EU of nerezidențiale, publice și private, cu
emissions
buildings the European Parliament and of valori țintă orientative pentru 2030,
the Council , which: 2040 și 2050 care indică modul în care
aceștia contribuie la atingerea
(a) entails indicative milestones
for 2030, 2040 and 2050; obiectivului de eficiență energetică de
32,5%, stabilit de Uniunea Europeană
(b) provides an indicative outline pentru 2030, prin Directiva 2012/27/UE.
of financial resources to support
the implementation of the Capitolul X Implicații bugetare cuprinde
strategy; resurselor financiare necesare pentru
implementarea strategiei si opțiunile de
(c) defines effective mechanisms implementare pentru promovarea
for promoting investments in investițiilor în renovarea clădirilor (pct.
building renovation. 1 – 4), cu recomandări privind
mecanismele financiare pentru
sprijinirea mobilizării investițiilor,
opțiuni instituționale propuse pentru
gestionarea și implementarea
mecanismelor financiare publice, opțiuni
și scheme de finanțare în vederea
renovării clădirilor pentru fiecare
segment de piață.
2. Energy efficiency No nu se aplică Reprezentanții COM consideră că acest

improvement measures to subcriteriu nu se referă doar la eficiența
achieve required energy savings energetică a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale, ci trebuie demonstrat
prin alte acte normative/strategii care
vizează punerea în aplicare a
EN 150 EN
Fulfilment
condition
prevederilor cuprinse în art. 7 din
Directiva (UE) 2018/2002din 11
decembrie 2018 de modificare a
Directivei 2012/27/UE privind eficiența
energetică.
În acest sens, MIPE a solicitat
Ministerului Energiei (prin adresele
788/DV/10.03.2022 și
1081/DV/28.03.2022) elaborarea
autoevaluării naționale corespunzătoare
acestui subcriteriu al condiției
favorizante, având în vedere măsurile de
îmbunătățire a eficienței energetice
prevăzute în PNIESC (secțiunea 3.2
eficiență energetică), precum și, după
caz, în propunerea de LEGE pentru
modificarea și completarea Legii
nr,121/2014 privind eficiența energetică,
inițiată de Ministerul Energiei.
2.2. Governance No The integrated national energy No nu se aplică condiția favorizantă tematică 2.2.
of the energy and climate plan is notified to the Guvernanța sectorului energetic,
ERDF RSO2.1.
sector Commission, in accordance with asociață obiectivului specific 2.1.
Promoting energy
efficiency and Article 3 of Regulation (EU) Eficiență energetică, nu se aplica având
reducing 2018/1999 and consistent with în vedere că prin PR-uri se finanțează
greenhouse gas the long-term greenhouse gas eficiența energetică în clădiri, pentru
emission reduction objectives acest domeniu aplicându-se condiția 2.1
emissions
under the Paris Agreement, Un cadru de politică strategic pentru
which includes: sprijinirea renovărilor destinate să
îmbunătățească eficiența energetică a
1. All elements required by the
template set out in Annex I to clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
Regulation (EU) 2018/1999.
2. An outline of envisaged No nu se aplică condiția favorizantă tematică 2.2.

financial resources and Guvernanța sectorului energetic,
mechanisms for measures asociață obiectivului specific 2.1.
EN 151 EN
Fulfilment
condition
promoting low-carbon energy. Eficiență energetică, nu se aplica având
în vedere că prin PR-uri se finanțează
eficiența energetică în clădiri, pentru
acest domeniu aplicându-se condiția 2.1
Un cadru de politică strategic pentru
sprijinirea renovărilor destinate să
îmbunătățească eficiența energetică a
clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
2.4. Effective No A national or regional disaster No nu se aplică nu se aplică

disaster risk risk management plan,
ERDF RSO2.4.
management established on the basis of risk
Promoting
framework assessments, taking due account
climate change
adaptation and of the likely impacts of climate
disaster risk change and the existing climate
prevention, adaptation strategies, is in place
resilience taking and includes:
into account eco- 1. Description of key risks,
system based assessed in accordance with
approaches Article 6(1) of Decision No
1313/2013/EU of the European
Parliament and of the Council ,
reflecting the current and
evolving risk profile with an
indicative 25 to 35 years
timespan. The assessment shall
build, for climate-related risks,
on climate change projections
and scenarios.
2. Description of the disaster No nu se aplică nu se aplică

