Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Chimia Materialelor

    Uploaded by

    Madalin Gheorghitoaie
    8 views28 pages
    Chimia-materialelor

    Original Title

    Chimia-materialelor

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Chimia-materialelor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views28 pages

    Chimia Materialelor

    Uploaded by

    Madalin Gheorghitoaie
    Chimia-materialelor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    NOTIUNI DE PROTECTIA MUNCII Miasurile de protectia muncii se stabilesc prin norme de tehnica securitaii muncii pe locuri de munc&, masini, utilaje, aparate, instalafii, echipamente si procese tehnologice. Ca membru al unui colectiv de munca orice persoana are indatorirea de a respecta normele de protectia muncii si de a contribui la preintémpinarea si inlaturarea oriciror situafii care ar putea pune in primejdie viata, integritatea corporal sau sindtatea oamenilor sau a bunurilor materiale. Avand in vedere faptul ci Iucrul in laboratorul de chimia materialelor si chimie tehnologica se desfisoara in conditii cu un anumit grad de periculozitate, este strict necesara instruirea $i insusirea de catre studenti a normelor de tehnica securitatii muncii, a normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si a modului de acordare a primului ajutor in caz de accidente. Formele de instruire a studentilor sunt diferite si depind de o serie de factori cum ar specificul lucrarii de laborator respectiy toxicitatea substantelor necesare desfisurarii orelor de laborator, posibilitatea accidentarii mecanice sau electrocutirii studentului, etc. Prezentarea sumara a posibilitatilor de accidentare in cadrul desfasurarii Iucrarilor de laborator implic& necesitatea instruirii temeinice a studentilor in vederea prevenirii provocéirii de accidente, in vederea desfisurarii in bune condifii a lucrarilor, astfel ca acestea sa-si ating scopul propus. Instruirea studentilor se realizeazA in mod continuu. La inceputul fiecdrui semestru de activitate didactic, se executd instruirea general a studentilor, instruire care este intotdeauna inregistrata in fisa colectivi de instruire a studenilor in vederea respectirii normelor de protectie a muncii NTS /SSM /Siguranta si Securitatea Muncii) si a sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor (PSI /SU /Situafii de Urgenta). Fisa de instruire colectiva este semnat de fiecare student in parte si se pastreaz in laborator. Modul in care studentii si- au insusit normele de protectia muncii si a sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor se poate realiza prin examinare la fafa locului sau examinarea in grup cu ajutorul testelor. Materialul prezentat in continuare este un material general pe baza cdruia se va face instruirea si verificarea studentilor la inceputul desfigurarii laboratorului de chimia materialelor si chimie tehnologicd. Acest material va fi completat cu reguli si norme de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor specifice fiecdrei lucrari de laborator efectuate de catre studenti, Norme de protectia muncii specifice activititii din laboratoarele de chimie experienfelor trebuie verificata Manipularea sticlariei de laborator. inaintea incepet calitatea sticlariei care urmeaza a fi utilizata. Nu se vor folosi vasele care prezintA zgarieturi 7 ase speciale pentru lucrul sub vid say . 1 folosi V ie sub vid 8° V0 alo, sticld se VOT incalzi progresiv pe bai de apa, ulej o le ul le di A - rotund. Vase? chidelor se Vor folosi bucatele de piatra Ponce say, ee mic oo ata suprancaizie Ti idelor sa fie linistit& si progresiva. Bucdfelele de Porfelan say .. lichi put in licidal ree. Aparatura de sca og Ite Se respectiv nu se Va aseza °F intro ‘Aparatura. supusd incalzirii se va supraveghea Permanent Pe ‘at ele si capsulele de porfelan, scoase fierbinfi de la calcinare se > SC Vp atinge perefii exicatorului si se va lisa capacul exicatoruly tras introduce intotdeauna Ia ince aoe se vor i pe un loc umed sau rece si nu se VK ” ic, va fri de soe term lichide reei in aceasta. durata incalziri. Creuzeté introduce in exicator Fira a Per parte pind la rcirea vaselor fierbinti. ° rarea aerului la in laborator. Atat pentru respiratie, Ventilatia si condi + ot ; Pentry rea unui accident datorat formarii unui amestec exploziv vapori prevenir ~ AEF, Ste necesar og jn laborator, in permanent si existe aer neviciat, si se asigure admisia de aer Proaspat qi : lin exterior. In fiecare laborator trebuie sa se giseasca nie, prevazute cu instalatie de Baz, api s scurgere cu o bund ventilate. Nigele trebuie s& prezinte sistem de semnalizare a functions ventilatiei. in functie de toxicitatea gazelor sau a vaporilor cu care se lucreaz4, trebuie si se asigure la nise o viteza de circulafie a aerului de 0,7 m/s (minima); 1 m/s (obisnuita); 1,5 ms (maxima). fnainte de a porni lucrul la nisi se va verifica dacd instalatia de Ventilatie funcfioneaza. Este interzis a se incdrca niga cu vase, aparate si utilaje de laborator, in afarg de cele necesare pentru lucrarea respectiva. Tot timpul se va pastra in nise 0 curatenie deosebita, Tehni jica de lucru in laborator. Lucririle Practice de laborator trebuie efectuate cy cantititile si concentrafiile de substante strict necesare, precis cdntarite sau miasurate, cu vasele, utilajele sau aparatele si utilajele prevazute in referatul lucrarii. Este interzis a se lucra u instalafii improvizate sau superficial concepute. in munca d : le laborator se va acorda 0 atentie deosebita organizarii locul lui de munca. Mesele de laborator se vor folosi numai pentru Este interzis a se 1 : an wien fafa asupra vasului in care s-a turnat sau se fierbe un lichid vit ; ickturi Epmetin care so inet as & picaturi de lichid sau a se inhala vapori toxici. Sores . Izeste un lichid trebuie tinuta cu deschiderea intr-o parte si nu spre ichidul, datorita incalzirii, poate fi aruncat din eprubeti ta Se va incalzi * incalzi pe toat suprafata ei, Se va evita in toate 8 imprejurarile contactul cu substanfe ca alcooli, esteri, hidrocarburi clorurate, hidrocarburi aromatice $i alifatice care actioneaz4 ca narcotici si care au actiune toxicd, puternicd, asupra sistemului nervos. Eterul se oxideaz& prin pistrare indelungat’, in prezenfa aerului si a lumi formnd combinatii peroxidice periculoase. Se interzice distilarea unui eter, pistrat timp indelungat, deoarece la sfarsitul distilérii se produc explozii din cauza combinatiilor peroxidice pe care le confine. Aleoolul metilic si alcoolul etilic nu se vor folosi la dizolvarea substanfelor care reactioneazi cu combinatiile care confin grupe hidroxil-anhidride, halogenuri acide, compusi organometalici. Pastrarea substanfelor inflamabile la temperaturd sc&zutd se va face numai in frigidere speciale, nu cele obisnuite in care prin formarea eventuali de scéntei la actionarea termostatului poate sa dea nastere la o explozie sau la foc. Manipularea dispozitivelor de incdilzire. La aprinderea becurilor de gaz. deschiderea robinetului trebuie si se fact cu atentie, treptat aducdind flacda chibritului la gura becului gi apoi deschizénd gazul. Daca becul se va aprinde in interior se va inchide imediat robinetul de Ja conducta de gaz. Se va controla tubul de legaturd cu care este racordat becul de gaz, care poate fi prea larg la capete si pierde gaz, Indiferent de dispozitivul folosit pentru incdlzire acesta nu se va lisa aprins, dack personalul lipseste din laborator. Manipularea aparatelor de laborator cu_actiune electricé. Aparatele de incalzire electric’ (cuptoare, etuve, bai electrice) se vor aseza pe mese protejate cu tabla de ofel. ‘Aparatele electrice vor fi legate la o priza cu impaméntare pentru evitarea electrocutitilor. Se interzice conectarea aparatelor electrice daca le lipseste fisa, precum si conectarea mai multor aparate electrice la o singura priza. Se interzice manipularea aparatelor electrice, precum si a instalatilor electrice din laborator cu mana umed3. Manipularea _substanjelor_inflamabile, combustibile_si_explozive. Lichidele inflamabile si volatile (sulfura de carbon, eter, benzen, etc.). se vor fine pe masa din laborator in cantititi mici, nu se vor fine si nu se vor turna in apropierea focului, se vor inedlzi numai pe baie de abur, folosindu-se un refrigerent cu reflux. in functie de natura chimica a substanfelor inflamabile cu care se Iucreaz8, se vor studia si se vor pregiti la indeménd, inainte de inceperea lucrului, mijloacele de stins. Distrugerea lichidelor inflamabile, nerecuperabile, miscibile cu apa, se face prin aruncare la canal, dupa diluare cu apa, intr-o cantitate care si asigure o diluare corespunzitoare. Lichidele nemiscibile cu apa nu se vor arunca Ja canal si nici la gunoaiele ice cladire. . mare ender hidrogenului sau a altor gaze se vor lua, in PreAlabit, mao Aceste gaze nu se vor aprinde niciodat& cu facta directa, wont, strict necesare. bil int eprbet si 1a.0 distant convenabils ge y, fa “ ag inti en combust I se aprinde linistit, se va putea aprinde apoi sj gazul ener in ember Dest ei ensitatea gazului fafa de aer, care va determing Pozitia — . le Se va fine a ota uelor sub presiune redusd. Exicatoarele cy Vacuum = cnt st po nin cre (nw acid sul, 55g \ a fe Palin prvi reste lor (ind copie in impul vette “eh venirispindieacioburlr, n eaz de spargere). Distilaile sup vo ans complet, previzute cu toate accesoile. Se vor ii, 7 viran sau intr-o curte Special impristia pe un teren amengi jere. Se vor impr ata, menajere. iy Vid 56 vor ‘imbinay; Todate ‘i nu dopuri de cauciuc. . Manipularea utilajelor sub presiune. in laboratoarele in CAE Se Folosese gaze comprimate este obligatorie ancorarea buteliilor, pentru a fj fetite de risturn, cu gaze aflate sub presiune se vor pistra pe cat posibil in afara labor laborator se vor afla doar buteliile care se utileaz’ efectiy hidrogen). Recipientii sub presiune nu trebuie Pastrati in (cuptoare, cazane, sau becuri de gaz), bute a Te. Bateile ratorului, in cag, Contra jy (de ex. buteliile de No say de apropierea Surselor de caldury, PentTu a se evita explozia recipientilor. Este inter ungerea ventilelor si a manometrelor pentru oxigen cu grasimi sau uleiuri, Accidente posibile in laborator Accidentul de munca se defineste a fio vatimare a organismului, in timpul procesului de m muneé de cel putin o zi, invaliditate sau deces, Categoriile mari de accidente care traumatisme, electrocutari, Intoxicatiile. Dup modul in care se ~ intoxicatii acute - in interval scurt si intr-o } PFecum $i intoxicaa acuta profesionala survenite lined $i care provoaca incapacitate e Pot fi produse in laboratoare sunt: intoxicafi, ars Produc, intoxicatiile pot fi: Se produc din cauza Patrunderii unei sub: Cantitate care dey ~ Intoxicatii cronice - stanfe toxice in organism Paseste limita admisa; » Substante care se acumuleaza, Patrunderea Substante} de gaze, vapori, fum, ceata), Arsurile. Dupa prov, lor toxice se poate realiza prin aparatul respirator (prin inspiraret Prin tubul digestiv, prin Piele. ‘enienta arsurile Pot fi: 10 > arsuri termice rezultate din contactul cu ‘corpuri fierbin{i sau in urma aprinderii substanfelor inflamabi ~ arsuri chimice rezultate din contactul cu substanfe caustice (bazele concentrate), acizii concentrati, bromul, etc. ‘Traumatismele. Prin lovire cu un corp solid se produc rani mai mult sau mai pufin grave. Acest tip de accidente pot proveni din manevrarea gresiti a aparatelor grele, a buteliilor de gaze, din explozii, din depozitarea materialelor in spatiul de circulatie al laboratoarelor. Electrocutarile. Contactul cu curentul electric se poate produce datoriti montarii defectuoase a aparatelor electrice (fir legatura la pamént, prize defecte, cordoane neizolate). Cazuri freevente de electrocutari in laboratoare se intilnesc céind personal necalificat incearcd repararea unor aparate electrice sau a prizelor, firi a lua in prealabil masurile de protectie strict necesare. 2 Pentru prevenirea accidentelor enumerate se pot lua o serie de masuri care privesc protecfia personala, manipularea corect’ a aparatelor, a sticlariei si a substantelor chimice. Protectia personal se asigura cu ajutorul unui echipament adecvat si anume: halat, sort de cauciue, ochelari, masca de gaze, etc. Purtarea halatului este obligatorie pentru orice persoan’ care lucreaz in laborator. Halatul trebuie s& fie in permanent curat pentru a nit constitui el insusi o sursé de substante toxice si inflamabile. Misuri de prim ajutor . Primul ajutor in caz de arsuri. Pentru arsurile de suprafafa se recomanda ungerea cu solutie concentrata de tanin; acesta face ca durerea s& dispara si nu se formeaza basici. in cazul arsurilor profunde sau de suprafati mare nu se’ va intrebuinfa tanin si se va apela la ajutorul medicului. in cazul arsurilor provocate de substante chimice se vor indeparta hainele stropite cu reactivi si se va spala pielea cu ap& mult, Dupa spilare se va proceda in felul ummitor: - la arsurile cu acizi se va spala suprafata arsi cu bicarbonat de sodiu 2% pana cand rana nu mai di reactie acida cu hartia de Congo; + arsurile cu hidroxizi se spalé cu solufii 2 % acid boric sau acid acetic. Dupa neutralizare se unge locul arsurii cu vaselind gi se aplicd pansament steril. Pentru acordarea primului ajutor in fiecare laborator exist o trust medical care, in mod obligatoriu, trebuie s4 confind materialele prevazute de legislatia in vigoare. Primul ajutor in caz de intoxicafii, Intoxicatul este scos din incaperea in care s-a Produs intoxicarea si este culcat intr-o incpere bine aerisita, Se vor inlatura hainele care ti pot deranja respiratia $i cele care sunt imbibate cu substante toxice. Daci accidentatul nu respira i a va face respiratie artificial’. in primele 2 ore de la intoxicarea prin inghitre 4 se a, fel: toxice se va proceda ast! , | , , «in cazl bazeor i se di accidentatului sf bea ct mai repede 2eamg o Rama, _ . . diluat (1 : 5), iar apoi lapte amestecat cu trei ~ patru outs 4, in azul acizilr ised lapte amestecat cu tri — patru oud si mapnesie oak i i Nu se vor provoca in nici un eaz virsituri la mai mult de 2 ore gg la a igh, substantelor toxice deoarece dupa acest interval substantele au erodat Pere stomacului, iar eforturile pot provoca perforarea acestora. Sarcini de prevenire a incendiilor in laboratoare . Se interzice cu desavarsire fumatul in laboratoare, 2. Se interzice blocarea cdilor de acces, accesul la hidrangi sau accesul jg stings 3. Este interzisi depozitarea carpelor utilizate la curatenie Pe calorifere = apropierea surselor de cildurd. Acestea vor fi depozitate in recipient 2 prevazuti cu capac. 4. Lueraile de laborator se vor efectua sub directa supraveghere a cadretor dig 5. Este interzisa blocarea ferestrelor cu materiale, pachete, aparate, etc, Sects i Softy, i lactce 2 + Ciciele de alimntare cu gze tebue fe tm perfect ste de fntang Buangitateaconductelor de gazes a vetilelor se va contola periodic eu sy, de spun. Este interzist verificarea conductelor de gaze cu flacar& deschisa, 7. Este interzsi functonarea aparatelor eectrce fara a fi supravegheate, Pend acestea vor fi verificate de cate personal specializat, 8. Este interzisd pistrarea in laborator a substantelor neidentificate, 9. Nu se vor folosi saltere, intrerupatoare, prize defecte intrucét la folosirea lors formeaza arcuri electrice, care pot duce la inceput de incendii 10. Trebuie de evitat de a se face legitura directa dintre doi conductori deri intruct {n punctul de legiturd a conductorilor apar fenomene de dirijare a calduri,ceeace conduce la aprinderea instalatii. 11. Atunci cénd se observa inceputuri de perlari ale contactelor sau orice altd defectare trebuie luate masuri de indepartare imediata a acestora. 12. Este interzis a se folosi instalati electrice improvizate. 13. Este interzisd ldsarea aparatelor electrice sub tensiune. 14 In laborator nu se pastreaza substanfe inflamabile sau usor volatile in cant msi mari decat necesarul pentru 0 zi. 12 15. In cazul aprinderii unui lichid inflamabil trebuie s se procedeze cu liniste fara Panic executndu-se in ordine urmatoarele: - se stinge becul; ~ Se acopera flacdra cu o pitura sau nisip; in paralel cu operatiile de stingere se scot toate vasele cu substante inflamabile care se afla in laborator; daca nu se stinge focul se cheam& pompierii anunfindu-se de la inceput ce substanfe au luat foc; se va aduce la cunostint& celor ce lucreazA in apropiere de prezenfa in atmosfera a unor cantitati periculoase de substante, 16. in cazul aprinderii imbracdmintei se va proceda astfel: = sinuse alerge; . = _ sii se stinga flacira prin invelire cu o paitura; - halatele s& fie ignifugate cu ignifug textil, anterior ‘inceperii lucrului cu substanfe inflamabile. 17. Spilarea cu benzina sau alte substanfe inflamabile in apropierea surselor de foc este interzisa. 18,Dac& din intamplare se varsi o cantitate oarecare de lichid inflamabil se procedeaza in modul urmitor: = _ se sting imediat toate becurile; - se inchid usile si se deschid ferestrele; = lichidul varsat se va sterge cu o cérpa care se va stoarce intr-un balon cu dop; - se va intrerupe aerisirea numai dupa constatarea disparitiei complete a vaporilor din lichidul varsat. 19.in cazul incendiilor de proportii mari gazul metan se inchide de la conducta principala. La inceputul fiecdrei lucrari de laborator va fi efectuat un scurt instructaj de protectia muncii specific lucrarii respective. 13 Lucrarea nr. 1 MARIMI SI UNITATI FIZICE $1 CHIMICE Oamenii au creat si utilizat unit’ti de masura si mijloace de masurare din cele mai vechi timpuri. Cunoasterea, st&pfnirea si transformarea rafionala a mediului, realizarea de produse de calitate, progresul stiinfei si tehnicii, sunt de neimaginat fara mijloace si unitafi de masura. Existenfa a numeroase sisteme de unitifi, cdrora li se adiugau un numar mare de unititi de masura care nu fliceau parte din nici unul dintre aceste sisteme, a determinat adoptarea, la a XI-a Conferin{& generala de Masuri si Greutii (Paris, 1960), a unui sistem de unititi de masura practic, simplu si rational structurat, cu aplicabilitate jin toate domeniile stiinfei si tehnicii, denumit Sistemul International de Unitafi, (S.L.). Sistemul Intemational de Unitati este folosit in peste 125 de tari si confine trei clase de unititi, denumite unitafi {i suplimentare, Clasificarea este arbitraré si nu este fundamentale, unititi derivate si impust de legile fizicii. Romania a adoptat ca singur sistem de unititi de mésurd, legal si obligatoriu, S. I. din anul 1961. fn afara de Sistemul International se mai utilizeaz, ca sisteme, tolerate $ urmatoarele sisteme de unitafi: «. Sistemul tehnic MKFS -metru, kilogram-forta, secunda; « Sistemul practic MKSA — metru, kilogram, secund’, amper; temul CGS —centimetru, gram, secunda. Unitati fundamentale Sistemul Intemational de unitaji are Ia bazi sapte unitififundamentale, bine definite, independente din punct de vedere dimensional cdrora le corespund sapte marimi fundamentale Unitatea de masurd este metrul (m), Im reprezintd lungimea drumului Lungimea. in timp de 1/299792458 dintr-o secunda parcurs de lumina in vid Masa, Unitatea de masurd este kilogramul (kg). Kilogramul este masa ,,kilogramului prototip imernational” adoptat ca unitate de masurd a masel de Conferinja Generala de Masuri si Greutégi din anul 1889. 15 Ba | fundamental a timpului este ; itatea de masuri fundament Secunda (y Timpul, Unitatea tor = 1 se, ints durata a 9192631770 perioade a radiatiei corespunzdtoare tranzitie ie rezi 7 ci nivele de energie hiperfine ale start fundamentale ale atomului de Cy 1 3. * Cele fouci ni Antensitatea_curentului_electric, Unitatea fundamentala de masuri a thong Intensiatea_curentulal elects, Uriteten funda = tului electric este amperul (A). 1A reprezintd intensitatea unui curent electric og : curent a a tany care, menjinut intre doud conductoare paralele, rectilinii cu lungimea infinite $i oy Sei : nea circulara neglijabild, asezate in vid la o distanja de Im unul de celalalt, ay Produce i in tre acestea o forja de 210” N, pe o lungime de Im. Temperatura. Unitatea de temperatura termodinamica este gradul Ken in (K). 1K. reprecinta 1/273,16 din temperatura termodinamicé a punctuluitriplu al ape, Cantitatea de substanfé. Unitatea fundamental de méasura a cantit ati de substang este molul (mol). 1 mol reprezintéi cantitatea de substanga dintr-un sistem Care contine atite entitazi elementare céti atomi existé in 0,012 kg C”. adica 6,023:10), Pop Si ent elementare: atomi, ioni, electroni, etc. Intensitatea luminoasa. Unitatea fundamentala de masura a intensitaii luminoase ste Intensitatea luminoasa. candela (ed). | cd reprecinta intensitatea luminoasé, intro directie daté,a unei surse care emite radiajie monocromaticé cu frecvenja de 54010? Hz sia carei intensitate energeticé, in directia respectiva, este de 1/683 dintr-un Wisteradian, Unit fi derivate Unitatile derivate sunt unititi care pot fi formate prin combinarea unitifilor fundamentale, pe baza unor operatii algebrice alese, continuare sunt prezentate definifiile unitatilor derivate pentru marimile Spatiu, timp, mecanice, electromagnetice, termice, marimi care sunt utilize lucrarilor de laborator, » care leagd marimile corespunzitoare. in ate si in aplicatiile numerice ale 16 Marimi si unitagi de spatiu si timp. Nt. | Marimea derivata | Unisle® | Simbol Definitie ont. derivatd ‘iia, A wmeira pirat | “Aria una pirat ou Tatura de Im. 2 Volum, V metru cub m Volumul unui cub eu latura de Im. LViteza unui punct in migeare retin gi uniform&, 3. imal [eerie | me) | cas oe idistanfa de 1m intr-o secunda, metrusccunds | 2 | Ascelratia unoi pune in migears este uniform Cae 's ia pirat ist | erecta vite variazd cu Inns int-o secunds Freevenfa unui fenomen periodic a cir peioada S| | ect = He venta unuieste 0 secunds, Marimi si unitati mecanice Nt] marimea deriva | —Unitaten dervath Simbol Definitie i i | TWasa volume a unol corp omogen, cu voTumul a Densitate, p kilogram/metru cub | kg/m’ de Im’ a cdirui masa este de Ike. Forta care aplicaté unui corp cu masa'de kg fi 2 lead Gee! a “imprima o accelerate de m/s". pascal - 2. Pascalul este presiunea care actionénd uniform pe 2. Presiune,p | [Naf ~10dyaioats | pp ‘suprafata de | m? exerci, perpendicular pe 1 atm,= poeastl suprafal,o forts total de IN. 1,01310'Nim* joule ve, | Theat = 4,181 Lucrul mecanic efectuat de o fort de IN al erat 7. 5 J punet de aplicafe se deplaseaza cu 1m in directia TkWh = 3,610) el 1kWh = 860,11 kcal. - Putereacorespunzitoaretransferului de energie de | wat 7 11 eare se produce timp de 1s. Debit volumetric, +, | Canttatea, in unitii de volum, care trece printr-un 6. ‘ . ; print Des) | marucub rescind | ms Dunc al conductel into seeunda Cantitatea, in unitai de mas, care trece printrun 1. | Debit masie, Da | kilogram pe secunds i pein se ales he jpunct al une conducte in timp de Is. 7 Debital volumetric, D,, peniru o conduct eu sectiunea circular, se caleuleazA cu relate: ad unde: d—diametrul conductei; v—viteza lichidului . 7 v . ice Marimi si unitafi electromagnet Tnitatea | simbol Definitie Nr. ] Marimea derivati | derivatd iS Canttatea de electchats ax - bara i e, aera eee C | print-un conductor timp dea esta : i Curent de 14." Pte, Tensiunea electric8dinte doug / unui conductor pareurs ¢ Puce ; Tesi, volt V | de 1A, end puterea dsipaty go cons, electric3, Punete este de 1wy “doy Rezistenta electric intre doug uunui conductor, cénd la tensiune elec tt resister ohm a 1V, aplicatintre cele doug punky 3, | Reza conductorului, prin acesta treed me 1A, ome de Capacitatea unui condensator eee , Capacitate On F | sub tensiunea de 1V aplicata intre «n° bl pear Iu se neare co sarcngelectca gt Marimi si unitéti termice itate o or Ne] sfarimea deivata | Gotvaug | Simbol Definitie - CAldura masic& a unui corp cu masa g 1, | Caldurd specifics, | poeta in | Y/kBK | c&rui temperaturs termodinamica erste, as u © kilogram Kelvin cénd primeste o cantitate de c&ldurs de te etra aia Conductvitate termicd a un corp onogn _ prin a carui suprafafa de Im? trece un flix 2 Conductivitate IWimK = | Wim | termic de 1W, lao variatie a temperaturi, in termica, A 239 10 directia normalei la suprafata izoterma, de cal/em's' 1K/m, 0,86 keal/mnK Unitéfi S.1. derivate cu denumiri speciale Mirimes Unitatea S Simbol Exprimarea in _unitifi SI fundamentale Viscozitate dinamica Pas mT kgs-" Tensiune superficial’ N/m kgs? Capacitate termic’, entropie JK m*kgs*K" C&mp electric (intensitatea cémpului electric) Vim mkgs*A™ 2 Energie molara Jmol mkg's*mol™ Entropie molara Jmol K m?kg's*K" mol" 18 Existenfa in practicd a mai multor sisteme de unitiji de misur’, precum si utilizarea frecventt a unitijilor tolerate, impune necesitatea de transformare a unitiilor $1. fn uniti ale altor sisteme i invers (vezi Anexele 1-8). Unitai suplimentare in aceasta categorie sunt incluse: = Unitatea 8.1. de unghi plan — radianul = este unghiul plan cuprins intre doud raze care intercepteazi pe circumferinta unui cere un are de lungime egal cua razei; - Unitatea S.I. de unghi solid — steradianul_- este unghiul solid care, avand varful in centrul unei sfere, delimiteazi pe suprafata acesteia 0 arie egala cu cea a unui patrat a cérui laturd este egali cu raza sferei. Acestea sunt considerate unitati derivate fard dimensiuni. in prezent, pe plan mondial, alaturi de unitijile Sistemului International se mai folosese, ocazional, ca urmare a obignuinfei si unitati de masuri necoerente. Astfel, de exemplu pentru temperatura se folosesc exprimari in functie de scara de referint’. Scara centigradé sau Celsius, *C_este divizata in 100 de unitifi, Pe aceasti sears, temperatura de solidificare a apei este 0°C, iar temperatura de fierbere la 1 atm. este 100 °C. Scara_Réaumur, °R, este folositi in farile de limba francezi. Temperatura de solidificare a apei este de 0°R, iar temperatura de fierbere la 1 atm. este 80 °R, scara find divizata in 80 de unitati. Scara Fahrenheit, °F, folosita in farile de limba engleza, are ca temperaturi de solidificare a apei 32°F, iar cea de fierbere 212 °F. Diferenta dintre cele doua temperaturi este de 180° fata de 100° pe scara centigrada. Scara Kelvin, K, sau scara absoluti, este si scara S.I. de temperatura. in acest sistem, temperatura de solidificare a apei este 273K iar temperatura de fierbere 373K. Temperatura S.L Kelvin este cu 273,15K mai mare decat temperatura in °C. Corelarea scdrilor de temperatura se face cu relatiile: K="C +273 °C=K-273 °C =S/4°R R= 4/5 °C 19 F-32 oF = °C1,8+32 18 ~ °F-32 c Ro Relatia general: = = Forme de exprimare a comporitiei substanfelor, amestecurilor si solutiitop Una din formele sub care exist materia in univers © constitue substan Mele, substanti se caracterizeaz4 prin compozitie constanta, bine definita si cm i fi chimice identice. Substanfele intra in compozitia tuturor corpurilor i Materialelor oy tice 5 de catre om. Substanfele se impart in dou’ mari clase: te ~ — substante simple sau elementare; = substante compuse sau combinafii chimice. Substanfele simple sunt formate dintr-un singur fel de atomi si reprezingg fom naturala de existenta a elementelor chimice. Numarul substanfelor chimice simple coincide oy numaral elementelor din tabelul periodic al elementelor. De exemplu, oxigenul in aeq este substanfa simpl4, iar in apa este un element chimic component. Proprietitile elementelor sunt diferite de cele ale substantelor simple. Substanfele compuse sunt formate din atomi diferiti constituind totalitateacompusi chimici organici si anorganici. Combinafiile chimice rezulta din compunerea clementeor chimice in anumite proporfii de masa. in urma reacfiilor chimice, proprietiile substanjel initiale se modific’ si se formeazi noi substante. Prin amestecarea mecanici a substanfelor rezult& amestecuri in care substanfele i pistreazd neschimbate toate proprietiile lor fizice si chimice. O categorie speciala de amestecuri sunt solufiile, deoarece si acestea au compozitie variabilé desi sunt amestecur ‘omogene (contin o singuri fazi). Toate substanfele sunt formate din atomi si molecule. Atomii fiecdrui element chimic sunt caracterizafi prin numar atomic (Z) si mas& atomica (A). Drept unitate atomic de mast (1 u.a.m.) se considera a 12-a parte din masa atomului de carbon-izotopul 12. Masa atomica a unui element chimic reprezinti un numar adimensional, prin care s° arata de céte ori atomul su este mai greu decat 1 u.a.m, Prin unirea intr-un anumit rapott mai multor atomi de acelasi fel sau diferii se obfin molecule. 20 Masa moleculard a nei substante chimice reprezint’. un numar adimensional care arata de cte ori este mai grea molecula Tespectiva decat | u.a.m. Conform legii conservarii masei, masa moleculara se calculeazi ca suma maselor atomice a elementelor constituente. Ex: NaCl MNa = 22,9898 Mnact = 58,4428 me = 35,453 Masa real a moleculei se poate calcula cu relafia: M,(NaCl) = 58,4428 x 1,66033 x 10%, g Unde 1,66033 x 10 reprezinta masa unui atom de hidrogen exprimati in grame. Masa atomica si masa moleculara reprezint& unitati relative de masa. Unititi chimice de masit Atom-gram. Masa atomic& a unui element exprimati in grame reprezint’ un atom- gram. Ex: mya = 22,9898 g=23,0g mre = 55,847 g= 55,85 me =35,453 g=3545g mo = 15,9994 g=16,0¢ Cunoscand masa atomic& exprimata in grame se poate determina numarul de atomi- gram care se afld intr-o cantitate de substanta. Ex.: 1) Cati atomi-gram de fier se gasesc intr-un kg de pulbere de fier? mre = 55,847 g Gre= Ikg = 1000 g ge = 1000/55,847 = 17,9 2) Cte grame de Na reprezinta 10 atom. mya = 23,0 8 Tia = 10 Gna = Nya'mna = 230,0 & 2r Moleculi-gram. Masa moleculara a unei combinatii chimice exprimatg jn molecula gram sau un mol. Pentru a calcula masa unei molecule-gram trebuie 2g ee . " ; : formula chimic’ a substantei respective si masele atomice exprimate in grame 7 ts EX.: ‘Carbonatul de calciu (CaCO3) 1 mol CaCO3 = 40+12+3x16 = 100 g Cunoscand masa moleculei-gram si cantitatea de substanfa se poate calcula umgny, de substanta. te Ex.: Mo 1) Cai moli se gasese intr-un litru de ap? 1 mol api = My,o = (2 1,008) + 16 = 18,06 ¢ ~ 180g 1000 - Bago = “Gg = S5,5moli 2) Cate grame reprezinté 2,5 moli de CaCO3? Mcaco 3 = 100 g Neaco 5 = 2,5 moli G=100x 2,5 = 250 g CaCO; © moleculé gram (1 mol) dintr-o substangi confine 6,023 x 10 molecule. fn practcg se foloseste 0 unitate de 1000 de ori mai mare decét molul, kilomolul, (kmol), 1 kmol = 1000 moli. Echivalent gram. Cantitatea dintr-o substanfi exprimata in grame numeric egal ca echivalentul ei chimic se numeste echivalent gram sau val, Echivalentul gram (E) reprezinta cantitatea in grame dintr-un element sau substan care se combin’ cu 1 g de Hz sau cu 8 g de Oz, sau poate inlocui aceste cantitii in combinatiile lor. Reacfiile chimice au loc de la echivalent la echivalent. Determinaree echivalentului unei substanfe se face pe baza reactiei la care aceasta participa. Metode generale de calcul: ~ Echivalentul unui element dintr-o substanga simpla sau combinagie chimicd: ex.: Al in AICI; sau AlzO3 22 Eai= mai /valenfa; Ea: = 27/3 = 9 8 + Echivalentul unui oxid: Eoxid = a ° valenja metalulul xnr.atomi de metal = Echivalentul unui acid intr-o reactie de neutralizare: Maca Exag = ————Mesd__ ‘acd ~ Dr. jonilor H*schimbati = Echivalentul unei sci intr-o reactie de dublu schimb: Meare Esare = Tp atomilor de metal x valenfa metalului 58,45 Encl =—7— = 58,45 g 106 Ewa,co3 = 9 = 53,08 100 Ecco s = 5 = 5008 Volumul molar al substantelor in stare gazoasd. Conform legii lui Avogadro, volume egale de gaze diferite in aceleasi conditii de temperatura si presiune, contin acelasi numar de molecule. Volumul ocupat de un molde gaz in conditii standard (0°C si 760 mm Hg) se numeste volum molar si are aproximativ aceeasi valoare pentru toate gazele ideale (22,40 1). 23 © molecu gram din orice gaz, in condi standard de temperatyg _ i esi un volum constant egal in medie cu 22,40 1. eee masa une} "ote he, densitatea gazului la 0°C si 760 mm Hg se poate determina Volumul mola, Astfey, In calcule se va lua valoarea medie de 22,40 |. Cunoscéind volumu Molar aj in condiii standard se poate calcula masa molecular a gazului sau masa y =) Inui a de gaz. amie a) in conditii standard un volum de 500 ml Baz céintireste 0,99 determine masa moleculara a gazului. 25g. 500__ 22400, _ 224 x 0.9825 09825 M ) 5 = 4401 b) Care va fi masa unui litru de azot in conditii standard? My, = 28,02 g Vo=22,41 do = 28,02 /22,4 = 1,25 g/l (densitatea la 0°C $i 760 mm He) Cunoscénd volumul unui gaz in conditii standard se poate calcula Volurul si ig de lucru (T si P) aplicand ecuaria de stare a gazelor ideale ob legilor Boyle-Mariotte, Gay-Lussac si Charlles: finuta prin generaizaea PV Vp Fo VERT Ecuatia poate fi generalizat Pentru orice condifii in care variazi cei trei Pparametri de lucru: 24 a) Care va fi volumul ocupat de 1 kmol de CO2 la temperatura de 20°C si presiunea de 750 mm Hg? Te=23K, T=273 +20=293K 60 mm Hg; Vo= 22,41; v=? Vo (kmol) = 22,4 x 10°1 PY _ Bo T Ty 2 PoVoT _ 760 4x 10° X 293 _ 446) PT) 750 x 273 b) Un gaz ocupa la 20°C un volum de 850 ml. Care va fi volumul su la temperatura de 50°C considerdnd c& presiunea gazului a rimas constant? 73420=290K; - T=273 +50= 323K mm Hg; P)=P) mmHg V1 =850 ml; V.=? PuNa _ PoVe ™ Ty c) Sa se determine ce cantitate de oxigen se poate imbutelia fntr-un rezervor de 1m? la presiunea de 150 atm si temperatura de 20°C To = 273 K; T=273 + 20=293 K Po=1 atm; 50 atm Vo=? m= 10001 PV _ PoVo T To PVT, _ 150 x 1000 x 273 = = 139 1 Po 793 761,092 Vo = 32 Gosgen = Vo “p,q = 199658,702 8 = 199,7 kg Forme de exprimare a compozitiei amestecurilor si solutiilor {in functie de starea de agregare a componentelor care formeaza un sistem deosebim, ~ sisteme solide; ~ sisteme lichide; ~ sisteme gazoase. La rindul lor aceste sisteme se subimpart in functie de starea de agregare a faz dispersate in mediul de dispersie. {in functie de dimensiunile particulelor aflate in sistem deosebim: = suspensii — particule cu dimensiuni de ordinul a 1000 A (>100mp; 1A= 10° em; Imp= 10 A); = solufii coloidale — particule intre 10-1000 A (1-100 mp); = solufii moleculare — particule cu dimensiuni moleculare sub 10 A (

    You might also like