Profilul p: }o-comportamental al infractorului in serie Serial killer profiling Le profil psycho-comportementale de l'infracteur en série Nume: Viviana Cormejeanu Aout: II] Seria a Ill-a Grupa: 318 Rezumat Profilul psiho-comportamental al infractorului in serie presupune analiza profitului personalitatii sia modului de operare a criminalului organizat si a celui dezorganizat, prezentarea principalelor tehnici de realizare a profilului psiho- comportamental si reconstituirea profilului psiho-comportamental al criminalului in functie de diverse aspecte. in ultima parte a lucrarii sunt prezentate dou cazuri, la nivel inter si international, care ilustreaza trasaturile esenfiale ale criminalului organizat $i dezorganizat, Abstract Serial killer profiling implies the analysis of the personality profile and the modus operandi of the organised and disorganised serial killer, the presentation of the main tehniques of profiling and reconstruction of the profile based on different aspects, The final part includes two examples of organised and disorganised serial killers, at national and international level Resumé Le profil psycho-comportementale de linfracteur en série supose une analyse du profil de la personalité et une analyse en ce qui concern le fagon d'actioner, la présentation de techniques de réaliser le profil psycho-comportementel. En final, il stagit de deux cas a niceau nationale et international qui ilustrent les caracteristiques du criminel. Cuvinte-cheie: criminal in serie, profiling, analizi comportamentalé, criminal onganizat, criminal dezorgenizat, Harold Shipman, Bota Grigore, tehnici de investigare ng, behavioral analysis, organised criminal, ation tehniques Key words: serial killer, profi disorganised criminal, Harold Shipman, Bota Grigore, invest Mots-clé: criminal en série, profiling, analyse comportementelle, criminel organisé et désorganisé, Harold Shipman, Bota Gi igore, techniques d'investigation1. Considerafii generale privind crima gi criminalii in serie 1. Definifia criminalului in serie in ultimii ani, subiectul infractorilor in serie a fost amplu dezbatut datorita cresterii numarului acestora la nivel international. Recent, a fost introdus termenul de "serial killer", care s& defineasca acesti criminali in serie, chiar dac& fenomenul exist& fincd de pe vremea impiratilor Nero gi Caligula, care ucideau de plicere, doar pentru a iesi din monotonia viefii de ia curte, Fenomenul a continuat cu celebre cazuri precum Jack Spintecdtorul gi contesa Elisabeta Bathory, iar exemplele pot continua. Astfel, Ja nivel doctrinar s-au propus diverse definitii a acestor criminali in serie, insé una dintre cele mai complete definifii este cea a Biroului Federal de Investigatii (F-B.1,), care a introdus termenul de "serial killer", ficdind referire la acel asasin care ucide trei sau mai multe victime, in locuri diverse gi eu o perioada de timp emotiva intre o crima si alta (cunoscuta si sub numele de "cooling off time"). In cadrul fiecdrui eveniment delictual, subiectul poate ucide mai mult de o vietima, poate alege victima intémplétor sau dup’ mai multe urmariti. Acesta are o impresie foarte buna despre sine si se consider’ invincibil Procesul repetitiv poate fi explicat la criminalii in serie prin defectarea stinctualitagii de tip sexual in sensul formarii unui mecanism repetitiv (bioinstinctual), care preseazA ciclic, determinand orientarea sexual’ in directia violului cu suprimarea viefii gi pe care, episodic, psihopatul sexual, desi o constientizeaza critic, nu o poate controla sau stapéni Un exemplu in acest sens il regisim in cazul criminalului in serie William Heirenes, student al Universitatii din Chicago, care a scris pe o oglinda cu ajutorul rujului uneia dintre victime: “Pentru numele Jui Dumnezeu, arestaji-ma pana nu mi apuci din nou. Nu ma pot abfine!" Astfel, un serial killer este motivat permanent (afléndu-se sub presiune tensionala orientaté sexual) de frustratie repetitive, experimentind un deficit de plicere la finalul fiecdrei crime, care nu reuseste si-i satisfacd in intregime fantasmele. Ucigasul, cultivat de asemenea ganduri, isi anticipeaza deja urmatoarea victima, care in mintea lui ar fi victima perfect si care lar conduce cdtre implinirea depli in funcfie de modalitatea in care s-au desfagurat crimele intélnim criminali onganizati si criminali dezorganizati. 2. Profilul personalitétii si modul de operare al criminalului organizat in ceea ce priveste profilul de personalitate si modul de operare al criminalului in serie organizat, acesta se identifica, de regula, cu cel al psihopatului sexual Astfel, acest criminal in serie poseda un coeficient de inteligenta ridicat, 0 pacitate de adaptare si improvizatie excelent, cautd compania altora, aldituri de care se simte in largul sau, insa da dovada de joc actoricese in relatiile cu acestia in ceea ce priveste locul de munca, de regula se orienteaz& cdtre cele pentru care se solicit o calificare profesional, dar le paréseste repede din cauza atitudinii sale conflictuale si revendicative.cazul relaiilor pe care le are criminalul in serie, ate in zona hedonist Situafia este identica si care, desi sunt multiple ca numar, sunt pufin durabile, find cu perversa, chiar masochist pe suport sexual erotic.’ Criminalul in serie organizat se bucura de un statut social in societate, astfel e& nu interiorizeaza complexe de inferioritate (deseori subestimeaz sau sfideazd poliia); se adapteaza usor situafiilor neprevazute, isi exteriorizeaza usor trdirile si sentimentele si se profileaza ca personalitate tip "pinotelian", insensibila, egocentrica, imorala, fara simul rusinii sau fara sentimentul de mila, Capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme, criminalul in serie organizat planuieste atacul, isi personalizeazd victima intocmai fantasmelor sale; locul crimei exprimé © logicd, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gindit, menit a asigura succesul si satisfactia negisite pand atunci; igi aduce arma proprie si nu o Ias% la locul faptei dupa o crima; sterge urmele de la locul faptei (amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, dezbraca victima, igi ascunde sau distruge hainele, ascunde cadavrul, etc. - situatie des intélnita ‘in cazul violurilor urmate de moartea persoanei, cdnd cadavrul este deplasat de la locul faptei gi este ascuns sau distrus); Totodaté, criminalul in serie organizat urmareste in mass-media efectele crimei, cu precidere in cazurile in care lasa bilete 1a locul faptei cu diverse mesaje pentru oamenii legii. De regula, vorbim despre un criminal in serie semiimpotent, care violeaza si tortureaz& victimele inainte de a le ucide (le stranguleaza, infeap’, etc.), caz in care violen{ele il ajuti si depascascd impotenta, nemaitraind incapacitatea de a poseda vietima, 3. Profilul personalitatii si modul de operare al criminalului dezorganizat Situatia este, in mare masurd, total diferita in cazul criminalului organizat. Analizind profilul de personalitate si modul de operare al. serial killer-ului dezorganizat, crimele comise de acesta sunt, de regula, spontane si imprevizibile. Coeficientul sau de inteligen{& este sub medie, de unde si capacitatea sa de adaptare si improvizatie destul de siracd; este slab scolarizat, instruit si educat, iar activitatea sa sociala, inserfia profesional si relatia de cuplu sunt mereu sub semnul s \departata, izolat, motiv pentru care crima apare ca 0 consecinfi a cvolutici unui mental dezorganizat; fiind destul de stingaci in relajiile cu cei din jur, poate intra in panicd sau chiar blocaj comportamental, stémnind astfel suspiciunile acestora; de altfel, are o stim& de sine extrem de scdizuti, fapt care il face si refuze societatea si sii o nege. De aici deducem si incapacitatea sa de a-si exterioriza emofiile permanent refulate.” In ceea ce priveste locul crimei, acesta pare incoerent si lipsit de lo Atacul asupra vietimei este bruse, spontan, iar victima este aleasa la intamplare, de regula, din habitatul imediat. Nu vine pregatit cu arma la locul faptei, iar daca totusi vine, 