\Controtul de constitufionalitate a posteriori — viziune comparativa franco-romang Le contréle de constitutionnalité a posteriori — vision comparative franco-roumaine ‘The constitutional review - comparative French-Romanian view Armanu Andreea-Paula Rezumat: Controlul de constitutionalitate a posteriori permite accesul cetifenilor la justitia constitufionald, ceea ce contribuie la realizarea unui echilibra intre interesele subiective ale acestora si interesul obiectiv de asanare a legislatiei neconforme Constitutiei. in acest sens, exceptia de neconstitujionalitate de tip roménese are atdt trésdturi comune, cat si diferite de chestiunea prioritara de constitutionalitate francezd, insit cel mai interesant aspect il reprezintd aparitia diferité a celor doud in sistemul juridic najional. De asemenea, instantele constitutionale ale celor doud state nu se manifesta doar ia nivel intern, ci yi la nivel international. Cuvinte-cheie: Constitugie, control de constitufionalitate a posteri neconstitutionalitate, chestiune prioritara de neconstitufionalitate exceptic de Résumé: Le controle de constituionnalité a posteriori permet Vaccés des citoyens & la justice constitutionnelle, ce qui contribue a la réalisation d'un équilibre entre les intéréts subjectifs de coux-ci et limtérét objectif d ‘assainissement de la législation non-conforme @ la Constitution, Ainsi, Vexception d‘inconstitutionnalité de modéle roumain a tant de traits commun, que différents de la question prioritaire de constitutionnalité & la frangaise, mais le plus intéressant aspect vise F'apparition différente des devx dans le systéme juridique national, En outre, les juridictions constitutionnelles des dewx Etats ne se manifestent pas seulement au niveau interne, mais aussi au niveau international. Mots-clés : Constitution, contrdle de constitutionnalité a posteriori, exception d’inconstitutionnalité, question prioritaire de constitutionnalité Abstract: The constitutional review grants citizens access 10 constitutional justice, which upholds the equilibrium formed between the subjective interests of the parties and the objective interest of improving the incompatible legislation to the constitutional standards. Thus, the Romanian non- constitutional exception has both traits in common with as well as distinct from the priority constitutional issue, but the most interesting aspect concerns the different occurrence of the two in the national judiciary system. Moreover, the constitutional jurisdictions of the two states do not express themselves only at a national level, but also at an international one. Key-words: Constitution, constitutional review, _non-constitutional_ exception, _prioritary constitutional issue »Fiecare popor are Constitutia care i se potriveste gi care fi convine”, potrivit lui Hegel!. Constitutia ‘ocupa o pozifie superioara atét in ierarhia normelor, cét gi in sistemul social-politic statal, ceea ce 0 transforma acest document constit fundamentul statului, a fost necesar ca supremafia legii fundamentale si nu rimani o simpli afirmajic, in acest sens instituindu-se controlul constitutionalitagii legilor. Acest instrument de control s-a cristalizat mai intéi in SUA, prin decizia Marbury versus Madison (1803), judecatorii * G.W.Hegel, ,Principiilefilosofiei dreptulai", Editurn Academiei Bucuresti, 1969, p.316 * Joan Muraru, Elena Simina Tanésescu, ,,Drept constitutional gi insttutii politice”, edigia a XI-a, volumul 1, 2003, Bucuresti, editura All Beck, pag.61ordinari fiind cei care asigurau verificarea respectitii textului Constitutiei de cditre legile statului, control cunoscut actualmente ca fiind de tip american, Europa a fost receptiva la aceasta noutate juridic&, preludnd-o inifial sub forma de ,judicial review", ins incepind din secolul XX pe continental european st dezvoltat un alt tip de control, eunoseut sub numele de «constitutional review” sau control constitutional de model european’. Spre deosebire de modelul american, controlul de constitufionalitate de tip european se remarea prin faptul c& este exercitat de instante specializate, denumite Curfi, Tribunale sau Consilii constitusionale, jurisdictia constitutional putdnd fi sesizatt atdt de cetafeni, de autoritajile publice, eat si de instantele de judecat, momentul efectuariicontrolului constituyional putdnd fi atat anterior eft si posterior promulgaii legis inti acesteia in vigoare, efectele deciziilor instantei constituionale fiind erga omnes’. Din ansamblul de forme sub care se prezinta controlul de constitujionalitate exercitat pe continentul european, atenfia ne-a fost atras de controlul a posteriori, concret si incident intélnit in Franga si in Romiinia. Acesta are ca obiect legile intrate in vigoare, caracterul concret fiind determinat de faptul cA instanga constituyionalé se pronun{ asupra unui conflict aparut in cadrul aplicdii_ legii, posibilitatea sesizarii jurisdictiei constitutionale nefiind decdt indirecta, prin intermediul instanfelor de judecati ordinare. Inst, chestiunea interesanta pe care o remarcém in acest caz rezida in experienfa diferitti a celor douti state cu privire la controlul de constitujionalitate posterior. Mai inti, acest tip de control are denumire diferita in sistemu! constitutional al celor doua state, in Romania find cunoscut ca ,excepfie de neconstituyionalitate”, in timp ce in Franfa poarta denumirea de ,,chestiune prioritara de constitufionalitate”, Apoi, pe de o parte, in Romania modelul european de control de constitutionalitate, si implicit actualul contro! posterior, a fost introdus abia prin Constitufia din 1991, moment ce a marcat si nasterea Curfii Constitujionale a Romaniei (CCR). Pe de alta parte, in Franja, acelasi tip de control a fost instituit ca urmare a revizuirii constitufionale din 2008", in ciuda faptului ci acesta fusese prefigurat la dezbaterile privitoare la redactarea Constitutiei din 1958°, cea prin care se crease Consiliul Constitutional francez, si mai fusese analizat in detaliu si in 1991-1992 cu prilejul unei incercari nereusite de revizuire a Constitutiei, Din acest motiv, considerim demna de atenjie analiza comparativa a implementarii controlului de constitufionalitate a posteriori in cele dou state (1.), in incerearea de a releva motivele pentru care exist marea diferenfa temporal in materializarea acestui control (II). I. Procedura in fata jurisdictiei constitusionale Procedurile in faja instanjei constitufionale franceze si a celei romane se deosebese in ceea ce priveste modul de sesizare (A.), criteriile pe care le iau in considerare in vederea admisibilitatii cererii de a se pronunfa asupra constitufionalitajii unei prevederi legale (B.), precum si in cazul efectelor solutiilor pronungate (C.) A. Sistemul justifiei constitufionale 1. Objectul asupra ciiruia poarts controlul fn Rominia, articolul 146 lit.d) din Constitujia revizuité’, coroborat cu articolul 29 din legea nr.47/1992%, reprezinta sediul materiei controlului de constitutionalitate posterior, Analizdnd textele Yon Deleanu, yInsttuii si proceduri constitutionale ~ in dreptul romdn gi tn dreptul compara”, 2006, Bucuresti, editura C.H.Beck, pag.238, nota * hnpshuw w).to/S_Deaconu.pdf, consultat la 10 martie 2013 * Legea constitutional’ nr-2008-724 din 23 iulie 2008 de modemnizate a insttutilor celei de-a V-a Republi * Guy Carcassonne, >, Pouvoirs,n°137, 2011, pag.73 ? Curtea Constitutionala ,hotdrdste asnpra exceptiilor dle neconstitulionalitate privind legite si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecttoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitwionalitate poate fi ridicatd si direct de ‘Avocatul Poporwlut” * Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicaté in M.Of, nr.807 decembrie 2010invocate, se observa ca mai inti se precizeaza obiectul exceptiei de neconstitufionalitate, textul constitutional referindu-se la legi si la ordonanjele Guvernului, legea organic extinzdnd slera controlului si la dispozifii ale acestora. Accepiunea de ,,lege” este priviti in sens restrans, ca act juridic al Parlamentului, aprobat dupa 0 procedur& specifica, fiind apoi promulgat si publicat in Monitoul Oficial. fntrucdt textele invocate nu disting in privina legilor care constituie obiectul acestui control, doctrina a reliefat ca acesta se realizeazit asupra legilor organice si ordinare, fiind ins excluse legile constitujionale (de revizuite a Constitufiei), intrucat acestea sunt adoptate ca urmare @ unui referendum, find totodata rezultatul exercitarii puterii constituante originare, ce nu poate fi controlati de constituantul derivat”. Trebuie subliniat cd in jurisprudenja constitufionala roméneascé excepfia de neconstitufionalitae se refer exclusiv la textul legii_ pretins neconstitutionale, iar nu gi la posibilele interprotiri date acesteia de catre organele de aplicare a legii"®, spre deosebire de situatia franceza, unde Consiliul Constitutional se pronunf toomai asupra contantei interpretari jurisprudentiale date unei_,.dis legislative"!', De asemenea, Curtea Constitufionala poate pronunja abrogarea unei legi preconstitutionale, insi numai subsidiar judecdtorului ordinar, care este cel ce trebuie s stabileasca dispozifiile legale aplicabile litigiului'’, in timp ce judecatroul constitutional francez are ca atribujie prineipala acest tip de legi, care sunt incluse in nofiunea mai larga de ,,dispozitii legislative”, ce cuprinde o paleté larga de drepturi si obligajii care alcaiuiesc ,,blocul de constitufionalitate” francez. Ordonanfele Guvernului, in calitate de acte adoptate datoriti delegirii legislative, si care dobindesc astfel puterea de lege, sunt si ele supuse controlului posterior in cazul in care ridic& probleme de constitutionalitate extrinseca (e.g emitere fara abilitare sau in alte domenti decdt cele de abilitare) sau intrinseed (dispozitia confinuta gste presupusii a fi neconstitufionala)'*, in Franga, Constitufia din 1958 rezerva anumite domenii de reglementare Guvernului (art.37- regulamentele Guvemnului), Consilial Consitujional neavand competenta in privinta verifiearii constitujionalititii acestora'’, insi, el are posibilitatea de a se pronunfa asupra ordonanfelor guvemamentale ratificate de Parlament" in plus, atunei cdnd Curtea Constitufionala se pronunfa asupra constitufionalitaii unei legi de abilitare, de fapt continutul ordonanfei este gi el vizat, intrucdt cele dowd fac corp comun (decizia nr.81/1995). Nu in ultimul rand, in ambele sisteme consttujionale, instanja de contencios constitutional se poate pronunja asupra constitutionaltiit altor dispozitii legale de care nu pot fi disociate ,,in mod necesar gi evident”"’ cele deja declarate neconstitufionale. ° Bianca Selejan-Gutan, ‘xcepfia de neconstitufionalitate”, editia @ 2-2, 2010, Bucuresti, editura C.H. Beck, pag.101 °° tbidem, pag 102 " Dominique Rousseau, <>, Revue Pouvoirs, °137, 2011, pag.49 "= Deciziile CCR nr.2/1993, nrA/1993 si nr.33/1993, mentionate in Bianca Selejan-Gutan, Exceptia de neconstitutionalitate”, editia a 2-a, 2010, Bucuresti, editura C.M. Beck, pag.104 "= Christelle de Gaudemont, Michel Lascombe, <>, lére édition, Paris, 2012, Dalloz-Sirey, comentarin! articolului 61-1 din Constitugia din 1958 (hi¢py/bu.dalloz.fr.domino-ip2.univ- paris Document? produit-id=CCDF&famitle-id=CODES, acces abonat, consultat pe 10 mastic 2013) "* Bianca Selejan-Gujan, ,Excepfia de neconstitufionalitate”, edijia a 2-a, 2010, Bucuresti, editura C.H, Beck, pag. 110 " Christelle de Gaudemont, Michel Lascombe, <>, lane edition, Paris, 2012, Dalloz-Sirey, comentariul articolului 61-1 din Constitugia din 1958 ® hupsiwww.conseil-constitutionnel.fr/conseil-constiutionnel rootbank mm/QPCiplaquette_qpe.pdt, consultat ta 9 rmartie 2013, Art.31(2) din legea organica a CCR - in car de adnitere a exceptiei, Curtea se va pronunja si asupra constitutionalit@yit altar prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disoctate prevederile ‘mengionate in sesizare™,2. Autoritafile in faa cdrora poate fi ridicati exceptia in ceea ce priveste instanfele fn fata edrora poate fi ridicaté excepfia de neconstitufionalitate, pottivit articolclor 146 lit) Constitutie gi 29(1) din Legea organicdi a CCR", acesten sunt instangele judecatoresti sau de arbitra} comercial. Nojiunea de .,instanfa judecitoreasc” a reprezentat obiectul ent de jurisprudenga, asifel ci daci initial judecdtorul constitutional a interpretat extensiv nofiunea, incluzdnd si organele jurisdictionale, mai apoi s-a limitat la interpretarea resirictiva a acesteia, ajungand la concluzia c4 numai in fafa instanfelor de judecati se poate ridica 0 astfel de exceptie (Decizia Plenului CCR nr.lI/1995). Prin revizuirea constitufionald din 2003 s-a irgit sfera organelor la care se poate invoca excepfia de neconstitujionalitate, prin imcluderea instanjelor de arbitraj comercial permijandu-se un mai larg acces la justifia consitufionala, avand consecinje pozitive asupra celeritatitii si eficienfei procesului de consolidare a statului de drept, respectiy de constitufionalizare a dreptului'®. Totusi, actualmente se propune ca prin revizuirea constifujionala si se introduca sintagma ,,instanfe de arbitraj”, date fiind schimbarile aduse pe plan legislativ prin intrarea in vigoare a Noului Cod Civil”. in cadrul sistemului constitutional francez, chestiunea prioritar’ de constitujionalitate poate fi ridicat& in faja oriedrei instanfe aparjindnd jurisdictiei judiciare sau administrative (in Prana remareéndu-se dualismul judiciar), in orice moment al litigiului, exceptie fecdnd Curtea cu jurati si Curtea Superioara de Arbitraj”", Ins’, trebuie subliniat c& autoritatile in fafa cArora se poate ridica excepfia nu sunt aceleasi cu cele care sesizeazi jurisdictia constitufionala, constituantul francez instituind un dublu filtru in acest caz. Astfel, un prim control al admisibilitaii chestiunii prioritare este realizat de instanjele care se subordoneazi Consiliului de Stat/Curtii de Casafie, aceste instanje decizind si trimita sau nu chestiunea pentru un control aprofundat la instanta suprema de care aparjin, in caz de trimitere, dupa o analiz&’ mai complex, Consiliul de Stat/Curtea de Casatie hotirdste daca respectiva chestiune trebuie supusd sau nu ateniei judecdtorului constitutional acest punct de vedere, remarcdim cA, spre deosebire de sistemul constitutional roménese, se ajunge mai greu la jurisdictia constitutional’. Referitor la subiectele de sezina, potrivit art.29(2) din Legea organica a CCR® acestea sunt parle, instanfa judecitoreasc’ sau de arbitraj comercial, respectiv reprezentantul Ministerului Public. Fiind © exceptie de ordine public’, prin care se urmareste asanarea legislatiei contrare legii fundamentale, excepfia de neconstitufionalitate poate fi ridicati in orice fazi a procesului, de orice parte a litigiului”, cel ce va inoca acest mijloc de aparare fiind denumit ,,autor al exceptiei” potrivit jurisprudentei CCR. ins’, trebuie luati in considerare relevanta excepfiei, astfel c& ea trebuie introdusa Ia momentul pottivit in eadrul procesului,altfelrisednd si fie declaratt ca inadmisibila intrucat este prematur sau tardiv introdusi™. fn acest caz, trebuie subliniat cd nu se poate renunfa la excepjia de neconstitujionalitate odati ce a fost introdusi datorit® caracterului de ordine public’, "8 Curtea Constitutional decide asupra excepfitlor ridicate in faja instanjelor judecdtoresti sau de arbitra} comercial privind neconstitujionalitatea unei legi sau ordonante ori a unet dispozitit dintr-o lege saw dintr-o ordonan(a in vigoare, care are legéturé eu solufionarea cauzel in orice farsa litigiului sé orieare ar fi obiectul acestuia. " Bianca Selejan-Gutan, ,Exceptia de neconsttufionalitate”, edit @ 2-a, 2010, Bucuresti editura C.H. Beck, pag. 119 * hnep:tivw.iej.ro/S_Deaconu.pal, consultat la 10 martie 2013 utionnel/roovbank_ mnvQPC/plaquette_gpe.pdl, consultat la 9 > hn: nel fiveonsei mmartie 2013 conseil-e ” | Exceptia poate fi ridicatt la cererea wneia dintre parti saw, din oficiu, de edtre instanta de judecatit ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicaa de procuror in faja instanjei de judecard, in cauzele la care participa.” * Bianca Selejan-Gutan, ,Exceptia de neconstitufionalitate”, editia a 2-2, 2010, Bucuresti, editura C.H. Beck, pag. 121 * pbidem, pag.t22spre deosebire de alte tipuri de exceptii ridicate in cadrul proceselor®®. in ceea ce-l priveste pe procuror, posibilitatea de a introduce o astfel de excepfie i-a fost recunoscuta prin prisma faptului c& reprezinté interescle societatii, intéritt de caracterul public al exeepfiei, ceea ce nu contravine posibilitatii parfilor de a invoca gi ele un astfel de mijloc de aparare”*. Prin permiterea instanjelor de judecaté sau de arbitraj comercial de a invoca ex officio excepjia de neconstitutionalitate se inlesneste colaborarea acestora cu instan{a de contencios constitufional. Astfel, instanfele ordinare ajung s@ contribuie la eliminarea legislajiei neconstitufionale si la constitufionalizarea dreptului, datorita deciziilor viitoare ale judecatorului constitujional. Trebuie amintit c& in eazul ridicarii excepfici instan{ele trebuie si isi motiveze pozifia, altfel confrunténdu-se cu inadmisibilitatea cereri. Totus in practical ,activismul judicir”, implicarea voluntara a instanfelor ordinare in acest proces de filtrare a dreptului, nu sa manifesta decat arareori”” In Franta, potrivit art.61-1 din Constitutic’’, chestiunea prioritaré de constitutionalitate poate fi ridicatti intrusun proces pe rol la o instanta, judiciara sau administrativa, articolul 23-1 d ordonanfa din 7 noiembrie 1958” calificand-o drept un ,,mijloc” prin care s& se sus{ina o pretentie de catre patile in proces, acestea find singurele care o pot invoca, instanta neavand dreptul de a 0 ridica din ofieiu in cadrul procesului™, spre deosebire de sistemul constitutional roménese, instanfa neputind nici s& modifice in substanfa sa chestiunea prioritard invocaté. Dar, in acest caz chestiunea prioritard de constitujionalitate nu trebuie si constituie obiectul principal al acjiunii in justitie, find ins necesar ca aceasta si fie ridicata in scris, temeiul juridic sa fie menfionat distinct pentru ca instanta si 0 identifice rapid si sa o trateze cu prioritate, trebuind s& fie si motivata’'. Procurorul are si in acest caz posibilitatea de a ridica 0 chestiune prioritari de constitufionalitate, In Romania, potrivit art.29(4) sesizarea judecdtorului constitujional se face de catre instanja in fala careia s-a invocat exceptia sau chiar de instanfa care decide si invoce exceptia, printy-o incheiere motivata, ce va cuprinde si opiniile parfilor alzturi de alte documente doveditoare necesare. in Frana, grefa/ secretarul instanfei este cel care va transmite chestiunea la Curtea de Casatie sau la Consiliul de Stat, insofiti de documentele partilor si de opinia Ministerului Public asupra chestiunii, intr-un termen de 8 zile de la pronunfarea deciziei judecdtoresti, potrivit art.23-2 din ordonanja din 7 noiembrie 1958. Odati ajunsa la instanja suprema a jurisdiciei de care aparjine instanfa unde a fost invocati, se trece la 0 examinare aprofundati a acesteia. Art 23-4 din ordonanla precizeazai c& se loci un termen de 3 luni pentru a se pronunja pe marginea chestiunii prioritare, la expirarea termenului aceasta fiind automat transmis& Consiliului Constitujional daca sunt indeplinite condifiile, conform art.23-7 din ordonanaf’. Atat in cazul trimiterii sau nu a chestiunii la instanja constitutional, decizia va trebui motivatd, ea fiind transmisi Consiliului impreuni cu memoriile sau concluziile parfilor®. 3. Efectele inifierii unui control incident asupra procedurii judiciare in curs * rbidem, pag. 124 * Ibidem, pag 133 * phidem, pag.134-137 Ainnci ead, in cadrul unui proces in curs in fat: nei instante, se sustine cdo alspocitie legislarva aduce aringere drepturitor $1 libert@ilor garamate de Constiruje, Consiltul Constitutional poate fi sesizat in legatura cu acest aspect prin imermediul Consifiuiui de Stat sau al Curpit de Casayie, urménd a se promunta intr-un termen stabil ® Ordonanya nr. 58-1067 din 7 noiembrie 1958 privind legea organic’ a Consiliului Constituyional, Jurmalul oficial din 9 noiembrie 1958 nel. fileonseil: onnel/francaisinouveaux-cahiers-du-conseil/cahier-n-29/qpc- /30.htm}, consultat pe 10 martie 2013, bntp:/Avwww.conseil-constivut fextes-applicables-et-premie ™ Joidem * pbidemultima chestiune importanté in aceast fazi o reprezint& suspendarea procesului a quo. in anul 2010 prin Legea nr.177/2010" a fost abrogat art.29 (5) al Legii nr.47/1992, care prevedea obligativitatea suspendarii solufionaii cauzei aflate pe rol la judecatorul a guo pani la solutionarea exceptiei de neconstitufionalitate, Curtea a interpretat cf aceasté masurd a fost luata de legiuitor din pricina mumeroaselor procese cu care era sesizata justitia constituyionala doar pentru a se intérzi judecarea cauzei principale, ceea ce a dus la deturnarea scopului controlului de constitutionalitate, transforméndu-se intr-un abuz de drept**. Totugi, parfii care a invocat excepfia i se da posibilitatea de a apela la noile motive de recurs in revizuire introduse in Codul de procedurai civild gi in cel de proceduri penala, in cazul in care dupa judecarea cauzei principale instanfa constitufionala consider’ ci reglementarea supusd controlului este neconstitutionala, ea fiind comunicata celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instanjei ce a sesizat CCR sau celei la care procesul este pe rol (potrivit articolului 31 alin. 4 si 5). ins, pentru a uza de aceste c&i extraordinare de atac este necesar ca pentru procesul civil dispozitiile legale declarate neconstituyionale si fi avut 0 influent decisiva, iar pentru procesele penale dispozitiile legale neconstitutionale si constituie chiar fundamentul deciziei de justijie®, prin interventia judecdtorului ordinar in aprecierea respectivului caracter ajungindu-se la o restrangere a compenjei judecdtorului constitujional® in Franja, observam cA potrivit art.23-3 din ordonanja din 7 noiembrie 1958 se impune suspendarea litigiului principal pana la pronunfarea Curfii de Casajie sau a Consiliului de Stat, sau a Consitiului Constitutional, dact acesta a fost sesizat. Totugi, nu se suspenda cursul investigatici, instanja puténd lua masurile provizorii sau conservatorii necesare. Mai mult, procesul nu se suspenda in cazul in care o persoan este privat de libertate pe cale judecdtoreasca, nici in cazul in cate instanfa doreste sti puna capil acestei stiri privative, dar nici atunci cand prin lege sau regulament se prevede ca instan{a si statueze intr-un termen determinat sau de urgenti*’. B. Admisibilitatea cererii in cadrul tratitii excepfiei de neconstitufionalitate se stabileste o relajionare triunghiular’ fntre judecitorul @ quo, judecatorul ad quem si partile din proces". in acest caz, admisibilitatea presupune verificarea indeplinirii condifiilor legale pentru a supune excepfia atenfiei Curtii Constitufionale, acesta constituind rolul de filtru al instanjei ordinare, care degreveaz’ astfel contenciosul constitutional de cauzele nefntemeiate. Faptul ci se stabilese aceste limite legale subliniazd competenta de atribuire a instanfei constitujionale. in doctrind s-a susfinut chiar introducerea unei noi condifii de admisibilitate, mai exact de a nu fi ,,manifest nefondati””., Potr art.29(5) din Legea organicd a CCR, se poate face o enumerare a cauzelor de inadmisibilitate a cererii, in primul rand, obiectul sesizarii, menfionat in cadrul art.29(1) din aceeasi lege, trebuie sti fie o lege, o ordonanja sau o dispozifie din cadrul acestora. Important este de observat c& aceste reglementiti legislative trebuie si fie ..in vigoare”. Aceastd sintagma a facut obiectul a numeroase ® Legea nr.177/2010 pentru modificarea Legii nr.47/1992, a Codului de procedura civila si a Codului de procedara penal, publicata in M.Of. nr. 672/4.10,2010 % Potrivit deciziei CCR nr.766/201 1, ,scopul primordial al controtulul de constitutionalitate - interesul general al societaii de a asana legislasia in vigoare de prevederile afectate de vieii de neconstitwionalitate - a fost pervertitintr= tm scop eminamente personel, al unor piifi ltigante, care au folasit exceptia de neconstitulionalitate drept pretext eniru aménarea solutiei promuntate de instanta in faja careta a fost dedus ttigiul” *© Judecatorul constitutional apreciazA prin decizia nr.766/2011 cf fn cea ce priveste admisibilitatea cererii de revieuire, aceasta se va intemeia, In mod evident, pe decizia Curtii Constituionate, daca dispozitia legala declarara neconstitujionald a avud o inrdurire decisivd asupra hotararti promumate ta cau * Elena Simina Tnsescu, ,Annuaire international de justice constitutionnele", XVI, 201 |, pag. 996 ia ostitutionne!/francais nouveaus-cahers-du-conseil/eahier-n-29/qpe- onsultat pe 10 marti 2013 bhip://www.conseil-constitutionneLfivconseil lextes-applicables-et-p Bianca Selejan-Gujan, ,Excepfin de neconstituyionalitae™,editia a 2-2, 2010, Bucuresti, editura C.H, Beck, pag. 139 ” jbidem, pag. 144exceptii de neconstitufionalitate ce au fost respinse pani in 2011, cand a avut loc un reviriment de *° prin care s-a extins competenja CCR. insa, prin Decizia nr.766/2011 se mai observa $i pozijia extrema a CCR in sensul ca respinge susjinerile fnaltei Curfi de Casafie yi Justitie prin care aceasta din urma pretindea ca ar fi competent si judece litigiile privitoare la reglementari care nu ar mai fi in vigoare (Decizia nr.21/2008), Curtea subliniind in final competenja sa exclusiva in materie constitujionala“', De asemenea, exceptia trebuie si fie oportuna in sensul c& reglementarile vizate trebuie si aiba legitura cu solufionarea cauzei, iar prevederea ce constituie obiectul exceptici sd nu fi fost declarata neconstitujionala printr-o decizie a Curfii, potrivit art.29(1) si (3) ale legii nr.47/1992, Desi Curtea nu a dat o definitie jurisprudentiala, preferand sa analizeze de la caz la caz, conditia pertinenjei exceptici de neconstitufionalitate este necesara intrucat altfel s-ar ajunge la o actio popularis, putandu-se invoca orice fel de text de lege care nu ar avea legaturd cu solufionarea litigiului®, Datorita efectului erga omnes al deciziilor instanjei constitufionale, dispozifiile declarate neconstitufionale nu vor mai putea fi aplicate de instanfe, astfel ci o exceptie de neconstitutionalitate bazata pe o astfel de dispozitie va fi respinsi ca inadmisibila de cdtre instanta. ins, din interpretarea contraréi a art.29(3) din legea organica rezulta c& parfile pot invoca dispozitii declarate constitufionale, sub conditia unor motive diferite decat cele care au dus la respingerea excepfiei™. Tot aici se adauga si condifia de inadmisibilitate prevzuta de art.147(3) din Constitutie, potrivit careia un tratat sau acord internafional declarat constitujional nu mai poate face obiectul unei exceplii de neconstitusionalitate. in al doilea rind, referitor la subiectul sesizatii, potrivit art.29(2) din legea organicd, poate invoca exceptia de neconstitufionalitate oricare din pirtile care are interes in aceasta chestiune, reprezentantii partilor, dac& sunt indeplinite conditiile legale, intervenienjii in proces, precum si avocatul parfii, mai ales daca ne aflém in cadrul unui proces penal‘, fn alt treilea rind, dac& invocarea excepfiei nu este motivati si nu se precizeazi temeiul Constitujional al acesteia, aceasta va fi respinsi ca inadmisibila, jurispradenfa constitutional precizind imposibilitatea judecdtorului constitujional de a se substitui autorului exceptiei i invocarea motivului de neconstitutionalitate™. in sistemul constitufional francez, in conformitate cu ari.23-2 al ordonanfei din 7 noiembrie 1958, in fafa primei instanfe la care se invoca exceptia trebuie indeplinite trei conditii de admisibilitate ~ dispozitia contestata si fie aplicabila litigiului saw procedurii, ori s& constituie fundamentul actiuni in justitie, s nu fi fost deja declarata conforma Constitutiei prin motivarea sau dispozitival decizici Consiliutui Constitutional (excepfie ficand schimbarea circumstanfelor, caz in care se poate intenta © nou’ excepfie, intocmai ca in sistemul constitutional roménesc), chestiunea prioritar’ de constitutionalitate nefiind lipsita de caracterul serios. Dat find c&i respectiva chestiune trebuie transmisi Consiliului de Stat sau Curfii de Casagie, condifiile de admisibilitate trebuie respectate si in acest caz, singura diferent fiind cd aici chestiunea trebuie si aiba caracter serios sau de noutate, aceasta find 0 condifie mai exigent, motivand rolul de filtru al curtilor supreme ale celor dowd Jurisdictii, de acestea depinzand de altfel reusita reformei constitujionale. Caracterul de noutate se “Prin Decizia nr.766/2011 CCR a concluzionat c& sintagma in vigoare” este constitutionala in masura in care se interpreteazé in sensul ci sunt supuse controlulul de constitfionalivate $i legile sau ordonantele ori dispozipile din legi sau din ordonante ale cdror efecte juridice cantina sé se producd si dupa jesirea lor din vigoare”. ® Powtivit Deciziei nr.766/2011, ..Referiior Ia soluiia promunjata de Inaha Curte de Casajie si Justitie, Curtea Constitutional a constatat ca, <>. * Bianca Selejan-Gujan, .Exceplia de neconstitujionaltate", ectiaa 2-a, 2010, Bucuresti, editura C.H, Beck, pag.160- 161 * Ibidem, pag. 152-153 *" bidem, pag. 166 * Ibidem, pag. 168apreciazi in funetie de dispozitiile constitujionale cu care este confruntati dispozitia legala contestata", acesta constituind alternativ necesitijii caracterului serios, un motiv pentru ci judecdtorul judiciar sau administrativ si nu transeze chestiunea prioritard nerezolvatdi de Consiliul Constitutional, pe motiv ci dificultatea obiectului acesteia nu ar fi destul de serioasa pentru anu o rezolva ei ingisi, ira a se apela la contenciosul constitufional*’. Interesul de a transmite chestiunea prioritara de constitutionalitate Consiliului Constitufional rezida in faptul c& astfel se trangeazd definitiv problema suscitati de conformitatea cu textul legit fundamentale a dispozitiilor legale contestate, intérindu-se totodat& rolul interpretativ al instanfei constitufionale vizavi de textul Constitutiei®, C. Deciziile instangelor constitusionale si efeetele acestora in doctrina romAneased se realizeazA o clasificare a tipurilor de decizii date de Curte, acestea find simple/extreme, caz in care Curtea declara dispozitiile ca fiind constitufionale sau neconstitufionale, respectiv decizii intermediare, care au un caracter flexibil, acestea din ura fiind fie decizii interpretative (prin care se declar& constitutional textul de lege contestat numai att timp eat este interpretat in modul arétat de Curte), fie devizii manipulative (prin care se propune transformarea semnificajiei legii in vederea acoperirii unui vid legislativ). Se mai poate face distinctie intre deciziile de inadmisibilitate, caz in care Curtea a respins excepfia din pricina unei cauze de inadmisibilitate, si deeiziile aupra fondului, in cadrul carora judecatorul constitutional s-« pronungat asupra conformitafii textului legal contestat cu legea fundamental“, Din analiza art.147 din Constitutie se releva trisiturile caracteristice ale deciziilor CCR. Astfel, potrivit alin.4, acestea sunt general obligatorii, insit intinderea efectelor deciziilor depinde de solutia cuprinsa in dispozitivul acestora- daca este o decizie de admitere, ea va fi intr-adevar obligatorie erga omnes, insi in caz de respingere ea va fi obligatorie numai pentru instanfa in fafa cdreia s-a ridicat exceptia’', pentru a permite pe viitor invocarea unei alte excepfii avand acelasi obiect, ins pe considerente diferite. De asemenea, deciziile Curjii au efecte numai pentru vitor, altfel incdledndu-se principiul securititii raporturilor juridice prin bulversarea situafiilor juridice aparute sub imperiul legii care gi-a ineetat aplicabilitatea din pricina declararii neconstitujionalitajii sale. Trebuie amintit e& prin Legea contenciosului administrativ” se permite conform art.9(5) ca in cazul declararii neconstitufionale a unor ordonanfe ale Guvernului, persoana vatimata intr-un drept al su sau intr-un interes legitim prin aceasta poate cere despagubiri. Mai mult, deciziile instanei constitujionale se bucura de autoritate de lucra judecat pentru parile din proces, avind fie caracter absolut, fie relativ, in funotie de admiterea sau de respingerea excepfiei, adica ea nu va putea fi reiterata in cadrul aceluiasi proces de aceleasi parti care au invocat-o"’. Nu in ultimul rind, deciziile Curgii Constitujionale sunt definitive, ele nefiind supuse niciunei cdi de atac. Nu trebuie neglijate nici dispozifiile art.147(1) din Constitujie, pottivit cArora se acorda un termen de 45 de zile pentru ca Parlamentul sau Guvernul si compatibilizeze dispoziiile declarate neconstitujionale cu prevederile Constitufiei, in acest interval * potrivit deciziei Consiliului de Stat nr.2009-565 din 10 decembrie 2009 © qp:t/www.conseil-constitutionnel,fr/conseil-constitutionnel/francais/nouveaux-cahiers-du-consei/eahiet-1 textes-applicables-et-premieres-decisions.52730.himl, consultat pe 10 martie 2013 " ibidem ® Jon Deleanu, ,lnstitutii si proceduri constitufionale editura CH Beck, pag. 897-901 in dreptul roman si fn dreptul comparat”, 2006, Bucuresti, © Bianca Selejan-Gufan, ,Exceptia de neconsttufionalitate”, editia a 2-a, 2010, Bucuresti, editura C,H. Beck, pag.235 * pbidem, pag.238 * Legea nr.5$4/2004 privind contenciosul administartv, pulicatt in M.Of.nt.1154 din 7 decembrie 2004 ® Bianca Selejan-Gufan, ,Excepfia de neconstitutionalitate”, editia a 2-a, 2010, Bucuresti, editura C,H, Beck, pag.238- 239, 256ele fiind suspendate de drept, insi dupa trecerea termenului ele igi inceteaz’ de drept efectele. Observam bundvoinfa constituantului roman de a permite celor ce au incalcat textul fundamental s& isi repare greselile, in timp ce constituantul francez. este mult mai trangant, el instituind abrogarea dispozitiei neconforme. in cazul in care Consiliul Constitujional constat& conformitatea dispozitiei cu textul constitufional, litigiul igi reia cursul, dispozitia in cauza fiindu-i aplicabila. $1 in acest caz se pot formula decizii de constitutionalitate ,,sub rezerva”, dispozifia contestatd find constitutionala numai in cazul interpretarii dispuse de Consiliu. Totusi, trebuie observaté diferenfa in privinfa efectelor in timp ale deciziilor Consiliului Constitugional fafa de cele ale Curfii Constitutionale, art.62 din Constitutia Franfei prevéizéind cd judecdtorii constitufionali au posibilitatea de a modula timp efectele deciziilor pronunjate. ins, potrivit deciziei Consiliului Constitutional nr.2010-92 di 28 ianuarie 2011, se subliniazdi cé art.61-1 din Constituyia francezé nu ofera instanjei constitufionale puterea general de apreciere si de decizie de acceasi natura cu cea a Parlamentului, competenta acestuia limitdndu-se la pronun{area asupra conformitigii unei dispozitii legislative cu drepturile si Jibertitile garantate de Constitutie. IL, Posibile explica(ii ale diferenfei temporale Conform analizei realizate se observa cf existé att asemanari, ct si diferenfe intre sistemele constitujionale romzn si francez, insd cel mai interesant este de gasit un raspuns pentru introducerea tarzie a controlului de constitujionalitate posterior in Franfa (B.), in timp ce acesta era deja practicat de peste 15 ani in Roménia (A.). A. Cazul romanese Dupa o lunga perioadi sub regimul comunist, s-a simfit nevoia reinstaurarii democratiei, a drepturilor omului si recladirea statului de drept, acestea fiind de altfel valori esentiale itutici din 1991, De asemenea, s-a dorit eliminarea concepfiei perfecti implicite a actelor legislative ale Parlamentului, pentru a nu se reajunge la situafia de omnipotent a Matii Aduniri Nafionale, contrari separatiei puterilor in stat. Astfel s-a realizat o rationalizare a regimului parlamentar, pe fondul prineipiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, materializat gi in textul constitufional’®. Mai mult, demoeratia constitutional implica 0 colaborare a puterilor in vederea unei mai bune funcfionari a statului, entitate care trebuie si apere si s& Ti ajute pe proprii cetiteni, de unde gi posibilitatea atenfion&rii institujiilor statale de cdtre cetiieni cu privire la posibila incaleare a Constitujiei, textul care constituie fundamental drepturilor si libertafilor acestora, Dacd pana in 1991 Roménia era cunoscuta ca stat unde se incaled drepturile si libertijile cetaifenilor, odata cu noua Constitufie se observa 0 aseménare cu dispozifiile cuprinse in Carta europeani a drepturilor omului in privinfa drepturilor garantate roménilor, jurisprudenta Curfii curopene a drepturilor omului fiind chiar sursi de inspiragie pentru judecatorul constitufional in solujionarea excepfiilor care ii sunt supuse“. in plus, se vede si faptul cé majoritatea deciziilor Curfii Constitujionale au ca obiect excepfii de neconstitufionalitate invocate de par{i in proces, de unde deducem e& cetatenii au infeles c& acest instrument de aparare a fost instituit ined din 1991 in beneficiul lor. Mai mult decat atét, dispozitia este una deschisi, nelimitandu-se numai la incdlcarea anumitor drepturi sau a interpretarii jurisprudentiale a dispozifiilor constitujionale, ca in sistemul juridic francez. Totusi, nu trebuie neglijat nici faptul c& aceasta exceplie ajunsese si fie utilizaté abuziv pana in 2010 doar pentru a se tergiversa solufionarea procesului principal, dovada ci dupa modificarea legii organice a instanjei constitujionale, in urma céreia litigiul @ quo nu mai este suspendat, numérul de exceptii de % Porrivit art.(3) - ,.Romdnia este siat de drept, democratic si social, in care demnitarea omutui, drepturite si libertiqile cetéjenitor, libera dezvoliare a personalitaiii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint’t valori supreme, in spiritul iradiqtlar democratice ale poporului romén si idealurtlor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate * Conform art.1(4) Statul se organizeazé powivit principiului separatie’ sé echilibrulni puerilor - legistariv, executiva si judecdtoreascd - in cadrul democratiei constitufionale” conseilfeahier-n-27 hitp.Awww,conseil-consttutionnel friconseil-constitutionnelrancais/nouveaus-cabiers- cexception-d-inconstitutionnalite-en-roumanie-la-question-prejudicielle-de-constitulionnalite-devan ni, eonsultat pe 10 martie 2013neconstitufionalitate a scazut®”, Este de ldudat originalitatea constituantului roman, care prin revizuirea din 2003 a previizut prin art.147(1) din Constitutie ca legiuitorul, fie el principal sau delegat, posibilitatea de a indrepta deficientele constitufionale ale actelor legislative, ins’, potrivit unei opinii doctrinare se doreste ca prin revizuirea ce urmeazi a se realiza si se climine acest text din cauza pasi legiuitorului cu privire la aceasta situafie™*. Nu in ultimul rand, exceptia de neconstitujionalitate ajutd la ameliorarea statului de drept, realizéndu-se astfel gi o spublicitate” a drepturilor constitufionale, in sensul unei mai bune cunoasteri a lor de citre cetzjeni, Curtea Constitujionala colaborand pe aceasta cale la ameliorarea calitafii dreptului, aléturi de Inalta Curte de Casafie si Justitie, al carei rol constitutional este de a asigura ,,interpretarea gi aplicarea unitara a legii de catre celelalte instanfe judecatoresti” (art.126(3) Constitujie) . in plus, astfel se permite receptarea si dezvoltarea valorilor democratice ale societatii romanesti, prin controlul intregii legisla B. Cazul francez Mult timp s-a considerat in sistemul juridic francez cA legea este perfectd, insti suveranitatca absoluti a legii constituie un rise ce duce la ruperea echilibrului dintre puterea legislativa si executivi, astfel deschizindu-se calea abuzului de drept. Nevoia de rajionalizare a regimutui parlamentar a dus fa instituirea unui control de constitu{ionalitate prin care si se asigure suprematia Constitufiei prin raportare la celelalte legi, astfel respectandu-se si ideea lui Montesquieu de separare a puterilor in stat. Potrivit discursului Presedintelui Nicolas Sarkozy pronunfat la data de 1 martic 2010, se da pentru prima dat& posibilitatea cetitenilor francezi de a avea o relafionare, chiar daca indirecta, cu justifia constitusionala, Consiliul Constituyional fiind cel care trebuie si le apere drepturile si libertijile recunoscute de Constitutie, Aceasti deschidere a judecdtorului constitutional apare mai ales pe fondul extinderii ,,blocului de constitufionalitate la principiile care fundamenteaza pactul civie si social’, respectiv al repunerii in discugie a legii in raport cu tratatele ternafionale, ceea ce ar fi deschis posibilitatea unui control al constitujionalitatii legilor din partea judecétorului ordinar. Consiliul trebuie s8 ramana singurul care decide asupra constitutionalitafii legilor, instanfelor ordinare revenindu-le sarcina de a realiza controlul convensionalitatii legilor (conformitatea acestora cu tratatele internationale si cu dreptul derivat), Prin intermediul efectului abrogativ, cheie a reformei constitufionale, se asigura o reapropiere a cetafenilor de corpul constitujional, astfe! find recunoscute pe deplin ,,principiile inerente identitayii constitugionale a nfei”. Necesitatea introducerii controlului de constitufionalitate a posteriori in Franja se datoreaza si faptului cA recursul individual in fafa Curfii europene a drepturilor omului exista ined din 1981, in timp ce in fafa Consiliului Constitugional cetajenii francezi nu aveau acest drept, astfel cA in loc 88 se rezolve litigiile la nivel nafional se dadea curs condamnarilor statului francez. la nivel international. Mai mult decat atat, Constitufia nu este un document ce intereseaz’ numai autorititile publice, ea find destinata si cetifenilor, care trebuie s& isi vada respectate drepturile gi libertajile in cadrul statal, mai ales ca statul este creatia lor yoluntari. in plus, prin intermediul chestiunii prioritare de constitufionalitate se insituie 0 bund colaborare intre instanjele judiciare, administrative si cea constitujional, prin intermediul filtrarii exercitate de Consiliul de Stat si de * Elena Simina Tanasescu, Annuaire international de justice constitutionnelle”, XXVIL, 201 1, pag. 984, 986 5 hup:siwwww,igj.ro/S_ Deacony.pdf, consultat ta 10 martie 2013 * Joan Muraru, Blena Simina Tandseseu, ..Drept constitutional si institu politice”,editia a Xill-a, yolumul 11, 2009, Bucuresti, editura All Beck, pag.6 nstitutionnel.(r/conseil-constiutionnel/francaisin hutpsiiwye uveaux-cahiers-dusconseiMealier-n- 2/discours.prononce-le- 2010-par-m-nicolas-sarkozy-president-de-la-republique,52885,html, consultat pe 10 smartie 2013, "idem ° twidem 10Curtea de Casajie permiyindu-se partajul eficient al sarcinilor, precum si oferirea sprijinului Consiliului Constitufional pentru a-si dezvolta jurisprudenja. De asemenea, se subliniaza responsabilitatea judecitorilor Consiliului Constitujional in privinfa statuaiii asupra legilor promulgate, prin prisma chestiunii prioritare de constitujionalitate acestia sprijinind intarirea libertatilor individuale, consolidand statul de drept. Misiunea ,,infeleptilor de la Palais-Royal” este de a verifica daca Republica este sau nu fideld propriilor valori, acestea constituind fundamentul statului si trebuind s& fie respectate de Parlament. Consiliul trebuie, deci, sa trangeze conflictul juridic intre legiuitorul ordinar si puterea constituant. Astfel, fostul gef de stat considera ca pr introducerea chestiunii prioritare de constitufionalitate in sistemul juridie francez. se red ultimul cuvaint poporului suveran™. _ Coneluzie In final, precizam c& justijia constitufionala nu se limitesz numai la nivelul statal, ea avand legituri si cu nivelul supranational. Mai precis, remarcim ca instanjele constitufionale franceze si romane sunt amandoua supuse rigorilor art.6 din Conventia europeana a drepturilor omului™, in caz de incdlcare a acestuia ele riscand 0 condamnate a statului de apartenen{a. Astfel, trebuie si se tind seama de dreptul la un proces echitabil in cadrul desfasurarii procedurii constitufionale, parfilor fiindu-le asigurat dreptul la aptirare si la egalitatea armelor, cu. respectarea_principiului contradictorialitaqii dezbaterilor, a independentei judecatorilor instanfei de contencios constitutional, precum si a publicititii procesului, exigenfe care sunt respectate la nivel roménese si francez, atét prin prevederile legii organice a Curfii Constitutionale, respectiv a Consiliului Constitutional, cat si prin jurisprudenfa acestora Mai mult, intrucét atét Franta, cat si Romania, sunt membre ale Uniunii Europene, acestea se supun jurisdictiei Curjii de Justitie a Uniunii Eutopene. Modelul de exceptie de neconstitutionalitate/ chestiune prioritara de constitujionalitate a ajutat la slefuirea unei excepjii europene, cu trasdturi si chiar denumire asemanatoare — chestiunea prejudicialé, Aceasta este o procedura prin care se solicita fie aprecierea validitatii, fie interpretarea dispozitiilor dreptului Uniunii, i in acest caz fiind necesara indeplinirea unor condiii de admisibilitate a cererii, in primul rand competenta jurisdictiei nationale ~ aceasta fiind singura care poate formula o astfel de chestiune, iar nu justifiabilii, aseménator sesizarii instanfei constitufionale. De asemenea, actul de interpretat trebuie si aibé o naturi comunitard, el f%cdind parte fie din dreptul primar al UE, cu protocoalele si anexele aferente, fie dintre actele institufiilor, organelor si organismelor europene. Pertinenja chestiunii adresate izavi de dreptul UE trebuie si ea Iuaté in considerare, ea fiind necesari pentru a putea judeca ul ~ ins, datorita numarului mare de solicitari, CIUE a adaugat trei criterii in acest caz: litigiul irebuind si fie real, chestiunea sé fie pertinenta in raport cu realitatea sau cu obiectul litigiului, iar motivarea suficienta.® fn final, trebuie s& se respecte procedura previzuti de tratate, Hotdrdrile interpretative ale Cur{ii de Justitie se bucuri de autoritatea de Iucru judecat, ele fiind totodata obligatorii pentru instanfa care a adresat chestiunea, iar pentru celelalte instanfe interpretarea Curfii va trebui luati in considerate la trangarea litigiilor similare. Trebuie subliniat cé in caz de constatare a validitajii actelor supuse analizei sale, acestea se vor aplica obligatoriu litigiului in eurs, in caz de invaliditate Curtea neputénd impune anularea dispozitiilor nafionale contrare, autoritajile statului in cauza find cele care procedeazA la modificarea sau abrogarea acestora. Mai mult decat att, efectul in timp al acestor decizii este diferit de cel al instanfelor constitutionale, care au efect ex nune, in acest caz ele find retroactive de la data la care actul a intervenit si a inceput s& se aplice in raporturite dintre justifiabili, Datorita acestui caracter, s-a pus problema securitatii juridiee, fiind © biden “ Art. 6 Dreptul la un proces echitabil -,.Orice persoana are drepiul ta judecarea cauzei sale in mod echitebil, in ‘mod public si in termen rezonabil, de catre 0 instanta independemta si impartial, insituita de lege, care va hota fie aasupra inedledrii drepturilor si obligapilor sale cu caracter civil, fie asupra lemeiniciei oricdrei aewcatl in materie penald indreptate impotriva sa (..). © Patrick Dollat, Droit européen et droit de "Union Européenne”, 3éme edition, 2010, Paris, Sirey, pag,386-388 unnecesardi 0 modulare a efeetelor juridice a acestor decizii pentru a nu cauza perturbiri grave in relafiile dintre persoanele de bund-credin(a. Astfel, remarcdm strnsa legéturi dintre instanjele constitufionale nationale si instanjele europene, dar aceast leguturd are totusi 0 limita - statele nu sunt ined dispuse si renunfe in totalitate la suprematia Constitutiei lor (hotardérea Sarran Levacher a Consiliului de Stat francez, 1998), desi in cadrul ierathiei normelor Curtea de Justifie a Uniunit a pus pe primul loc dreptul Uniunii Europene (hot&rarile Costa ¢. Enel, 1964 si Internationale Handelsgesellschafi, 1970). Bibliografie: 1. G.W Hegel, ,,Principiile filosofiei dreptului", Editura Academiei Bucuresti, 1969, p.316 2. loan Muraru, Elena Simina Tanasescu, ,,.Drept constitutional si instituii politice”, edijia a XI-a, volumul 1, 2003, Bucuresti, editura All Beck, pag.61 3. Joan Muraru, Elena Simina Tandsescu, ,,.Drept constitutional si institutii politice”, edifia a XIIl-a, volumul I, 2009, Bucuresti, editura All Beck, pag.6 4, Ion Deleanu, .Institufii si proceduri constitufionale ~ in dreptul roman si fn dreptul comparat”, 2006, Bucuresti, editura C.H.Beck, pag.238, nota 5, 897-901 5. Bianca Selejan-Gutan, ,,Exceptia de necon: te”, edifia a 2-a, 2010, Bucuresti, editura CH. Beck, pag.101, 102, 110, 119, 121, 122, 124, 133, 134-137, 139, 144, 152-153, 160-161, 166, 168, 235, 238, 239, 256 6. Guy Carcassonne, <>, Pouvoirs, n°137, 2011, pag.73 7, Dominique Rousseau, <>, Revue Pouvoirs, n°137, 2011, pag.49 8. Elena Simina Tanasescu, ,,Annuaire international de justice constitutionnelle”, XXVII, 2011, pag. 984, 986, 996 9. Patrick Dollat, ,,Droit européen et droit de l'Union Européenne”, 3éme edition, 2010, Paris, Sirey, pag. 386-388 10. http:/ \orip2.univ-paris| acces abonat, consultat pe 10 martie 2013 id=CCDP&fam I-COD le: Document?prod ES, u hup://www.conseil-const itutionnel.,r/conseil-constitutionnel/ francais/nouveaux-cahiers-d conseil/cahier-n-29/discours-prononce- s-20)1 0-par-m-nicolas-sarkozy-president-de-la- republique.52885.html, consultat pe 10 martie 2013 12. hup:/Awww.igj.ro/S_Deaconu.pdf, consultat pe 10 martie 2013 13, ittp://www. conseil-constitutionnel.fr/conseil-constitutionnel/francais/nouveaux-cahiers-du- 27/\-exception-d-inconstitutionnalite-en-roumanic-la cle 14 incais/nouveau: conseil/cahier-n-29/qpe-textes-applicables-et-premieres-decisions.52730.himl.consultat pe 10 martie 2013 15, —__hltp:/Avwww.conseil-constitutionnel.fi/conseil- constitutionnel/rooVbank_mm/QPCiplaquette_gpe.pdf, consultat la 9 martie 2013 16. Constitujia Romaniei 1991, revizuita 17. Legea nr.47/1992 privind organizarea gi functionarea Curfii Constitutionale 18, Legea nv.177/2010 pentru modificarea Legii nr.47/1992, a Codului de procedura civild si a Codului de proceduri penal 19. Ordonanja nr. 58-1067 din 7 noiembrie 1958 privind legea organica a Consiliului Constitutional 12