ÎNMULŢIREA FAMILIILOR DE ALBINE

Înmulţirea albinelor prezintă două aspecte: I. Înmulţirea sexuală a indivizilor pentru perpetuarea speciei; II. Înmulţirea familiilor de albine prin roire, care asigură formarea unei noi unităţi biologice, denumită roi. Instinctual de roire constituie un mijloc natural de inmulţire a familiei de abine , dar în practica apicolă au fost create o serie de metode de roire dirijată direct de apicultor, cunoscute sub denumirea de roire artificială. I. Înmulţirea sexuală a indivizilor pentru perpetuarea speciei; Creşterea reproducătorilor vizează creşterea mătcilor (reproducător femel) şi a trântorilor (reproducător mascul). Pentru obţinerea unor producţii ridicate de miere, polen, ceară, propolis, lăptişor de matcă sau apilarnil este important ca în stupină să existe material genetic de calitate, mătci tinere, selecţionate, împerecheate cu trântori proveniţi din suşe valorase. Regine pot fi procurate de la un crescător de mătci autorizat (soluţia cea mai sigură şi recomandată) sau crescute în stupina proprie, cu material selecţionat de la familiile cele mai valoroase. În selecţie trebuie avută în vedere şi calitatea trântorilor cu care matca se împerehează. De aceea trebuie acordată o atenţie deosebită şi creşterii speciale a trântorilor ce urmează a fecunda mătcile. Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate. De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie. CREŞTEREA MĂTCILOR Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca, folosirea cutiei Jenter, decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor.  Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale

Atunci când familia de albine roieşte, albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire, în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. Astfel, pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature, din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros şi ros parţial). Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit, preferabil încălzit, împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1,5cm şi se altoieşte pe un fagure, clădit, mai închis la culoare,din care au ieşit câteva generaţii de puiet, de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară , într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare, de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă, cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri, pentru păstrarea unui regim termic adecvat, matcă de 1an, stup protejat de curenţii de aer). În a doua jumătate a primăverii (în luna mai), când familia este în plină dezvoltare, cu multe albine tinere, se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, înghesuiala în stup, lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de 1

bine crescute de albine. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore).) care. gata de eclozionare şi miere. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. provenite din botci de schimbare liniştită. de obicei pe mijlocul fagurilor. etc. adică mătcile cu vârsta potrivită. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. 2. torace. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. cea mai dezvoltată. Albinele. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. În lumea apicolă se consideră că aceste mătci. albinele cresc maximum 2-3 botci. 2 . Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. numărul şi poziţia botcilor. se neliniştesc. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap.cu lăptişor de matcă. botci. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă.  Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită Când matca este bătrână. ca şi familiile din care au fost crescute. de obicei. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. sunt cele mai bune. şi hrănesc abundent larve alese din cuib. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. productivitate. relativ de calitate.albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. silită de lucrătoare. se panichează. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. pentru formarea unui roi artificial. mari. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare. pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. după care trebuie schimbată. restul botcilor distrugându-se. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. nemaifiind necesară tăierea lor. pentru a-şi creşte o nouă matcă. apoi vor hrăni din abundenţă. epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc.  Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane Atunci când îşi pierd matca în mod subit.

astfel: Varianta 1. care să conţină fiecare câte un rând de celule. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. coadă de rândunică. pătrate cu tije. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familia-roi cu matcă tânără. care se duce într-o cameră încălzită. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. tot în cursul dimineţii. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. Pe o masă. Roii astfel formaţi. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. etc). cu un beţişor de lemn gros de 6mm. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. mai apoi. cu mătci crescute prin schimbare liniştită. epuizată. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă.Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. La ultimul ciclu. în acest sens. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. se înlătură matca veche. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. seara. Celula este lărgită la gură. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. Este o metodă bună. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. în fâşia de plastic sub formă de fagure. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. lăsându-se familia orfană până după-masa. fiind obţinute devreme. fără a atinge şi răni larva. după încetarea zborului. care sunt albine tinere. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. Treptat. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. rotunjit la vârf. în cuib sunt 2-3 botci mature. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. zilnic. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. Varianta 2. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. Ei trebuie să fie mai 3 . Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. ca să se încălzească (se poate folosi. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. cu atenţie.  Decuparea fagurilor cu ouă A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. intercalând. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. în vârstă de 1-2 zile. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă) se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. blânde. Apoi. cu ajutorul cerii topite. din plastic. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. situaţia se repetă. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varia  Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. şi o cameră bine încălzită).

Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). se detaşează începutul botcii. După ce ceara s-a topit. la distanţe egale. cu o grosime de până la 2mm. Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. Atunci când. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. Când s-au strâns mai multe cupe. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. datorită eficienţei. 3 leaţuri cu botci. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. apoi.închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. cu grosimea de 5. cu un şablon de lemn sau de sticlă. Într-o ramă de creştere se pot pune. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. faguri cu puiet căpăcit. recuperarea unei familii orfane. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. cu celulele îndreptate în jos. roi artificiali. în locul penelor. are o lungime de 10 cm. etc. între ramele cu puiet. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. învârtind beţişorul între degete. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. intercalaţi. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. Pentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib. să se umezească. având un diametru de 8. astfel că ceara nu va adera de şablon. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. din plastic.). de 3-4 ori. ca să nu se ardă. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. între aceste rame se pun. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. se trece la confecţionarea botcilor. Când stratul de ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. Acesta foloseşte botci artificiale.25mm). Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. între două rame cu puiet căpăcit. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit.  Transvazarea larvelor Această metodă este folosită. să le pregătească pentru primirea larvelor. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. se cufundă în ea vârful beţişorului. lungi de 35mm.5mm. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. cupa. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. lăptişor (transvazare uscată sau simplă) şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă). 4 .

la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. de metal. Aceasta este un instrument. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. temperatura exterioara fiind cat mai ridicata si constanta (lunile mai-iulie fiind cele mai recomandate). Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. După transvazare. albine tinere. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. din metal Transvazarea simplă (uscată) se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. deci. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. Regulile cresterii matcilor Reguli de baza Roii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice. din material plastic. mai bună. uscată. specific vârstei. cu multe albine tinere. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. iar după acceptarea larvelor. în permanenţă. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. producătoare de lăptişor de matcă. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. producătoare de lăptişor. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă) dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute. specific vârstei) şi acceptarea să fie. cu o populatie mare si mult puiet. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. din metal (lanţetă germană) sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească). ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. 5 . Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. după necesităţi). Lanţetă chinezească Lanţetă germană. familii orfanizate cu multe albine tinere.Pentru a efectua transvazarea.

Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi. Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. selecţionaţi din familii recordiste. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. care au caractere valoroase. a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (23 zile). Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. luaţi de la alte familii. luat de la o altă familie puternică şi productivă. care este de 24 de zile. doar cadrul de lemn. Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta. Pentru creşterea trântorilor. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. şi pe cel al trântorilor. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori. un fagure clădit.CREŞTEREA TRÂNTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie. Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. cu origine cunoscută. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale. cu celule de trântori. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată) cu mătci selecţionate. cu celule predominant de lucrătoare. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. din stup). 6 . albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). din familii selecţionate. între doi faguri cu puiet tânăr. La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu douătrei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi.

