CAPITOLUL 1 Fobia sociala. Antrenamentul abilitatilor sociale »Necazul nu mai este muscator Cand razi de el si-l iei peste picior.” Shakespeare, Richard al II-lea Deseori, asul din mneca oamenilor de succes rimane inteligenta sociald, care le asigura suportul dezinvolturii in abordarea situatiilor sociale. Debarasate de inhibitii si spaime (sociale), acele persoane se simt in siguranta printre semeni si comunica er, Se misc impetuos in plasa de paianjen a relatiilor personale, profesionale si sociale, Talentul lor de a initia contacte si relatii umane, de a comunica persuasiv si seducator poate fi cheia reusitei in meserii sociale, cum ar fi vanzarile, negocierile, relatiile publice, jurnalistica, impresariatul, marketingul, managementul, diplomatia si politica. Ar putea prea hazardat si imaginim aceasta postura dezinvolta la indemana per- soanelor excesiv de timide, introvertite, inhibate, perfectioniste si singuratice. Deficitare in abilit&ti sociale, acestea se vor misca ezitant, impleticit si vor comunica greoi in viata personal, profesional si social. Timidul este anxios: roseste, tremur, suport cu dificultate contactul vizual si tine capul plecat. Introvertirul, lipsit de empatie, pierde contactul emotional cu interlocutorul si-i taie vorba inainte ca acesta si termine fraza Nervozitatea face ca vocea si fie monocorda, aspri. Teama de proximitate il face si evite intimitatea si contactul fiz Mai mult sau mai putin sporadic, persoanele lipsite de abilitiqi sociale manifest unele tulburari anxioase. De cele mai multe ori, poate fi vorba despre fobia socialét sau anxietatea socialdé. Aproape intotdeauna, acest fapt induce aparent banala anxierate de performantd, care submineaz’ capacitatea persoanei de a depasi teste si examene cu ul celui pentru obtinerea permisului auto. in situatii sociale normale, anxietatea social induce stiri de neliniste, nesigurantd si chiar panicd. La originea lor se afl o teama excesivi si difuz de critic’, de evaluare negativa, de penibil, de umilint®, de oameni straini, precum si diverse alte spaime irationale, adica lipsite de un mobil concret si de 0 cauza evidenta. Multi dintre noi duc pe picioare tulburari de anxietate despre care nici nu stiu cd poarté un nume. Evitim expunerea in public cu pretul unor eforturi psihice epuizante si2 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA a unor ocazii de afirmare ratate. Chiar daca fobia trece relativ neobservati de anturaj, ea perturba totusi semnificativ rutina cotidian’ a persoanei in familie, in grup, la scoal’, la serviciu si mai ales in public. Am devenit preocupat de fobia social’ din intimplare. fl insoyeam pe doctorul belgian André Moreau la un congres al psihiatrilor (organizat de Spitalul Socola din Iasi), unde avea de prezentat doua lucriri pe tema comunicirii dintre terapeut si client. fi eram alituri, in spuza recunostintei anilor de ucenicie, Asistam inocent la dezbaterile privind impactul fobi ietii. Brusc, parc fulgerat, mi-am dat seama ci am dus in spate aceast4 fobie ca pe o piatr’ de moar’. Habar n-aveam c&-i spune fobie sociald. Nici cA timiditatea excesiva poate fi patologic’. Istoria personal mi-a fost devastati sporadic de unele tulburari de anxietate social. Constientizarea propriilor spaime a fost o iluminare. M-am intrebat: cate dintre trenurile vietii pierdusem ? Cate dintre bucuriile simple ale vietii le-am ratat? Dincolo de manifestiri extreme, precum inventica sau revolta impotriva regimului, am smuls bruma de succese la umbra scrisului solitar. {mi era mai ugor si fiu singur in fata hartiei de scris decat in public. M-am debarasat de inhibifii pe la 35 de ani, dup’ puscarie si presi. Fara ele, ratam cariera de universitar si de negociator. Din timidul de altidat’ a rimas sfiala si explozia. Sau poate c& nu. Desigur, tulburiirile de anxietate pot fi duse pe picioare : ele nu url& si nu dor fizic, Nu sunt catastrofe, nici tragedii. Sacdie, deranjeazi, consuma inutil energia si scurteaz’ aripile. Acest capitol ofer’ persoanelor mai mult sau mai putin lipsite de abilititi sociale doar un inceput de explicatie si speranti. Limbajul si ocaziile in care psihiatrii si psihologii aduc informatii de acest gen riman greu accesibile publicului larg, care are nevoie de ele, Doctorii Sorin Ene si Daniel Ionescu (2005) pot fi o fericits exceptie. Ce este anxietatea? Conform Dictionarului enciclopedic, anxietatea este 0 ,stare de neliniste care apare [...] in absenta unor cauze evidente («team firi obiect»), insofiti de fenomene organo- -funetionale de tipul palpitatiilor, jenei respiratorii, transpiratiei abundente etc. ”. Anxietatea se manifesti prin stiri difuze de neliniste, ingrijorare, insecuritate si spaim% mai mult sau mai putin irationale. Sursa se afli mai curdnd in imaginatie, att timp cat lipseste un mobil concret, identificabil aici si acum. Toate sunt emotii din familia fricii, dar nu sunt tocmai frica visceral si primar% declansati spontan in fata unui pericol coneret si iminent, Frica este o emotie primard. Ea premerge gandirii si proceselor cognitive. intai o simfim si dup% aceea o gindim, in sensul c4 ne dim seama ci ne este frict abia dup’ ce ne-am infricosat deja. Frica este indus spontan de un pericol concret, aici si acum (de exemplu, un cAine sau un om inarmat care se apropie ameningitor). Anxietatea este 0 emotie secundard. Gandirea premerge emotiei, in sensul ci ne imaginim mai intai primejdia (0 gandim), iar abia apoi ne inspiimantim, Gandim intai si simtim ce-am gandit. Astfel, anxietatea poate fi indus doar géndindu-ne la un caine,FOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 2 atunci cAnd el nu este prezent aici si acum. Este o fried adaptativa, care pregiteste organismul pentru confruntarea cu necunoscutul. La fel ca frica, anxietatea se afl4 in slujba supraviewuirii. Asadar, frica este indus% de cea ce este”, iar anxietatea de ,ceea ce gandim ca ar putea fi”. Ambele emofii sunt inrudite si au rolul de a pregiti organismul pentru intimpinarea unor primejdii reale sau imaginare. Ce ne-am face fir o minima stare de anxietate? Am putea riméne pasivi si indolenti, descoperiti in fata posibilelor primejdii anticipate de mintea noastr’. De exemplu, seara, la culcare, n-am mai pune destepttorul si sune si am intarzia la programul de dimineati. Apoi, examenele, discursurile, lucririle pe care le vom prezenta sefului sau profesorului, contractele pe care le vom negocia cu clientul etc. ar risca sine ia pe nepregitite. Ba chiar, daca cineva din preajma ar suferi un atac de cord, am astepta linistiti si-i treact si nu ne-am mai grabi st chem&m salvarea. Anxietatea este 0 emotie utili. Filosofia existentialist sustine chiar ci, fri angoasa existential’, am inceta si fim oameni Anxietatea {ine de uman, Totusi, doza conteaza ; nu-i bine atunci cand e prea putin’ si nici atunci cand e prea multi La © intensitate normal, anxietatea functioneazi ca o alarm auto: protejeaza, declansandu-se atunci cand intrusii pitrund in masin&. in doze excesive, anxietatea se comporti ca o alarma defect: se declanseaza atunci cénd nimeni nu este in preajma. Astfel, anxietatea in exces diuneazi, fiind ca o alarmi dereglat, atunci cdnd n-o putem opri din telecomanda. Se declanseazi prea repede, prea usor si prea des. incepe sa urle epuizant si incontrolabil. La © intensitate normal, anxietatea seamind cu apa dintr-o retea de irigatii: ¢ binevenita pentru a preintémpina seceta. Totusi, daca e prea multi si intrece masura, se revarsi peste diguri, inunda si distruge ceea ce trebuie protejat. La fel se intimpla si cu anxietatea in exces: inunda, sufocd si perturba psihicul uman. Daci se instaleaza ca 0 stare continua, anxietatea inventeaz primejdii care nu existd in realitate. lata un exercitiu care sugereaz acest lucru : Antrenamentul nr. 1 Ne temem oare de primejdii care nu exist cu adevarat ? Trainerul propune cursantilor exersarea discursului public. Tema discursul este curajul personal de a infrunta audienta. Apoi le cere tuturor s% inchid’ ochii si ii avertizeaz c& oratorul va fi desemnat prin aruncarea la intamplare a um cocolos de hartie sau prin atingerea cu mana a umarului unei persoane din sal. Imediat ce o persoan’ va fi tintiti de cocolosul de hartie sau atins% pe umiir, ea va iesi in fata audientei si, fra ezitare, va declama discursul. Trainerul se va preface c& se pregiiteste s arunce cocolosul sau si inceapi un periplu printre cursanti. Dupi cateva secunde de asteptare, le va cere tuturor si deschida ochii. Spre mirarea celor din sali, nimeni nu va fi fost scos in fat’, gata de discurs. Apoi, trainerul va spune: i rog si ridice mana pe cei care, micar pentru o clip’, s-au temut c& vor fi desemnati si vin in fat pentru discurs !24 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA Foarte probabil, dact auditoriul nu trigeaz, vor ridica mana cel putin sase din zece persoane. Morala e simpli: deseori, oamenii se tem de primejdii care in realitate nu exist. Acesta a fost un joc cu tle. Manifestarea unei usoare anxietti a fost mai curand normal in contextul social creat, destinat si induc o anxietate de conjunetur’. in general, este util si facem o relativa distinetie intre: anxietatea situational (de con- juncturd) si anxietatea ca traséiturd de personalitate. Prima form’ este doar o reactie natural’ si stinZtoast la o situatie concret, cu un grad oarecare de pericol. Cea de-a doua este o stare interna permanent si indic’ 0 persoani anxioast indiferent de situafie. Daci se ajunge la o stare continua, viata va fi tare incomoda, Indicatori nonverbali ai anxietati Stim cu totii cX oamenii joacd teatru zilnic. De exemplu, in negocieri, la fel ca in jocul de poker, isi ascund simptomele anxietitii pentru a nu arita oponentilor c& au pierdut controlul situatiei. Deseori, tocmai incercirile disperate de a ascunde anxietatea fac si mai vizibile adevaratele sentimente. Aproape fara exceptie, anxietatea stimuleazi ritmul cardiac, tremurul, respiratia precipitat4, inrosirea fetei si transpiratia Expresia fetei Anxietatea ,se vede” pe fetele noastre chiar si intr-un zambet speriat, la nivelul muschilor gurii (zygomatic major), care nu se extinde in zona ochilor (orbicularis oculi). Zambetul este expresia fericirii, dar si a anxiet&tii. Privirile fugare adresate asistentei si dificultatea susfinerii contactului vizual prelungit pot fi alti indicatori ai anxietaii. La fel si clipitul des. La nivelul fetei, cei mai expresivi indicatori ai anxietaqii sunt asociati cu buzele, gura si gatul. Cand devenim anxiosi, intregul sistem digestiv intr in deruti, pani la stomac si mai departe, inst riman vizibile buzele, gura si gatul. Printre indicatorii familiari, amintim : uscarea gurii, tusea seac4, inghititul in gol, muscarea buzelor, introducerea de obiecte in guri si altele. Postura corpului si miscdrile mainilor Postura corpului reflect modul in care oamenii il folosese pentru a ataca, a se apira sau a rmane pasivi. Atitudinea agresiv-defensivi este reflectati de posturi rigide, cu muschii incordati ca 0 armura. Bratele si palmele tind s& devin’ arme de atac ori scuturi de apirare, Atitudinea ,de fuga” se reflect mai ales in migcari, Persoanele increzatoare in fortele proprii se misc lin si armonios, pe cdnd cele anxioase sunt agitate, au migc&ri neregulate si chinuite. Persoanele anxioase tind si prelungeasci legitura cu propriul trup. De exemplu, incrucisarea brafelor si a picioarelor ofera autocontact si sentimente de sigurant& atunci cdnd zonele vitale si genitale sunt mai bine protejate.FOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 25 Deseori, cAnd suntem anxiosi, avem tendinta si manipulim inutil obiecte : ne jucim cu pixul, cu inelul, cu cerceii, cu cheile sau ne tragem de haine. Atingerea corpului si manipularea obiectelor mici par si ne ofere putin’ liniste. in orice caz, felul in care folosim mainile poate fi un indicator al anxiet%tii, Gesturile de mici amploare ale mainilor sunt tentative de calmare a conflictelor interioare. Atingerea fejei cu palmele, scrpinatul in cap, sprijinirea birbiei, acoperirea gurii si a ochilor sau aranjarea p&rului sunt gesturi tipice de autolinistire. Pe stadioane, suporterii se iau simultan cu mainile de cap atunei cind favorigii lor rateazi o ocazie. Luatul cu mainile de cap este un gest colectiv de consolare. Transpiratia abundenta Fenomenul transpiratiei tine de termoreglare ; senzatia de cAldura determina glandele sudoripare si secrete lichidul care, prin evaporare, scade temperatura superficial’. Totodata, transpiratia apare si ca 0 reactie la emotii. Studiile arata cA transpiratia cauzatai de emotii se concentreazi pe fata si palme. La fel ca inrosirea fefei sau cresterea ritmului cardiac, transpiratia nu poate fi controlati voluntar, Dimpotriva, orice efort de stopare provoaca amplificarea ei. Felul in care oamenii reactioneaz in momentul in care transpira spune ceva despre felul lor de a fi si despre trucurile pe care le folosesc pentru a ascunde adevatrul. Respiratia precipitaté Respiratia normali are loc in medie cam la cinci secunde, absoarbe in jur de 600 cm’ de aer si este realizat% mai curind de actiunea muschilor abdominali decét de cei ai pieptului, Cand 0 persoand este anxioasa, ritmul respiratiei creste la nivelul toracelui. Persoana gaffie superficial si nu mai inspir’ profund. In cazul unei primejdii reale, aceasti reactie natural produce hiperventilatie si pregateste organismul de lupta sau de fuga. Hiperventilatia presupune mai putin de o respiratie la trei secunde. Cand este continua si in afara unui pericol iminent, desi aduce mult aer in plimani, are un efect negativ : reduce cantitatea de dioxid de carbon din corp, iar persoana se simte confuza si ametita. Persoanele cu respiratie normal, lent’ si profunda, cu un volum mare de aer in plimani, tind sa fie stabile emotional. In schimb, cele cu hiperventilatie sunt predispuse la anxietate cronica, atacuri de panica si riscuri cardiace. Prin urmare, stérile anxioase pot fi diminuate invajdnd sé respirdim rar si profund. Se pare c& mai curand dispozitia psihica este influentati de respiratie, simu invers (Collet, 2005, p. 188). Dac& suntem atengi la respiratia oamenilor, aflim multe despre sentimentele lor. Vocea perturbata Vocea si organele vorbirii sunt puternic perturbate de anxietate. Cresterea tensiunii musculare face vocea ascutit’, ca sunetul unei corzi de vioara prea intinse. Vocea tremurata tradeaza disperarea. Persoanele anxioase tind s4 vorbeasc4 mai putin si mai26 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA repede. Sunt agitate, vor si spuna multe si si termine repede ce au de spus. Totusi, de reguli, fac mai multe pauze intre cuvinte decat ar fi normal, Pauzele ca atare sunt indicatori ai anxietitii, mai ales cele presirate cu ddd..., hm... sau mm... Persoanele de © anxietate cronica tind si se balbaie, iar cele balbaite se balbaie si mai tare. CAateva tulburari anxioase cotidiene Cei mai multi dintre noi stiu cate ceva despre fobiile simple sau specifice : de intuneric, de caini, de albine, de paianjeni, de serpi, de pasiri si de diverse alte obiecte, situatii sau vietuitoare. Cercetarile unor psihologi din Florida arata cA ele apar la aproximativ 5% dintre copii si pot genera anxietate, depresie si unele comportamente bizare. Programul de recuperare a copiilor cu fobii specifice creat de ei functioneaza intr-o singura seding’, ce dureaz’ pin’ la trei ore. Esential este faptul c& programul se bazeaza pe infruntarea temerilor, si nicidecum pe evitarea lor, pe fuga de ele. Si curajul se invat, nu-i asa? Aceasti idee merita retinuti, chiar daca fobia specific ne intereseaza doar circumstantial. Aici vom trece in revist doar cateva tulburari anxioase si vom pregiti terenul pentru abordarea fobiei sociale. Atacul de panicé Atacul de panic se manifest printr-o stare de neliniste si spaima intense, cu durate de pani la cateva zeci de minute. Atacul este o expresie anxioas% acuti, deoarece apare din senin, pe fondul agitatiei, fiind insotit de cel putin patru dintre urmatoarele simptome : — palpitatii si cresterea ritmului cardiac ; — dificultati respiratorii, senzatia de sufocare si de nod in gat; ~ transpiratie si valuri de cildur’ ; - frisoane, tremurituri, amortirea degetelor si uscarea gurii; = dureri in piept si gol in stomac ; — ameteli si senzatie de instabilitate ; — senzatie de sfirseal’ si lesin ; ~ perceptii distorsionate ale mediului inconjurator si sentimentul c& senzatiile nu apartin propriului corp ; - fricd intens& de moarte sau nebunie iminent&. Vietima atacului de panic ramane confuza, incapabild de concentrarea atentiei. Cam. 20% dintre atacurile de panic sunt insotite de lesin (sincopa). Atacul pare a fi un rudiment al reactiei de fuga sau de lupta a stramosilor din alte vremuri. Organismul se pregiiteste pentru lupta care nu mai are loc. Deseori, este chemati salvarea, dar, pant vine, deja totul a trecut. La primele doui-trei atacuri, diagnosticul este confuz : persoana e suspectata de ceva la inima”. Teoretic, orice persoana este expusi oricdnd unui atac de panicd. Riscul creste in urmitoarele conditii : oboseal4 psihici si fizic, consum excesiv de alcool side tutun sau emotii puternice. Este util de stiut c4, desi induce o cumplité team de moarte iminenti, nimeni n-a murit ined dintr-un atac de panic’. Acesta trece repede.FOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 2 Tulburarea de panicé Repetarea atacurilor de panic’ firi o leg’tura precisi cu o situatie sau un stimul anume se numeste tulburarea de panic’. in ristimpul dintre dou’ atacuri succesive, apare o stare de mare ingrijorare, ce macini pe dinfuntru, in asteptarea atacului urmator. Com- portamentul persoanei expuse se modifici semnificativ. Ea cauta cu obstinatie si evite singuratatea si locurile aglomerate, facand treptat loc tulburirilor de agorafobie si unor depresii severe. Anxietatea generalizaté Anxietatea generalizati se manifest ca o stare de neliniste aproape continua, inundata de frica, tensiune psihic’ si fizic’ de intensitate redusi, dar persistent’. De obicei, este insotiti de oricare dintre urmatoarele simptome (Cosnier, 2007, p. 132): — tensiune motorie (tremurat, tensiune musculara, cércei si spasme in muschi, oboseal, fat crispati, sprdncene incruntate, oboseala fizic’ disproportionata etc.) ; — tulburari neurovegetative (transpiratie, palpitatii, tahicardie, mAini reci, gura uscata, ameteli, nevoia de a urina, diaree, gol in stomac, nod in gat etc.) ; — stare de anxietate (team, neliniste, ingrijorare si anticiparea a tot felul de nenorociri) ; — vigilenta crescura (atentie incordata excesiv, nerabdare, irascibilitate, dificultati de concentrare, insomnii, senzatia de a fi gata si cedeze nervos). Deseori, instalarea tulburarilor anxioase generalizate este favorizaté de evenimente triste si traumatizante. Agorafobia Tulburarea anxioasi cu acest nume se manifest printr-o frici intens& si irationali fay de spatiile aglomerate, inchise sau deschise, din care iesirea ar fi anevoioas%, in cazul unui atac de panic’. Teama de spatiile inchise din care iesirea se face greu (claustrofobie) are in vedere liftul, tunelul, autobuzul, trenul, avionul si culoarele inguste. Spatiile deschise din care nu se poate iesi sunt pietele, strizile, targurile si magazinele in care s-au adunat mai multi oameni. De frica atacurilor de panic4, persoanele incep si evite sistematic situatiile sociale de viat{ obisnuiti, cum ar fi cumpariturile si transportul in comun, Astfel de situafii si chiar numai gandul la ele pot provoca reactii de anxietate intens%, agitatie si opozitie violent. Atunci cand este insotit& si sigura cA poate primi ajutor de la cineva de incredere, persoana suport anxietatea mai usor. Cand este neglijat%, agorafobia se agraveaz rapid, perturband intens rutina zilnic& a persoanei afectate si a celor din jurul ei. Deseori, finalul nefericit const’ in depresie sever si chiar suicid.28 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA Fobia simplé sau specifica Groaza si panica irational% ce cuprinde unele persoane in prezenta sau doar cand isi inchipuie anumite lucruri, situatii si vietiti obisnuite poarti numele de fobie simpla ori specifica. Anxietatea provocati de expunerea direct la stimul poate fi sever, pani la atacul de panic’. De regulti, persoanele cu fobii simple recunose faptul c& teama lor este irational, dar nu si-o pot infrana. Fobia se mai numeste si specifica pentru ci numai anumite vietiti, obiecte si situatii o pot provoca. lati céteva tipuri de fobie - fobia de animale (cAini, soareci, albine, paianjeni, serpi, pistiri ete.) ; ~ fobia de fenomene naturale (fulger, tunet, foc, apa etc.) ; — fobii situationale (intuneric, avion, lift, poduri, spatii inchise etc.) ; = alte fobii (singe, injectii, anumite obiecte, sunete puternice etc.) Cand este expusi la stimulul specific, persoana manifest unul sau cateva simptome, cum ar fi: transpiratie, tremurituri, amortirea degetelor, palpitatii, cresterea pulsului, uscarea gurii, dificultate in respiratie, senzatia de sufocare, golul in stomac, ameteala, lesinul, frica de moarte sau de nebunie iminenti, valuri de cilduri sau frisoane. Grija de a evita stimulul fobic poate deveni patologica, riscdnd si afecteze semnificativ comportamentul persoanelor cu pricina. Atunci cind nu mai pot evita situatiile de care se tem, ele vor face apel la alcool, calmante si la diverse substante anxiolitice. Dependenta si deteriorarea calitaii vietii sunt undeva pe-aproape, iar riscul depresiei ramane ridicat. Fobia sociala Ce este fobia social’? Simplu spus, fobia social& este frica de situafii sociale in care persoana se expune observatiei celorlalti: vorbitul in public, contactul cu necunoscuti, abordarea unei persoane de sex opus, reuniuni mondene, sedinte, conversatii pe teme sexuale, accesul in restaurante sau in toalete publice, scrisul, pictatul sau cAntatul in public si alte actiuni expuse privirilor straine. Mai savant spus, este o rulburare psihicc indus de teama excesiva si de nestdpanit de a fi observat, criticat si umilit de oameni sirdini, care, prin ei insisi, nu prezinti un pericol real. Sentimentele incercate sunt teama, stanjeneala, penibilul si disconfortul. Lor li se adauga preocuparea obsesiva de a le ascunde celorlalti, preocupare ce bate la ochi” si ajunge intr-adevair si atrag’ atentia Unii specialisti afirma sec ca fobia social’ este o afectiune cronica invalidanta, subdiagnos- ticata si netratati” (Boisteanu, Grigorescu, 2005, p. 5). Temerile anticipate de a rosi (ereutofobia), a tremura, a transpira, a se impiedica, a se balbai, a avea gura uscat% sau a mictiona spontan si ,a clea in strichini” sunt simptome familiare asociate fobiilor sociale. Riscul unor sténgacii penibile in public creste semnificativ. Sa fie limpede! Nu e vorba despre frica de o silueti strain& furisatt in noapte. Aceasta trece cand silueta dispare sau lumina se aprinde, Este normal si ne temem de primejdii concrete, aici si acum; teama este 0 emotie sinitoasi, care declanseaziFOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 2 comportamente de lupti sau de fugi, in slujba supravietuirii, Problema apare atunci cand ne temem de primejdii imaginare Pentru risipirea temerilor de acest gen intr-un grup de necunoscuti aflati la un training, suger’im urmétorul exercitiu initiatic : Antrenamentul nr. 2 Ritual de prezentare in grup Acest exercitiu este un ritual indian adaptat dupa psihiatrul André Moreau. Ne adunim in cere, preferabil intr-un grup de peste 15 persoane. Pasim impreunt spre centru pana ni se ating umerii si nu mai avem loc unii de alti, Ne intoarcem cu tofii 90 de grade la stinga si pasim spre centrul cercului, iarisi pani cand dispar spatiile dintre noi Ridicim mana stangi si o Listim si cad’ usor peste umerii persoanelor din fat, intr-un gen de imbritisare colectiv’. Mana dreapti, cu podul palmei in sus, prinde incheietura mAinii drepte a persoanei din spate. Acum, grupul a devenit 0 comunitate compacta. in acest fel pot fi exersate contactul vizual, prezentirile, acordurile din priviri si diverse alte ritualuri de grup. Riscul de fobie sociala Studii relativ recente asupra fobiei sociale indica o rispandire (prevalent) de 13,3% in randul populatiei. Practic, fobia social ocupi locul al treilea, dup’ tulburarile depresive (17,1%) si alcoolism (14,1%) (Boisteanu, Grigorescu, 2005). Varsta de debut a fobiei sociale frecvent reclamata de medici este de minim 10 ani, cu accentuarea ritmului in perioada adolescentei, odat% cu traversarea modificirilor hormonale si comportamentale tipice. Numeroase cazuri de debut ale fobiei sociale sunt localizate la adultul tinar, intre 20 si 30 de ani, de obicei ca urmare a unor intamplari traumatizante, Femeile sunt mai expuse decat barbatii, in special cele cu slujbe modeste, la fel si copilul rusinos, nesocializat, crescut in familii rigide si autoritare, lipsite de tandrete si caldur’. Riscul de fobie social creste semnificativ la persoanele cu parinti ce prezinta tulburari din spectrul anxios, fobia social, fobia specifica si tulburirile de panic’ Manifestéri observabile cu ochiul liber Cele mai raspandite manifestari observabile ale fobiei sociale sunt inrosirea fetei, tremurul, amefeala, balbaiala, vocea slaba, inmuierea picioarelor, uscarea gurii, pal- Pitatiile, transpiratia rece, mictiunile necontrolate, nervozitatea, stangicia, senzatia de penibil si disconfort etc. Ele sunt asociate spontan cu expunerea la situatii publice, in prezenta unui anturaj strain sau prea putin familiar, Manifestarea repetati a unora sau altora dintre ele alimenteaza perfida ,frick de fried”, de genul: ,Mi-e teama cX 0 si ma balbai, c% 0 si30 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA uit, c& 0 si-mi fie great”, Psihiatrii o numesc anxierate anticipatorie. Persoana expust se teme premeditat c§ nu va spune ce trebuie, ca va fi stdngace, va rosi, va tremura, se va impiedica ori i se va usca gura Anxietatea anticipatorie stimuleaz tendinta persoanei de a evita situatiile sociale si de a parcurge ,scoala vietii”. Drept urmare, vor lipsi abilititile sociale de a initia contacte, de a purta conversatii cu straini sau de a negocia cu persoane de rang inalt. Uneori, manifestiri simple precum sustinerea unui contact vizual prelungit sau accesul in toalete publice devin mari probleme. Simpla confruntare cu situatii sociale fa fel incit pulsul si tensiunea arterial si creasci, musculatura si devin mai rigid’, iar pielea si se coloreze. Trésdturi de personalitate asociate fobiei sociale Persoanele ce prezinti fobie social’ sunt etichetate ca fiind timide, pasive, rusinoase, inhibate, ezitante, distante, ostile si depresive. $i asta in ciuda faptului cA, in adancul lor, isi doresc sincer sA intretind relatii sociale normale, si aiba prieteni si s& se implice in activitati social Persoana fobici tinde si devin’ evitantd si ocoleste sistematic situatiile sociale. Rutina vietii cotidiene este perturbati. Cu cat este mai preocupati de ele, cu atit mai mare este disconfortul si suferinta. Cand nu poate evita situatiile sociale, persoana apeleazi la aliati de midejde : alcool, tutun, sedative, anxiolitice si droguri. La inceput, ocazional, inst dependenta vine pas cu pas. Studiile confirma faptul cA persoanele cu fobie social’ risci de trei ori mai mult dependenta de alcool, nicotin’ si drog. Comor- biditatea cu alcoolul ajunge la 56% (Boisteanu, Grigorescu, 2005). Fobia social induce tulburari de personalitate evitantd si tulburdiri afective care modifica stilul de viatd, astfel incat si evite situatiile sociale, printr-un program de viata solitari, orientat pe televizor, lectur’, reverii, pasivitate si trandavie. Specialistii psihiatri au identificat in mod repetat patru trasituri de personalitate cu implicare sistematic’ si major in evolutia fobiei sociale ~ timiditatea; - introversiunea ; ~ inhibitiile comportamentale ; — perfectionismul. Uniii autori le iau in considerare in mod distinct doar pe primele trei, iar perfee- ionismul este asociat timiditatii. Manifestarea lor in exces afecteazi functionalitatea social a persoanei, prin instalarea unor conduite de evitare a situatiilor sociale sau prin suportarea lor cu prequl unor mari suferinte si eforturi psihice. Impactul fobiei asupra calitdatii vietii in ceea ce m& priveste, spuneam c& ani de-a randul ,am dus pe picioare” povara anxietitii, care mi tulbur& inc in prezenta strAinilor. Stiu din propria experienti ci rutina cotidiand si performanta personal pot suferi semnificativ din aceast’ cauzi. Cand fobia social afecteaza sever functionalitatea social a unei persoane, impactul nefast asupra calititii vietii este greu de evitat. Tulburirile de personalitate evitant siFOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 31 cele afective creeaz dificultaiti in comportamentul de initiere si mentinere a unor relatii satisPiciitoare cu sexul opus, ca si in integrarea social si profesional. Fobia provoacd un fel de ,demisie” total sau partial din societate si mai ales din posturi care solicit’ abilitii sociale. Personalitatea evitant& alearg& dup un iluzoriu lux al singuratatii” , cu pretul ratirii ocaziilor de afirmare. Consecinjele, deseori triste, au drept numitor comun singuratatea Drumul spre varfurile ierarhiei sociale, profesionale si manageriale devine anevoios. Refugiul in consumul de alcool, droguri sau anxiolitice, precum si jocurile de noroc prevaid un orizont intunecat. Ce refugiu! Timiditatea Aproape toata lumea (90%) este timida intr-o anumiti misura (Doubtfire, 1996, p. 57). Statisticile medicale spun c& 90% dintre noi recunose simptomele timiditatii, pentru ca au fost timizi undeva, céndva, in viati. Cam 40% dintre persoane se consider timide, Desi sunt tensionate si nelinistite in public, ele nu solicit asistent& medical’ specializata. Pe de alta parte, usoara timiditate - de altfel, normal - imbunatiteste performanta. Personal, cunosc un mare inventator, presedinte al Societitii de Inventict, ce se inca- dreaza perfect in acest tipar. Multe persoane ajung si-si domine timiditatea acriondnd ca si cum ar avea o neclintiti stipanire de sine, desi nici vorbi nu este de asa ceva. Maniera sistematica de ..a actiona ca si cum” este o terapie cu rezultate bune, cdnd stim cu precizie ,cum aati” si ,cum se comport” modelul de dezinvolturi spre care tindem. Modelarea este usoari si eficient4 atunci cand modelul este familiar si poate fi perceput sistematic cu toate simqurile. Timiditatea se manifest in multe feluri, dar toate au in comun dificultatea cronica de a.comunica cu strainii. Persoana timida face tot ce-i sti in putere si rimand invizibila”, evitind expunerea si conversatia. Teama de critic se ascunde sub grija de a nu gresi sau de a fi respinsi, Deseori, pentru a evita umilinta, persoana timid’ rimane pasiva, striduindu-se si nu spuna si si nu fact mai nimic. Timiditatea are in vedere relatia cu persoanele straine. Nu se manifest cdnd suntem singuri si nici in apropierea pisicii, a cdinelui sau a televizorului. Persoana care ajunge si evite sistematic contactele sociale pentru ci se teme de critic’ rimane implacabil timid’. Totusi, sentimentul de vulnerabilitate este normal pani la un anumit prag. Tratamentul de specialitate este necesar doar in cazul persoanelor excesiv solitare si anxioase, coplesite de jen’, nervozitate, sfiala si perfectionism, Jena este 0 manifestare a timiditatii, dar nu se confunda cu ea. Timiditatea e o stare continua, iar jena una efemeri, ce dispare odati cu motivul care a provocat-o. A vorbi mult si repede, verzi si uscate, poate fi un mod paradoxal de a masca jena sau timiditatea. Nervozitatea insojeste timiditatea, fard si se confunde cu ea. Persoana timid’ sufera de nervi din cauza hipersensibilit%ii, dar oamenii pot fi nervosi din multe cauze fri a fi timizi. Sfiala este o manifestare tipicd a timiditatii. Practic, 0 persoana nu poate fi timid’ Piri si fie sfioasi, dar poate fi sfioast si pudici fark a fi timid’, iar asta nu strict niminui, atunci cand contextul o cere.2 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA Perfectionismul e deseori asociat timiditatii, pentru ci este alimentat de frica de critick ce-i impinge pe timizi si fact lucrurile ,perfect” sau si nu le mai fack deloc. Pentru diminuarea timiditiqii in grupuri de necunoscuti, sugerim alte cateva exercitii. Antrenamentul nr. 3 Sub aceeasi zodie Grupul mare de participanti la training (echipa de vanziri sau grupa de studenti, de exemplu) se va fragmenta in grupuri mai mici, formate din persoane nscute in aceeasi zodie ! Dacd grupul este prea mic, iar criteriul zodiei nu functioneaza satisfaicdtor, se cauti alte criterii: anotimpul, sezonul, localitatea, cartierul ete. Fiecare grup constituie o comunitate ,inchisi”, cu membri dispusi circular, pe scaune, fri mese. Membrii grupului se prezint, pe rand si, in timp ce-si strang mainile, pastreazi contactul vizual cel putin cinci secunde. Fiecare grup isi desemnezA un ,purtitor de cuvant”. in capul unei foi de hartie, acesta va trece numele zodiei sau al unui alt criteriu care uneste grupul si lista membrilor acestuia Apoi incep negocierile, pe urmitoarele teme : a) trei virtuti, trei puncte tari si trei calitati personale comune tuturor membrilor grupului (talente, abilitai remarcabile sau orice alte atuuri de succes in con- fruntarile vietii) ; b) trei virtuti, trei puncte tari si trei defecte personale comune tuturor membrilor grupului (slabiciuni, dizabiliviti, vulnerabilitati) ©) trei proiecte personale si trei obiective personale identice sau oarecum similare pentru toti membrii grupului. Cand negocierea este gata, membrii grupului vor construi in gind sau pe hartie un discurs de doud-trei minute care si merite un titlu cum ar fi ,Viata mea”, ,Povestea mea” sau ,Discurs despre mine insumi”. Cand discursul este gata, in mod voluntar, in grup si individual, vom exersa discursul public. Daci acesta e practicat cu diruire, grupul se va dezgheta si se va lega. Introversiunea Introversiunea este un rezultat al tentatiei egocentrice. Prin latinescul introversio, Carl- -Gustay Jung a denumit orientarea unei persoane mai curand citre sine decat citre ceilalti, mai curdnd citre lumea interioara decat catre cea din afar’, reprezentand orice manieri de retragere in sine. Sinergologii spun c& introvertitii isi .inchid si corpul, din punct de vedere fizic, inchizdnd si receptorii senzoriali” (Turchet, 2005, pp. 259-263). inchisi in propria cochilie, intr usor in dezacord cu ceilalti. Dificultatea de a face confesiuni este un primFOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 3 simptom al introvertirii, Persoana introvertiti pierde usor contactul cu ceilalti, fie pentru c& se inchide in sine, fie pentru c& este incapabili de concentrare asupra nevoilor altora. Imaginatia lor tinde si se substituie realititii. Coplesiti de imaginar, introvertitii scapa trairile clipei. Concentrafi asupra trecutului sau viitorului, ei traiesc prezentul sub semnul anxietitii. fi ingrijoreaz’ examenele, facturile, aventurile sentimentale, bolile sau criza de timp. Din acest motiv, au dificultiti in a oferi si a primi afectiune, pin la incapacitatea de a angaja raporturi intime. Preocuparea pentru propriul ego ii face orbi la problemele interlocutorului, c&ruia ii taie cuvintele inainte ca acesta si sfarseasc fraza. [i ofer’ celuilalt paharul cu apa atunci cAnd se ineact, nu cand este insetat. Din cauza rezistentei la proximitate, nuditate si sexualitate, introvertitii au probleme afective. Tanjesc dup afectiune si viseaz4 relatia ideal, dar evita inconstient si exprime afectiune, de teami cA vor fi umiliti sau respinsi. Potentialul de afectiune rimane latent, adormit, Au asteptiri nerealiste si imature in relatiile intime, considerand c& ar putea fi perfecti, daca ar fi iubiti si respectati (Boisteanu, 2005, p. 70). Involuntar, au tendinta de a crea pripistii in relatiile interpersonale. Persoanele introvertite opun rezistenta situatiilor sociale, desconsiderand si, in cele din urmi, pierzdnd iubiri, prietenii si vecinatati afective. Folosind inteligenta cognitiva in mod excesiv, tind s& intelectualizeze fiecare senzatie, sentiment si eveniment. Suricia afectivi le slibeste vitalitatea si veselia. Latura frumoasi a introvertirii se refera a capacitatea de a crea si medita asupra rostului omului in lume, Introvertitul negociazi cu o logic& rece, este incipayinat, neinduplecat, surd a nevoile oponentilor. Este competitiv si percepe mai usor confruntarea decat cooperarea, mai curand deosebirile decat aseminarile, mai curand dezacordurile decat acordurile. Tracul si inhibitia comportamentala Amutirea studentului in examen, tracul actorului pe scen& si stupoarea melancolica imbecildé a unor elevi pusi s4 vorbeasci in public sunt exemple de trac si inhibifii comportamentale. Blocajele emotionale provoaci incapacitate de reactie la teste de performanta si examene. Cei mai predispusi sunt timizii, psihastenicii si melancolicii. La nivel fiziologic, teama si anxietatea au misiunea de a provoca reactii vegetative care pregatesc organismul pentru pericol. Dar exist doua tipuri de raspuns : = rdspunsul excitator ~ declanseazi miscare si actiune ; inima pompeazi mai mult, diureza creste, apare vasoconstrictia in organele interne si vasodilatatia in muschi Energizat, organismul este gata de fug’ sau de lupti; = réspunsul inhibitor ~ blocheaz’ organismul ; functia cardiac’ si diureza scad, musehii rman fr energie provocdnd intepenire, inghetare sau moarte aparentd, Tipul de rispuns inhibitor este conduita fiziologic’ frecvent& in cazul persoanelor timide, introvertite, psihastenice si depresive. Inhibitia actioneaz’ ca o fran’. Reduce efortul mintal si activitatea motorie voluntar’, Forma usoara este sindromul de incetinire a gandirii si migcirilor (reluare cu incetinitorul). Forma grava merge pana la stupoarea melancolici imbecila. Persoanele inhibate se expun la suferinte si ratiri semnificative in cursul vietii4 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA Antrenamentul abilitatilor sociale Chiar dack fobia sociali nu doare, nu se remarcd prin urlete si nu este 0 boalt propriu-zisi, e deja limpede faptul c& putin’ terapie nu strc. Printre obiectivele terapiei, refinem atenuarea anxietitii anticipatorii, a senzatiei de team’ si abandonul com- portamentului evitant. Ele vor fi insotite de sciderea manifestarilor somatice neuro- vegetative ale anxietitii. Terapia medicamentoasa Farmacoterapia este doar o optiune Ia indemana. De exemplu, inrosirea fetei poate fi tratata cu Clonidin& (doze de 0,05-0,15 mg/zi). Personal, am probleme de acest gen, dar n-am luat niciodata acest medicament. Transpiratia excesiva este diminuati de Aluminium chloride 20%, in alcool etilic. Uscarea gurii in cazul vorbitului in public poate fi tratata cu Optimoist, un spray cu saliva artificial’ sau propanolol. Desigur, adevarata farmacoterapie a fobiei sociale are in vedere o lung’ list de medicamente antidepresive, anticonvulsive si benzodiazepine, a ciror prescriere raméne prerogativa exclusiva a medicului psihiatru. Jocul de rol si supravietuirea Plecand de la premisa ca persoanele cu fobie social prezinta un deficit de socializare, tot mai multi terapeuti si traineri in dezvoltarea personal recurg la antrenamentul abilititilor sociale. Practic, terapia este focalizata pe comunicare La nivel nonverbal, sunt exersate contactul vizual intens si prelungit, contactul fizic spontan, ameliorarea posturii trupului, a mersului, a misc&rilor sincrone pe fond muzica, cresterea volumului vocii si multe altele, La nivel verbal, sunt exersate ascultarea activa, confidentele, discursul public, conversatia cu strainii, complimentarea, critica, exprimarea liber a sentimentelor si opiniilor etc. in acest scop, sunt practicate jocuri de comunicare interpersonal si de grup, care dezvolta spontaneitatea si atitudinea de deschidere catre ceilalti Terapia cognitiva in antrenamentul abilititilor sociale este 0 abordare ce pleact de la premisa ci tulburirile de anxietate social isi au originea in educatie, experiente traumatizante si convingeri irationale. Descrierea si explicarea unor manifestiri ale fobiei sociale poate fi un inceput. in ceea ce ne priveste, am initiat acest proces prin cunostintele dobandite pana aici Terapia comportamentala prin expunere reduce anxietatea prin acomodare pe viu, mai mult sau mai putin fortat. Seana cu invitarea inotului prin aruncarea in ap sub supraveghere. De exemplu, daci o persoana tremuri la gandul ci varst cafeaua in restaurant sau lesina in timpul discursului public, o vom ajuta si verse cafeaua sau 0 vom scoate in fata publicului pentru discurs. Ulterior, ea va intelege cX nu se intimpli nici o nenorocire. La modul ideal, expunerea trebuie si fie gradual si explicati limpedeFOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE anterior. Solutia practica e constituitd de exercitii repetate de expunere la stimuli fobogeni, cum ar fi, de exemplu, probarea hainelor in magazin fri o cabin de prob’ Terapia cognitiv-comportamentald combina elemente cognitive cu expunerea pe viu in joc de rol, acomodare si supravietuire in grup. Prezentim in continuare cateva antrenamente la indemani. Antrenamentul nr. 4 Socializare si contact fizic (antihafefobie) Participantii la training formeaz grupuri de patru persoane, prin tragere la sorti. Fiecare grup formeazi o comunitate ,inchisi”, cu membrii dispusi circular, in picioare. Este util o muzic& de fundal. Membrii grupului se prezent& unii altora si, in timp ce-si string mainile, pastreazi un contact vizual de minimum cinei secunde. Apoi membrii grupului decid cine sunt persoanele A, B, C si D. Pasul 1, Persoana A se asazi pe scaun sau rimane in picioare, intr-o postural relaxat. Persoanele B, C si D ii aplica un masaj liber, alert si viguros, in ritmul muzicii, timp de cel putin trei minute. Pasii 2-4. Persoanele B, C si D vor lua prin rotatie locul persoanei A. Antrenamentul nr. 5 Socializare prin ritm si sincronizare Acest exercitiu de socializare este posibil atunci cdnd existi muzict de fundal. Participantii vor forma grupuri de patru-cinci persoane, prin tragere la sorti. Fiecare grup se va constitui rapid intr-o comunitate ,inchisi”, ai cirei membri vor fi dispusi circular, in picioare, cu spatii largi intre grupuri. Membrii grupului se vor prezenta pe rand unii altora si, in timp ce-si string miinile, vor inigia un contact vizual de cinei secunde. Apoi vor decide cine sunt persoanele A, B, C si D. Pasul 1. Muzica este dati tare. Persoana A incepe si se miste, sA danseze, si faci gimnasticd sau orice ii trece prin cap, in ritmul muzicii, Persoanele B, C si D vor imita cit mai fidel exact ceea ce face persoana A. incep si imite liber miscirile persoanei A, in ritmul muzicii, timp de cel putin trei 3 minute. Pasii 2-4. Persoanele B, C si D vor lua prin rotatie locul persoanei A.36 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA bad . Identitate personalié: prenume, nume, data si locul nasterii, familie (mami, Antrenamentul nr. 6. Discursul public Tema: Despre mine insumi” Compozitia discursului tata, frati, surori), alte rude VIP, avere, tristituri/semne particulare etc. Puncte tari, virtuti si calitditi personale semnificative, care se constituie ca atuuri in confruntérile vietii si care pot fi probate sau argumentate cat de cat: talente si abilititi, trisituri de caracter, trisituri de personalitate si trisituri fizice etc. Puncte slabe, vicii si defecte personale semnificative, legate de unele triisdituri de caracter, traséituri de personalitate, trétsituri fizice, mentalitagi si obiceiuri (ndravuri) care se constituie in: slabiciuni, vulnerabilititi, dizabilititi, stan- gicii etc. O intamplare remarcabilds din istoria personal. Trei proiecte/obiective personale SMART, céte unul pe termen scurt (zile, siptiméni, luni), mediu (pané la trei ani) si lung (zece ani). Numele unei persoane dragi sau importante care ne vine in minte, acum si aici, Psihiatrii spun c4 tulburarile de anxietate pot constitui o cauzik major a deficitului de abilitii sociale. Pe de alti parte, ei stiu cf acest deficit constituie cauza major’ a tulburirilor de anxietate. Asadar, suntem intr-un cere vieios. Multe persoane atinse de fobia social’ isi recunose temerile ca fiind exagerate si irationale, dar continua si evite manifestirile in public. ‘Avem nevoie de curajul intalnirii cu propria persoani, cu temerile si inhibitiile sale. Parintii si educatorii ne-au indopat cu convingeri eronate, care nu se mai potrivese cu lumea in care trim. E greu de crezut cX putem schimba lumea. Mai usor ne schimbam noi insine. in fond, schimbim hainele, pieptinatura, culoarea ochilor, chipul si corpul datoriti cosmeticii sau operatiilor estetice. De ce n-am schimba si unele comportamente, tristituri de personalitate, credinge si spaime ale noastre?