prevention, preparedness and
response measures to address the
key risks identified. The
measures shall be prioritised in
proportion to the risks and their
economic impact, capacity gaps ,
effectiveness and efficiency,
taking into account possible
EN 152 EN
Fulfilment
condition
alternatives.
3. Information on financing No nu se aplică nu se aplică

resources and mechanisms
available for covering the
operation and maintenance costs
related to prevention,
preparedness and response.
2.7. Prioritised No For interventions supporting No nu se aplică condiția favorizantă tematică 2.7. Cadru
action framework ERDF nature conservation measures in de acțiune prioritară pentru măsurile de
RSO2.7.
for the necessary connection with Natura 2000 conservare necesare, care fac obiectul
Enhancing
conversation areas within the scope of Council unei cofinanțări din partea Uniunii,
protection and
measures Directive 92/43/EEC : asociată obiectivului specific 2.7
preservation of
involving Union Protejarea naturii și biodiversitatea, nu
nature, A priority action framework
co-financing se aplică PRurilor deoarece conditia
biodiversity and pursuant to Article 8 of Directive
favorizanta se refera la existenta
green 92/43/EEC is in place and
Cadrului de acțiune prioritară pentru
infrastructure, includes all elements required by
măsurile de conservare a naturii care au
including in urban the template for the priority
areas, and action framework for 2021-2027 legătură cu ariile Natura 2000 care fac
obiectul Directivei 92/43/CEE a
reducing all forms agreed by the Commission and
of pollution the Member States, including the Consiliului, iar PR nu finanteaza acest
identification of the priority tip de masuri.
measures and an estimate of
financing needs.
3.1. No Multimodal mapping of existing No nu se aplică În perioada 2014-2020 condiționalitatea

Comprehensive and planned infrastructures, ex-ante aferentă sectorului transporturi
ERDF RSO3.2.
transport planning except at local level, until 2030 nu s-a aplicat POR.Criteriile privind din
Developing and
at the appropriate is in place which: condiționalitatea ex-ante 2014-2020 sunt
enhancing
level similare cu criteriile condiției
sustainable, 1. Includes economic assessment
favorizante 2021-2027. De asemenea,
climate resilient, of the planned investments,
tipurile de intervenții privind drumurile
intelligent and underpinned by demand analysis
județene sunt similare în cele 2 perioade
intermodal and traffic modelling, which
de finanțare. De precizat este faptul că
national, regional should take into account the
Master Planul General de Transport
and local anticipated impact of the opening
mobility, of the rail services markets. (care acopera conditia favorizanta
privind transporturile) analizează
including
obiectivele majore ale sistemului
EN 153 EN
Fulfilment
condition
improved access naţional de transport. Prin urmare,
to TEN-T and acesta constituie un instrument strategic
cross-border de planificare a intervenţiilor majore
mobility (proiecte şi alte acţiuni – autostrăzi,
drumuri expres, drumuri naționale) ce
sunt semnificative pentru obiectivele de
transport la scară naţională.
2. Is consistent with the transport No nu se aplică Acest lucru implică faptul că o serie de
related elements of the integrated intervenţii la scară redusă nu fac
national energy and climate plan. obiectul Master Planului, acesta nefiind
un instrument adecvat pentru
planificarea acestor tipuri de investiții.
Conform Master Planului General de
Transport, măsurile specifice pentru
intervenţii la scară redusă trebuie să facă
obiectul unui proces distinct de definire,
planificare şi prioritizare. Având în
vedere cele de mai sus, în special faptul
că obiectivul condiției favorizante se
adresează investițiilor în coridoarele
rețelei centrale TEN-T, precum și faptul
că Master Planul General de Transport
acoperă numai rețeaua națională de
transport, considerăm că această
condiție favorizantă nu se aplică PR-
urilor 2021-2027, așa cum este situația
și în perioada de programare 2014-2020.
3. Includes investments in TEN- No nu se aplică nu se aplică

T core network corridors, as
defined by the CEF Regulation,
in line with the respective TEN-
T core network corridors work
plans.
4. For investments outside the No nu se aplică nu se aplică

