Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dorothy Law Nolte - Copiii învaÈ Ä Ceea Ce Trä Iesc

    Uploaded by

    Andreea Cibotariu
    8 views87 pages

    Original Title

    4. Dorothy Law Nolte - Copiii învață ceea ce trăiesc

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views87 pages

    Dorothy Law Nolte - Copiii învaÈ Ä Ceea Ce Trä Iesc

    Uploaded by

    Andreea Cibotariu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 87
    Dorothy Law Nolte (1924-2005, specials n consieren fia rt slo ve a hp 1954, pony rubrics ptizinala din revs caforiana Torrance Heald, poeml eae ura sfc elt, Children Learn hat They Live. Atm cursur de educate» cop adres parlor. a nina grin urate isrctr enim grave n voerea nar, a promovatotenica de Teducre a steal foto de duos vp ri peje deplin impact poemui si, Par simpler srs iam Gt dum nme nde meat, {hp te prin virtues poping pues aoe inn intervi een Rachel Harris, prictena si colaboratoarea lui Dorothy Law Nolte, este psihoterapeut specializat in probleme familiale DOROTHY LAW NOLTE + RACHEL HARRIS Copiii invata ceea ce traiesc Educatia care insufla valori Cuvant insite de JACK CANFIELD, coautor al volumului Supa de pui pentru suflet ‘Traducere din engleza de LUANA STOICA A HUMANITAS open TONUT BRosTIAN Desrees CHP 4 Bac Nationale «Roads ‘Copia cen = tries: educain are insu alr oro Lew Nob, ace arco tne ck Cate wl: aan St. - Bueet "ann, 2008 ISONSHEs-s0.289 Hai, ost Ti Can ke) Soy Lam ml) rots it pbb nthe Unie Steuer te ie 1 (98 Dory Uae Notes Rachel Has he pe Coen Ley Wit Ty Lives mpage 7-18 21972 Dow Law Note ‘Pushy runs ot Wk Pig Company, [© HUMANITAS, 201, 206, 207, 208, pest prev lie oe Come CARTE PRIN POSTA: te 21512530 Ss patint Dedic aceasta carte, in numele dragostei sal lumii, tauror copiilor viet. Dororiy Law Note Fiicei mele, Ashley, care m-a invatat ce inseam st iubest ssf parinte RACHEL Hanis Malpuriri Sincere apreciri editorului nostru, Margot Herrera, pentru ‘numeroaselecontributipline de intije aduse la serierea acest cari. fi suntem de asemenea recunoscatoate Iu Janet Hulstrand ‘pentru atentia minutioasé si bine venitele adaugir la manuscris. CCalde multumir designerului Nancy Gonzales si agentuluinos- tru literar, Bob Silverstein, Cuvant inainte de Jack Canfield coautor al volumelor Supd de pui pentru suflet si Supa de pui pentru sufletal mamei Am descoperit poemul «Copii! invatd ceva ce trdiese» (vezi p-I7 aacestel carpi, ed.) la inceputul anifor ‘70, pe cind ‘seriam o carte despre cum lise poate constraicopiilr la orele de curs, respectul de sine, M-am indriigostitinstantaneu de ‘aceste versuri si le-am multiplicat pentru tofi prfesorit din ‘scoala la care predam. Flecare vers prea sd contind 0 afirmarie pe care ointuiam afi absolut adevaratd. Am fost ult de cata injelepeiune puteau confine atat de putine cuvinte. ‘Nu mam gandit nici 0 clipd ca 0 vot intilni vreodata pe autoarea versurilor $i totusi,edtiva ani mai tarzu, la 0 con- {erinta de psihologie, am cunascut-o pe Dorothy Law Nolte, venitd acolo impreund cu soful ei, Claude. Cei doi au avut ‘amabilitatea de a md invita in camera lor si m-au tratat cu toata bundvoinga, delicatetea, incurajarea si prietenia despre ‘care scrisese Dorothy in poemul ei. A fost 0 seara pe care n-o voi uita niciodatd. Nu cred ed ei au banuit vre clipa ce in- “Fluent au avut iubirea si gria lor asupra unui tindr pedagog ‘care incerca sa invefe sd se iubeascd pe sine i sisi invete si levi sd se fubeased sisi se accepte aga cum sunt «Copitiinvafa ceea ce trdiese» mi-a servit drept ansamblu de principielducitoare in relate eu elevi $i, mai tarziu, i relagia cu cei treifi ai mei. Asa cum se itdmpla ew toate prin- ciple referitoare la viata sila educatia copilor, este mai usor 8 vorbesti ori sd scrit despre ele decat sa le pu in practicd 8/ CoPm IWATA CEEA Ce TRAIESC Jn cei 30 de ani de activitatedidactica ~ani in care am pre- dat si am condus ateliere pentru paring -, am ajuns la con- Vingerea ca majoritatea parinjlor dorese din toad inima sa she iubitor, binevoitor intelegdtor, tolerant, onesti si coneeti ‘ucopi lor Problema este cd cei mai multi dintre en-au urmat niciodata vreun curs despre metodele si tehncile specifice de Interactiune, comunicare si diseiplind, ape sd genoreze ati- ‘udine parinteasca injelegatoare, protectoare, nesta i conec- 1d. Nici unuldinare pari pe care ii cunose nui impartdseste Partenerului de viatd o idee de genul: «Sti, mam gandit azi-noapre la patru metode nemaipomenite de avi distruge ‘micului nostra Billy respectul de sine Itpurem ridiuliza, face ders, mini.» Nimeni nu-si propune vreadata in mod consent sisi leceze copii. $i totusi, adesea paint o fac. Nu inten- ionat. De cele mai multe ori, le transmit copiilor proprile pre- Judecéti si predispozititemotionale din nestlinta si din fried Este nevoie de un act de constinta si de curaj pentru a ne dechiva de toate acele clisee distructive care ajung uneori sd ine coniroleze relat cu copii fara ca noi sé ne dém mdcar ‘Seama, Este nevoie de cura) pentru a trai in mod congtient, cu Intentia clara de a crest niste copii sanatosi, fericti si bine regatii pentru viata ‘Inaceastd carte, Dorothy Law Nolte a lua fiecare vers din ‘Poemul ei devenit clase si, folosind istorioare si exemplificdri, ‘ne-ainvdjat pe toti eum sa punem in practied valoroasele lui precepie, Int-un limba simplu si accesibil, ea ne aratd cu Imdiestrie cum si fim mal pun ertci si mai ingiduitor, mat ‘Putin sentensosi si mai toleranti, cum si mu facem ape la re sine, ci la incurajare, cum sa fim mai putin ostl $i mai apro- iari de capi. ind cartea inveti nu mumai sd devii un parinte mai efi- cient, isa fi un sov/osotie, un profesor si un manager mai ‘bun. Principile si metodele precentate aici sunt prineipi uni- versale, menitea da nastere unor relat interumane positive, ccuvAn ante / 9 ‘onice si pline de respect. Sunt ferm convins ca dacd tot am ‘pune in aplicare aceste prineipit in toate relaile noastre cu ‘oamenil, a exista mai putind violent si mai putine rézboaie, ‘mai pusine greve i mai multd productiviate la locul de munca, ‘mai putind preféctore i mai mult timp pentru studi. Am avea ‘mai pujini oameni in inchisor si in centrele de dezintoxicare. Vatinvit sd meditat asupra faptulu ed majoritatea problemelor ‘cu care se confrunti lumea noastrd isi au originea acass sic, devenind un parinte mai bun, vd aduceti cea mai solida com tributie la rezolvarea problemelor imense, aparent insolubile ‘cw care se confrunté azi omenirea Oricit de bun parinte afi fi, sunteti pe punctul de-a va im ‘barca intr-o aventurd care vi va duce pe 0 nowd treaptié de ‘magie. Ce poate fi mai pretios decat sentimentul cd deveniti ‘mai apt sit cresteftniste copit increzatori fn sine, asertv, rribdatori,recunoscator, iubitor, preocupagi de flurile lor, _generosi de bund-credin(d, coreeti, respectuosi si prietenosi? Imaginati-vd'o lume in care tof copii s-ar transforma in adult inzestrafi cu asemenea insusiri. Va putes imagina un Washing- ‘on D. C. in care ot politicieni sa aiba toate aceste calitayi? Eu pot. Stiu ed $i Dorothy poate. Sunt convins od ceva de -genul acesta ne motiveazd pe noi, cei avind profesiunea de ‘a acrestey oameni care sé'ne continue munca, Aveti o meserie nobild~ sa fi pavinte, Nu vd subestimati niciodata puterea de a contribui la erearea unui vitor mai bun ‘mu doar pentru copiit dumneavoastrd, ci pentru of. Aceasta carte vd poate ajuta sd deveniti acel parinte care aspiraji sd fits crestel copii de cares vi simi ntotdecsuna mandi si sd contribuiti ta 0 evolusie a constlinel apt si dued la in- staurarea lumii in care visam cu tots tram, Introducere Povestea poemulul «Copili invatd ceea ce tralesc» ‘Am seris «Copii invati ceea ce traiese» in 1954 pentru un iar local din sudul Californie, zar in care dtineam 0 rubric siptimanal dedicataviei creative de familie. Pe atuncieram deja mama a doi copii, o fei de 12 ani si un bait de nous Predam un curs despre vata de familie in cadru unui program ‘educational pentru adult lao scoala ocala din dst, i eram sefa catedrei de puericultra Ia 0 scoala sanitard. Nu-mi ima inam cd poemul meu era menit si devind clase in domeniu, {in umea intreag. ‘«Copii inva coca ce ties era felul meu de arispunde {ntrebiile prinior care imi frecventau cursurile dedicate viet de familie. inceream si explic ce inseamna s fi priate. fn aii °50, pring isi cresteau copii spundndule ce sa fact sce s8 faci. Ideca de al calauzi mu De-a lungul anilor, «Copii invati ceea ce triese» a fost prezent in multe conferinte si dezbateri. Prin intermediul ‘departamentului Ross Products de la Abbott Laboratories Ine., 6 versiune prescurtati a lui le este inménata, in materitati, celor care devin pirinf, precum si medicilor pentru cabinetele lor. Poemul a fost tradus si publicat in zece limbi. Profesori 5 preoti din toatalumea [au inclus in programa cursurior lor 12 / comm hwaTh ceEA ce TRAESC Det eae pi. rnd st pc ny se Stren dep ge sac oe ee ni ae scorn eu cea a difla sande ene se ppt ep *Coptint cece ts par a oem de esate Decinds fox ie pe pe intricate pocon pone ee et pec aude or ene ner Uno cnvinlmias tscnce ah crac nro afig: «Daca taieste printre Prolapse cereal ees alin Cetin, tan Sccvatu «invite indians americas eva a con a eet poem repezentaoelegas te ey antes dens pon i taug era Lam at in sr urna mace Ilan au drt oe pu ee {senor ad cae scmba cea ric spre pt et ea sexes nhmen Caterchose man at goss tu chs nun cares ose Bugs vinnie O penny thee ae dps rasa se wae den ure § isi. Ves fin ses de mine suns ne ade In price, opi inva ce pct sae pean ‘Yorba de a institui un climat de asteptare o timist ot a Inti copii explores nea nanan ee Drei ot eka pl «Cop ata wi intr-o revista, pe peretele din casa cuiva sau li . "ia crea diel See ae sob enn einat a nas Se cuca INTRODUCERE / 13 “Timpuri in schimbare. Pe masur ce lumea 5-2 schimbat am modifieat si eu poemul. Cea mai semnificativa schimbare de strutud a fost eonsecinta une mai mari sensibilii faa de problema sexelor. Initial poem fasesesers sub forma ‘Dac teieste..copialnva.» fn ani 80 iam dato forma universal: Daca tres..., copii inva Cam tt atunci am separa un vers complex, «Dacd tise in onesttate gi corecttudne, copii inva adevarul gi si fe deep in dou versuri mai expliite: «Dac trese in ones- State, copii inva adevaruly gi «Daca tres in coretitudine, copii inva 3 fie drei. Copii percep onesitatea si core= titudinea cape doudcaltti distinct, Moificareaaaccentuat totodatafaptul cd adevarl i dreptatea sunt valor dite. fn 1990 am adaugat un vers now: «Dacd teaiese in bundvoint gi considera, copii fava espoctl» Odat cu prontntresca- racterlui mulicultral al socetii noasre, am vruts ncurajez , prefcindu-se interesa si ves, isi bos preocupat si haruit de probleme de peste zi «Bin, rispunde Prank de pe bancheta din spate a masini privind pe geam, in gol. La radio se aude un buletin desi Se circu greu Aju acas,o psese pe mama tebaluind in bucatre, r+ bis termine cna, Micul eleviaor de pe but prezinté stile Tuturor lee foame. Scokindsi hain, Frank Grama fara 38 ea cua in care fusese gustaea lui de la grin Fitimic ture se rspandese peste tot Svena vi se pare probabil familar ge usor si va imaginal ce-va urma, Multi ducem o vai tepidant i stim cat este de re sf pasu cu totce se steapt de laine. Raspunsul nos Ia stes depinde de capaciate de-a ne control neribdatea, DACA TRAESC IN OSTLTATE../ 29 insatisfatia, suparaea gi iitarea in momentele de Ineordare ‘Aceste sentimente «neimportante» trebuie constientizate si tra- tate in mod creativ pe masura ce seivesc,altminter, cu trecerea| timpulu, ele se vor acumula,transformindu-se in sentimente ‘cuadevarat «importante: inti un resentiment mocnit, apoi 0 furie tot mai intensd, gata si izbueneased in momentele citce Din ericire, in eazul nostru, mama este capabil si-si tempe- reze perfec iritarea sisi iasa cu bine din impas. {iintnde lui Frank o matures gi un frag, spundndu-: «Nu nimic, dragule. Ute, ia astea gi curd firimiturile» Dupa care, ppundnd puiul in cuptor, se apleacd langa baat 1 incurajea73 ‘eLe-aj adunat aproape pe toate. Hai, d-mi voie site ajut cu ‘ce-a mai rimas.» Incepe si mature restul de firimituri, adu- nandu-le in firagul pe care Frank il ine fnca in mn. Chipul copilului se relaxeaz’ intr-un 2imbet larg. ‘Stim cu topi ed aceastd scend ar fi putut avea cu total alt deznodimint, Vizind ci ristumase cutia pentru gustare, fs trarea lui Frank ar fi putut exploda: «Urise cutia asta! Urase sgridinital» Mama Lar fi putt invinovati peta pentr incident, lipind: «Cum poti si pleci asa gi sil Iasi pe Frank cu mine 1d eu gatese?!» sau sil fi eriticat pe bait, lamentindu-se «dar faci mizerie! Nu poti si fi situ mai atent?» E mult mai bine sé ne manifestim fuserile atunci cind apar, fie si numai in sinea noaste. Copii invat cum si se aporteze la sentimente ~ mergdnd de la nerabdare la ostiltate gla certui dderlintuite ~ observind felul nostru de a le face faa, Atentie, putem invita la randul nostrud la copii cai de cliberare a ten- siunii. Adesea, cdnd copii se oprese bruse din ceea ce fac gi ttec la oactivitate care consumi energie aleargé, deseneaza, se joaca wde-a...» eu pipusile -, ef ii desearea instinetiv frustrarea. In loe si ne pierdem cumptul, putem incerca si ne calmiim angajindu-ne intro activitatefizica ~ 0 plimbare in pas vioi,gradinait,spalatul masini, lar daca n-avem timp pentru o asemenea activitate ne purem concentra pur i simply 180 / CoPu INVATA CEEA CE TRAESC supra respirafe, inspirind adane de céteva ori si mumrdind apoi rar pana Ia zece, cum obignuiau 88 facd buniile noastre, Scopul este si ne eliberam de tensiune gi sé revenim la senti- mente mai usor de controlat, Procedéad in felul acesta, ma ‘numai cd vom trece mai usor peste momentele de incordare, dar le vor da si copiilor un bun exemplu, ind copiii ma reusese sii elibereze tensiunea in mod na tural, prin joc, fi putem invata sa-si controleze sentimentele printr-un joc mental. Dupd za grea de la griniti, mama sau ‘atl ar fi puruinteba pe Frank: «Ce fel de animal te-aisimit taza grin, ire ar puta aspunde: «Simeam ed-mi vine si rag ca un leu.» Parinfi ar fi putut continua intebndu-t ce fel de animal se simea acum, cAnd era acas8. Copilul ar fi Putut foarte bine si rdspundi: «~Acum ma simt ea un catelis ‘care se guduri.» Un asemenea rspunsle-ar fi sugerat pintlor c baiefelul avusese probabil 0 2i grea gi simjea nevoia de miangsiere gi ocrotre. ‘Cum si faci fat furtunii, La fel ca noi, copii au dreptul inaienabil de a-sicunoaste si exprima sentimentele, inclusiv cele de furie. Asta nu inseamna ci au dreptul sae aca rau ce- lorlaltt ori s8 distrga Iuerur. Anumite comportamente, pre- ‘eum lovitul, muscatul gi imbrneitul, nu trebuie tolerate; le vom sancfiona imediat prin misuri disciplinare ferme, cum ar fi iolarea, Mai ales copii mici au nevoie de ajutorul nostru ca ‘4 invefe cum si-si exprime sentimentele mai degraba prin vorbe decit prin fapte. Ca parinti, trebuie s8 acceptim si st respectiim sentimentele g rustrarile copilor nostri, impundnd totusi reguli i limite de conduit A gsi eckilibrulcorect poate fi extrem de dificil, intro dupa-amiaza, mama pune capat disputei dinte flea .) ‘Joey mi-a nat eamionul, Eu m-am jueat primull «Si pe urma ce s-aintimplat» few riven js gl mre Nine. Na gi» Inacl nome mma id sea coy fini rendre wncac stb sped oc dea fe pep uma baa. cli echipe ra fo are none nd oc ea camo Ce ei ha putt ce nea ce dnd copia postiiatn ss gineasd lal de inna state die “Ant spine ch push sige a hdl i amon dn aie tou, puts spun educator, pute se Joao aleve ch puta pce de lng Joey pont ase Ais eal cop: Mama ni mace ua aves ‘pont i Ande ce rebut 3h fh Nt rme dedt 40 / Com INvATA CEEA CE TRAIESC asculte gi si- ajute pe baiats& exploreze diversele alternative a cnimic». Poate fi utila $i 0 inrebare de genul: «Cum ai fi orit si se potreaca lucrurile?>» Andrew ar putea rispunde: «imi doream sit am eu ca ‘mionul» ‘Odata ce copilul sia clarificatdorintele, el poate trece a claborarea unui plan constructiv, «Sti ce-0 si fac mine di- ‘mineata? © sa iau camionul st, dacd Joey inceared s& mi smulga, 6 si spun mu Pe multi copii mici ti sper confruntarea eu osituaie nou Prima zi de coal, prima vita la dentist, prima calitorie cu avionul ii coplegesc. li putem ajuta si depaseaseaceste mo- ‘mente crtice acordindule cu generozitate sprijinl si incu- ‘jfile noastre, A ne exprima increderea in copii nostri este © cale eficace de a-i invita si alba ineredere in e: insis Remarcatireaetiafizici pe chips in posta copilului éum- nneavoastra data viitoare nd ii veti spune: «Ai si te deseurei perfect. Stiu ci poti s-0 faci» Copii foarte mici au uneori nevoie de pregatir suplimentare {in vederea acestor prime incereri, cum arf sd viriteze erainita ‘nainte de inceperea scolil Aflataintr-0 asemenea situaie, 0 ‘mama pe care o cunose s-a lisa flica s& exploreze pe indelete Viitoarea ei clas, dupa care a intrebat-o: «Ce erezi tu cai st vrei st fact mai inti?» «Si dau de mancare la pest, a rspuns Sandy Fir si ezite, ‘icin deja pasul cel mare de-a se imagina merging la grin © alta sursi de spaimi pentru unii copii este televizorul, eu dova sa zilnica de violenta dela gtr, din filme, reelame si cmisiunidramatice. Ci mai mici nu reugeseintotdeauna 5 fac iferena inte realtate gi fietiune, aga ca trebuie Feri si de una, side ceallta. Existi eopit mai mar care, privind accidentele, ttaumele, violenta si crimele pe care le prezintateleviziunea, jaw totul in gluma, in vreme ce alti sunt rulburat si obsedat de asemenea imagini, Trebuie si evaluim capacitatea copil 7 DOACA TRAIESC IN TEAMA,. / 41 Iai nostru de-a face fata violentei la care este expus prin in termediul televizoruui gin funetie de asta sa limitam viziow area acestui gen de programe, Cu tofii me temem... uneori. Ca piringi, vrem si fim pputernici in fafa copilor nostri. Vrem ca ei si aiba ineredere in noi ea fi vom feri de tot ce e rau. Trebuie si avem insd st ‘curajul de-a ne arata vulnerabilitate sia impartasicu ei acele :momente in care ne simtim aidoma leulu el las din Frdjitorul din Oz. Tofi avem momente in eare ne este fried. Diferenta const in modul in eare ne-0 dominam, Trebuie si-i ajutim pe copii si infeleaga ci suntem fiinge umane,e8 finfele umane ru sunt perfecte $i ca avem cu tofii nevoie de sprifin si ine curajare, Poate fi ineredibil de linsttor sa simi o mana mica Dtandu-te pe umér in timpul une imbratiari Laccei opt ani ai ei, Phoebe stia ed mama trebuia sa mear- ‘9h In dupi-amiaza aceea la medic si cieraingrijorata din cauza asta, Nu stia toate amanuntele g nici nu era nevoie ~ arf fost rea mult pentra puterea e de intlegerc, Da, inate dea pom spre scoala in dimineafa aceca, cand mama s-aaplecat s-oim- bratigeze de plocare, Phoebe i-a stn incurajator mina, Mama, simgit diferent din imbratgarea fete i, cu o exprese de mirare pe chip, a spus: «Multumese, Phoebe. Mie de mare ajutor»» Copii nostri invata cum sa-si domine spaimele ebserviind ce facem noi eu ale noasre. Lasatii si vada metodele prin eare cutatisprijinul parteneralui, al prietenor, al familie’ atunei ind simiti nevoie de el. Lisatj-i si vada si cum, alteori, le oferti voi celorati sprijin si alinare. Felul in care ne con- stieeti2am sentimentele si gisim solu ereative in momentele ifcle eonsituie modelul pe eae copii nostril vor urma end se vor conifunta cu proprile eriz. Daca tréiesc inconjurati de mila, copiil invata autocompatimirea ‘Autocompatimirea seaming foarte bine cu aisipurite mi catoare. in ambele cazuri,o ford mistrioas te trage in jos ‘ping jung se simi cole si reatorat, Nocti ma imine o desea o imagine de neajutoare sin ___Viem si avem copii plni de resuts, apt sa giscasca tne Insisiputerea de care au nevoie i capabil sé cears Ia pre, ajtorl color din ur. Pentru a eda wn exer demn de mat, ‘rebuie si fen la riadul nostra capabil si facem asta, Poste nu perfect, poate nu mereu, suicient insd ca sic inv ait pe copii cum 8 apeleze la fora interioara pentru a dep ob ‘coll vei Inseamncs hua giminnosmeenn de-a face fat nceredrlor cu funtea sus. $i Si incercim altceva, Toti ave momente in care ne auto- ‘compatimi. Ne simjim subapreciati, epuizati sim cd viaja nu este aga cum am dori-o. «De ce eu? ne inteebim. Dac ma suntem ateati, autocompatimires poate de munca, simn- r ACA TR INCONJURATI DE MLA. / 43 deveni o stare de sprit, wansformdnd melancolia ecazional intr-o adeviratidisperare. Percepiani se ingusteaz, nu mai lum in considerare deat informatile care sustin cligeu! «biatarbietul de mine» si suntem antrenaiint-o gindire repetitiva, circular, ce sirgeste in cercul vicios al milei de sine i al neajutori. (Cind ne aflim intr-o asemenea situafe ne poate fi de aju- tor s4 nu ne mai gindim la problemele noastre, ci si facem| ceva — orice! fi sfatuiese pe print si se urce pe biciclet si fac o plimbare in pas vio sau pur si simplu si-siimagineze ‘ excursieintr-un loe favorit. Una dintre elevele mele, Kate, rmi-a spus cea ajutat-o pe ea, «Mi simjeam ca. cigpa de sters pe jos folosi si neapreviata, mia povesit Kate, Cet tei copii ‘mi epuizau, soful meu lucra peste program si ajungea acas {nt de oboseala, Eram furioast gi abatuts, dar in acelasi timp ‘mf sdturasem si ma simi tot timpul aga. Ints-o bund zi, am ho- tardt sa incereniste exeriti de imaginatie de genul celor dis cetate de noi in clas, Am inchis ochi i priml lucru care i vit in minte a fost cd aveam nevoie de aplauze. Asa ca m-am ‘maginat pe un stadion imens, plin cu oameni care ovationau si stigau ,.Kate e grozava!". Apoi am Inceput eu s& aplaue. ur si simplu mi aplaudam singurd in bucatirie! Mi-am dat seama ca simeam nevoia Si-l stu pe sotul meu alaturi de mine gi doream ca si copiii si observe ee fBceam pentru ei, Doream s& mi se acorde atentie. Asa cd am pregitit desertul preferat al tutuor si -am pus pe bufet cu un bilet mare pe care seria ,Kate e grozava. Daca sunteti de acord, str {eti-m in brate™. Nu mai e nevoie si spun ci asta a dezlegat limbile. Am primitimbratisirile de care avearnnevoie, iar stul ‘meu si cu mine am planuit cain weekendul wrmitor si asim ‘pe copii la matusga mea gi s& petrecem cdteva zile in doi. Nu pretind ca treaba asta mi-a schimbat vial dar ma impiedicat ‘s4 ma mai autocompatimese.» Nunnumai Kate a avut de cAstigat de pe urma inventivitii i, ci $i copili,carora lesa aratat cum sa reactioneze in mod 44 / copiiwarA CHER CE TRAKSC creat lao stare de fapt. Pe deasupra, Kate a céstigatatit de necesarele momente de intimitate cu soful ei. Retinet, este important ca som si sti ssi imbogajeasa s sii revitalizere ‘elafa. Toi memiri familie! beneficiaza end sofi se prejucsc ‘mai mult unul pe celal, Niet nu stifi cat sunteti de norocosit Una dintee to mele favorite ale parintluicazut in eapeana autocompatimiril «ste comparaia inte vita copiului si propria sa copilarie, asa cum si-o aminteste, Judith, o fetiti de 11 ani, sta infotdeauna «ind maici-sa 0 porea pe calea asta: incepea si povesteasca Sespre viata ei eind era de virsta lui Judith, pe urma trecea la cit era de norocoasd fata si aba atites, neuitind s4 spuna ed nici ma-sididea seama cit de mult munceau patingi cl, Con- versafia avea loc de obice’ in masind, Acolo Judith nu mai avea nici o seapare, De obicei, mama lui Judith ncepea eu comentari de gemul «Copii din ziua de azi cred ci torl lise cuvine. De exemplu, ‘adidas de o suta de dolar» Judith nu stia ce i spund in afara de alhip 5 se facea mica pe bancheta din spate a masini, Dar era abi inceputul! «Nu cred cd poi pricepe ca la vrsta ta hucram ca baby sitter {tei seri pe siptimana si in flecare dupi-amiaza de simbat ‘Nu umbam hau toa ziuacuprotenele mele, continua mama {n acest moment Judith dadea achii peste cap $i ofta, ‘isi mai poata ascunde nerabdarea, «Mama, nu umblu tata iva bai-hui cu prictenete mele! $i arn o multe de teme pentns ‘casi. (Pauza.) Probabil mai multe decit ai avut tu vcodatin A.apirut o competitie intre mama sified privitoare la cine ‘ace mai mult dreptul ssi planga de mill, Mama n-a avut deloe intentia si stimeasca o asemenea compettie si nici s-si ex. prime autocompatimirea. N-a vrut decat so invele pe Judith 58 aprecieze mai mult sis fie mai mulfumita de ceea oe are Din pica, mesajul subiacenta fost «Sunt peloast si devant rT DDAGA TRAIESC INCOMURATI DE MILA... 48 je pcr ltr ew a ab canam avutay Sl insdis mest datoare». Nu ede mia ‘cepe sh ofleze or de te oni mama ei pune placa ‘Acne! Nu este mimic rt in ane exprima dieet nevoia de apreciere, Ludndusi fata dela scoala, nama lit Judith ar putea spune, pur i simpl «Ma bucur ci pot fac asta pet fine 35 ne ma feria daca tic ita apecier acral sista» Nutebuie s ne seuundam in autocompatimite pest. a formula cree cart de apreciere, Design patem gran ‘um vor reactiona copii, dar sanselede-a obtin de ae coca ce vem sunt molt mal mar dact mesajl nosy este cay, rect. $i lis defer a tect «Mi doare burtica» Copiii sunt maesti in asi plange ‘de mila gia stami mila parintior, cu toate avantajele care de- ceurg de aici ~ li se da atenfie, sunt luat in bra si alinta «Ma doare burtica», geme Tracy, o fetité de patra ani, in timp ce mama se chinuies-0 pregateasca de plecare la griniti. «Nu vreau s4.ma due!» Se tine de burt jlindu-se de mama focului ‘Nu existé paint scuit de aceast dilem, Este "Tracy bol- navi cu adevirat? Ar trebui si stea acasa? E nevoie si fe dust Ja doctor? Eviti ceva sau pe cineva de Ia gradinita? Are nevoie ‘de mai multi atenyie din partea paringilor? Sau are nevoie, pur si simplu, de o zi liber in cares tea linistita acasé eu Mami sau cu Tati? ‘Mama lui Tracy va trebui si evalueze situatia conereti si si aleag alterativa cea mai probabil. Important este ca Tracy ‘Sinu invete ct dai arboreaza un aer jalni va obtine ceca ce vee Daca binuieste ex durerea de burta este doar 0 seuza pentru ‘anu merge la grainits, mama iar putea pune lui Trey intebar ‘de genul: «Care este cel mai ri luers caret se poate intimpla daca mergi az la gridinita?»,

    You might also like