cand sunt atente la tot ce misca. cules. matcile sunt primite cu mare greutate. In astfel de imprejurari. vreme. mai ales la introducerea unei matci noi. motiv pentru care se poate actiona cu mai multa lejeritate in aceste perioade. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire naturala.Regulile acceptarii matcilor Conditii obiective Acceptarea noilor matci tine de o multime de factori. albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul e orfan. orfanizarea nu a fost prea lunga. ori in timpul culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar. In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie. matca noua va fi primita mai usor. favorabile sau nefavorabile. in natura exista cules (ori sunt create conditii specifice unui cules. Albinele 7 . contribuie la acceptarea tinerei matci. Pe timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se petrece imprejurul lor. Conditii subiective Acestea se refera la calitatea matcii. O introducere facuta spre seara va reusi cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii. daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de aceea pe care o adaugam. Nu acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna. dispozitia familiei care primeste matca etc. in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau pentru unificarea unor familii. Conditii favorabile • • • • • • • • matcile sunt imperecheate. de care apicultorul trebuie sa tina seama. Matca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna. albinele nu au botci sau albine ouatoare. matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu. In cazul in care colonia este orfana doar de cateva zile. deschiderea stupului abia dupa 6-7 zile de la introducere. primirea tinerei matci va fi mult usurata. Pe timpul furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. Pe o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte. cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. firea ei blajina si nu prea sperioasa. Cand e furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. continuand stimularea si dupa acceptarea matcii). Anotimpul Primavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor. iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. Mirosul reginei. starea ei fiziologica. Pentru o buna reusita este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 4 zile dupa introducerea matcii. cand albinele sunt in fierbere. matca noua va fi mai bine primita decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de inlocuire Conditii vitrege Incepand cu aparitia trantorilor (primavara tarziu) si pana la disparitia lor (toamna tarziu). de conditiile interne si externe.

va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile. Majoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis. decat una virgina. care incepe sa depuna imediat oua. 8 .pentru rasfirare) etc. in care matca incepe sa-si depuna ouale. ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate (nectarul diluat avand nevoie de mai multi faguri in cuib . Preintampinarea roirii • • • • • la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare. De mentionat ca asezarea prea apropiata a stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un excitant pentru intreaga stupina. aerisirea necorespunzatoare.primesc mai usor o regina fecundata. Roirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite (la 9-10 zile de la depunerea oualor. Prezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile va ingreuia mult primirea unei noi regine. la o temperatura de 2025 grade Celsius. cuibul cu puiet sa fie largit la timp. Folosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate. Este bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri artificiali. Înmulţirea familiilor de albine prin roire Roirea naturala Denumirea de "roire" vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine in zbor. La factorii externi putem mentiona: supraincalzirea stupilor. in cateva zile albinele roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi. Sub 16 grade Celsius albinele nu roiesc niciodata. O umbrire a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii. care pot fi modificate sau chiar inlaturate de apicultor. Roirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern si extern. lipsa spatiului. II. pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau chiar capacit. astfel ca matca sa nu inceteze ouatul. Reginele virgine vor fi primite mai usor in primele 6 ore de la eclozionare. matcile din stupina sa fie tinere. albinele sa aiba faguri artificiali (2-3 in mijlocul cuibului) si rame claditoare. chiar daca nu a ajuns sa fie bezmetica. cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara "roiul" in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. predominarea albinei tinere. va fi primita mai usor. aparitia somajului etc. O familie ramasa orfana de mai mult timp. Printre conditiile interne se numara si stimularea indelungata facuta de apicultor. ventilatia sa fie suficienta. roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale (lipsa puietului).

suficient de puternici pe 5-6 rame. Fagurii pot ramane dupa gratie si cateva zile.O roire repetată duce la epuizarea familiei: . se va urmari cu precadere indeplinirea normelor de calitate. o daca roiul a iesit. a doi faguri cu de toate. se vor folosi cu precadere matci tinere imperecheate cu exceptia celor la care tehnologia de formare cere altfel (cazul botcilor capacite de schimbare linistita sau crescute in familii recordiste). acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit (fara albine) luat de la familiile puternice din stupina. nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave. formand roi artificiali din 2-3 familii. Roirea artificiala Roirea artificiala dirijata inlatura neajunsurile roirii naturale si sporeste productia de miere. dupa ce in prealabil i-am scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. o din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare 2-3 botci din cele mai frumoase (acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui). . dupa salcam (pentru a nu diminua productia de miere de la familiile de productie). sa-l asezam in locul stupului din care a plecat.Prinderea roiurilor reclamă prezenţa permanentă a apicultorului în stupină.Nu se poate face o planificare asupra numărului de roi şi a puterii acestora. care sunt slab productive.Roiesc de obicei familiile cu o înclinaţie deosebită pentru roire. in cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere (prin scuturarea a 1-2 rame cu puiet larvar. fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali. 9 .• • in cazul existentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de faguri cu puiet si albina. stupul de baza fiind mutat in alt loc. . instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin 2 km de cea de baza. se asigura un cules de intretinere sau in lipsa se hranesc (atentie la furtisag) seara. trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia Hannemann. prin apariţia frigurilor roitului în lunile mai – iunie. . numai dupa inceperea pontei matcii (altfel exista riscul ca matca sa fie omorata). intr-un stup nou completat cu faguri artificiali. intr-un stup furnizor. • DEZAVANTAJELE ROIRII NATURALE: .Diminuează producţia de miere. pe trei rame cu puiet capacit si 2 rame cu provizii. o cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt loc si lasarea pe vechiul loc a matcii. pentru intarirea roilor. In situatia in care familia a intrat in frigurile roitului: o facem un roi cu matca batrana. Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii. Reguli generale de respectat la formarea roiurilor • • • • • • • • fiecare categorie de roi se formeaza cat mai timpuriu.

