3.2.4, Particularitati biologice si relatii cu factorii de vegetatie. Zone ecologice Particularitati biologice. Ciclul vegetativ al mazirei dureaza, de la seménat la maturitate, 100 - 120 zile. Germinatia este hipogeica, ceea ce imprimé o mai buna putere de strabatere si permite un semanat mai adanc. Radacina mazérii este Pivotanta, ramificata, destul de bine dezvoltata, Putand atinge 1 m adancime. Pe ridacind se formeazi nodozititi, datorita 284aril ow aa 0c Specici Rhizobium unit? dozitatile mici, foa Atarea semi i lest anat. Nodozititile mici, rea semintelor inainte de em mai ales pe ramificay 1 30 cm adancime, se get iti pe ridicini ti confer; Particularitatea de a ma nod0z for na Myrecum $i sensibilitate la excesu tentii mari fata solulut . de acrarea IN sol, care inhib 4 formarea itatilor odo pina este inalt& de 60 - 150 pexul tulpinii di nastere la inte: goud randuri a frunzelor, care confer’ tulpi z init o forma any putin accentuata (fig. 3.9, dupa J.-P. Laco Frunzele sunt paripenat compuse, avand 1 - 3 perechi de foliole, cu stipele mari la baza i carcei la partea superioara. La soiurile de tip ,afila” foliolele sunt inlocuite cu carcei; in acest caz, fotosinteza este asiguraté de stipelele foarte mari, precum si de celelalte parti verzi ale plantei (fig. 3.10, dupa J.-P. Laconde, 1994). La aceste soiuri, plantele se sustin intre ele datorité cArceilor si nu se culcd la pimant la maturitate; pagubele in perioadele ploioase sunt mai mici si, in plus, foarte important, lanul poate fi recoltat dintr-o singuri trecere cu combina, Florile. Mazirea _infloreste devreme, in mod obignuit incepind din luna mai. Florile albe au constitutia specifica leguminoaselor si sunt grupate in raceme dispuse la et frunzelor. Se formeazi, de regulé, 2 - 3 flori pe un etaj (la un peeve ie! ett primele 4 - 7 etaje (noduri) bazale, care sunt si cele mai productr ig. 3.11, dupa J.-P. Laconde, 1994). Fecundarea este autogama. Fig. 3.9. Planta matura de mazare1. Tipul “efile” 2 Tipul ou frunze normale Fig. 3.10. Frunze de mazire Fructul este 0 pastaie, continand, de regula, 3 - 6 boabe. Pastaile sunt usor dehiscente la maturitate, ceea ce creeazA dificultati la recoltare si poate determina pierderi mari de boabe prin scuturare. Seminfele (boabele) au MMB = 200 - 350 g si MH = 75 - 80 kg; ele se Sparg cu usurin(a la recoltare si la orice manipulari mecanice, Numirul etajutal oral © 120 18 200280 Numar/ mi Fig. 3.11. Formarea florilor sia pastiilor peo planta de mazire Ciclul de oa vegetatie al mazarii se dupa “Techniques ¢ poate divide in 4 perioade (fig. 3.12, agricoles”, 1990): 286earth veonts “eine Planta treage Tend» rns pu Fig. 3.12. Schema cresterii si dezvoltirii la mazire; formarea componentelor de productie - perioada I, care incepe cu risSritul plintutei si se incheie la inceputul infloritului; este perioada in care planta formeaza numai organe vegetative; - perioada a II-a, care debuteaza la inceputul infloritului si dureazd pana la atingerea stadiului limita de avortare; inceputul acestui stadiu este marcat de momentul in care la prima pastaie, lungimea bobului este de 6 mm; a. - perioada a III-a corespunde intervalului cuprins intre stadiul Timita de avortare si pana cand pastaia de pe ultimul etaj florifer contine o sAmanta mai mare de 6 mm; | , - perioada a IV-a dureaz’ pana la maturitatea fiziologica; ¢ za cand are loc umplerea semintelor si in care se manifest 0 competifie tntre diferitele etaje ale plantei pentru asimilatele necesare formarii boabelor. en Etapele formarii componentelor de produetie (clementele produeth a Tezulta din perioadele ciclului vegetativ, prezentale anterior, si anume: ae 