Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mucoasa Jugala

    Uploaded by

    Diana Elsoud
    3 views20 pages

    Original Title

    Mucoasa jugala

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views20 pages

    Mucoasa Jugala

    Uploaded by

    Diana Elsoud

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    Mucoasa_jugalit acoperd fafa intem& a obrajilor, este separatt de muschiul bbuceinator printraun sizat de fesut conjuctiv lax dublénd peretele intern al lili sgeniene. Mucoasa jugald are in mod normal o culoare roz palid bogat vascularizats de ramuri din artera bucalé si anastomozele sale cu artera faciala, artera mentoniers, infraorbital etc Este supls gi mobila, La nivelal planului de ocluaie dentard uneori mucoasa prezinta un pli, © find creasté albicioasa denumita linia alb& (linea alba), linia alba jugal8 care este mai mult sau mai pujin proeminenté reprezentata de o zond de keratinizare care poate f rezultatul abraziuaii mucoasei obrazului in timpul migcarilor acesteia. Pe mucoasa jugala in dreptul coroanei molarului 2 superior se observa © mic papill de dimensiuni variable 4 - 7 mm diametrul - papila eanalului Stenoo, unde se giseste orificiul de deschidere in cavitatea bucala al ylandei salivare paratide ‘analului Stenon, uncori se poate observa in grosimea mucoasei Anterior papi un ménunchi de vase arteriole gi venule care reprezinta ramificatile terminale ale arterei si venei bucale. Tntre macoasa bucalA si mugchiul buccinator se gasese glandele mucoasei bucale aproximatiy 4 5 glande de dimensiuni mai mari situate in jurul orficiului de eschidere al glandei parotide, Ductele lor excretoare se deschid in dreptul ulkimuted molar. YVestibulul oral se° afi totre obraji, buze, versanfii externi ai procesetor alveolare. Superior gi inferior se termin8 la nivelul fundurilor de sac (fornix). ‘Tehnica examindrit mucoasei jugale gia vestibulului Macoasa jugeld se examineazd prin: inspect se va observa culoarea mucoasei care poate sfc: normal, palid®, cu pete, se inspecteaci papila canslului Stenon si orfiiul canalului Stenon, Se va consemna aspect normal sau aspect patologic (edem al papilei, congestic, uleeratie pe papa) se apreciazt secretia salvar. Saliva poate fi de aspect normal: impede, Buida, ‘omogent, sau anormal: tlbure (neomogend), purulent, cu flocaane de fibrna. De asemenea se apreciazi debitulsalivar care poate s8 fle normal sau abundent in az de hiperslivatie (sialores) sau dimpotrivi poate s8 existe o fneetinire a salivare ‘wxulu salvar, hiposalivatie (sau hiposialc), sau ipsa total a secret (sialic), Palparca se realizeazi bimanual verificénd consistenfa regiunii geniene si ceventuale formatiuni tumorale in grosimea obrazulul Vestbutl bucal se inspecteazé prin indep&vtarea obrazulu cu ajutoral degetelor {in timp ce gura este deschis8. Pacientl este rugat si duc dint in contact. Se ‘obsorvd inserfa fienurilor,suprafetele vesibulae ale oaselor maxilare, Avesten vor fi palpate prin plimbarea visfulué degetului pe suprafateosului alveolar. Astfel se pot depista eventuale procminenfe sau depresiuni atipice ale onturuilor osoase precum si prezenta seasbiliii cu extinderen leziunilor inflamatorii periapicale. Buzele reprezentate de 2 pliusi care inconjoara orficiul oral acoperite la exterior de tegument si Ia interior de mucoasa buzelor. Linia de contael dintre buze isure oral) se afl in dreptul marginii incizale a incisivilor superior Comisurle labiale situate de o parte side alta a fisuii bucale formeaz& unghiul comisural in dreptul primulu premolar. Pe fata cutanati a buzei superioare central se afl situat un sant superficial ~ philtrum - mérginit la extremitateainferioard de un tubercal iar lateral delimitat de dous crest. De pe plisile laterale ale nasului coboari sangul nazolabial pénd la nivelul comisuri labiale limita de la care buzele se continu fateral ct fegumentul obraitor. Mucoasa labial acoperd! musculatura buzelor, vasele labiale, nervii, fesutul fbroadipos si numeroase glande salivare labiale care secretin cavitatea bucalé Glandele salivare labiale sunt situate intre mucoase gi muschii orbiculari, sunt de imirimea unor boabe de mazire care se pot observa bombind sub mucoass atunci cd buza este risftd in afaed. Ductele lor se deschid in vestibul La aproximativ 24 dintre adult la aivelul macoasei buzei superioare sunt precenteglande sebace lpsite de fliculi posi acestea par ca miei pete gibt palide numite granulajunite Fordyee sau petele Fordyce, in uncle exzur rmucoasa labiala este abundent reprezentata dnd rastere la un contur labial -suplimentar parate! cu rogu buzelor num prolaps labial sau "bus dul Bura superioard si cea inferioard este legata de procesul alveotar printr-un fea Jabial median cel superior find cel mai mare, constituit dintro plic& mucaass eu. structurs fibrilar ‘Trecerea dintce mucoasa juga cine mucoasa labial se face fad demarcate Spre deosebite de restul mucoasei labisle mucoasa comisurald este fixat de planuil muscular subiacent formand modiolul comisural. Examinarea mucoasei labiale se face prin: Inspect: aspectul,culoarea care poate sf fie normlé,albasiue (cianozs), xi existe pete hiperpigmentare, chertoze, precum si eventuale levian, ulerati, Fisur, heapes labial... Se examineuea feeauile labial: aspect, culos, Palpare: la palparea bidigtal, police plus index, se pot depisia formatiuni odulare in grosimea buzelor, ‘Mucoasa regiunii retromolare sau comisura intermaxilara (Cand gura este larg deschist se observ una sau doua pli vertical: - pla externa sau Tateralé care este ridicata de fascicolu inter al mugehiului temporar «= plica mediand sau interné este ridicaté de ligamentul pterigomandibular care este un rafeu fibros pe care se inser anterior mugchiu buccinator iar posterior uschinl constrictor superior al faringeli (fascicolul pterigomandibular) ~ intee cele dou plici, cea extemé gi cea inteind, se formeazd un jun} vertical ‘aumit ganful retromotar Se examineaza prin inspectie direct sub o bund iluminare si palpure digital cu index, Mucoasa regiuni tonsilare Mucoass retromolard se continua posterior si retromolar cv muvoasa regiunii tonsilare, mucoasé ce acoperd fosa tonsilard care este delimitaté anterior de piliesul anterior amigdalian sau arcul palatogls iar posterior este delimitaté de pilieral amigdalian posterior sau arcul palatofaringian Partea inferioard a fosei tonsilare este reprezentaté de porfiunes potestioar’ a ddorsumului Limbii {in fosa tonsilard se gaseste amigdala palatina care prezint& dimensiuni intre | - 4 com diameiru, este de forma ovalard alungits cu suprafaa netedi brizdaté de crip. ‘Mucoasa regiuni tonsilare are o culoare rosie mai inchist decdt restul mucoasei Ducale ‘Amigdala palatna este formats dintr-un bogat fest limfoid, Limba Limba este un organ musculo-fibros format din coxpul limbii si ricacina Timbii, prezintt dou fete, faja dorsal gi fata ventral si dou margini. Limba este un organ specalizat n multiple func: = masticatc, = degluiti, ~ gust, = vorbire. ‘Mucoese inguala acoperio structurd muscular complexs Fota dorsala are aspect sifest fay cle faja ventcalé, este mati gi rugoast datorité papileloraflate a acest nivel « papile filforme subjiri si alungite, sunt cele mai mumeroase, spar ea mick procminente albicioase datoritécheratinei, Nu contin muguri gustativi. his (datorite conjinotului redus de - papile fungiforme de culoare cosu form cu diametral de 1-2 mm diseminate printre cheating), rote © papilelefiliforme, In special la nivel margin Limbs gi vf bit Contin gui gustav. popilelegieumvaate(clisiforme), in mamar de 8 ~ 10, situate la unrea 22 anteriaare uo 1/3 postriast a timbit dispose sub Forma lier V, eu viel orient spe posterior. La vif V-uli lingual se aft foramen cecum care ese un cest al canal tireogos ce se poate prezenta sub forma unui fund deste sau chine sub forma unui canal permeabl, Coin magus! gustav = papiee flite sunt dispuse pe margiaile {imi In poriunes posterioar ea nici fisutiverticale paalele inte ele, avid forma de fran, Congin gus gustav Tote papilee folate si posterior de ele se gsese fli imfatieiaiamigdalet lingule, flieuli ce pot Fi abservai uncort gipe fafa dora a limb in 1/3 posteioa frecvent pe linia median’ alibi se poste wisi o isu de adncine varabild, donut isurd mediand sau gant median, care se termina in foramen caecum. aja ventrala a limbii La acest nivel mucoasa este foarte subyire, chiar transparent, astfel cB se pservii venele sublinguale dispuie paralel cu marginile limbii, Pe tnia mediand, mucoasa formeazit un plin - frenulum linguale - frenul Tingual care leaga suprafafa ventral a portiunii anterioare a limbii cu plangeu! caviti Dbucale rem lingual poste prezenta grosimi variable. Dacd este gros gi sour, frenul poate limita migedsile limbii Fate ventral este putetnic vascularizaté eu except Frenull ‘Examinarea limbii se face static prin inspectic, cind observam eventuale deviest de pociie si aspect) mucoasi: cloarea, deporte saburale, eventual zion! superficial, ulcers, fiswi, sau anumite vaiatii morfologice ale nowmalali cum ar fi ima fisurata, limba geografic8, limba romboidalé In vederea examinkit suprafate dorsalé a Himbii va 6 eurjatd de depozite saburale ca ajtonal unei comprese pentns a na (i maseate eventale eaiunt dlischeratazice ‘Tehnica de examin Inspectia aja dorsala a limbii este cel mai bine vieuslizat cand pasienul alat cu gure “deschish est invitats& protruda limba (st scoat Limba in afar) sau limbs va F prin intre degete eu auton unei comprese si tras usor insite Se noteaza 4s misimea (normala, mai mic8, microglosie, mai mare, macroglosie) 4 ‘+ aspectul mucoasei dorsale, culoares, modificri de culoare. ota venteala a limbii este examinata cind pacientul aflat eu gura deschisd este invita s atingé bok paletind ou virful limb. Se evidentiazs inserta frenulu care poate 88 fie anterioasd, medie sau posterioar. ‘Marginile laterale ale limbii se evidentiaz prin risucitea usoara « limbii int-o parte si in ceaalta Palparea limbit Limba va fi prinsa inte degete ex ajutorul unei comprese si tras Insite Palparea se realizeaza bidigital explorind din aproape in aproape corpul limbli, margiaile, varful, ona mediana gi baza limbii Se consemnneav& consistenta muscular a imbii,eventuale induratii st nodul lanseut bucal. Reprezintat podeaua cavititii orale, care isi schimba pozitia dup modificarca pozitieilimbii gi dupa contractia musculaturi intrinsec a limb Mucoase plangeului bucal este foarte subtire, find, Anterior mucoasa plangeulut bucal formeaza peretele superior al lojii glandet sublinguale, ca se continus anterior gi lateral eu mucoasa alveolar’ mandibular. Este separaté pe linia mediand de fremul limbii De o parte gi de alta a frenului limbii, in cele doui treimi anterioare, se gisese papilele sublingule ce prezint& orificille de deschidere ale canshului Wharton carunculele canalului Wharton, De la aceste papile pomeste o creasta ce se extinde posterolateral in plangeul cavitaji bucale in cele 2/3 anterioare, Creasta este ridicaté de canalul Wharton si land sublinguala subiacentl de unde gi denumirea de pliea sublingual La nivelul restei sublinguale se glsese ofiisii minuscule de deschidere a ductlorglandulare 113 posteriaraplangeulbucal se ingusteaz foarte malt jungdnd ua san sau chiae un spo vstual suit sanulparaingaal care se termind posterior la pica loso-amigdaliand, Maucoass este foarte subfire, ea se continu median cu mucoasa fefei ventrale a Jimbii iar lateral cu smucoasa procesulai alveolar mancibuler. In. grosimea plangeului se gisese glandele salivare submandibulare, canalele Wharton, glandele salivare sublinguale cu canalele Rivinus sau Bartholin Examinarea plangeului bucal: inspectia - pacientul cu gura deschist va fi invita s&aplice varful imbil in palat si se vinualizeazi cu atentie toate zonele si zonele mai putin accesibile, Se consemneazi coloratia, mucoasa de culoare normal& sau modificasi de euloare, Palpazea bimanual’ endo- si exo-oral, se introduce indexul minii drepte pe suprafata plangeuhui iar degetele mainii sting se aptica in zona submandibular Se consemneaza consistenta plangeulu, acesia puténd fi plangeu normal suplu, sau anormal: impastat, indurat, sau se constata prezenta de forma(iuni tumorale care pot fi dure, fluctuente, net detimitate sau au De asemenea se investigheaz& glandele submandibular gi sublinguale, orficiile canalului Wharton de o parte si de alta a pliciilinguale. Se va coasemna aspectul ‘normal sau patologic (congestie, edem, ulceratic). ‘Se apreciaza seeretia salivard cantitativ gi caltaiv a (© Cantitativ: ux normal, flax redus (hiposalivati), flux crescut (hipersalivatie) © Calitativ: aspectul normal (saliva Muida omogen’), sau aspect patologic (ulbure, rneomogent, cu floceane de fibrin), Gingia este constituta din jesut conjunctivo-vascular dens acoperit de epiteliu pavimentos parakeratinizat. Ea inconjoari coletul fiecdrui dinte ca un coleret prin portiunea liberé (marginea gingival liber), iar prin portiunes fixa (gingia fixt) este ferm legata de procesele alveolane mandibulare si maxilare. Tesutul fibros se continua cu periastul alveolar, La tines epiteliul pavimentos stratifieat este atagt Ia smalul dintelui(atagare epteliala) iar mai térciu cu varsta gingile ‘= retracté si coboara de pe smalf ajungind la nivelul cementului. In spatile interdentare gingia da nastere papilelor interdentare. ‘Spre baza provesului alveolar muconsa devine laxa, bogat vascularizat, nu mai este fixaté de periost si trece spre fandul de sac vestibular formiind mucoasa mobila La aivelul gingieiintdlaim o tristur8 specific’ numai mucoasei orale si anume perforarea acesteia de e&tre ding, tasdiurd cu implicayii i bosla parodonta iscontinuitatea dintre dingi gi mucoasl a fieut necesers formarea unei structurh Jjonetionare intre aceste doua nivele anatomice. ‘Tebnica examina ‘Se va examina prin: # Inspectie: aspect normal, coloratie normal, sau anormal se pot gisi hiperpigmentati, eroziun, uloerati, formatiuni tumoral, + Palpare, care se efectueaza cu degetul Palatul sau plafanul oral este impérit in? regi: = palatul dur ~ anterior - palatal moale - posterior Palatul dur este format din procesele palatine ale maxilei gi lamele orizontale ale oaselor palatine flind delimitat anterolateral de eitre arcads alveolars $i ‘ging. Este acoperit de mucoperios si se continu’ posterior eu palatal moat, Pe linia medians prezint un rafeu median liniar fiind delimitat anterior de papila retroincisiva, papila dispusa deasupra fosei incisive (yar incisive). De fiecare parte a rafeului median, mucoasa este groasa de culoare roz paid, Jn 13 anterioart mucoasa palatului dur este de culoare fox pul, are aspect neuniform prezentnd rugile palatine cae sunt plici transversale Ue mucoesi ce pomese dinapoiapapile cetvoincisive, Posterior mucoasa devine subjie, needs fi ropatc in deeprul molarului 2 de o pate gi de aa se glseye uneosi o mic8 fost, rprezentind locul de emergenj® osoast ¢ minunchiulai vasculonervos palain mare (glurile palatine), Pe linia mediana poate fi observat torusul palatin, formatiune osoas& alungis de dimensiuni varabilé, La nivelul palatului se gasese numeroase glands mucoase palatine dispuse inire mucoasa si periost sau tn corion ale e8ror rificii de deschidere se pot observa tuneori cu ochiul liber, Mucoasa palatind este string aderents de os datorta continuitapi corionulu direct cu periostl La jonctiunea dintre palatul dur gi palatul moale se gaseste linia A sau linia vibratorie, eu rol in protezare, Palatal moale repezint&poriunea mobil palatull caviai rae, el continua 1a posterior palatl dur formind un unghi variabil ew acestaprezentnd o euloare soz mat inchis lo poztia sa normal elaxats, suprafifa sa enterioard (oral este concavd cu un safeu median, Pastea sa posterioard este convexd gi se continua cu planseul nazi Marginea sa superioard este atagata de marginea posterioard a paletului dut, pirjile laterale se continu cu peretele faringian iar marginea sa inferioara este liber atérndnd inte cavitatea oral& gi faring. Lanivelul marginii posterioare a palatului pe linia mediand proerindi un proces de forma conic numit uvula sau Iueta Subiacent mucoasi, bitters! sunt prezenteglande mucoase palatine aestea Sind mai freevente tn jul wale gi pe versactl orl al palatlu moale unde sunt prevent si mugusi gustav. {In spropireajonsjiuni inte palatal dur palatal moale deo pate de ata a rafeulsi median se obsorvl 2 miei fosete oumite foveele palatine (Toveoele palatine) Ele pot fie mai adie’ cin iawsspecal une’ grote de citiva min aancime cu oriicit de deschidere shunts i plan sail, Acesica sunt ori comune ale ductelor convergente ale glandelor mucoase palatine Tehnica de cxaminare: Palatal dur este examinat diceet eu o bund iluminare sau indireet cu ajutorul oglinzil. Palparea se face cu degetl Palatul moale ~ inspectia se realizeazl prin vizualizare directa, uneori este necesar si se apese limba cu ajutorul oglinzi sau @ unui apasator de limba, Palpaea se face ev degeul eu grit pentra anu declanga eflexul de voma. In ‘mod normal plangeul este omogen, spongios, fri formatiuni uleeroase, nodulare... Orofaringele Posterior de piliesi amigdalieni, posterior de arcul palatoferingian mucoasa se ‘continu eu mucoasa orofaringiand ce acopest muschii orofaringieni, Mucoasa este de ciloare roz inchis $i confine conglomerati de fesut limfoid in corion. Examenul odontal Examenulareadelor dentare Forma arcadelor dentare poate fi simetrica sax asimetrca, continua sau Iatrerupta (pria weme, diaseme, distucii coronare, reaurdri incorecte si cedentai), La maxilar forma areadsi poste fi: parabola, U, V, omega. La smandibulé forma poate fi: semiolipst, U, V, omega. Abaterile de la normal se pot datora incongrucntei dento-alveolare a dinilor frontal, etopiei de canin, ‘anomaliilor dento-maxilare, Morfologia arifor ocluzale « ariile ocluzale pot fi: continue san intrerupte prin: edentafi, treme, diastema, leziuni coronare cu distructit coronare totale sau pariale gi restaurici coronare incorecte fara refacerea punctelor de contact Curbele sagitale po fi in mod normal: simettioc, convere maxilar gi concave mandibular = patologic:asimetcce,neregulate, accentuate, inverse Curb transversal poate fi

    You might also like