TEN-T core network corridors,
including in cross-border
sections, ensures
EN 154 EN
Fulfilment
condition
complementarity by providing
sufficient connectivity of the
urban networks, regions and
local communities to the core
TEN-T and its nodes.
5. Ensures interoperability of the No nu se aplică nu se aplică

rail network, and, where
relevant, reports on the
deployment of ERTMS
according to Commission
Implementing Regulation (EU)
2017/6 .
6. Promotes multimodality, No nu se aplică nu se aplică

identifying needs for multimodal
or transhipment freight and
passengers terminals.
7. Includes measures relevant for No nu se aplică nu se aplică

infrastructure planning aiming at
promoting alternative fuels, in
line with the relevant national
policy frameworks.
8. Presents the results of the No nu se aplică nu se aplică

assessment of road safety risks in
line with existing national road
safety strategies, together with a
mapping of the affected roads
and sections and providing with
a prioritisation of the
corresponding investments.
9. Provides information on No nu se aplică nu se aplică

financing resources
corresponding to the planned
investments and required to
cover operation and maintenance
costs of the existing and planned
EN 155 EN
Fulfilment
condition
infrastructures.
4.3. Strategic No A national or regional strategic No nu se aplică Dupa cum se poate observa, criteriile 1-
policy framework ERDF policy framework for the
RSO4.2. 8 nu au legatură cu infrastructura.
for the education education and training system is
Improving equal
and training in place and includes: Investițiile din PR-uri vizează strict
access to
system at all infrastructura prin care se asigură
inclusive and 1. Evidence-based systems for
levels quality services in skills anticipation and accesul la educație si nu sistemul de
education, forecasting.
training and educatie in sine.
lifelong learning
through 2. Graduate tracking mechanisms No nu se aplică nu se aplică
developing and services for quality and
accessible effective guidance for learners of
infrastructure, all ages.
including by 3. Measures to ensure equal No nu se aplică nu se aplică
fostering access to, participation in and
resilience for completion of quality,
distance and on- affordable, relevant, non-
line education and segregated and inclusive
training education and training, and
acquisition of key competences
at all levels including higher
education.
4. A coordination mechanism No nu se aplică nu se aplică

covering all levels of education
and training, including higher
education, and a clear
assignment of responsibilities
between the relevant national
and/or regional bodies.
5. Arrangements for monitoring, No nu se aplică nu se aplică

evaluation and review of the
strategic policy framework.
6. Measures to target low-skilled, No nu se aplică nu se aplică

low-qualified adults and those
EN 156 EN
Fulfilment
condition
with disadvantaged socio-
economic backgrounds and
upskilling pathways.
7. Measures to support teachers, No nu se aplică nu se aplică

trainers and academic staff as
regards appropriate learning
methods, assessment and
validation of key competences.
8. Measures to promote mobility No nu se aplică nu se aplică

of learners and staff and
transnational collaboration of
education and training providers,
including through recognition of
learning outcomes and
qualifications.
EN 157 EN
5. Programme authorities
Reference: point (k) of Article 22(3) and Articles 71 and 84 CPR
Table 13: Programme authorities
Programme authorities Name of the institution Contact name Position Email
Managing authority Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est Jenica CRĂCIUN Șef AM PRSE adrse@adrse.ro
Audit authority Autoritatea de Audit - Organism independent pe Florina Director, Direcția pentru florina.munteanu@rcc.ro
lângă Curtea de Conturi a României MUNTEANU Auditul POR
Body which receives payments from the Commission Ministerul Finanțelor prin Autoritatea de Lucia CRĂCIUN Director General lucia.craciun@mfinante.gov.ro
Cetificare și Plată
Accounting function in case this function is entrusted to a Ministerul Finanțelor prin Autoritatea de Lucia CRĂCIUN Director General lucia.craciun@mfinante.gov.ro
body other than the managing authority Certificare și Plată
The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if more bodies are identified to receive payments from the
Commission
Reference: Article 22(3) CPR