a roiurilor nou formate. intrucat vor iesi matci de calitate. Daca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. se impacheteaza bine si se reduce urdinisul la un 1 cm. mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici (pe 10 rame). Pentru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca. Metoda stolonarii Roiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta. 2. Roirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. Daca vom lasa insa familia fara matca pe vechiul loc. la care se mai adauga 2 rame cu pastura si miere cu albina insotitoare + albinele scuturate de pe alte 2 rame cu puiet necapacit. si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele necapacite. cand toti fagurii de sus sunt ocupati cu albina. seara. Lucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o dublare a efectivului. izolat cu gratie Hannemann. Ramele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat cateva 10 . A doua zi. Roiul fara matca va fi format cu 4 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina tanara acoperitoare. Spre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte puternice se divizeaza. adaugam dupa 48 de ore de la formare o botca capacita. ingradirea ouatului matcii cu 10 zile inaintea culesului . neexistand decat un singur cules etc. Se da apa necesara in partea de jos a unui fagure (un lat de palma).  Varianta canadiana (Schaffer) Coloniile de albine se stimuleaza puternic cu 7 kg de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate 2 corpuri. Matca se da in cusca sau sub capacel si se elibereaza dupa 24 de ore. albina tanara insotitoare. colonia nou formata putand valorifica din plin culesul care urmeaza. Metoda divizarii Familia de albine se imparte in doua parti egale sau de puteri diferite. si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila. albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate.)  Stolonarea clasica Roii stoloni. sau pe cate 2-3 faguri cu puiet capacit. dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara ghemului sau pastrate in stupii pepinieri. Daca nu avem matca imperecheata. cu fagurii cu albina si puiet in exces de la coloniile ce risca sa roiasca (mentinandu-le active).atunci cand se practica apicultura stationara. punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de iesire al custii. prin divizare. A se avea in vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna calitate. in vederea preluarii culegatoarelor.METODE DE ROIRE 1. Se va cauta in care diviziune este matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperecheata sau o botca capacita. corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra corpului cu matca.  Divizarea simpla Metoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in crestere larve mai mari de 24 de ore. o matca fecundata de la rezerva. Prevenirea roitului se poate face prin diverse metode de roire artificiala (intarirea altor colonii slabe. albina de pe ei va fi scuturata pe o panza in fata stupului.

Matcile disponibile. asigurarea ambalajului si a hranei (in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pachetelor pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop (1:1) hranitoarele tip. Ramele diferitelor familii vor fi lasate mai distantate timp de 5 minute. folosind metoda cu ziar. Roiul se formeaza apoi din 4 rame. avand asigurata unificarea mirosurilor cu o seara inainte (folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa. cu o palnie prin orificiul mare. prin palnia montata deasupra pachetului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar orfanizata pana ce cantarul s-a echilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet. bine acoperite de albine. si se aseamana in multe privinte roiului primar fata de care are un avantajul matcii tinere imperecheate. 11 . Roii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama. se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie. se pune ladita pe cantar. Dupa 2-3 ore. se inlatura palnia si se monteaza prin gura pachetului hranitorul introducandu-l cu orificiile mici in jos in lacasul special. capabila sa suporte transportul la distanta. se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a roiului. cu cate 1-2 faguri cu puiet si hrana. roiul pachet este gata format si se trece la umbra. odata cu unificarea mirosurilor. si dupa acceptarea tinerei matci vor fi unificati seara. Roiul are asigurata hrana pentru 4-5 zile. dupa care se vor unifica. iar operatia de unire se va repeta la cel de-al doilea cules. De regula aceste roiuri se pot forma imediat dupa incetarea culesului de salcam.  Stolonarea colectiva Din fiecare FAB puternica scoatem 1. bine acoperite cu albine. se trec la rezerva in stupul pepiniera. Metoda roiurilor la pachet Denumirea vine de la faptul ca albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada speciala. impreuna cu fagurele pe care se gaseste. se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita. Daca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului. parfum sau Reginal). prin suprapunere. Tehnologia formarii • • • • • • • • se fixeaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de ambalaj. dintre care 2 cu puiet si 2 cu miere si pastura. intr-o colivie inchisa si dupa 24 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata. deci in perioada optima. din coloniile foarte puternice se mai pot forma roi stoloni provizorii. Lucrarile pregatitoare • • • asigurarea matcilor imperecheate la data fixata. cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri.picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul. se desfunda daca este cazul cu un ac cele 3-5 orificii mici de alimentare si se mai pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-pachet. dupa care se inchide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a turnat 5-10% ulei). in roiul nou format se introduce o matca tanara imperecheata.2 rame cu puiet capacit. Ramele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inchis la inceput pentru a nu se depopula. 3. fara matca.

Instalarea roiurilor pachet • • • • stupii destinati roiurilor pachet trebuie sa aiba cate 5 faguri artificiali fiecare. formandu-se cu ea un roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie. Albinele scuturate (circa 2. 4. Pentru a se usura lucrul se pregatesc si se aduc pe vatra stupinei cate 20-25 pachete dotate deja cu matci si hranitoare. Si in cazul roilor pachet se recomanda folosirea doar a fagurilor artificiali pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului. Roiul poate fi introdus si pe alta cale: dupa scoaterea hranitorului si a matcii se deschide capacul coliviei cu matca dupa care se trece intre fagurii artificiali iar pachetul se introduce in stup in spatiul liber cu capacul deschis in sus. in timp ce ajutorul apicultorului monteaza hranitoarele si inchide pachetele. se inlatura capacul pachetului. Dupa trecerea celor 48 de ore li se da matca straina imperecheata. punand roiul intr-un stup cu 2 faguri cu miere si unul cu pastura. dupa tehnica descrisa la formarea roiurilor la pachet. La destinatie roiurile se pastreaza cateva ore intr-o camera intunecoasa si racoroasa (daca au fost transportate pe caldura mare) sau calduta (daca au calatorit pe timp rece) si catre seara se introduc in stupii anume pregatiti.Pentru realizarea unui numar cat mai mare de roi la pachet se organizeaza lucrul in echipa si pe serii: apicultorul orfanizeaza familiile.5-3 kg) vor sta la umbra timp de 48 de ore. restul spatiului umplandu-l cu faguri artificiali. asigurandu-le hrana intr-un hranitor. in colivie automata. se aduc pachetele si se repartizeaza seara langa fiecare stup. 12 . se scoate hranitorul si colivia cu matca. se ia o parte din albina. scutura fagurii si reorganizeaza cuibul acestora. Se inchide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi cand se ridica pachetele golite. Metoda roirii prin scuturare Cand stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie. Pachetele astfel formate se deplaseaza de preferinta noaptea pana la locul de destinatie care trebuie sa fie la cel putin 3 km de stupina de formare. se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul pachetului in stup. In acest scop se izoleaza matcile de la 2-3 stupi de la care se ridica cate 3-4 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful