CUPRINS ==": | ORIODOXIA necenzt REVISTA PATRIARHIEI ROMANE LOMOWY ANUL LIV, Ne 1-2,IANUARIE —TUNIE, 2003 BUCURESTIINNOIREA DISCURSULUI TEOLOGIC, O EXIGENTA A TEOLOGIEI CONTEMPORANE Pr. loc. dr: GHEORGHE POPA, Analiza suecin in etapa actuald, ne arta, pe ¢ 0 parte, bogatia si diversitatea sa, pe de alta parte, crza gi sracia sa. Ori intra intro biblioteca teologic este frapat de suele de volume, flecare exp mind, in fetul stu, dorina de originalitate side afirmae a discursuuiteologic in relajia sa cu celealte domenii ale cunoastei umane. Din nefeicire, Ths, se pot citi astaai mi de pagini teologice, cate au mai fac nici referire Ia teologia cla Sica a Sfinjlor Prin Discontinitates aceasta in cadrul discursului teologic, i abordarea probe. ‘melor teologice cu metode exra-teologice este 0 dovadd a ctizet in care se afi ‘nu discursulteologi ea stare, ci eologi ings, De acces, innoies discursultiteo logic presupune, de fap, innoirea spiritual teologilor, Pentru aceasta c ram cf este nevoie de resctslizarea defiifciclasice a teologiei st anu sentiment i va elibera de ispita a se propun omului de astazi Daca se va inspira si se va hrini eu sentiment shia ouaristiet a Biserici sin litureia itor si etosul sau litupie si doxologic sau, cu alte cuvinte, teologia va fi 3 de viajateologie le ale unci asemened teolugii au fost subliniate, in sor Dumitru Stiniloa, esenfial, nu este un discus un discus "inte" Du ,reolopa este un mod de “af” in Hrisos in Bisrice. Teo Tui Hristos in inima lui g aces fade alte forme de "discurs” care prezengei lui Hristo in Litur 1 a mini, teologia actual ii va conforma ‘aordonatele esen spayiul nostra ecesial, El afirma, in primal vol ogmatice!, ate ebuie si fie obsedatt de dorinja de originaitate cu orice pre, ci de interpretarea postenre comund si slujeste mintuiri eedinciosilr Bisericil din flecare epoct istoricd. De asemenca,teologa, si deci tcologi, "Wrebuie sd stea in strinsdintimitate cu via de rugiciune gi de sje a Biserici, pentru a adinci si ‘inviora aceasta slujie. Fara aceasla, Biserica poate deveni formalist in sly i, iar teologia, rece i individualist 8 convinsc& 0 teologie care se margineste la repetae formals a textlorbiblice sau patristic sau se fixeaza in formule abstracte ale nui sistem conceptual, este teologie pagubito iru via Bisercil O ase- 3 & Dene Stale, Telos dogmatic 107 todos, vo, f Eat stu onropoxia 9 *repetind comod influentate de scolastica, Onodoxi menea teologie au ficut si unit teologi ortodocs formulele devenite opace ale unor manuale din secolul al XIX-L $i ficind din cle un criteria infaiibil de judecata pent ca orice inviorare spiritula si orice pro care pierduse orice sens dinamic(..). Aceasta insearnlips& de responsabiltae faya de credinciosi din timpul respectiv (..), da inseamaa gio lips de respons Pilate faa do bogiva si adincimea Revel, exprimata in Sfinta Scriptura gi in Tradija apostolica gi patristic” tcologul roman atrigee atentia csi o twologie care 110 teologie politica si sociala, ca so teologiecare-si In acelag conte toneaza doar in prezent, frienteazt atenfia. doar sp Toade, Ca atare "eologiatrebuie 8 fie casi Biser fiecare epoca si profetic-eshatologica (..) e Hristos, dar in acelasi imp trebue si facd acce viitorul eshatologi, este 2, apostolic, contemporana c log trebuie 88 fie fundamental neschimbat pus sibile bundtaile lui Hristos eamenilor de azi si sti pregateasca pentru dep participa la ele in veacul vitor, consttuind pri in fiecare timp” ‘Am citat cu mult bucurie a colul XX, care la pect aveau, evident, o dimensiy Astiziteologia romineasca, eliberat de cenzuraideologica a dictaturii comu: niste, poate ssi asume aceasta cale mnoitoare, AVem Togted a Parintelui Staniloge va iin imp, izvor de inspira teologi rom simu numai, Acestlueru au sublinia, de Zapt, si cei mai apropiah de dimensiunea mistagogica a teologiei sale liscipoli a si, care au fost cuce dimensiune absent oarecum ‘Recuperarea acestei dimensiuni, specifica teologici patristic, a insemnat si recuperaree une relat personale inte dascalul de teologie gi ueenici sai ‘Cnd teologia devine mistagogie,atunci cel care transmit gi invafa pe altul teologia nu este un “savant” care transmite o docting scolastca sau impersonalé, i un "plrinte” care patrunde in intimitatea ucen rumatoe” si fete in calea sa spre tainele eredinjei. In preajma unui "parinte duhovnicesc",diseipolul nu mai cauta doar o idee abstract sau un con- cept despre Dumnezet, i participa impreuna la un eveniment existenjial: com nitnea cu Durnezeu, asa cun aja Biserii Aceast form de "discipolat", pasta evident, in spaul monastic, pierduta si recuperat in orizontul discursuluiteologic, credem cd reprezinta o necesitate pentru teologia conten aspuns convingator procesuli continun de seculariza i ot de Dunit Rad,» oRToDox1a a fiinfei umane. Teologia este pastorala cand se expri raspundere sfintt Se posta concretiza, ea trebuic sii izvorasca dintr-o constiinta misionara = ‘si responsabila. De aici o din a oe sine misionara a discursutui teologie. 3. Dimensiunes mi ari a discursuluiteologic Adulilor, care au vita, ubiea rst» i Hrists pent une, Seca a slabiecrediga si viafaspiituala a multo: oam umani care poarté chipul lui Dumnezeu sisi descopere posibilitatile de dialog si acest segs feologia va fi stiinja mantuirii oamenilor, deci si a neamului nostru. ; a Parintelui Mitropolit Daniel intr. dincolo de cuvint, deseaperim prezena implica a unui d oust in rsa scare, in peonda comin alia lumane fundamentale, Teologa, prin cele tei dimensiuni findamentale ale sale, ar put convertiea si innoirea sa moral si spiritual. Dar pentru aceasta “eologia nostra trebuie s8 fie ca stjari, Coroana unui star corespunde ridacinilor sale, adane ostic al societai fost supusa eri ideologice, prin violatea sistematica a drept 2 . rea sistema « dept iafpt in panin; tot aa i teolopia noaste onto se ve brobleme care fini act lames mma in mista in car van vere Sirugiciuneapoporli, radia sacretng binsenar Numai qe epee hoc ceva Ziditor cu discemamant, ceca Rata ae autetic si bun, Deci cond Sore universal ese adincimes yi ructfcaeadaruilornoasrepropri Propune oteolo text cd ierarhulromdn, care este si profesor dete doxologicas existential care, pe termen lung, vaavea in mod ORTODOXIA 95 Aceastteologie nu trebuie si fie nici mimetica, nici complexata fn raport cu diterite curente teologice occidentale si ea trebuic s& aiba, de asemenca, si 0 functe ented, n raport cu orice ideologie, care lezeaza demnnitatea gi liberates persoanei umane in elafia sa eu Dumneze, Din nefericte, toate ideologile politicedictatorale ale secolului XX au fal rl petsoanei umane si au ignorat drepturle sale sprituale. Conse sificat Cina practic a acestor orienta ideologice a fost aparifia unei societ "bolnave Astizi, ednd se face analiza acestei sociliji, paerile sunt imparfite inte ideologiile politice de st e dreapt ‘Spre exempl, ideolg onsiderd cd maladia social gi criza eco: nomic is a izvorul in difeiele forme de totalitarsm, fascism yi teroris; ideo: ice lor bazata po ronalizare,renblizare i specalzare. Cu a "ese din acest impas este posiila pe calea unei ‘reap? Un autor francez afiema ed int-un context ne priate violent difertele forme de violena ( imutilor politi. Ceea ce trebuie de Tesi tai ideotogi stanga, fe d Violen este punctl de plecare al tuturor re iscutat mu este violena, ci sensul sau, vitor sau" “Tocmai in oizontul acestei relia seculare,discursu teolo ‘ndeplinedscd funcfia sa eritcS, pentru a ardta neputinja oricare ideologi ea si demmilaica umnand, Aceasta neputinga se poate observa astizi La partide polit pista libert fot pasul, cand poitcul a luat forma politcianismului, eind un reprezintaunitea indvizilor cu aceleasiintrese gi doringa de puter, nu pentru ‘uj lui Dumnezeu si oamenilor, ei pentru a-i satisace propnile interese, in vir idcologile politice dserediteazi, in gene- tune cand tutea edrora s-au constitut, De st ral, discursl teologie, pentru ed este un discurs deranjant, m Sparfine unor teologi ct o mare erediblitate morala intelectual {noc de coneluz In context nostra actual, considera c& innoirea discursuluiteologie nu tre litatesecularizata, bouie st iba in vedere doar functia sa critica in aport cu on nick doar functia sa rfleniva in spaful eclesial, ci trebuie si fie un discus inte 3 agezat in central reflectie ‘aga cum a fost discursul Sfingilor Paring,96 ontovoxia lor teologice nu institut, ca atare, ci omul, care personalizeaza gi face credibila orice institufe. Daca omul este in deriva, ca siguraata csi instiufile pe cae le reprezinta sunt in deriva Rindurile care urmeara se pot constitu int-un argument destul de concly dent In acest sens. "Eu am 87 de ani. Bu ma numese Adam. Eu voiam sa schimb Eu trdiam nedreptatea sa. Eu triam mizeriasiraclor gi lacomia bogafiloe narcam ci erau explostafi si exploattori, Eu am intat fn sindicat. Am lap {at pent clasa muncitoare. M-am angajat pentru salarii mai bune, pentru o zi de ‘munca mai scurta, pentru concedii plait, dentro pensionare echitabila. Eu am iit afige, am fut discursuri, am organiza: manifesta i greve, Am fost aestat $4 inchis, poi am fost ales in parlament gi am ajuns la guvem. Lumes a fost Schimbata, Muncitoci primeau salarii mai bune, ziva de munc& era mai seurta, concedile pltite, pensia mai echitabilt. Inpozitele cresteau pentru cei bogs, Sirdcia a dispérut, dar omul nu a devenit ma fericit. Nowa lume na devenit mal ‘bund, cichier mai pufin dreaptd. Cind o nedreptate dispaea, o alta se instala in Joe. Omul a devenit mai liber, dar libertatea lui ml clibera, El poseda mai mult decit posedase vreodata, dar acum else poseda mai ales pe sine insusi. Else grisea {in faa lui inst simu sia ces fac cue. $.cind a abservat aceasta, cu am dem sionat, cdci nu mai stiam ce s8 fac cu mine insu". TTF Dircamat, Port eines Plancten, Veroy Ache, Zi Bubs, Le problime dm a el dcrine du pche, Geneve Labor Eis, 196, p. 8990, CELE 95 DE TEZE ALE LUI MARTIN LUTHER (1517) PREZENTARE $I SCURT COMENTARIU Pr dr, DANIEL BENGA rea in paginile ce urmenza si schijam gindirea gi Luther, aga cum acesteareies din cele 95 de teze din anul S17. Ai ne invita atentie atunci cin afirmm ceva despre reformatorul perman, la “deyenit norma multor lupte gi framntai cel despre care ctim st auzim no Asti, lavajaurle si terele sale au cunoscut o evoluji caracteristica omulu ffminta si edutdtor Unele din invajaturile de inceput au fost duse la extrem ma tarzu,altele as fost eliminate, Unui cecetator al vet, operet si Invajturirefor- storlui din Wittenberg nui este ‘operele pasate din ‘cereale fac distingjia ine "Luther la mai multa prudenjé atunci cind af © 0 ps ‘reatoare, chiar daca nu suntem de acord cu invatitra sau evolu Dupi obfinereatitului de doctor in teologie in oct: Luther a fost numit profesor la socjia de teologie biblicd a facultait de din Wittenberg®. Ca tindr profesor a incercs,insa fra succes, x eliber fia vrei sale de scolastics 5 si o conducd tre toologia Sfintului Apostol Pavel $18 Fericitului Augustin, Abia incepnd cu anul 1515 situafia s-« imbunatyit dleoarece cursurile lui Martin Luther sunt receptate de un numar tot mai mare de Student, care veniseré din intreaga Germanic spre s- audia. Deja in mai 151 Luher putea sa-i comunice cu bucurie prietenului stu Jobannes Lang din Erfur, 4 "teologia noastra si Augustin fac cu ajutoral lui Dumnezeu progrese mari i ddoming la Universitate™ Dar acest lucra ns insemna pre noua, aflaté undeva la marginea lumii germane, Vom in ologia tindrulut invitindu-ne alitate cresting rie 1512 Martin oe 0 Universitate ‘putin fn consis maltor con- tsfrmatr: Der ng ath /4-152, (cence in Eze, I, 3), Bet, IR Asoo vis atvii sa efarmaone a ge ven in nk roma Keith Randell Lather Reforma n Germania 1517-1444, Tadscere Hota Nees, Et, Ml, Bucci 1, wot loan Ick, Mrtin Lather 9! forma Bled pers nn Orde oc (198), Ne, 47-495 Herman Piers, Soma forma mica el Luter in Oriana XXXV (1983), Ne 4, 41-47, Forentina C re rtrmatorai german ~ Marth Lather, ix Rei de sore, Tore XXX (1977), Ne 5.901912, (Gvdia Drimbas reat cai, VOL 4. Ei. Stine, Bocuse 1995, 279-291 3 Neat Kurt Aland Die Reforatnen Laer, Mclnchhon Zing Calin. Mit einem Nachwor sur Rformationgsachht,Gitesahe Veragars Gerd Mohn, Gilesah 2, wots Ayflage 980,23 5 Wa Br. 199 (Mastin Lather, Wore, Woimarer Ges Wein 1930-1985 = ett nai departe WA Bx 7-Ortdoxia ne 122005,