Table 13A: The portion of the percentages set out in point (b) of Article 36(5) CPR that would be reimbursed to the bodies which receive payments from the
Commission in case of technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR (in percentage points)
EN 158 EN
6. Partnership
Reference: point (h) of Article 22(3) CPR
Principiul parteneriatului reprezintă un aspect esențial în procesul de programare și gestionare a fondurilor

aferente PC fiind o precondiție pentru elaborarea unor politici economice, sociale și teritoriale realiste,
eficiente, eficace si cu impact pozitiv. Mai mult decât atât, importanța parteneriatului rezultă atât din
nevoia de a asigura transparența procesului de programare și implementare, cât și pentru a oferi
posibilitatea de implicare și responsabilizare tuturor actorilor interesați.
Pentru perioada de programare 2021-2027, MIPE îndeplinește în continuare calitatea de coordonator

național al elaborării documentelor de programare, respectiv a AP și a programelor subsecvente, asigurând
totodată cadrul partenerial național prin implicarea tuturor părților interesate reprezentative pentru
programarea și implementarea fondurilor aferente PC.
MIPE a implementat un proiect de Asistență Tehnică „Sprijin pentru implementarea principiului

parteneriatului în coordonarea și gestionarea fondurilor europene privind coeziunea”, prin care s-au
propus proceduri de selectare transparenta a partenerilor, crearea unui sistem coordonat de informare și
comunicare pentru parteneri și elaborarea Codul Național de Conduită privind Parteneriatul pentru
Fondurile Europene aferente Politicii de Coeziune.
După publicarea la 31 iulie a primelor versiuni ale Programelor Regionale 2021-2027 a avut loc o
consultare publică în sistem de videoconferita la care au participat prin intermediul platformei Webex
aproximativ 180 de reprezentanți ai partenerilor.
La nivel regional parteneriatul are o experienta acumulată pe parcursul a peste două decenii de activitate,
timp în care a fost implicat în elaborarea și implementarea Planului de Dezvoltare Regionala Sud-Est
(PDR SE) și în procesul de implementare și monitorizare a PDR SE, prin consultarea actorilor
locali/regionali precum și la realizarea Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii de Dezvoltare Sud-
Est (RIS3).
Principalul actor este Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR), organism regional deliberativ, fără
personalitate juridică, care coordonează activităţile de elaborare şi monitorizare ce decurg din politicile de
dezvoltare regională. CDR este parte a cadrului instituțional stabilit prin Legea nr.315/2004 privind
dezvoltarea regională în România.
Alte structuri parteneriale sunt Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională
(PDR) Sud-Est (CRP), Grupuri de lucru tematice regionale și subregionale pentru elaborarea PDR Sud-
Est, Consortiul Regional de Inovare (CRI SE) și Consorțiul Regional pentru elaborarea Planului Regional
de Acțiune pentru Învățământul profesional și tehnic (PRAI) care au în componență, ca membri titulari
sau supleanți, reprezentanți, la nivel decizional, ai ADR, ai compartimentelor de dezvoltare rurală
județene, precum şi ai altor servicii deconcentrate ale instituțiilor publice centrale, reprezentanți ai
instituției prefectului, consiliilor judeţene, consiliilor locale, ai societăţii civile, precum şi reprezentanţi ai
altor organizaţii cu activitate relevantă la nivel regional în diverse domenii specifice.
Reprezentanții acestor structuri au fost implicați și în elaborarea PR SE, alături de autorități urbane,
autorități publice locale, parteneri ai mediul preuniversitar și universitar, parteneri economici și sociali și
organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului,
organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale, egalității de gen
și nediscriminării, sindicate, asociatții patronale, asociații profesionale, grupurilor de actiune locală, etc. .
Până in prezent au fost organizate peste 40 întâlniri de lucru prin video-conferință dedicate identificarii
nevoilor, problemelor, oportunitatilor de dezvoltare si potentialelor solutii strategice, elaborarea alocărilor
financiare, etc la care au participat reprezentanții autorităților publice locale, ai mediului privat și ai ADI
ITI Delta Dunării. Au fost dezbătute noile regulamente UE, abordarea Obiectivelor de Politică de la nivel
EN 159 EN
european, indicatori FEDR, tipurile de intervenții în scopul pregătirii portofoliului de proiecte aferent
perioadei de programare 2021-2027.
Consultările parteneriale au identificat nevoi/intervenții/acțiuni suplimentare fata de prima versiune a

programului supusa consultării publice (perdele forestiere, reducerea riscului seismic/conslolidare,
dezvoltarea infrastructurii verzi în siturile Natura 2000) și au contribuit la definirea indicatorilor și,
implicit, la cuntificarea acestora.
Versiunile revizuite in diferite etape ale PR SE au fost publicate spre consultare publica pe site-ul ADR,
observațiile primite fiind analizate si integrate, dupa caz.
Consultările continuă cu privire la elaborarea ghidurilor, soluții de implementare simplificate, etc.
Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est- RIS3, a fost rezultatul unui proces
de tip „bottom-up”, care a presupus o ampla consultare a actorilor regionali implicati in ariile prioritare de
activitate, in care regiunea beneficiaza de avantaje competitive si/sau comparative. Procesul a fost insotit
de un amplu proces de descoperire antreprenoriala (EDP), concretizat intr-un portofoliu de idei de
proiecte, construit in doua etape: prin intermediul atelierelor de descoperire antreprenoriala (7 EDP
sectoriale, 2017 si 6 in 2018 și 2019). Etapele derulate in 2017 au fost realizate de catre ADR Sud-Est în
cadrul Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. In anul 2018 și 2019 s-a
continuat acest proces in baza metodologiei de organizare EDP furnizate de JRC. Structura instituțională
de guvernanță a RIS3, Consortiul Regional de Inovare (CRI SE), va fi menținută și în cadrul perioadei de
programare 2021-2027 și va avea rolul de a valida proiectele destinate structurilor CDI și de transfer
tehnologic și de a aviza portofoliul de proiecte prioritare ale RIS3 Sud-Est. Procesul iteractiv de
descoperire antreprenoriala a implicat actori cheie din sistemul cvadruplu helix (reprezentanti din
administratia locala, reprezentanti din entitatile de educatie si cercetare, reprezentanti din mediul de
afaceri si din societate civila) si a stat la baza stabilirii portofoliului regional de proiecte aferent axei
prioritare 1 din POR 2014-2020.
Focus-grupurile organizate în perioada 2017-2020 au acoperit domeniile de interes al nivel regional:

inginerie și transport naval; industria confecțiilor; agro-alimentar și biotehnologii; acvacultură și pescuit;
turism și TIC - Tehnologia Informației și Comunicării.
Urmarea a consultărilor parteneriale și având în vedere elementele iedentificate din perspectiva nevoilor și
soluțiilor strategice, prosesul de elaborarea a PR a evoluat, versiunile revizuite ale acestuia luând în
considerare toate elementele relevante în limitele de eligibilitate date de cadrul de reglementare UE.
După aprobarea programului, CM PR va fi principala structură partenerială ale cărei funcții sunt stabilite
prin art.35 al CPR.
Subsecvent CM PR vor fi organizate Grupuri de lucru corespunzătoare fiecărei priorități prin cooptarea
transparentă a partenerilor relevanți pentru intervențiile avute în vedere (reprezentanți consiliilor judeţene,
consiliilor locale, ai societăţii civile, reprezentanţi ai altor organizaţii cu activitate relevantă la nivel
regional în diverse domenii specifice). Aceste grupuri vor fi implicate activ în elaborarea ghidurilor
solicitantului, monitorizarea intervențiilor, identificarea de soluții pentru reducerea sarcinilor
administrative și, după caz în elaborarea propunerilor de modificare a PR.
EN 160 EN
7. Communication and visibility
Reference: point (j) of Article 22(3) CPR
Îmbunătățirea vizibilității politicii europene de coeziune reprezintă o prioritate și în perioada de

programare 2021-2027, creșterea gradului de conștientizare a beneficiilor finanțărilor Uniunii Europene
pentru cetățeni fiind esențială.
Pornind de la prevederile art. 46 din Regulamentul UE 1060/ 2021, privind vizibilitatea, activitățile de
comunicare vor fi coordonate la nivel național în baza unui document strategic cu caracter orientativ, care
va urmări asigurarea unei abordări unitare, coerente și predictibile, pe tema fondurilor europene.
În conformitate cu obligațiile stabilite prin art 46 (b), un portal unic pentru fondurile europene va oferi
acces Programului Regional Sud Est 2021- 2027, în vederea publicării informațiilor privind rolul și
realizările fondurilor gestionate, incluzând obiectivele și activitățile acestuia, oportunitățile de finanțare și
rezultatele obținute în urma implementării proiectelor. Portalul unic va reflecta rolul și realizările obținute
din fonduri europene, va publica în format deschis listele actualizate cu operațiunile cofinanțate de UE, va
oferi acces la oportunitățile de finanțare active, la calendarul apelurilor de proiecte, la mecanismele de
acordare a finanțărilor, la evaluările realizate și în general la toate documentele relevante pentru finanțarea
europeană, în acord cu prevederile Regulamentului UE 1060/2021 referitoare la obligațiile de comunicare
și vizibilitate.
În conformitate cu prevederile art. 49 (1), Programul Regional Sud Est va dezvolta în termen de 6 luni de
la aprobarea programului, un website care va prezenta obiectivele, activitățile, posibilitățile de finanțare,
realizările programului, documente relevante legate de implementarea PR.
În concordanță cu art. 48 din CPR, după aprobarea PR SE va fi desemnat un responsabil pentru

comunicare. Acesta va face parte din rețeaua națională de comunicatori și va reprezenta PR SE în cadrul
INFORM EU.
Abordarea comunicării PR Sud Est 2021- 2027
Obiectivele generale de comunicare:
 Promovarea rolului și contribuției PR SE 2021- 2027 la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor ce

trăiesc în regiunea Sud Est și la dezvoltarea infrastructurii regionale;
 Asigurarea transparenței și vizibilității în ceea ce privește obiectivele PR SE 2021- 2027,
oportunitățile de finanțare și rezultatele obținute;
 Sprijinirea potențialilor beneficiari și beneficiarilor cu informații utile în elaborarea și
implementarea proiectelor.
Obiective specific
 Creșterea notorietății PR Sud Est și a AM PR SE la nivel regional prin promovarea finanțării

operațiunilor, în special a celor de importanță strategică;
 Informarea tuturor categoriilor de public țintă cu privire la apeluri, lansări de proiecte, stadiul
implementării;
 Asigurarea vizibilității operațiunii strategice: 2.2 Consolidarea clădirilor aflate în risc seismic
major;
 Explicarea regulilor și a mecanismului de acordare a finanțărilor în funcție de specificul fiecărei
EN 161 EN
categorii de public vizat.
Grupuri țintă:
Externe:
 Potențiali beneficiari: autorități publice locale, microîntreprinderi, IMM-uri, Universități,

organizații CDI, EITT, ONG-uri, incubatoare și acceleratoare de afaceri, parcuri industriale,
asociații de locatari, instituții de învățământ;
 Beneficiarii PR: orice entitate care beneficiază de finanțare prin PR SE 2021- 2027;
 Publicul general: populația din mediul rural și urban, peste 18 ani;
 Jurnaliștii ca promotori de informație la nivel regional;
 Centre de informare Europe Direct;
 Autorități ale administrației publice centrale și locale, Instituții academice, societatea civilă.
Interne:
 Comisia Europeană, Parlamentul European, Reprezentanța CE la București,

 AM PRSE, CM PR SE, CDR SE.
Acțiunile de informare și publicitate vor fi stabilite în funcție de interesele și canalele de informare ale
fiecărui grup țintă, fiind astfel folosite canale/ activități de comunicare specifice cum ar fi:
 Evenimente, caravane, expoziții (minim 100 evenimente organizate);

 Comunicare on line: site, aplicații web, etc (minim 27.000 vizitatori unici pe site-ul PR SE)
 Materiale pentru presă;
 Social media, utilizată în special pentru publicul general (număr prieteni);
 Publicații tipărite și online (newsletter) (număr de publicatii: minim 150);
 Birouri de informare/ helpdesk: 100% solicitări rezolvate;
 Campanii mass- media: TV, radio, OOH, internet, presă scrisă (minim 2 campanii media)
 Materiale promoționale.
Autoritatea de Management va acorda o importanță deosebită promovării operațiunilor de importanță

strategică (conform art.50, (1)(e) RDG), respectiv acțiunii strategice 2.2 Consolidarea clădirilor aflate în
risc seismic major. Toate canalele de comunicare disponibile vor fi folosite pentru promovarea
operațiunilor de importanță strategică, informațiile vizând în special publicul general, publicul intern,
jurnaliștii, părțile interesate și beneficiarii. Un procent de aproximativ 10% din bugetul alocat comunicării,
va fi alocat susținerii promovării operațiunilor de importanță strategică.
Valoarea estimata necesara desfasurarii activitatilor de comunicare este de 3.716.283 Euro (FEDR),
reprezentand 0,3% din valoarea programului.
EN 162 EN
8. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs
Reference: Articles 94 and 95 CPR
Table 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs
Intended use of Articles 94 and 95 CPR Yes No
From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on unit costs,
lump sums and flat rates under the priority according to Article 94 CPR
From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on financing not
linked to costs according to Article 95 CPR
EN 163 EN
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates
A. Summary of the main elements
Type(s) of operation Indicator triggering

Specific Category of Estimated proportion of the total financial allocation within the priority covered reimbursement Unit of measurement for the Type of SCO (standard scale of unit Amount (in EUR) or percentage (in
Priority Fund
objective region to which the SCO will be applied in % indicator triggering reimbursement costs, lump sums or flat rates) case of flat rates) of the SCO
Code(1) Description Code(2) Description
(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation
(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable
EN 164 EN
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates
B. Details by type of operation
C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates
1. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who produced, collected and recorded the data, where the data is
stored, cut-off dates, validation, etc.)
2. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to the type of operation.
3. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in terms of quality or quantities. Where relevant, statistical
evidence and benchmarks should be used and, if requested, provided in a format that is usable by the Commission.
4. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate.
5. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the arrangements to ensure the verification, quality, collection and
storage of data.
EN 165 EN
Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costs
A. Summary of the main elements
Type(s) of operation
Indicator
covered
Specific Category The amount covered by the Conditions to be fulfilled/results to be achieved triggering Unit of measurement for the conditions to be fulfilled/results to be Envisaged type of reimbursement method used
Priority Fund
objective of region financing not linked to cost reimbursement by the Commission achieved triggering reimbursement by the Commission to reimburse the beneficiary(ies)
Code Code
Description Description
(1) (2)
(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation
(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable
EN 166 EN
B. Details by type of operation
EN 167 EN
Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable
Article 22(3) CPR

Actiunea 2.2 - Consolidarea clădirilor publice vulnerabile la risc seismic (90.727.211 euro) a fost
stabilită ca fiind strategică având în vedere:
- potenţialul seismic ridicat al RDSE, evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de
proiectare seismică P100-1. Județele VN, BR, BZ sunt caracterizate macroseismic ag 0,4-0,35, conform
SR 11100/1-93.
- fond de cladiri important vulnerabil riscului seismic. Conform datelor INS / Tempo, 2020, numai printre
activele din domeniu public care găzduiesc servicii publice de importanță critică (sanatate, educatie) există
peste 70 de unități medicale (spitale și policlinici) și peste 800 de unități de invațământ (primar,
gimnazial, universitar) aflate în clădiri supuse riscului seismic.
- investițiile pentru consolidarea clădirilor aflate în risc seismic reprezintă o masură percepută de societate
ca fiind deosebit de importantă.
- investiții reduse ale autorităților locale pentru reducerea riscului seismic, având în vedere bugetele mici
și capacitatea administrativă redusă.
Comunicarea CE (2020)662, subliniază că renovarea clădirilor reprezintă o prioritate clară, „Valul de

renovări” fiind o inițiativă emblematică în cadrul Pactului verde european și încurajează SM să utilizeze
resursele UE în vederea implementării de masuri de renovare durabile a clădirilor și a patrimoniului
cultural.
ADR SE, în parteneriat cu beneficiarii, MLPDA, MIPE și CE, va asigura vizibilitatea acestor intervenții
importante pentru siguranța cetățenilor, diseminarea informațiilor necesare pentru conștientizare și
educație seismică pentru populație și autorități.
Calendar estimat:
septembrie 2022 - lansarea în consultare publică a Ghidului solicitantului
septembrie 2022 - lansarea achiziției publice pentru servicii dedicate vizibilității acțiunii (logo
personalizat, secțiune site PR SE ref. comunicarea progresului/informații pentru conștientizare și educație
seismică pentru populație și autorități, acțiuni de comunicare dedicate)
noiembrie 2022: prezentarea acțiunii în cadrul primului CM
ianuarie 2023: lansarea apelului deschis de proiecte
februarie 2023: contractarea finanțării cu beneficiarii
permanent: acțiuni de comunicare, inclusiv în asociere cu MLDPA, beneficiarii de proiecte și partenerii

din societatea civilă.
EN 168 EN
DOCUMENTS
Document title Document type Document Local Commission Files Sent date Sent by
date reference reference
Programme snapshot 2021RO16RFPR003 Snapshot of data before 30-May-2022 Ares(2022)4013797 Programme_snapshot_2021RO16RFPR003_1.0_ro_en.pdf 30-May- PREOTEASA,
1.0 send Programme_snapshot_2021RO16RFPR003_1.0_en.pdf 2022 Teodora
Programme_snapshot_2021RO16RFPR003_1.0_ro.pdf
EN 169 EN

2021RO16RFPR003

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

2021RO16RFPR003

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SFC2021 Programme supported from the ERDF (Investment for jobs and

1. Programme strategy: main challenges and policy responses......................................................................9

–Disparitățile de dezvoltare sunt accentuate și de nivelul de industrializare semnificativ diferit al județelor

–Mobilitatea și conectivitatea sunt afectate în principal de infrastructura rutieră deficitară;

Concluziile evaluării intermediare a POR 2014–2020 confirmă că nevoile de dezvoltare identificate în

Obiectivul general al PR SE 2021-2027 este creșterea competitivității economice regionale și

 OSR 1 Susținerea inovării, prin stimularea dezvoltării mediului antreprenorial, a sectorului

Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în

VAB în RDSE a scăzut în anul 2017 față de 2008 cu 36%.

Ca urmare a nevoilor identificate, RIS 3 vizează: consolidarea capacităților de cercetare și inovare la

În cadrul POR 2014-2020, orasele si municipiile au beneficiat de finantare pentru transformarea de

 OSR 3 - Dezvoltarea mobilități urbane

Sistemele de management al transportului public sunt slab/deloc implementate, generand o slaba

 OSR 4 Îmbunătățirea accesibiltății, mobilității, conectivității în regiune și tranziția către o

Dezvoltarea infrastructurii regionale de transport reprezină o condiție necesară pentru dezvoltarea

 OSR 5 Îmbunătățirea calității învățământului și cresterea accesului populatiei la educatie prin

Ca raspuns la provocarile de mai sus, se au in vedere: conservarea, protectia si valorificarea durabila a

Zonele urbane se confrunta cu probleme legate de atractivitatea si functionalitatea scazuta a spatiilor

 OSR 7 Intărirea capacității administrative la nivelul AM PR SE și beneficiarilor pentru o bună

 Dezvoltarea urbana integrată – Dezvoltarea este dezechilibrata, concentrata in cateva municipii

Localitățile urbane se confruntă cu o serie de provocări cum ar fi segregarea socio-spațială, poluarea,

Mecanismul de guvernanță al dezvoltării integrate a turismului si patrimoniul cultural în zone non-urbane

 ITI Delta Dunării

- Activitatea economică și antreprenoriat slab dezvoltate cu gard de competitivitate scăzută. În principal

- Necesitatea renaturării biodiversității

Policy objective or JTF specific Specific objective or

Reference: Article 22(2) and point (c) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

Investițiile vor viza domeniile de specializare inteligentă.

Acțiunea 1.1 – Susținerea activităților de cercetare și inovare

Tipuri de activități orientative:

 dotarea cu active corporale și necorporale;

Tipuri de activități orientative:

Tipuri de activități orientative:

•crearea şi dezvoltarea EITT, inclusiv PST, prin construcţie, modernizare, extindere;

•dotarea cu active corporale și necorporale a acestora.

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:

Acțiunea 1.1 Susținerea activităților de cercetare și inovare

Se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare favorabile incluziunii și diversității:

 achiziționarea de echipamente cu adaptări specifice pentru diferite tipuri de dizabilități;

Investițiile vor viza întreg teritoriul RDSE.

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

1 RSO1.1 Total 43,487,635.00

Table 5: Dimension 2 - form of financing

1 RSO1.1 ERDF Less developed 01. Grant 43,487,635.00

1 RSO1.1 Total 43,487,635.00

Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

1 RSO1.1 Total 43,487,635.00

Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

1 RSO1.1 ERDF Less developed 03. Gender neutral 43,487,635.00

1 RSO1.1 Total 43,487,635.00

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

Acțiunea 1.3 Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri

Tipurile de activități propuse:

Prin POS se va asigura digitalizarea sistemului medical.

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:

Acțiunea 1.3 Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri

Acțiunea 1.3 ITI Creșterea gradului de digitalizare în IMM-uri

• audit în domeniul securității cibernetice și protecției datelor;

• activități de specializare și modernizare digitală, transfer de cunoştințe;

• activități de creștere a prezenței online

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR