Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • POMICULTURA Speciala - Cultura NUCULUI

    Uploaded by

    george e.bay
    4 views16 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views16 pages

    POMICULTURA Speciala - Cultura NUCULUI

    Uploaded by

    george e.bay

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    M. POPESCU N. GI 1. MILITIU M. MITU -SPECIALA Acest PDF contine doar partea despre cultura nucului \ : din cartea POMICULTURA SPECIALA tbult ta tormarea solurilor de clrey % R86, Romania + + 4 7 + 104, Speci! care au’ contr 10,6, Sortimentul cultivat 19. ae fo, Parileulurith(t tohnotogice +s te terial 10,6, Specificul producerl! mat 10,02, Spocificul Inflintarll plantayiilor + + 10.8, Spociticul agrotehnicil in vadh « + 4 (Prof, dr, N, Ghena) Cap, = Cultura viginulu Tmportanta culiusll: y+ 7.08 #404 ae ee 12, Cultura vishnulul pe plan mondial in B, 6 Romania 113, Particularita{! blologice ++ Particularitiy! de cregtere 2, Particularitai de rodire + + + ee +, Cerinyole visinulul fay de factoril de vegetatle 114. Spell care au contribult Ja formarea solurilor de viyin 415, Sortimentul cultivat {n R, 8, Romfnla . + + 14,6, Partloularita{! tehnologice + «+ ewe 41,6, Speciticul produceri! materialulul stiditor 14,62, Specificul tnflinyarll plantafiilor . + + + = 11,63, Speelficul agrotehniell In Mvadi . + + 6 Partea a patra — Cultura nuciferelor Cap, 12 — Cultura nuculul (Prot, dr. M, Popescu) » + + 42.1. Importanta culturli . + + + + + ee 12,2, Cultura nueulul pe plan mondial gi fn R, S, Romania. ~ 12.3, Particularitét! blologice aa 12.4.1, Particularital de creytere . 4 a 12.9.2, Particularitaql de rodire . . + . + - 4 4 12.4.3. Cerintele nuculul fai de factorli de vegetatie . « 12.4, Specli care au contribult la formarea solurilor de nuc , Sortimentul cultivat fn R. 8. Romania 12.0. Pariiculariti{! tehnologice , a 1, Specificul producerit materialului siditor . Specificul Infiinfirit plantatiilor . , , . | pecificul agrotehnicll tn livadA . Cap, 19 — Cultura alunulut (Prof, de, 1, Milifiu) M1, Importanta culturll 6 4 6 4 ee Cultura alunulul pe plan mondial 9i tn R, 8, Roma 10 ; » 8 la. Particularltay! blologiee aceite. 9: 2 14,1, Particularitatie de cregtere $1 rodire ; 14.3.2, Cerinjele alunulul fai de factoril de renetatic p c) jortimentul cultivat in R. 8, Romania wi 14,0, Partlcularitayl tehnologiee Cap, 14 — Cultura migdatulut (Prof, ar, 1, Militiuy, 14.1. Importanja eulturtl 14.2, Cultura migdalulul ink. § : ; pe plan mond 14.5, Partloularitayl blologice en ae pARTEA ATV-A @ CULTURA NUGIRERELOR CAP, 12 CULTURA NUCULUI Juglans regia L. Fam. Juglondaceae 12.4. IMPORTANTA CULTURIL Nucul se numara printre speciile cele mai valoroase datorith fruc- nului si modului in care yalorifich conditiile ecologice din tra. nucilor confine substante grase 50700, substante proteice idraji de carbon 5—24%p, substante minerale 1,3—2,5%», can- a de Senne (A,B,,Be) si indeosebi vitamina C ng®%. Sub raportul valorii energetice se apreciazA cA 1 kg miez valeaz& cu 6 500—7 000 Pee a ul nucilor se poate extrage un ulei cu multiple utiliz4ri ali- ntare, tehnice, in pictura, Ja prepararea unor lacuri, sfpunuri otc. Mezocarpul — coaja verde a nucilor — confine 2500—3000 mgt/, acid ascorbic, adie& de 4 ori mai mult dectt fructele de maces si de 40 de ori