3. Renasterea ( a. Prezentare general in perioada Renasterii, Tara Romaneasca si Moldova au fécut aproape exclusiv, din spatiul bizantin. In schimb, Transilvania a Constant cu lumea occidentala. Parte, fost j contact direct $1 4 b. Arhitectura Primele influente ale spiritului renascentist se manifesta in Transilvan unde, incepand din sec. XVI, pentru a realiza diferite constructii,clen catolic i nobilii maghiari apeleaza la artisti europeni sau la cei for scolile europene, indeosebi in Italia. De altfel, a existat chiar o politica a imprumuturilor, in se s-au preluat din Occident numeroase detalii de arhitecturd, precum ancadramentele de usi si de ferestre, arcurile semicirculare, pilastri or coloanele. Casa Argintarului din Bistrifa este unul dintre cele mai fru monumente renascentiste din Transilvania. + A fost locuinta unui bijutier care, pentru a-si infrumuset chemat pe arhitectul elvetian Petrus Italus sa realizeze ancadramen de piatrd ale intrarii. * _ Intrarea este asezati sub o bolt semicirculara profilata, cu cheie bolt marcata, si este incadrata de doi pilastri cu capiteluri palmi | ce sustin o grinda, casa, + Ferestrele au ancadramente rectangulare, profilate, ce imita in une cazuri pilastri de mici dimensiuni. Acestia incadreaza arcul semicicc al ferestrei si arhitravele Castelul de la Bontida de langé Cluj este un complex de edificii realizat initial in stil renascentist. + Ulterior, extinderile realizate pana in sec. XVIII si XIX au ajuns inglobeze atat elemente de stil baroc, cat si neoclasicist, ba chiar unele accente romantice, precum galeria gotica a constructiel + inceea ce priveste elementele arhitectonice renascentiste, aceste? $* int marcate ermeditl regisesc la ancadramentele ferestrelor, in maniera in care su! intrarile, la folosirea bosajului sila separarea nivelelor prin int cornigelor decorative. Fig. 33 Castelul de la Bontida, intrare (stanga), curtea interioara (dreapta) Z,, Barocul a Prezentare general de vedere istoric, barocul ocupa prima parte a sec. XVII. Din re artistic, influentele baroculul occidental paitrund mai mult putransilvania ind intalnite mat ales in arhitectura gli artele decorative, eincepand cua doua jumatate a sec, XVII si continuind fn sec, XVII Silul baroc a fost adoptat in ce mai scurt timp in Transilvania, unde a cooxistat cu formele arhitecturii renascentiste, apreciaté in aceasta zona pin’ dup8 anul 1700. pitrunderea barocului in spatiul transilvan s-a realizat pe doua cai, Pe de oparte, datorita Bisericii Catolice, care aridicat numeroase clidiri, mai ales decatedrale, pentru realizarea cdrora a chemat numerosi arhitecti germani, ‘qustrieci si italieni in orase precum Timisoara, Cluj, Sibiu, Blaj. Pe de alta parte, barocul a patruns in Transilvania datorita stépanirii habsburgice, statul fiind direct interesat de realizarea de noi constructii. pin punct punct de vede! b. Arhitectura baroca Principalele edificii religioase in stil baroc sunt biserica manastiriiiezuite din Cluj, catedrala catolica din Timisoara, catedrala catolica din Oradea si catedrala greco-catolica din Blaj. in cadrul arhitecturii civile s-au construit palate in centrele urbane importante, dar si pe domeniile nobiliare. Cele mai importante constructii sunt palatul episcopal din Oradea, palatul Brukenthal din Sibiu si palatul Banffy din Cluj iinceea ce priveste arhitectura militar in Transilvania, stilului baroc este prezent la cetatea de la Alba Tulia, o cetate in plan stelat, de tip Vauban, ale cSrui porti de intrare sunt decorate cu elemente baroce. Palatul Bénffy este cea mai important constructie baroca din ‘Transilvania. + Fatada este ritmatd pe toata lungimea cu ajutorul pilastrilor decorati cu capiteluri ornamentale. * Este prezent motivul lantului, care este specific barocul + Deasemenea, exist sase statui care infatiseaza personaje mitologice. Predomind golul in raport cu plinul, ferestrele au ancadramente profilate, iar suprafata zidului este realizata in tehnica bosajului. + Intrarea in palat este in rezalit, adica profilata fata de linia fatadel, fiind destul de ampla, iar deasupra se afla un balcon de tip Joja. if in a. Renasterea gi Barocul se manifest in Tarte Romane doar vel de infant 2 celor doudstluri nu se regdsesc fel de puternic can restul Europe preluate selectiv i adaptatetraditilor locale in arhitecturd gi decoratirhnect™ “atitetura barocaroméneascd denot simplitate nu prexinth decoration excesive. Fig 26 Cetatea dela AD ula, plan Fig. 35 Catedrala catolicd din Timisoara Fig. 36 Catedrala Romano-Catolica din Oradea ig 37 Polatul any din clu-Napace