0 abandoneazi imediat dup’ comiterea faptei; de regula, locul faptei (descoperirea cadavrului) gi locul crimei (locul suprimarii vietii) coincid; eriminalul cezorganizat obignuieste sa depersonalizeze victima, prin acoperirea, mutilarea sau distrugerea fetei: fiind un impotent desavarsit, pe cadavru apar semnificafii cu * Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian - Eduard Analiza comportamentala in proceswl penal, Eaitura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014 Butoi, Tudorel, Criminalt in serie: psihologia crimei, Editura Phobos, Bucuresti, 2003,simbolistica sexual’ (agresarea sau mutilarea zonelor sexuale, acesta mod prin care isi poate satisface nevoia sexual); de altfel, descori, criminatul in serie dezorganizat isi violeazd victima dupa ce fi suprima viata, tocmai ca un rispuns al haosului su mental care nu poate controla vietima cét este in viat’; la locul faptei las foarte multe urme, calcd pe singe, ravageste aparent fara logica si igi Insugeste obiecte banale cu semnificafie bizard, pe care ulterior le abandoneazzi; hainele patate de singe nu sunt curifaie sau ascunse, ci, dimpotriva, lasate la vedere in diverse magazii; scena crimei este intoomai expresia haosului siu comportamental, a amprentei sale psiho- comportamentale. Il. Amprenta psiho-comportamenteli a infractorului in serie (profiling) 1, Aspecte generale privitoare la profiling Profilul psihologic al infractorului ar putea fi definit ca o metodé de identificare a autorului infractiunii, identificare bazat& pe analiza pertinent a modului de comitere a faptei, aspectele variate ale personalitajii criminale determindnd individul s4 acfioneze intr-un anumit_ mod inainte, in timpul si dupa comiterea infractiunii, Aceste aspecte pot fi ulterior combinate cu detaliile obiective, probele materiale ridicate de la fafa locului si apoi comparate cu tipurile de personalitate si dezechilibrele psihice cunoscute, pentru ca, in final, s& rezulte o descriere cét mai ‘exact gi practic’ a autorului.* "Practic, analiza amprentei psiho-comportamentale a infractorului in serie presupune acceptarea unei_realitati dinamice in derulare, a seeven{elor comportamentale, forfand componenta psihologica a omului legii (organ de urmarire penaki, procuror, judecdtor) s& interpreteze motivatiile, intenfiile, habitudinile, rafionamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene, in ideea conturirii profilului psihologic si in final, a preveni viitoare infractiuni."* Inifiativele realizarii unui profil al infractorului au aparfinut unor personalitati distinse din diverse domenii (criminologi, psihologi, psihiatri, sociologi, etc.) care au analizat, de-a Jungul timpului, deviantele comportamentale. Printre acestia fi regasim pe Cesare Becearia, Cesare Lombroso (Jucrarea "Omul criminal"), Enrico Ferri, etc. 2. Tehnici de profiling 2.1 Metoda FBI: analiza locului infractiunii Unitatea de Stiinfe Comportamentale (The Behavioral Science Unit) infiinjata in anul 1972, in cadrul Academici FBI, ca unitate de eliti specializata in tehnici de profiling, cu sediul in Quantico, Virginia. Din acel moment, BSU a inifiat ¢i dezvoltat numeroase tehnici, tactici si proceduri in cadrul unor programe de analiza comportamentald. Altturi de aceasté unitate, in cadrul FB] functioneaza si Unitatea de Analizi Comportamentalé (Behavioral Analysis Unit - BAU), ca departament al Pudorel, Criminologie: comportamente criminale, Edituta Solaris Print, Bucuresti, 2009 * Butoi, Tudorel; Stolojescu., Grigore; Stefan, Cristian - Eduard; Analiza comportamentald in procesul ‘penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 66 3, Butoi, Tudorel, Psihologie judiciard, Editura Trei, Bucuresti, 2012, p. 46Centrului National de Analizi a Infractiunilor Violente, care pune in aplicare metode investigative de analiza comportamentala in sprijinul investigatiilor criminale.® Primul caz in care s-a demonstrat c& profilul psihologic poate fi de ajutor in investigarea criminalilor in serie s-a petrecut in vara anului 1979, cdnd o femeie de pe Coasta de Est a raportat ca a fost violata, Ofiterul de investigatie a analizat violul gi a realizat cé este vorba de un al saptelea viol cu acelasi mod de operare. De altfel, in cazurile anterioare, desi investigatia ajunsese departe, nu furnizase niciun suspect. Astfel, s-a solicitat realizarea unui profil psihologic al suspectului Acesta descria suspectul ca find un barbat alb de 25-30 de ani, divorfat sau desparfit, cu 0 slujba marginal’, dar cu studiile superioare parcurse, avand o imagine proasti de sine. La trei zile dupa realizarea profilului au fost intervievati 40 de suspecti, iar unul dintre acestia s-a dovedit a fi cel pe care il cautau. Metoda initiala de profiling a celor de la FBI a fost elaborata de agenfii FBI Howard Teten si Pat Mullany si presupune formarea unei impresii de ansamblu asupra statusului mintal al infractorului plecdnd de Ja observarea globala a locului crimei, Ulterior, aceasta a fost partial modificata de agentii Douglas si Ressler, care au conturat forma final a metodei: analiza locului infractiunii. Aceasta metoda, asa cum este prezentati de cei de la FBI, se desfaigoara in sase etape: b) Modelele de sistematizare a datelor Aceasti etapa presupune asamblarea tuturor informatillor adunate in etapa precedenta intr-un tipar logic, organizat, coerent. in urma sistematizarii datelor, se poate stabili $i daca infracfiunea investigata face parte dintr-o serie comisa de acelagi individ, ¢) Interpretarea actului infractional Aceasti etapii presupune reconstituirea evenimentelor gi a actiunilor specifice ale infractorului gi ale vietimei. Se urmareste inelegerea rolului jueat de fiecare dintre participanti (vietima gi agresor) in cele intamplate, Deseori, in cazurile infractiunilor de omor, stabilirea identitaii vietimei constituie punct de plecare in derularea activitajii de urmarire penald, iar in cazul disparitiei unei persoane, cind exist indicii ci aceasta ar fi putut fi vie! ‘omor, esenfiald este descoperirea cadavrului. 4) Determinarea profilului infractorului In aceasta etapa se realizeazi o list de caracteristici ale posibilului infractor listé ce poate viza un interval de varsa, sexul, etnia, anumite trisituri fizice, greutatea, inalyimea, ocupatia, pregitirea profesionala, starea civila, tipurile de locuinia magina cele mai probabile, tulburdri comportamentale ©) Investigatia propriu-zisa Aceasta este etapa in care profilul realizat este incorporat in activitatea de investigare. De cele mai multe ori, profilul indica directia in care investigatorii si-s concentreze atentia si resursele si si ajute la restrangerea cereului de suspecti. * Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian ~ Eduard; Analiza comporiamemrala in procesul nal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 70 ‘hup://vault.fbigov/Criminal%20Profiling1) Refinerea infractorului jin aceasta ultima etapa are Joc confruntarea caracteristicilor unui suspect cu caracteristicile prezentate in cadrul celei de-a patra etape. Sigur c acest lucru nu este posibil dac& infractorul nu este prins. in SUA, procentul de cazuri in care a fost realizat un profil si care nu au fost rezolvate este mai mic de 50% La baza acestei metode, care este una dintre cele mai predate metode 1a ora actual, regisim si dihotomia infractor organizat - dezorganizat, in functie de care sunt clasificate scenele crimelor. Sigur cd exist situaii (ca in cazul criminalului Dennis Rader) in care o scend a crimei sa intruneasca trasaturile ambelor tipologi 2.2 Metoda Canter / Metoda psihologici investigate Realizati de profesorul britanic David Canter, metoda se bazeaza, asemenca metodei FBI, pe statistica: "pornind de la 0 baz de date a infractorilor, se definese tipologii, jar crimele cu autori (inca) necunoscuti sunt comparate cu cele cuprinse in tipologii. Aceasté comparatie are ca urmare realizarea unei liste cu caracteristicile probabile ale infractorului necunoseut. De altfel, unica distinefie dintre metoda FBI gi cea a profesorului Canter consti in faptul e& acesta