decit cele de citrusi. Frunzele verzi pot fi utilizate pentru ex- erea taninului, coloranti, industria farmaceutic’. Endocarpul — coaja tare a fructelor — poate fi utilizat la prepararea c&rbunehui activ. ctele verzi, inainte de int&rirea endocarpului, sint utilizate pentru rarea dulceturilor si in industria farmaceuticd. utul redus de api (58%) permite p&strarea indelungati a fructelor si deci posibilitati largi de valorificare. Lemnul de nuc, deo- sebit de prefios, cunoaste largi Uutiliziri in industria mobilei, sculp- turd ete me ‘ind Ja aceste elemente, solicit&rile Ja export a fructelor si lem- i prelucrat, se completeazi aspectele privind importanta culturii in fara noastra. 122. CULTURA NUCULUI PE PLAN MONDIAL SI IN R. S. BORMIANIA din Iran, nucul s-a r&spindit apoi in China, India, jar ulte- a Grecia, Franta, Germania gi in sfirsit in S.U.A. (California), unde a fost introdus in a doua jumatate a secolului trecut. ; Productia mondialA de nuci este considerati in prezent la nivelul a 260000 tone anual, din care S.U,A. produce 80000 tone, Franta 30 000 tone, Italia 25 000 tone, R. S. Romania 25 000 tone. ; S.U.A. 9 zecimi este furnizata ee all excelente. ie see re inezA, R. P. Bu deosebite in cultura hucului sint URSS, a ae Chines, Se Conroe noastra statisticile consemneaZs COTY vr oauctie di 50 diale existau mai mult de 4000 000 nucleo ae 100 000 tone fructe. Ca urmare a exportulul Gee ueaentelmie tului temperaturilor scézute si a neaplicarit i imti ‘nul 1956, numarul nucilo: numéarul nucilor a scazut ate ics Ee, Rec i (000 000 iar productia 4) (o rer ereteornee et omar de 2825000 nuci din care numai T i itatilor LA.S. aoe in gad Una TN. seumentele de pani gt de Sat la cifra de 5000 000—8 oooiogg nuci din care in perioada 1974—Ii in masiv 5 200 ha. a is Peaituaul Gccenfu au fost infiintate citeva plantatii in ma nue aliit, cum sint plantafiile cu caracter experimental s1 de pr inflintate de Catedra de pomiculturs a Facultatii de horsicul Craiova, in suprafaté de citeva zeci de hectare, pe so] brun r padure si pe nisipuri irigate, folosind material siditor altoit de Ja s tiunile experimentale Tg. Jiu si Geoagit Bazinele gi centrele cu traditie mai importante in care urmeaza extins nucul sint: Tg. Jiu, Baia de Arama, Tr. Severin, Sibisel, On tie, Geoagiu, Bistrita-Nastud, Vrancea, Iasi, Rm. Sarat, Arges si a Din productia total California unde nucul a 12.3, PARTICULARITATI BIOLOGICE 12.3.1. PARTICULARITATI DE CRESTERE Habitusul si ritmul de crestere al rddacinilor. Cercetarile efe V. Sonea si E. Rusu, in condifii pedoclimatice variate, de virste si din tipuri diferite, au condus la urmitoarele pret ceea ce priveste cresterea sistemului radicular al nueului. > adincimea medie de repartizare a radacinilor este de 20 pind la virsta de 10 ani, 20—80 cm pina la 20 ani, si 40—60 la 40 ani. Adincimea maxima a rAdacinilor a fost de 140 em “pe puri, 80 cm pe podzol, si 110 cm pe celelalte tipuri de sol; in 1 te Site pe a pen de luncé avind apa freaticA aproape d prafafa, un nue de 65 ani prezenti i i Pee upon: prezenta intregul sistem radicular | — in plan orizontal masa radiculara se situeazi : insa pace pec depiisese de 4—7 ori raza paces nee — sistemul radiculai i ini b tre aie v al nucilor vecini se intrepatrunde fara _— cresterea radacinilor incepe la t ieee tina Inregistrind 3 valori de erestore | in dence ates : lecembrie—ianuarie temperatura nu coboara 0 anos tombrie ; ara sub 4°C) aprilie—iulie si septembrie: — radacinile reprezint& in pri pomului, fn anul 3 numai 55-60%, 264 ul an de crestere 80%) din din greutatea totala a pomului ii urmitori tulpina si di tru ca in anii Urmi ‘Pina SA depaseasca qi, i aan ul si ritmul de crest 1 a Habitus! ere al organelk i wee este foarte lent la nue, tndeosebi ee Peoheaul se creg- cresteri de citeva zeci de cm. In timp, ins, mucul, dese estteas mensiunile coroanei toate celelalte specij Pomicole erie ae noastri. Inaljimea pomilor ajunge Ja 20—95 yn, Srosimea ty if medie de 60-70 a ieee la uncle exemplare 1 si chiar 2 mice raza coroanei i chiar m la exemplarel. i arninit Lastarii sint grosi, cilindrici, cu fesut medular a wee str 0 mate espaciate de lastirire ceea ce permite o regenerare na. tiva, dupa ierni ase care in clim: ; tv, do atul nostru afecteazA in general Mugurii manifesta o dezvoltare jj n . . any i in- va ofr de ugar: mga eed nePamiie abual ea Hin murii a ee ere muguri vegetativi si muguri micsti situati , virfu) formatiunilor. Din mugurii miesti in pri tarii ce poartd terminal flovile female; | se oe Beeawvans Us ta deosebiri in ceea ce priveste ritmul si particularitatile de stere intre nuci protandri (la care organele barbitesti ajung la ma- ritate fnaintea celor feneiesti) si nuci rrotogini, La primii ritmul de restere este mai rapid, pomij fiind mai vigurosi; cei din categoria se- cundd manifes’ un ritm de erestere mai lent si formeazd numeroase icatii ce crese sub un Unghi mare. In ceea ce priveste parcurgerea principalelor fenofaze de crestere v. Cociu, efectuind in perioada 1953—1956 cercetari asupra a 76 tipuri de nue cultivate la Bucuresti si Sibisel constati ci fenofaza umflarii mugurilor s-a declansat cind temperatura aerului a realizat 9—10°C, Dezmugurirea a avut loc cu 8—12 zile mai tirziu cind s-au acumulat 384—752°C — in funetie de tip. Cresterea intens& a ldstarilor se esaloneazd pe cca. 2 luni (mai si iunie) dupa care are loc formarea nugurelui terminal, iar cu eca, 3 luni mai tirziu cdderea frunzelor, 12.3.2, PARTICULARITATI DE RODIRE Nucul este o specie unisexuat monoicd. Procesul de diferenjiere a ugurilor barbatesti incepe devreme, concomitent cu cresterea lasta- or, cind la baza frunzelor apar primordiile amentilor. Pind in toamna amenfii ajung la 1—1,5 em lungime, iar primavara urmatoare incep a alungi, devenind apti pentru procesul de fecundare. Mugurii floriferi — femeli — diferentiaz4 spre sfirsitul perioadei de atie, continuind acest proces in timpul iernii si primavara pentru ‘ evolua in lastari purt&tori, la sfirsitul lunii aprilie sau in prima de- Junii mai © caracteristica a procesului de inflorire $i fecundare la nue 0 con- ‘ituie fenomenul de dichogamie adic& lipsa de sincronism intre matu- ‘a florilor femele si a celor barbatesti. Astfel la majoritatea 265 Je devin apte pentru fi rate i ‘a noastra, florile femel Hee 2 ot ror bar bates (puri protogine la ae, soo turitate inaintea florilor femeiest . one Bald dou& elemente sint sineronizate in eae ao : canurl Cee aiel, mani cifiewtaq\ in privings, xedicits abe Pulenizarea este realizati prin vint. Distanta dintre cele dowd id eh depascasct 100m, Astfel, Sehne lenizeaza nu treb' 3 citat FeNeaed araté ci la o distanté de 76 m de soiul | for, cad pe o floare femela 24 graunciori de polen adusi de vint, Ia numa’ 7 erdunciori, iar Ja 350 m nici unul. Perioada de inflorire rilor barbatesti este mai scurtd cu cca. 10 zile fata de cea a femeiesti care poate dura pind la 2—3 saptamini, in functie de conditil ecologice. V. Cociu constatd c& nu existé o corelatie Intre Ine alungirii amenfilor, aparitia florilor femeiesti si cresterea Fenofazele respective pot si succeadi incepind cu unul sau sau pot fi concomitente. : H Analizind un numér de 16 tipuri de nuc, V. Cociu constata 1 Ja 6 0 coincidenté de 1—6 zile sub raportul maturarii celor dowd gorii de organe, birbatesti si femeiesti— pentru fecundare. ‘ In functie de tip si zona ecologicd, perioada de Inflorire are nue in ultima decad& a lunii aprilie sau in luna mai. Temperatur tim in perioada de inflorire este si ea variabila cu tipul #1 tuindu-se in general in limitele 12—15°C. Cercetari efectuate de colectivul V. Sonea, 1. Godeanu tiazi dependenta pozitivA a gradului de fecundare-leare. de ditiile ecologice (tab. 60) constatind cele mai bune rezultate in sit in care temperatura de 15—20°C a fost secondata de o suficient& vizionare cu apa, iar situatiile cele mai putin favorabile, cind tatea a fost in exces (146 mm in 1970) sau deficitara (43 mm fn in perioada aprilie~mai. Influenfa factorilor climaticl asupra legirli florllor de nue Zonu sudieh Zona submontani Anul | Flori Insolatie| Flori [Preetpit legaie male) fenate | tii totale % Ymp+ 1968 56,4 58,5 1400 96: 1969 | 34,2 434 | 2200 | 816 an 1970 | 346 | 1465 | 2800 | 754 286 1971 | 688 | 100,8 | 2000 | 820 30,6 1972 | 54,4 53,5 | 2600 921 46,5 * perioada aprilie—mai, Dupa fecundare are } i rea in fruct, Timp de 30 tn ret tensa a ovarulul si transto e ct, 40 zile fi cepin din luna junie endocar ict, iar ; pul se lignifics, { i eae ximum i ae é de acumulari sub aspect biochimic o oganeeeoaee ‘ 266 1233, CERINTELE NUCULUT FATA DE ACTOR DE VEGErape A Desi in aparenta nucul este 0 specie pomfcol: ‘ ,mplitudine ecologic’, in realitate factor; de. acne rect procesul de fructificare la aceast «penie, Bere a “Cerintele fat de c&ldura. Prin orig; in ger este conditional Inst de gradul de cAlire, fenofaza respectivis ete, nt mai mult afectafi de ger pomij tineri sau cel { i ‘ in declin, bilitati ca urmare a Unor recolte mari sau a unei Beene Meas, pomit surprinsi intr-o perloadé de insufieients calle, Penotons ic cres- in pom a parcurs normal etapele pro- la temperaturi de —20 —95°C La muguri vegetativi de virf, la —28—29°C 10 —15°C survenind bruse Ja in- amurilor anuale. In timpul inilo- temperatura de —2—3°C provoacl degerarea florilor si listarilor De asemenea, temperaturi de —2—5°C survenind In luna mal, cind ele abia au legat, conduc la pierderea partialé sau total a ecooltal temperatura de —2 —3,5°C din noaptea de 21/22 mal 1952). Temperatura prea ridicati din timpul veri —de peste 35°C — urmata > lunga perioada de seceta, este de asemenea ddunatoare pentru pro- | de fructificare al nucului, De aceea, in zonele sudice nucul poate t pe expozifiile nordice unde temperaturile sint mai moderate. Cerintele fa{i de api. Nucul manifesta cerinfe moderate fata de fac- apa. Ca si pentru factorul eAldura, fi sint defavorabile situatiile eme, de exces sau lipsA prelungit’ de ui miditate. Zonele si situatitle cele mai favorabile sub acest aspect sint cele in volumul total de precipitatii anuale desuseste 600—700 mm, iar miditatea atmosferica 60—80%, O umiditate atmosfericd mai ridicat’ vorizeazd evolutia bacteriozei, cu consecinje negative asupra produc- longevitatii pomilor. Cantitatea principala de precipitatil este nece- sar si cad& in prima parte a perioadei de vegetatie, pind la 120—150 mm Precipitatii in fiecare din lunile mai, iunie, ilie si cite 80—100 mm in lunile august, septembrie. Ploile abundente si prelungite in perioada naturare a fructelor influenteazd negativ cantitatea dar indeosebi ea fructelor obtinute. Apa freaticd la adincimea de 2—4 m favorizeaz4 cultura nucului. O ompertare bund manifesté si nucii erescuti dea lungul canalelor de gare sau in lunea riurilor, eu apa freaticé chiar sub 2 m adincime, Vie in care sistemul radicular inregistreaz’ o crestere superficialé. \pa stagnaté, inundatiile prelungite, nu sint favorabile culturii nucuiui. Cerinfele fafa de lumind, Nucul este o specie iubitoare de lumin’. Atit " Pepiniera cft si in livadi exemplarele cele mai bine dezvoltate sint oA 267 : imental Je care au beneficiat de suficient’ lumini prin expozifie si cele car de plantare. & de cea sud-vestich sl. urmall calde, unde expositille no ferate celor sudice. ra nucului reuseste in solurile a i Cultu uses 3 count ee textura mijlocie, fertile, cu i tru api si aer, cu e meble Pen eink, sobeal poking porneabl u (1973), efectuin i re au (1072), “tab. 61) cu reactie chimic& diferi cea mai mare densitate pe S0 prune oe de solurile aluvionale, cu reactie neutra sau slab aeid? Tabel 61 e rh de Densitatea nucului pe so psaattetons diferite tipuri ee aes ‘aria [Niet | Nami cian [ah a Cernoziom: 391 | 167 428 Brun gi brun podzolit 422 | 355 B41 Podzolit 85 38 448 Negru de Tineata 20 33 1655 Nisipoase si nisipuri 38 8 203 is . Aluviale 250 | 186 745 Sint nefavorabile pentru Eaeate ue oe eee nucului solurile grele, comp let si aer, solurile subtiri si sara In conditii He irigare si fe corespunzatoare nucul poate fi cultivat cu buna eficien{a si pe O plantatie de nue inftintaté in scop experimental la Statiunea. experimentald Timburesti in 1953 s-a dezvoltat constant si se p dup 20 de ani far goluri, cu productii eficiente si atac redus d riozd. La aceeasi statiune I. Godeanu, a amplasat primele plant nue altoit cultivat pe nisipuri in regim de irigare, urmarind complexe cu distante, intrefinerea terenului, fertilizare si irig 124. SPEC CARE AU CONTRIBUIT LA FORMAREA SOIURILOR Nucul face parte din familia Ju; genuri sint mai importante din aci Nutt si genul Juglans L, Primul sebi in America de Nord, China, sebesc ca mirime, fruct, continut 268 glandaceae. Sub aspect pomicol easté familie si anume ; genul gen cuprinde 7 specii cultivate Indochina, Specii a caror fructe s de miez, i genul Juglans L. este reprezentat pri svi mnontiondm Pe cele mai importante dint panes Si subspecti din care ucul obisnuit sau nucul de Grecia, Juglans coygist* Pomicol. importanta Creste spontan in Asia cena L este specia cea dit’ de asemenea in majoritatea {irilor cultivatoare d nd ras- vb. Pomii erese vigurosl Prezentind 1@) songs aus, Homi de pe ri glabri, miezul acoperit cu un tegument de eugene mat las- specie cu bund rezistenta la ‘oare galbené. Este er, inflorii eae - ot pozitive agro-productive, - rire firzie si importante insu- Ja groasd, miezul mic, greu de ce; e separat, continu mnul este foarte valoros pentru indus” Nucul cenusiu, (Juglans cinereeq L.) — origi if nr, Nord, are o indltime medie de 20-95 m, frunse, ence a jungime, cu 11-17 follies ene i Nucul japonez (Juglans Sieboldiana Maxim) — raspindit in J i ormeaza o coroan& larga, de 20—25 m in<ime. Prictele sint ero cite 15—25 buckti tm eraeenanen ie Pepciele) stat erupate Nucul de Manciuria, (Juglans manshurica Maxim) — cultivat in Man- ajunge la 20—25 m indltime, cu coroana larga. Infloreste tirziu eurté. Fructele dispuse in ciorchini Nucul de California, (Juglans californica Wats) — specie de mare vigoare cu fructe mari si miez comestibil 12.5, SORTIMENTUL CULTIVAT IN ER. S. ROMANIA Majoritatea nucilor cultivafi in fara noastrA sint tipuri autohtone. inele soiuri de origine francezi importante ca material altoit in iile trecute — nu au fost inmulfite, fiind prezente astizi numai colectiile experimentale si pe suprafete restrinse. e timp ins& au fost identificate in diferite zone de cultura alc nucului din fara noastré (Orastie, Baia de Arama, Tg. Jiu s.a.) nume- ase tipuri valoroase care au inceput sé fie inmulfite in pepiniere pe intinsa. Mayette. Soj de origine franceza, Pom viguros cu inflorire tirzie, simultané pe intregul pom, cu peri- da scurté de inflorire. uctele ajung la maturitate la inceputul lunii octombrie, sint de ‘rie mijlocie, cu o greutate medie de 8—9 g, de forma ovoidal alun- ta, tu lateral, cu baza largé. Endocarp relativ subjire, cu sudura 4. Miez de culoare alba cu gust fin, 52—53%/ oe a ee 4 ui i precoce cu productivitate ridic sor ee oa as B eonsbeea ibe ste pretentios fata te cu aspect comercial $i gus : fou © conditiile pedoclimatice $i agrotehnica aplicata. Franquette. Soi de origine franceza. F dece 269 tirzie de lungé duraté. vrai tirziu decit soiul Mayette, si die de 9 g, forma conicd te viguros cu, snflori fern ae la aa 1 pate cite 2 0. 8Fee bund, linia de sudure age de culoare alba, se separa usor de endocarp, cu on ck bine terenurile in panté, d& prod chi de calitate, Este sensibil Ja bolile specifice nuculut, i Pariziene, Soi de origine francezd, ’ ’ cu inflorire tirzie si perioad’ lungd de in cine mijlocie ca greutate medie de 8g, gil 2 GSS paca si virful rotunjite, ajung 1a maturiiate 19) & aeemorie, Miezul, umple bine cavitatea valvelor, este de cul cu continut de 62-63% grasimi. Tote ‘rustic, d& producti ridicate si de calitate; necesita sebitA la amplasarea si agrotehnica aplicata. Sibigel 44, Obfinut din siminfa in comuna Sibisel-Ordigtie, Pom viguros intra pe rod la 8—9 ani, infloreste fn ultim: junit aprilie, Fructele ajung la maturitate in ultima decada g tembrie, sint mari cu o greutate de 12—15 g cu baza rotunj ascutit si orifieiul peduncular inchis. Endocarp subtire, cu eminenti, miez mare reprezentind 48% din greutatea 65—70%/) substante grase. Este rustic, rezistent la ger, inghefuri tirzii, boli, foarte pro fructe de bund calitate. Poate fi extins in toate zonele de nucului din fara noastra. ; Sibiyel 38, Obfinut din sting n comana Sib'el-Ordstie m vigures cu fnflorire tirzie, tip protogin. Florile f bitesti isi suprapun perioada de inflorire citeva zi Bees ict es] rear al ‘aflorire

    You might also like