PS ae Oe Chel ror) oa) intuitie CO eT)ama 1 Pogocarea dn SF ‘Alexandre Mironov [ATLANTYKRON 2002 4 Acadoria de var pentru sting prospective, ‘torooge gt selence clon Ataniytor ‘Traian Baduloscu 14 Complontate g pertormani umand {n-comuntearea Cu tingle extaterestre George Caugu 17 Ecologies vacant “Viel Lazar 439 Crea ea in spor do rgasegio foarte mut SF Randy Gordon, 22 laniyiton: Abul eu amit de amie Povesmini 34 Dans nit Carmen Noagu-Nicu 136 Decor Fausus gl ananagh “Aurel Caragel 4 Nowropanzer Flotn Pate 49 Taun nega Felx Moga 54 Susman rogu ‘ova Butnia GALAXIA SF 58 Sul nosis col de toate zie iad T. Popescu 57. Cre 9 sero. ln sein Ban Bobes STINTA $1 TEHNOLOGIE 60 Timpultziologic Cprlan Chisega @Antidpafia [5° Ss5" ao SoctcnSuh & Tec SA [ster avec intenelss | “sient ent biaciteat nas Pagar gt numa s54 Yraan BAoNcEsCd clan Fern LAZAACony peel Ser ee id A fost, in august 2002, pentru a 12-2 oaré consecutiv, o tabard ciudaté numita ,Aantykron’ un vis coborat pe plangeta ‘scala a catorva profesionis int-ale utopiei, apo! constr, ‘Serie zero, cu uriag entuziasm, de cétre adolesceni gi tineri din fabuloasa echipa cemavodeana a profesorului Aurel Caragel sia ‘levului su, Sorin Repanovic. Cand, cu toate guruburile sirnse, a fost lansat, in 1990, pe orbits, -am privit cu satistactia inginerlu social: © pur si muovel mi-am zis, ne-am zis to, gi de tune srania univesitate de vara se InvArtegte In jurul Soarelu, ca simbol al imaginaruul apical ‘Altceva, dar in acelasi sr de silogisme, scare se potiveste ‘in pagina de fat. Lucrez acum la UNESCO, institu planeta, ‘care igi propune treburi de rang planetar, in educaje-culturé- stingS-comunicare. Dar ge propune, am descopert eu, ceroetind Tecanismele, tot cu vechie unete ale veacurlor Tnghiite de isto, Co-ar fs amentez cu cava imaginar? mam zis, avand ‘arin minte.experimentul Atantykron’, Aga c&\ am trunzant prin ‘ircumoluyuni gi mi-am adus amintec&, prin ht ani ‘84-85, am sets impreund cu regretatul Alexandru Bolu 0 carte pe nur -Proiece planetare’ care chiar cu asta sa ocupa: cu proiectele Planetare. in cartea sciisé mai ales seara, la lumanare - cc) Coaugescu ne stingea becutle in carierul bucurestean Mil In chiar primul capitol inventasem o emisiune a postu de radio SeerScoala planetaré UNESCO”, unde doi savant) ai secolulsi XX! ‘Barfeau’, pentru ascultatoi de peste céteva decenii, tame ca “Energia, .Atmostera planeter’, ,Corpul uman*, .Mecanisme gi Tobot", in’ adancul materer,'.In largul cosmosulut - acic& ‘discutau despre cele mai importante nofiuni in care avea s8 se implice Homo faber XX, gi in legatura cu care eu imi scriam aricolele (mil) si c&rple, imi f&ceam emisiunile de radio i televiziune (tot mil), convins ca merté s& vorbim oamenilor {despre cea mai mare putere a societai umane, Puterea Stine {3.8 Tehnologilr. in consecinf8, copiez binigor primul capitol. transform in ceea ce se numeste acum pun titul Radio-Tele-Scoala UNESCO (cia in vitor ‘vom atrage si posturi de televiziune In reteaua noastr) gi. 1 avansez mai matilor mei dela Paris. in program, pentru a mar vidibiltatea UNESCO, le propun geilor mei urmatoarele: 41) reaizam un set de lect radio de popularizare a stinjel, acest mass-medium find cel mai eftin gi cel mai rispandit pe toata planeta; 2) le propun 52 de teme pentru ,racio“ecti", céte una pe .siptimand, totdeauna In aceeasi zi gi la aceeasi of8 gi Yotdeauna cu o tema pentru acasé cateva intrebar, 0 ghicitoare, 0 problema) la sfagit 9) cele 52 de tome sunt dezbatute de specialigti?care pun in ‘dosar doar idelle principale si datele esenfiale ale temel respective; 4) dosarul este expeciat prin posti/faxate-mailat care cele 168 ‘de Comisii Nationale ale failor membre ale UNESCO; '5) secretail general al acestor comisi- omologi mel - cau, {iecare, cel putin céte un post de radio doitor 88 emitain eter -Jeoti UNESCO"; 6) dat’ contract incheat Inte Comisia Najonali UNESCO ppostulpostuie respective, un profesor, un specialist In stn Popularizaté sau un redactor-vedeté preia .rezumatut lect i _dezvolté dup nevoile locale gi face emisiunea in iba lola, Jn acest fel UNESCO. se descentralizeazé si int democratic’, In marele cortex planetar, aducdind lumina tine entry sute de milicane, poate miiarde de cameni. Rejeaua de Posturi de raio asociate UNESCO a aparut pe planet er:Lo. Fac cu ideea mea ocolul Pamantull,folosind rejeaua Com silo Nationale UNESCO gi sfantul Internet (Ilinventasem in car- tea de ,Prolecte planetare™ , dar il botezasem... Informond!) $i {ac 8 avanseze, ota) cu eta, catre director Diviziei Stin|a @ UNESCO. Ml se rispunde dup tpicul cu care sunt og ‘care este acela cal intémpind pe orce sujto al imaginal: inti Cu ridicdri din umes agasate, apol cu sprancene riicate a mirare, pe urma cu strangeri de mana amuzante (,Ce idee gi pe ast"), {up& vreun an, cu simpate, efuziune, respect - moment in care 00 C8 oul a clocit dest gic trebuie s8 eclozeze. imi gasesc, Print birocall, un .camared de arme* - marocanul El Tayeb ~ luorim, social, idee, facem joc de picioare- si cine credeti c& nani, la Pari, de Ziua Stinfe gi Dezvottai, din 12 noembrie Curent, lansarea? Chiar mai marii UNESCO, cu subsemnatl, ‘modest, In mijocul sali festive a institute intelectual lumi, ‘menting, pentru lusiul publc, mecanismele unel povestii de scence ftion, poate nésculd in minlea mea in taberele gi Cenaciurile SF: Un vis pogorat in realitate, ceva tubburdtor de ‘imply 51 profund umn, 0 maginarie care, cum spunea Karel ‘Capek, 58 puftie pagnic 3 si facd bine oamenir. Paris, nolembrie 2002eer Ee ue et ea) Bigeeecsucs Re ees cat aa Bu ca Despre schimbare $1. »st4rgitul copilariel” 1990, 28 de cameni peo insuld pusie. Printre ei, Aurel Ccaragel, Sorin Repanovil, Felix Moga, Ovidiu Petcu, Adrian lonescu gi, pentru'o 2, Alexandru Mironov, cu echips de fimare a TVR. 1991. Prima eaife oficial. Un bac-ponton mare, peste 100 ‘de participany, George Anania, Romulus Barbulescu, Mihai Baidescu, Phimul fm (scenariul i aparine lui Ovid Petcu) turmat integral aici. 1992. Vin pentru prima data Bridget Wilkinson - secretar al Asociajei Europene de Science Fiction) si scritoru! allan Roberto Quagia. 1989, Apare pe insula Florin Munteanu, care aduce cu el stinjale complexafi. Este prezenta i Edtura .Nomire", prin Valentin Nicolau gi Vlad T. Popescu. Deschidere si inchidere ficial, cu focuri de artic, Tabara este oficial botezati Aantykron". 1994. 