“Cineticit ~ Lucrari practice” > UPA TEMPERATE ASUPRA UTE ox nanems Seoprll luernfi Determinarea experimentalii a varia reacfie funcjie de temperatur’. Consideratil teonaties Primele cercetiri de cinetict chimici au aritat cA prin cresterea temperaturii se miireste in mod considerabil viteza de reactie. Svante Arrhenius a gisit in 1885 0 relafie empiricd care exprima dependenta constantei de viteza de temperaturi: i vitezei de B Igk =1g A-— Be A-F oy in care A si B sunt constante empitice iar T este temperatura. Deoarece aceasti ecuajie empiric este Scanned with CamScannerverificat’ de experienfi s-a pus problema gisiri tei interpretii teortce, care si permité alarea prin calcul aconsaatelor AsiB. a prima ineerare de a da ecuafiet i Arrhenius (8) o interpretae teoretica s-a pomit de 4s aseminarea ei eu izobara de racic a Hott 9): o Deoarece constanta de ecilitey Vitec arose de gf So constate as "ant Hoff emai poate series PM obra dink, 4, at “Ret! (10) gi tink, | Hy aT Rett (yy unde I - constant Considerind I= 00m aves reli: “Cinetcd— Luerde practice” BBE ay Rr RT B 2 as a) core prin integra cone a Bay ceact 0) a a- Ee am koAeF k= ase its si factor Constanta de integrre A, mami i de frecventh sau factor preexponenfial no Jenin Ge concentra ee apne independent tempera. Scanned with CamScanner“Cinetict — Lueritri practice” Iilod dle lena in 5 eprubete se introduc cate 5 mL solutie KL. fn alte 5 eprubete se introduc cfte 5 mL solujie apa oxigenati gi citeva piciituri de amidon. Cele 10 eprubete se introduc in baia de apa sise fixeaz’ termometrul. CAnd temperatura a ajuns la 20°C, se amesteca solufiile de KI cu H,O2. Se repeti operatia pentru temperaturi de 30°C, 40°C, 50°C si 60°C. Se cronometreazA timpul pand la aparifia culorii albastre. Callculul gi intenpretarea reaulttattelor 1. Se noteazi pentru fiecare experiment temperatura Ia care s-a lucrat si timpul pind la aparifia culorii albastre 2. Se calculeazi viteza de reacfie cu ajutorul . 1 relafiei: v= i © 3. Se traseazi graficul dependenjei vitezei de reactie de temperatura. 27 Scanned with CamScanner“Cineticd ~ Lueriri practice” ” iENpA CoNeEIMRATIa ASUPRA UNTZEE OR RBACTIE Scopul lucrérii Determinarea vitezei de reacfie a sistemului_ apd oxigenati-ioduri de potasiu pentru diferite concentrafii de reactant. Consideratil taonatics Viteza de reactie in analogie cu definifia vitezei din mecanict, reprezint& variafia cantitijii de substan in unitatea de timp. Cantitatea de substanfi se exprim’, de obicei in numir de moli, care este o mirime ‘extensivi. De aceea, se obisnuieste 8% se raporteze numérul de moli transformafi la unitatea de volum fa sistemului, cfnd viteza de reactie devine 0 mirime intensivi, independent de dimensiunile Ristemului, Deci, viteza de reactie se poate defini astfel: Scanned with CamScanner1 rah © ss foloseste pent reactan, iar (+) petra rodusi de racic. . = acd se Inread int-un sister cu vo! constan, “se pose tnoeui raporal m/V ot concentra $i expresia vtec de react devie: &, ey @ Se ober cea itz deine $i indcele stoeciomec al component din ‘ecuafia chimicd. De aceea, uneori, este indicat si se ‘inlocuiasc’ concentrajia sau numarul de moli, cu 0 aki varbilt de rece, independent de coefciental stoecionet, mumittsvansrca react, variabils notath co X fotructt X are aceeasi valoare pent toi reactanjil, viteza de reacfic va avea 0 semnificaie ‘nil pentru toi component: vod ae re “Chnetics—Lucripractce”™ 0 ait varisbl ae pou utiliza pects eine vier de reat exe gral de converse, x x FOE ce Gi X, este totam poaitv exprimi avanarea_reacfci, prin concentaia ‘mento port oka c cronometra KIQIM 0.3% samidon ltd de lnera 4) Se hucreazh In concentra varbile de KI conform tabeluli a: Scanned with CamScanner“Cine Lucril practice” Se reitese in & cpr wile de HO; de Aerts concer. Se nigh in are in cee ‘prubcte cite | mL sola amidon Pes conta flecitei rite se tort ele 5 mi. shape KI, Gonometindose tinged seus pink bs aria Caleta st tatargratarea rancitataler 1 Secaleuleartvieza de reat wild relia EO; sicte 1 sole de ito. Pete ski de KI prepara anterior toa te $m de HO; $i se coments interval de tip pi le aprifia colrt abste cae indich prezejs ion der a mel de eae. 8) Se Iucreazt ix concemaii variable de Hi02 4 Scanned with CamScannerAk asnspIn a Gono! Seopuil inert «=| AAS PNHIIED Determinarea timpului de injumatatire al reactiei de hidroliza a aspirinei Considaratil teoretice Analiza cineticd a reactiei pe care o poate suferi un medicament in solutie apoasi poate servi la stabilirea unor criterii obiective pentru aprecierea stabilitatii sale, in solutie, 1a © anumitd temperatura. Un astfel de criteriu il constituie timpul de injumatitire, adici timpul in care Jumatate din cantitatea initiala de component limitativ s-a transformat. Pentru substantele care sufera procese de degradare chimica cu viteza relativ mare, timpul de injumatatire poate fi apreciat pe cale empiricd prin determindiri cantitative la diferite intervale de timp. Analiza cineticd a procesului ofera posibilitatea determina prin calcul a timpul de injumatatire, att pentru substanfele care se descompun, cu o vitezi mare, cat si pentru cele care se descompun cu vitezd mica. Daca procesul urmeaza o cinetica de ordinul I, inlocuind in expresia constantei de vitezA pe x prin a/2 se obtine: Rezulta e4, pentru substanfele care la descompunere urmeaza o cinetica de ordinl I, timpul de injumatafire poate fi calculat cunoscénd constanta de vitezi\ a procesului. Dacd o substanta medicamentoast sufetdi un proces degradativ dupa o cinetica de ordinul II, nlocuind in expresia constantei de vitezA pe x cu a/2 se obtine: 1 ke (57) ; (58) In solutia apoasd aspirina suferd reactia de hidrolizt, Scanned with CamScannerde vedere cintic Aces reactie este de pul pseudomolecuar,corespunzitor din punct de Neuse Ce mesa ce ae a Ba re 4 ss Dea cits eae numa noi ale ‘cca rena do mone dead er seh ds a ‘cree in timpul reactiei. Cresterea aciditii se urmicese pin irae e¥) Aparatera gf matedale necesare + pohare Erlenmayer ~ baie de apa +, sid aceisatctie NaOH 001N * fenlfaein {Wed de bacew lun pshar Erlenmayer se introduc 025 g acid sets gi 200 ml. ap isla gi se agi bine 10-15 secunde, penta dzavare. Se ilteaz solu, Sei prob de 10 is tiréaz8 eu NaOH OLN in prezeth de fenolfalein, notin cu n vlumul sole NaOH cu care stat. Restul de sole © imenjine pe baie de apa pina ee atnge temperatura de 70°C api se ao prob de 10 ml, se reste repede let de pag se treat, notind eu, vbiumul de NsOH utiliza Se noteazh oral care s- ful acca exrapere, deoarece misurarea tn face din acest moment, consierat ea iil. Diferenfa yn reprezints mL. de NaOH corespurzitor acidull aes eae - hidoizat in ipul inert, Sedan aeast ifeen din valoarea afl nual de mL NOH crespurzitor cil sali, eas ‘nchidroizat la mometul 0 respect marimea a din exresia constant de vite asnin-n) (59) - Din sla meni pba de ap Ia 70°C a din 10 in 10 mate ete 10 ma «ae dpa ire si et de ps ead chases! sii de NOH, Se noel eu, PymmL de NaOH flo. Difrenj dine naar de ml floss un moment cureare imum de mL fos la tire inials orspunde eat x de acd acetic desconpas te intervalul respectiv de timp. a “Cneticd — Lucrri practice” Inteopretarea gl ealeutel renuitatelor 1. Datel experiestle se tefl Tabetnr.7 2. ‘Sedtermindconsania de vies soa i eaic 2. Secalculea timpul de mire. Scanned with CamScannerOFERUMARZA CONSTANT OF USA ARZACPINOZ OFIOMRUIEAT AMPDOMGATE Seopul lcci in lucrarea de fafi se determina constanta de vitezi pentru reactia de descompunere a H:O2, o reactie de ordinul I, de tipul: A Produsi Consideraffil teoretice Cinetica chimicd urmareste evolufia in timp a reactiei chimice, stabilind viteza de reac precum si influenja diferitlor factori asupra acesteia in scopul stabilirit mecanismului de reacte. Prin viteza de reactie se infelege variatia in timp a concentrajiei participantilor la reactie. in general, pentru o temperaturd dati, dependenfa vitezei de reactie de concentratie este dati de o ecuatie diferengiala de forma: de Ho ket, unde: a . £ = este viteza de reactie, it mncentrafia reactantului la timpul t, ‘onstanta de proporfionalitate care se numeste constanta de vitezi, n=este ordinul de reactic. Aparetura sf materiale mecesee - biureta = balon cotat - pipete -pahare Erlenmeyer - 1,02 3% - FeCh ~ KMin0, 0,0SN - H,SO,2N Me Scanned with CamScannerIifod de lycra Se amesteci 30.mL solujie H202 cu 3.niL H, ct 30. 3804 2N si cu 3m. sol ch. Dis amestecul de reactie se iau probe de cite § ml. din 10 in 10 minwte alse tae eS oe ec Din in 10 minute $i se titreaza cu KMnO, 0,0SN. care amestecul supus inute, pal. Se vor efectua 6 titra, la intervale de 10 mi Ecuatia reactiei ce are loc la titrare este : H,02 + 2KMnO4 + 3H3S0,— 2MnS04 + K,S0, H 2 + 41,0 +30, iar din datele obsinute se va calcula concentratia HO, Caleulul gi fnterpretarea rezultatelor 3 1. Cum raportul de oxido-reducere este >, concentraja de pa oxigenata se va afl din relia Views V, niw Sy0 = “Crauo, mol/L, 190, unde: €y,0, = concentrafia de apa oxigenat Cxxwo, = concentratia de KMnO, Visto, = Volumul de KMnOs utiliza la titrare N Vigo = Volum de probit 2. Rezultatele objinute se tree in tabelul nr. unde: Co concentratia inigiald a HO; (3%) = concentrajia HO, la momentul t Fe 3. Se prezinti grafic Ig (£2) = f(t) iar din panta dreptei obfinute se calculeazA valoarea constantei de c vitez. Scanned with CamScannerDETER NIN AR EALCU SLANE oniznez ARGAO IDO CMOUZA AUNTIE AD a Scape tuerictt Determinarea constantei de viteza pentru o reacfie autocataliticd. Considaratit taaretice ibstitujie nucleofild bimoleculars. Cel mai adesea reacfile de hidroliza decurg ca reacfii de su fr catalica acid hidroliza esterilor este un proces reversibil, care in eazul acetatului de el are ecustia: CHsCOOC3Hs + H0 —+ CH;COOH + C3H;OH Corespunzitor acestui mers al reacfiei procesul direct poate fi descris de ecustia cinesicd: ac Gok @-3)-0-2) Concentratia apei fiind mai mare decét concentrajia esterului, se poate considers practic cconstanti si in acest caz ecuatia devine: S-k,b-(a-) cb este constantl, ceea ce inseamnd eX reacfia asculth de o lege de vitezA corespunzatoare onginulut tunu. In acest caz, ordinul de reactie s-a redus cu o unitate, reactia devenind pseudomonomolecular Integrind relafia anterioara objinem: ia initials me otal, eu ea) cu diferenta dintre concentratia acidului a. dup& hidroliza total $i concentratia acidului ay Ia inceputul experientei. B= Ae - Ao Concentrafia esterului (a-x) este egal la timpul t cu concentrafia a a acidului la timpul t: X= t= & inlocuind, objinem: 2,303 k, = 283 eee a, Cinetica reactiei se urmAreste titrind acidul format in timp cu o baza. Daca Vj este volurmul de baxd corespunzAtor sfiritului reactiel iar Vj, Vz..(V)) sunt volumele de baz\ corespunzStoare momentelor t,t. atunci constanta de vitezA ki= kab poate fi pusd sub forma: 2303, Vy-¥ pettdladditbhsh oiidit i iecthd ij i titi Scanned with CamScanner“Cinetict - Lucritri practice” {fled de fora in vasul de reactie se introduc 2 mL acetat de ctil, 5 mL solufic HCI 0,1N si 30 mL apa distilata. Vasul se pune intr-o cutie Petri cu gheati si se pistreazA pe tot parcursul reacfici. Se iau repede cu pipeta 5 mL de probi si se introduc in vasul de titrare, Din aceastii prima proba luati foarte rapid se poate considera cf se titreazii numai HCl introdus, rimfndind ca in cclelalte cazuri si se titreze un amestec de acizi format din HCI introdus gi acidul ‘acetic aplirut, ca produs de reactic. Titrarea se efectueazi cu NaOH O1N utilizfind drept indicator fenolftaleina. Probele se iau Ja ty = 10%, ty = 205 ty = 307, ty = 45, ts = 50". Interpratanca gf callie acitattsse 1, Rezultatele experimentale objinute se tree Intr-un tabel de forma : Tabel nr. “Cineticd - Lucrari practice” unde: Vj; = volumul de NaOH utilizat pentra titrarea ‘amestecului de acid corespunziitor momentelor th, 2, snes. ‘Ve= volumul de bazi utilizat la titrire, corespunziitor procesului de hidroliza, 2. Se va calcula valoarea lui k pentru momentele th, ty, le ts, folosind relafia (35), Scanned with CamScannerAparaturad gi materiale necesare pipete un cilindru gradat = balon cu dop rodat, ce serveste ca vas de reactie + un vas pentru titrare - CH3COOCHs 0,2N ‘NaOH 0,1N - HCLO,IN + fenolftaleina Qed de bere fn vasul de reacfie se introdue 2 mL acetat de etil, 5 mL solutie HCI 0,1N si 30 mL apa distilata. Vasul se pune intr-o cutie Petri cu gheafa si se pistreazA pe tot parcursul reactiei, Se iau repede cu pipeta 5 mL de proba si se introduc in vasul de titrare. Din aceasta prima proba Iuatit foarte rapid se poate considera c& se titreaz numai HCl introdus, riméngnd ca in celelalte cazuri si se titreze un amestec de acizi format din HC! introdus si acidul acetic aparut, ca produs de reactic. Titrarea se efectueazi cu NaOH 0,1N utilizind drept indicator fenolftaleina. Probele se iau lat) = 10, 2 = 20, ts = 30, y= 45, ts = 50". Imerpretarea gi caleulul reauitatelor ww \ | Aisi dich di ddvicn iat iit iihiibad sishadplishil sali) wees ‘scanned with CamScanner“Chimie Fizict ~ Caiet de lucrari practice” 6. STUDIUNGINENIGIIOESCONBUNERT Apes ener hn paz DE(CATANIZATOR| er Se studiaza cinetica reactiei de descompunere a apei oxigenate in prezenti de catalizator, de catalizator promotat si de catalizator cu inhibitor. Consideratil teoreties La temperatura camerei apa oxigenata se descompune lent cu degajare de O2 reactia flind de ordinul inti: H,0; > H,0 + 1/202 Reacfia este accelerata de ionii fierului trivalent sub forma de FeCls. Mecanismul reactiei catalitice presupune existenfa a doug etape: 2Fe" +H,0;-92Fe? + 2H" +02 (1) 2Fe"? +H,0; + 2H" > 2Fe* +2H30 2) Reacfia globala este: 2Fe"* + 2H,0; -> 2Fe"? + 2H,0 + Op Etapa lenta determinant’ de viteza, este reacfia (1) care este de ordinul inti in raport cu apa oxigenatd. Concentratia catalizatorului, desi este micd rimdne constant, deoarece acesta se reface in cursul reactiei. Viteza de reactie se poate scric unde key reprezint& constanta cinetic& global& care se determind experimental. Catalizatorii reprezint& substanjele care maresc viteza de reactie prin micsorarea cenergiei de activare a procesului gi care se regisesc integral la sfirsitul acestuia, Pentru a 2 Scanned with CamScanner“Chimie ici ~Caiet de eri practice” interac, lect promotor, see ssa ca tn ea cv ep saa. Exo caguedecasee med ea a ae op iran fas. : tear oi pt a mio cla oxen pba hich nome oe ee, Cae Ge op ig compan tum ez mist a amen (0, canines dens Saeed vokend mist sya V2. 2303, i= hog (128) unde 1 timpal V.=volumal de gaz masurat la Agi reacie = vluml de gaz masurat tmp \Vz-V,= cantata de ap oxigentl rast nereationat la momentul Aparetard gf matertale aecesans > biuret de gz + val dereacie + HO 3% > Fel, + CuCl; 0.005M + acai 005M Hod de buera Insalajia in care fectuer8descompuneea ape oi s escompuneea ape oxgenate se compune dintran {emosat i cr se nuce vas de reac inchs emnetis cu un dop de cauive brevzt yun ob rl rn cares face guano burt de ga. In vast de ence ‘fdas 5m sli ap cxigenat se face Iguacu burt de gaz, ad a0 cu parade nivel. Se into aol 3 mL sole FeCl se asuph vasul. Se agit putemic an & race ow decane crnometl, Se ntczavolumul de gaz degjt dn Talmadge Par de il uae ein in permanente veal “hon fests oe es Ha. Cee 3 spl val de reac ein exer i (gry pace Fon, Erne In prezed de FeCl sf CuCl Sons raps ga Cain. Se voradlugs 3 mL salu GX “Chime Fticd ~ Cait de wert practice” Interpretanca gl caleulal recaitetelar 1. Secaleulea valoarea constantelr de vite, corespunzitoare cer tei procese de escompunere aap exigeate, uid relia (1.28) Rezutatel cinat se te intel mL. 2. Se compart ezulatel objute pentru eacta de descompunere ear are loc in prezentt ‘ecatlizator de eataliatr§ promotor respec de catalizator inhibitor. Scanned with CamScanner