din urma igi actualizeaza constant bazele de date." ‘Metoda lui Canter sa bazeaza pe cinci aspecte ale interactiunii dintre victima si agresor, si anume: 8) Coerenta interpersonala Este reprezentata de presupunerea ci infractorii vor relafiona cu vietimele lor in acelagi fel cum o fac ou persoanele pe care le intilnese zi de zi. O alt presupunere este aceea ca victima simbolizeazt o persoand importanta din viafa agresorului. si, in final, la domiciliul acestuia. Totodata, pot da informatii referitoare la programul su si la viata personala. ©) Caracteristicile criminale Sunt cele care ii permit analistului s& ofere un profil cu trasiturile cele mai probabile care il pot caracteriza pe un anume infractor. 4) Trecutul inftactional Se refer’ la posi intreprinse anterior. criminale similare cu cele litatea existenfei unor act €) Alerta criminalistica Acest ultim aspect face referire la acele elemente care dovedese cd un infractor cunoaste tehnicile de investigatie si colectare a probelor, motiv pentru care se descoperti cd acesta ar fi purtat manusi sau a indepartat orice urma (amprent, sange, etc.) de pe obiecte. * Butoi, Tudorek; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian » Eduard; Analiza comportamentald in procesul penal, Edivura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 83Metoda profesorului a devenit cunoscuta la nivel international in 1986, prin realizarea profilului infracjional al criminalului in serie britanie John Duffy, supranumit "Violatorul de pe calea ferata’. Acesta, impreun& cu prietenul stu din adolescenti, a ucis mai multe femei in anii 1980, pentru care a primit pedeapsa detengiunii pe viata. 2.3 Metoda geograticd David Canter a mai elaborat si conceptul de profiling geografic, concept in care a dezvoltat doud modele de comportament ale fAptuitorului: modelul "pridéitor", in care infractorul pleaca pentru scurt timp din habitatul s4u pentru a comite infractiunea, si modelul "navetist", in care infractorul calatoreste Ia o distang mai mare fafa de zona sa de confort inainte de a se angaja in actul criminal. Aceastéi metodi presupune evaluarea locafiilor crimelor in serie pentru a determina cea mai probabilé zona in care locuieste fptuitorul. Totodati, aceasta metoda este folositi in contextul investig&rii informative gi judiciare a activititii suspectilor de terorism. La baza acestei metode se afl modelul Bretingham, conform caruia tofi ‘oamenii au un "spafiut de activitate” dependent de zona in care locuiesc, muneese, iar acest spafiu produce un tipar distinet de deplasare prin oras; aplicdnd acest model criminale putem deduce c& un infractor trebuie s& cunoasc’ 0 anumita zon& inainte de a comite infractiuni. Locul crimei este determinat de interseetia traseului de deplasare cu zona respectiva Astfel, prin profling-ul geografic se prezic lov infractorul locuieste, lucreaza sau relafioneaza.? je cele mai probabile in care 2.4 Metoda Turvey Plecdind de la observatia c4 infractorii mint de cele mai multe ori atun vorbese despre crimele lor, Brent Turvey, profesor de criminologie, eri profiling in cadrul Universitajii din Oklehoma, a elaborat 0 metodi de profiling potrivit cireia cea mai obiectiva probit referitor la cele intamplate intr-un act criminal © constituie reconstituirea comportamentului criminal care se desfagoard in. patru etape: a) Analiza criminalistic& echivoca Aceasta este echivoca deoarece interpretarea probelor poate duce la mai multe semnificatii, iar scopul acestei etape este de a evalua care este cea mai probabil’ semnificatie a dovezilor. Sursele analizei echivoce si a interpretarii sunt: fotografii, inregistrati, schite ale scenei crimei, rapoartele investigatorilor, dovezile materiale gasite, etc, * Butoi, Tusdorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian - Eduard; Analiza comportamentald tn procesul penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 87 ** Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian - Eduard; Analiza comportamentall in procestl penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 93b) Stabilirea profilului victimet in aceast’ etapa se raspunde, pratic, la intrebarile “de ce?", "cum?" "unde?" si cand?” 0 anumita vietima a fost aleasd, informayii care contribuie la identificarea infractorului. Din experienta organelor judiciare s-a constatat ea exist mai multe tipuri de victime: victime identificate care nu dorese si declare nimic din diferite motive (rusine, team’, neineredere in autoritati), vietime identificate care dorese s& ofere informajii, dar nu dorese 4 fie implicate in procesul penal, victime identificate care dorese sé participe in procesul penal (cazul ideal) si victime neidentificate. c) Caracteristicile locului faptei Aceasti etapa se referd Ia trasiturile scenei crimei determinate de deciziile infractorului privind vietima, locul gi semnificatiile acestora pentru el. Astfel, locul faptei este pus in relajie cu alte scene ale unor crime asemanatoare gi se stabileste modalitatea de abordare a vietimei 4) Caracteristice infractorului Aceasti ultima etapa evidentiaza rezultatul obtinut in urma parcurgerii pasilor anteriori. Sigur c& profilul obyinut este necesar s& fie in permanenta adaptat la noile probe si informafii care apar pe parcursul investigate Aceste caracteristici se referd la conformatia fizicd, statul social si profesional, obiceiuri, prezenta remuscarilor si a sentimentului de mila, nivelul de agresivitate, trecutul medical, etc, |! 3. Reconstituirea profilului psiho-comportamental al criminalilor in serie 3.1 Copildria gi adolescenfa De-a lungul timpului s-a demonstrat c& experienfele traumatice prin care trece un individ in copilarie si adolescent au © importanfa deosebita in explicarea manifestarii comportamentului criminalului in serie. Analizandu-se cazuistica, s-a constatat ca, de regula, criminalii in serie se ineadreaza intr-una din urmatoarele categorii: copil ilegitim, copil al unui parinte abuziv, orfan de unul sau de ambii piringi sau persoana cu o copilarie caracterizata de violenfe fizice, psihologice si/sau sexuale manifestate de unul sau de ambii parinti Se observa, astfel, importanje cadrului familial, care, de multe ori se prezinta a fi problematic, defectuos. Exi problematice'”, printre acestea numérandu-se: tatdl periferic (pufin activ atat in rolul conjugal, cét si in cel de parinte, cu. comportament agresiv fala de sotie si copii, Coeziunea familial este scizuta, iar figura centralé este cea a mamei, Copilul are doua optiuni: s& isi asume tatal drept model (are tendinta s& repete acelasi comportament) sau preia un alt model. 3.3 Aplicarea profilului psihologic in investigarea crimelor in serie Profilul psihologic, ca tehni ‘a de investigare folosita in cazul criminalilor in 4 céteva elemente specifice, mai ales in cazul crimelor in serie cu serie, prezii "Turvy, E. Brent, C Academic Press, 2011 Mimofan, Nicolae; Zdrenghea, Voicu; Butoi, Tudorel, Psihologie judiciars, Casa de editura gi pres "Sansa", Bucuresti, 1997, p. 280 iminal Profiling: An Inwoduction to Behavioral Evidence Analysis, Edituraconotafie sexual, precum: evaluarea victimei, individualizarea locului si preeatirii crimei, obiectul cu care s-a ucis, ce s-a intamplat cu arma, evaluarea agresiunii, activitatea asupra vietimei, existenja diverselor semne de agresiune fizic’, tortura, dominare, sadism si, in final, corpul vietimei, scena erimei gi semnatura. Este necesar de precizat faptul c& profilul psihologie este probabilistic si mu are o certitudine total. De altfel, dupa datele F.B.I. in 72% din cazuri profilul a inifiat cercetarile, in 20% din cazuri a fost util pentru a crea o list de suspecti si doar in proportie de 17% din cazuri a contribuit in mod direct la capturarea criminalilor.'* 4, Studiu privind criminalii in serie 4.1 Nivel intemajional Cazul Harold Shipman Shipman s-a niscut in 1946, in localitatea Hyde din Marea Britanie. In 1970, a absolvit Facuttatea de Medicina si, treptat. a devenit un membru respectat al comunitafii, Doctor in medicina primara, in anul 2000, acesta a fost condamnat la 15 sentinfe consecutive de inchisoare pe viata. Dupa procesul acestuia, 0 ancheti mai amainunfita a scos la iveala un total de 215 vietime, 80% femei, de a cdror moarte era vinovat doctorul Shipman. Ancheta oficiala asupra carierei doctorului a condus la stabilirea unui numar de 250 de victime, 215 dintre acestea fiind identificate. Legislatia britanica referitoare la sistemul de sanatate a fost revizuita ca urmare & procesului "doctorului morfii" Acesta s-a sinucis in camera sa de detentie in a Penitenciarului Wakefield, la data de 13 januarie 2004, Modul de operare al doctorului Shipman este aseminator celui criminalului organizat si consti in administrarea unei doze letale de heroind pacientilor sai, dupa care semna cerificatele de deces si modifica diagnosticul medical al victimelor. Majoritatea victimelor sale au fost femei in varsté, cea mai tinara avand varsta de 41 de ani, 4.2 Nivel national Cazul Bota Grigore Bota Grigore a comis trei omoruri ta data de 10.07, 03.08 si 7.08.2010. operite alte cinci cadavre in raul Sasar din municipiul Baia Unterior, au mai fost des Mare si pe malurile acestuia, cu care susjinea c& nu are nicio legatura. La finalul anchetei, Bota Grigore marturisea, intr-o discutie eare se voia a fi confidentiala intre el si organul de urmatire penal care il audia, numarul real al vietimelor sale. Ca mod de operate, Bota Grigore aborda victimele in timpul nopfii, toate acestea de sex masculin, din categoria boschetarilor. Acesta le cerea victimelor si slivargeascd perversiuni sexuale, ca mai apoi s& le loveasca cu obiecte contondente, de regula, pictre. " Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian ~ Eduard: Analiza comportamentala in procesul penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2014, p. 120 **Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; Stefan, Cristian - Eduard; Analiza comportamentald in procestl penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, p. 42-43Semnatura lui Bota Grigore era dati de excesul de violenta, de ascunderea si pozitionarea cadavrelor. Aceste caracteristici comune coroborate cu categoria din care faceau parte victimele, locul si timpul comiterii, obiectul vulnerant si mobilul, conduc la concluzia aceluiasi autor. in ceea ce priveste tipologia, Bota Grigore a fost catalogat ca un criminal de tip mixt, att organizat, ct si dezorganizat, Elementele tipice intalnite in cazul infractorului organizat, care se regaseau si in cazul su sunt premeditarea, victimele necunoscute, capacitatea de a purta o conversatie normal, controlaté gi ascunderea adavrului la unele fapte. Pe de alti parte, in cazul aceluiasi individ intalnim si elemente specifice criminalului dezorganizat, precum neascunderea unor cadavre, lipsa controlului in cAmpul infractional, iar arma este lsat la locul faptei.'® ne. 5, 'S Vasile, Viorel, Studiu privind criminalii in serie autohtoni, Revista Romana de Criminalist Bucuresti, 2013 10Bibliografie Tratate, cursuri 1. Butoi, Tudorel; Stolojescu, Grigore; $tefan, Cristian - Eduard; Analiza comportamentala in procesul penal, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014 2. Butoi, Tudorel, Criminali in serie: psihologia crimei, Editura Phobos, Bucuresti, 2003 3. Butoi, Tudorel, Psihologie judiciard, Editura Trei, Bucuresti, 2012 4. Butoi, Tudorel, Criminologie: comportamente criminale, Editura Solaris Print, 5. Vasile, Viorel, /nvestigarea crimelor si criminalilor in serie, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Bucuresti, 2013 6, Vasile, Viorel, Studiu privind criminalii in serie autohtoni, Revista Romana de Criminalistica, nr. 5, Bucuresti, 2013 7. Turvey, E, Brent, Crintinal Profiling: An Introduction to Behavioral Evidence Analysis, Editura Academic Press, 2011 8. Mitrofan, Nicolae; Zdrenghea, Voicu; Butoi, Tudorel, Psihologie judiciard, Casa de editura si pres& "Sansa", Bucuresti, 1997 Resurse internet /www.apa.orgimonitor/julaug04/eriminal.aspx hup://vault.foi,gov/Criminal%20Profiling http://www.all-about-forensic-psychology.com 112