4 bacur, Peste 300 de oameni pe insul. Record de partcipre la concursurile de proza, 1995, Project de fie. Studiul problemelor sportve cu Pierre de Hiern. Florin Munteanu prezinté propre experiente din Sri Lanka, precum si avantajle noului venit uit Internet.1997, Invitali pe insu: scritorul belgian Allain Le Bussy, astronomul Harald Alexandrescu. Membit clubulul Star Trek: lanseazd un concurs de orentare. Balanja manifest incepe st se incine ctr partea de stinje complexe gi cAtre structure de ‘ooald do vara 1998, Cea mal informala edije a .Alantykron’-ulul. Aproape 100 de participant, foarte pulina tehnologia, nici un computer, muita natu. 1999, Eclipsa totala de soare. Poste 350 de participant. Pentru cdteva ore, pe insu vine legenda vie Robert Sheckloy - renumit scritor de SF. Fenomenul astronomic este observat de {oli Insular, care primese ochelar special do protecte, Vine 2000, hcelagi Anderson se imple, la modu cel mai seros, In organzarea evenimentu. Ellanseaza concurs Enigma” Vino pentu prima dla i Dan Farcag. 2001. nc o premiere ,Alantykron*- 1a ultimele cexganiza, sic, euROcorul - Conventia Europeans de SF. Panto inva: Norman Spinrad (pregedinele in exorc al ‘socal Seritrlor Profesiongt Go SF 91 Fantasy din SUA), soe Haldeman, ‘Roberto Quagia, Bridget Wilkinson, Barry Shavorn (Discovery Channel), nformaticanul Natalie Feldman (SUA), lon Hebana, Oan Farcag, Sebastian A. Com, Concert de Truzie electronic8'pe malu! Dunas, susfnut de compoztorl inal Dumirescu. Focunl de arc. Dezbaton despre. timp, spaju gi genetica 2002. 70% dine parcpan} s0 a alin premier vita special’ fostul boxer american Randy “Gordon, "Harald ‘oxandrescu, Dan Farag, lonn Colcoag Depart a Atantyron” de aproape z0ce an (prima mea prezeni Yost” 1983, ram fatal nic mécar 2), const, Uineor 6usurprindere, cd tt co se inp acl are contrasts dar sat ro permanenschmbar,reuogte caren tare so Iniinesc pe aceasta Insud de ata an, dar gt mul Ser ven penu pina oar. Gach nk ol a un ra @ 4 (rtomaponald, uneor) de crealis ScienceFiction, acum ete organzatd-ca"Acaderoeae.Varl penta Stine Prospective, Vitorloge i Science Ficon. Un name prea alist goa cose Intmplé aici? Nu, deoarece, de cava a, beInsull sosesc osarie de tine iteigent, deschisic&tre nou, care Deneficiazé de experienta unor lector de valoare. Formula unor conferinje in care aver un emifjator activ si receptor! pasivi a ttecut. Atelerele de la pranz au reunit mull partipan), REAL Interesati de temele abordate. ‘Acum am constaat, pentru prima data, c& Atlanykron-ul Intinoragte, Aceasta. manifestare "a ajuns In perloada. de ladolescenfa - stagiul copii (sintagma imprumutata™ de la Arthur Clarke 91 folosié de profesorul Florin Munteanu), find, poate, mateat de euROcon-ul de anul trecul. Anul recut, deg a ‘areal un succes, nu a fost un vat. Am constatat cu surprindere ‘8 aceasta Convenjie Europeana de SF nu a reusit deloc s& teclipseze snisiunea’ Atlantykron-ulu. Prefle sunt imparite, dar ‘mult au clzut de acord cd seroztatea organizari a fost gi'mal puterica Tn acest an. Dar, de fap, ce ne-a adus nou 20027 Atlantykron dup euROcon CCursurle Academiei de Vara ,Alantykron* au fost glzduite, ade obica do insula do piata fat in mediata vecndato a ‘cotifi antice Capidava, Inve 2 gi 11 august, col prezent s-au Cconcentrat pe subiecte verse, printe care s-au remarcat ‘lalarea si consolidarea interestlui gi @ corcetériaplcate In ‘domeniu sinfelorvitoruui, comunicare extrasenzoriala, goneza Universull rapartul astronomie-astrologe din punctul de vedere al sinjei modeme, creaiie Science Fiction, jumalism apict, dar 1. lech de supravieuie. ‘Conceputt cao gcoall de var, laborator al eltelor din