2. + ansitatea de semanat si procentul de __ = numfrul de plante/m” rezulta din densitate . Tasarire; acest prim component se formeaza in eslors, A la initierea floral ‘i - numarul de seminte/m” este format incepan Pana la incheierea perioadei a IlJ-a; este faza cand IQ7= mirimea bonbelor (MMB) este stabilita in intervalul de la inceputy imi i pana la maturitate. stadiului limita de avortare gi pind a sarvortant In elabornrea prod Ae f in clabs Densitatea lamului_joacé ea prox itatea de a ramifica, proces prin care Planta de mazire posedi capacitate ae oi det pre . compensa, partial, efectul unei aaa Hiepinde de felul in care se dest. Cee oan oy depinde, la randul stu, de alfi dof factor procesele de umplere a bo erminati de cantitatea de asi (ritmul) de crestere a Dorbelor, determinati de asim disponibile: durata umplerii boabelor. cde, ait P Numarul de boabe pe planta este considerat factorul cel ‘mai important ‘ume aos inde, in principal, de alte doud componente. in elaborarea productiei. Acesta depinde, in p i‘ onente: 5 . fertile) pe o planta, care este determinat g, numarul de noduri reproducatoare (fertile) ps d reproducator. le durata infloririi; numarul de boabe format la un nod rept Hea . i Relatii cu factorii de vegetatie. Mazirea este 0 Pl janta ac imatelor mai umede si racoroase. La germinat are cerinje reduse faji de caldura (1 - 3°¢ temperatura minima de germinat) si cerinte mari fayi de apa (100 - 120% apa din masa bobului). Dupa rasarire plantele de mazare suporti, pe perioada scurta, temperaturi negative, de -4...-6°C. oe . Dezvoltarea normali a plantelor este favorizata de temperaturile moderate si umiditatea suficient’. De asemenea, planta reactioneaza Puternic la lungimea zilei (fotoperioada). Ca urmare, se impune semanatul culturilor de mazare cat mai timpuriu in primavard, pentru ca plantele s4 creascd in Perioada cu zile ceva mai scurte si vreme umeda si icoroasé. ee infloritul incepe dupa circa 30 zile de la rasirire la soiurile mai timpurii si dupa 40 - 50 zile la soiurile ceva mai tardive. Temperatura optima la inflorit este 15 - 18°C, iar dupa fecundare temperaturile favorabile sunt de 15 - 20°C. Mazirea are pretentii mari fata de umiditate. Coeficientul de trans; este de 600 - 700 (prin comparatie cu 500 la grau). Perioada de consum al apei este cuprinsa intre faza premergatoare infloritului aproximativ 2 séptamani dupa incheierea infloritului, Mazirea prefera solurile mijlocii, luto. Uctiej, Poate SOarg, Tata ilate piratie maxim (cirea 2 s&ptimani) si isipoate sau nisipo-lutoase, bine bogate in humus, fosfor, potasiu 25), bine structurate. Nu sunt potrivite solurile grele, argiloase, acide, cu exces de apa sau cu stagnarea apei, si nici cele nisipoase, sarace in materie organica. Mazirea este considerati leguminoasa cernoziomurilor, a zonelor foarte favorabile pentru grau. Zone ecologice, Zona Soarte favorabilg Pentru cultura mazarei se afla in Campia de Vest, caracterizaté prin Precipitatii bine repartizate si 20°C ‘emperatura medie in perioada de fructificare, Zona favorabilé se situeaza Transilvaniei, a Crigurilor si fi zonele cu cernoziom din Dol general, pot asigura productii timpuriu. in sudul Campiei Romane, Campia in partea de nord-vest a {arii. T rebuie subliniat c& brogea, Baragan, Moldova, cu climat secetos, in bune la mazare, cu conditia unui semanat cat mai 2883.2.5. Tehnologia de cultivare 3251. Amplasarea culturii (rotatia) gste de dorit ca mazirea si urmeze dup ome, ermi{and lucrarea mai timpurie gi cat m gevre™iy toamna - nivelat, fra 4 plante care pirasese terenul Nai Corecti a solului, care sa fie restu epetale sj A ae Se ob{in dup’ cereale pai: sc same si buruieni, Cele mai bune ° CLT ~ pA unele culturi prasit rer a culturi_ pra: reoollare mai timpurie si in condifiile in care au fost combatute bine buruienth 7 oltare ruienile. jn Romania structura culturilor a impus, timp i ost prim rand dup porumb, ee Indelungat cultivarea iy rezatate destul de bune). Fiind o planta amelioratoare Seman a dicat ca mazdrea s& urmeze dupa porumb sau floarea-soarelui “een Nu se recomanda amplasarea culturilor de mazire . re dupa alte jeguminoase, pe de 0 parte, din cauza perpetuarii si amplificdrii atacului unor poli, iar pe de alt& parte, deoarece pentru structura culturilor din Romania ar fi verational s se renunte la efeetul ameliorator al leguminoasei in asolament. Mazirea este 0 planta care nu se autosuportd si, ca atare, monocultura este exclusa. In cazul cultivarii repetate a mazarii pe acelasi_teren, a fost ear plat fenomenul de "oboseala solului", care se manifest, in principal, prin Sipurdri de crestere, absenia formarii nodozitatilor pe rédacini, putrezirea radacinilor si a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei si de excesul de apa, datorate compactirii solului si drenajului defectuos. in monocultura se amplifica imburuienarea terenului, atacul de boli si daun&tori, astfel cA productiile scad considerabil. De regula, se accept& c& mazdrea poate reveni pe acelasi teren dupa 3 - 4 ani, flirl risc, cu conditia tratarii semintelor, jnainte de semanat, impotriva bolilor. La randul siu, mazZrea este o premergatoare foarte bund pentru multe culturi si o excelenté premergatoare pentru grdu: este recoltata timpuriu; dupa recoltare solul este reavan si poate fi arat in conditii bune; in sol ramane o cantitate apreciabila de materie organica gi azot (circa 1,5 t s.u. gi 30 - 100 kg Nhha); are o influenta favorabilé asupra structurii solului, in Romania mazirea trebuie cultivata in solele unde urmeaza sé fie semdnat grdu de toamna. Sunt situafii cand, dupa mazarea recoltata timpuriu, in luna iunie, pot fi semanate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rimas pana in toamna. Mazirea de gradina este Yncadrata, de regula, in asolamente legumicole specifice. este in 3.2.5.2. Administrarea ingrasimintelor Se iderd c&, pentru a da o recolti de o tona boabe, o cultura de sum in medic, 30 kg K20, 25 kg CaO, 6 kg iicire consuma, in medie, 60 kg N, 8 kg P20s, ig. 289rmale de cultivare, cea mai mare (42 - 75%) este asigurat prin rezervele solului sau din ‘Azotul. S-a determinat cA in conditii no parte din azotul necesar plantelor de mazare activitatea bacteriilor fixatoare; a Penna E jngrisdmintelor apiicate plantei premers! a ea uma piicate Pile, bine cultivate an de an, dup’ premer. Ca urmare, pe terenurile fertile, bine _ an, ip gatoare fertilizate, mazarea nu necesita ingrisame ne azof,adiministrarea acestora are un efect nesemnificativ asupra nivelului pi fillor sia continutului boabelor in proteine. Din contra, azotul, in cantitati mai mari, are o serie de efecte nefavorabile, printre care: favorizarea dezvoltarii vegetative in dauna formarii pistdilor sia boabelor; amplificarea problemelor legate de buruieni; este influentata nefavorabil formarea nodozitatilor si fixarea azotului de catre bacteriile din nodozitafi. . Administrarea ingrasimintelor cu azot in u i recomandati numai in conditii de cultivare mai putin favorabile: pe solurile mai putin fertile, cum sunt cele acide sau cele nisipoase, care ofera conditii mai putin bune pentru activitatea bacteriilor fixatoare; dupa premergatoare care saracese solul in azot. Dozele pot fi de 20 - 50 kg N/ha, in functie de situatia concreta, intreaga doz aplicata la pregatirea patului germinativ. Fosforul. Este important in dezvoltarea mazarii, influentand favorabil formarea nodozitatilor, deci fixarea azotului si determina un inflorit mai bogat si © legare mai bun’ a fructificatiilor. Desi consumul de fosfor este moderat, totusi trebuie retinut cd mazdrea reactioneaza puternic la insuficienta fosforului. Ca urmare, in toate situatiile se recomandé administrarea ingrasa- mintelor cu fosfor, dozele fiind de 25 - 35 kg P)Os/ha pe terenurile fertile si de pana la 50 - 60 kg P,Os/ha pe terenurile mai sarace. Potasiul. Pe solurile usoare, superficiale, administrarea potasiului poate fi necesara. Dozele, in asemenea situatii sunt de 40 - 60 kg K,O/ha, aplicate odaté cu fosforul, sub aratura (ca ingrasaminte simple) sau la patul germinativ (ca ingrasiiminte complexe). Influenta favorabila a administrarii ingrasamintelor cu microelemente, indeosebi a borului, molibdenului, manganului, este mentionata frecvent de catre specialisti. Microelementele contribuie la imbunatatirea conditiilor de fixare a azotului si, in general, la o mai buna dezvoltare a plantelor. ingrasamintele cu microelemente pot fi administrate prin incorporare in sol, inainte de seminat sau in vegetatie, prin stropiri pe frunze. cultura mazarii este 3.2.5.3. Lucrarile solului Find semanati primavara foarte timpuriu deosebite fafa de lucrarile de pregitire a terenuluie a Imediat dupa recoltarea plantei Premergatoare si eliberarea terenului de resturile vegetale, se recomanda s8 se efectueze o lucrare de dezmiristit, cU scopul maruntirii buruienilor, a resturilo iri i i evbeficial al satu r vegetale (miristea) si a stratului mazirea are pretentii 290jtura. Cat mai curind posibil terenut se : - CI . ara Mancimen de 25 - 30 em. Cultivatorii de marae oMetl in agregat cu a ws ne decat pentru alte culturi, indeceen’ “ire recomand&, adesea, sh goes mi j favorizand i buna “bi pe solutile grele, afaneren re ravorizand o mai A de: ‘olurile : wy solulni fa bund dezvoltare a ridicinite 42 oanare “p88 fe goluli cinilor in straturile nde a Srile efectuate vara se luereaz’ pana i Af navunti bulgdrii gia disteee oumna aa gerenul, a marunt earii sia distru ani erva de buruieni. jaichrurile efectuate dup premergitoare (se gripeaza), pentru ne Fa ge buruienile care Tsar, reducnd, U recoltare mai tarzi a gnc’ din toamna sau pot fi Hisate in “brazda cruda‘ in mod le pot fi goat Hecesitatea erapiri si niveliri arSturit in tonmna ecea nod obisnuit, se sprimavarare, terenul se usucd mai repede si mai mance a vamaul “fg desPt . 5 ne ge mai devreme; agricultorii din zonele secetoase ( ) si din arealele cu soluri usoare prefer’ acest sae exemplu, Dobrogea, Fe plus sunt vitae lucrarile repetate in primavara, care contribuie la pierderes pei tasared solului, intarzierea semanatului si marese costurile Preneree Pe anumite terenuri, si indeosebi in zonele cu soluri grele si unde cad cantitagi mart de precipitatii in sezonul rece, griparea si nivelarea terenului in foamnd pot conduce la compactarea exagerata a solului pe timpul iernii, acesta ge usued mai greu in primévara si se ‘intarzie seménatul. in asemenea situati este de preferat ca aratura s& fie lsata nelucrata peste iarna. Pregitirea patului germinativ. In primavara terenul se lucreazi cat ‘mai timpuriu posibil, dar numai dupa ce apa s-a_scurs in profunzime, pentru 2 evita compactarea exageraté prin trecerea agregatelor agricole; din aceleasi motive, trebuie redus la minimum numérul de treceri pe teren cu agregatele agricole. Tendinfa este ca in primavara s& fie efectuati o singura lucrare a solului sau se seamana direct, in teren nelucrat primavara. Uneori, in primavara sunt necesare doua lucrari, dintre care o lucrare de gapat la desprimavarare, pentru nivelarea terenului si mobilizarea solului compactat peste iarna, si o a doua lucrare, efectuat& chiar inainte de semanat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu cAmpuri de grap& cu colti, pentru mobilizarea solului pe adancimea de semanat. Prin toate lucrarile solului trebuie urmarit s& se obfind un teren foarte bine nivelat, care si permitd un semanat uniform, ca adancime gsi ca distribuire a seminfelor, realizarea unui lan uniform dezvoltat, foarte important pentru a inlesni recoltarea mecanizata a culturii. ‘ai uniform gi se poate 3.2.5.4, Sémanga si semanatul natului trebuie sf provina din eulturi germeni cu infeetie de antracnoz’), exemplare vii de Bruchus ea Samanta de mazare destinat’ semi milfcate, si fie sinatoasé (maximum 5% Bern isurati, fra atac de girgdriti (nu se admit 291pisorum), st aiba puritaten fizieh minimum 98% gi germinatia totalé minimum 80%. Tratarea semin{elor inainte de semAnat, impotriva agentilor Patogenj care produc putregaiul plantufelor (Pythium spp.), mana (Peronospora pisiy fuzarioza (Fusarium spp.) si antracnoza (Ascochyla pisi), este obligatorie; sunt recomandate preparate pe baz de metalaxil-M + mefenoxam (APRON XL 359 ES, 1 It de sAmanfa). Tratamentele sunt cfectuate cu circa 2 s4ptamani inainte de semanat, pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene. Tratarea cu preparate bactericne se efectueazd chiar inainte de semanat sau concomitent cu semrinatul. In Romania este folosit preparatul Nitragin. mazire (care confine bacteria specified mazirei Rhizobium leguminosarum), in doz& de 2 - 4 flacoane pentru cantitatea de siman{a semanat la un hectar, Seminatul, Mazirea este semanat& primavara cat mai timpuriu, atunoj cand se poate pregiiti terenul in condifii bune (solul s-a zvantat bine), fara a se tasa. Calendaristic, in Romania, culturile de mazare sunt semanate in cursul lunij martie (de regula, in primele doua decade ale lunii martie in sud gi in a treia decada a lunii in restul zonelor); spre nord gi in unii ani cu desprimavarare tarzie, sunt situatii in care mazrea este semdnata la inceputul lunii aprilie. Sem&natul timpuriu ofera avantaje certe deoarece sunt folosite bine cele 100 - 120 zile cu vreme favorabila mazarii, sub aspectul condifiilor de umiditate, temperatura si lungime a zilei (lunile martie-iunie). in acest fel, este valorificata in conditii optime umiditatea acumulata in sol in sezonul rece si care asigura germinarea semintelor gi cresterea tinerelor plintute. Semanatul jntarziat antreneazi, de regula, scdderea importanti a productiilor; se discuta chiar despre pierderi de productie de 50%, la o intarziere de 20 zile fata de perioada optima de semdnat. Sunt afectate toate componentele de productie si indeosebi numarul de boabe formate pe o planta. Densitatile de semanat folosite in Romania sunt de 125 - 140 boabe germinabile/m’, pentru a se realiza 100 - 120 plante recoltabile/m?. in mod obisnuit, la mazare, se estimeaza un procent de rasarire in camp de 75% Mazarea poseda o anumita “suplete* privind densitatea lanului gi poate compensa partial, prin ramificare, densititile prea mici. Ca urmare, cu cit zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic si pluviometric, cu atit se poate semana cu densitati mai mici, iar intarzierea semanatului are efecte negative mai putin pronuntate. Din contri, cu cat zona de cultivare este mai secetoasa, cu atat trebuie seminat mai devreme gi se va lucra cu densiti{i mai mari. Cantitajile de simanta corespunzitoare densitafilor optime menfionate sunt, de regula, de 250 - 300 kg/ha. ___ Maviirea este semanata in randuri dese (12,5 - 15 em), prin care se asigura o mai bund distribuire a seminfelor, Semanatul mazii in eid (sitnilar cu ce s-a prezentat la gréu) oferi avantaje certe, permifind aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor gi daunatorilor, foarte uniform si pana in faze de vegetatie mai avansate, : 292patorita cerintelor mari faja de umidi __ geminata mai adaine; in conditiile din otvie em adancime. . Bo? seminatul superficial este foarte d form gi poate spori pagubele pro peur i de adine este, de asemenea, tate in fy Romania de germinare, mazirea Mla Se recomanda. sema, a Semanatul ’unditor de duse de defavorabil; OareCe con, duce la Brit atacul pa la un rasdrit tilor, Semanatul gerat OF pfacnnins fl aprovizionarea F xa le ge ste F rion, esti qgelor in curs de germinare este insuficienta, se amplifica area cu oxigen a semiqnave, se inregistreaza pierderi importante de densitare. eeu! de boli 5, 3.2.5.5. Lucrarile de ingrijire e poate afirma ca, acolo unde . aaa oa semanat devreme, Janul eee tn ee bine lucrat inainte de sem deosebite cu buruieni Feo densitate normal, nu probleme deosel ruienile. Totugi, la inceputul iei ai fp sensibilé la concurenfa buruienilor, care. pes an oie mazarea eile gi pot erea dificultiti la recoltare. Pot" diminua considerabil pe Combaterea buruienilor din culturile mazire se realizeazd cu ajutorul eicidelor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, anuale si perene, cele nai freevente i mai diunitoare in culturile de mazire de la noi (Shops Sonchus, Cirsium, Raphanus, Polygonum, Chenopodium), se resomegis aplicarea in vegetaie a unor tratamente cu preparate pe bazi de MCPB . Na (BUTOXONE M 40, 2,0 - 2,5 Vha), cand plantele de mazare au 10 - 12 om iniltime, iar buruienile sunt in faza de 2 - 4 frunze (pentru dicotiledonatele anvale) sau au sub 10 cm (pentru dicotiledonatele perene). Pentru buruienile dicatiledonate anuale (cu excepfia speciilor de Polygonum si Chenopodium) si unele monocotiledonate anuale (genurile Setaria, Echinochloa $.2.) se recomanda imazamox (PULSAR 40, 0,75 - 1,0 Wha) administrat postemergent timpuriu, in functie de gradul de infestare a buruienilor. Daca in culturile de mazare se dezvolta costreiul din rizomi, acesta poate fi combitut prin tratamente cu quizalofop-p-etil (LEOPARD 5 EC, 1,5 - 1,75 Vha) administrat postemergent, in functie de gradul de infestare si indltimea plantelor. Acest preparat controleaz si buruienile monocotiledonate anuale, daca este administrat in doz de 0,7 V/ha postemergent, in faza de 2 - 4 frunze pentru speciile de monocotiledonate. In zonele umede gi ricoroase pot s& apari buruieni monocotiledonate anuale specifice acestor zone, cum este iarba vantului (Apera spica venti); in asemenea situatii se pot efectua tratamente cu fenoxapropetil (FURORE SUPER 1S EW, 0,8 - 1,0 Wha), asociat, eventual, cu erbicide pentru controlul dicotitedonatelor. Mazirea furajerA se elimina prin plivit; se recunoaste dupa culoarea Pupurie @ florilor, inelul violaceu de la baza stipelelor, pistiile niat mel Seminfele mai mici si de culoare bruni, marmorate. Lucrarea este difici ge “alizat si destul de costisitoare; ca urmare, este de dorit ca aceasti operafiune s fie efectuati cu atentie in loturile semincere. 293+ eric! aunator din culturile Combaterea dtunitorilar, Cel mai periculos OA pigubitoare s, via noi Argdrifa mazirii (Bruchus pisorum), Soars P tr mazare de la noi este girgari{a i apar in camp in cursul lunij t et a i ales in depozite. Adultii hiberna i | ay = ee Ivisttile in formare, Larvele consuma continutul mai gi fsi depu f mintelor. La coacere, larvele ‘od in invelisul semin{elor o ferestruica acoperita, sen , Ha rod fn im ay care poate fi strabatuta de adult in Pa in cimp, la inceputul Pentru combatere sunt necesal m Tey eee infloritului, pentru distrugerea a ed ‘ hae See 4 de tiametoxam (ACTA 05 ,1 k oui Perera 50 , 1%). Tratamentele se pot repeta la interval de 7 - 10 zile, cu istrugerii larvelor. | an ea ee si inainte de depozitare este obligatorie tratarea i i ii ermetic inchise (la un PED de 5 larve/100 boabe in depozit a tove, poate ow. rife in depozit); se foloseste fosfuré de aluminiu : te/t de simén{a). | ; es sie Se wealizeacd prin masuri preventive, ca: evitarea revenirii mazarii prea curdnd pe acelasi teren; tratarea Semintei inainte de seminat. in situatii extreme, pentru combaterea antracnozei mazarii (Ascochyta pisi), boala rispanditi in toaté fara, indeosebi in primaverile ploioase, sunt necesare tratamente in vegetatie. Tratamentele se fac la avertizare, dupa controlul culturilor; primul tratament se recomanda, de regula, imediat dupa rasdrit, fiind repetat la inceputul infloritului si dupa formarea primelor pastdi. Se utilizeaza preparate pe baz de oxicloruré de cupru (ALCUPRAL 50 PU, 2,5 kg/ha). 3.2.5.6. Recoltarea Se poate afirma ca recoltarea este cea mai dificila lucrare din tehnologia de cultivare a mazarii, Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea esalonaté a boabelor si a pastailor; dehiscenta Pastdilor si scuturarea cu usurinfi a boabelor; culcarea tulpinilor la pamént, la maturitate; spargerea usoara a boabelor la treierat. Se apreciaza c& perioada optima de recoltare a unui lan de mazire este foarte scurté, de numai 4 - 5 zile, Ca urmare, lanurile de mazire trebuie recoltate cu prioritate fata de alte lucrari agricole. La recoltare, terenul trebuie si fie foarte bine nivelat $i fara buruieni. . _,, S€ recomanda si se inceapa recoltatul atunci cand plantele s-au ingalbenit, frunzele S-au uscat si 75% din pastai sunt galbene, pergamentoase si aa a EB ee si recoltarea mazarij au loc in a doua intarzie pan in prima decada a Tunii ile Mooroase $1 Fn unii ani mai ploiosi se In fara noastra, traditige le sratului de treier la mai orate atator si comtrabataitor, dintt® pificultafile intampinate la reg, sigare; se wereaz’ de preferat dim organ freieratul se desfSsoara ¢ jaje SP i al Elimnaski e, Pe roa gi el mai bine ¢. $i spre seara, aa il ; And umiditate _aprinst intre 18 $i 20%; sub 15% boabele so and Umiditaea boabelor este uF atul se face cu dificultate, 8 Usor, iar la peste 22% tre Unii cultivatori de mazare evita culcate la pamant. a Ja care plantele m culc’d F ite re Fi se amant la maturitate, permite recoltarea directa a lan rilor de mazare as - i, pentru uniformizarea coacerii sunt recomandate tratamente cu preparate desicante. “= _ Imediat dupa recoltare si inainte de depozitare boabele de mazire trebuie supuse operatiunilor de conditionare (eliminarea impuritatile, uscarea boabelor pana la 14% umiditate, gazarea contra gargiritei). Producti. Mazirea este o cultura productiva, de la care se pot obtine recolte de peste 3.000 kg boabe/ha. Din productia total de biomasa, boabele reprezint 35-50%. Resturile vegetale, tocate si imprastiate uniform pe suprafata solului, reprezint4 o sursa important de materie organicd, avand un raport C/N apropiat de cerinfele solului gi, alaturi de azotul acumulat in sol in urma activitatii bacteriilor fixatoare, contribuie la mentinerea gi sporirea fertilitatii terenurilor agricole. . Adunarea resturilor vegetale gi transportul acestora sunt practicate in anumite situatii. Vrejii de mazare au valoare furajera ridicati gi sunt adunati usor, prin presare, folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5 - 3 t vreji/ha. 295