Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Freud (Anthony Storr)

    Uploaded by

    Delia Breza
    4 views97 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views97 pages

    Freud (Anthony Storr)

    Uploaded by

    Delia Breza

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 97
    MAESTRII SPIRITULUI (O setie de introducer sintetice in biografia si opera acelor mari nume din istoria spirtului ale céror dei au marcat decisiv gindirea contemporana ‘Adresindu-se deopotriva studentului si nespecialistului omic de initiere, cartle colectiel de fata ~ scrise de universitari care-si cunosc perfect « maestrul» au calilatea de a fi concise, obiective si mai ales clare Monografia lui Anthony Storr ¢ structurati dupa marile ceme ale psihanalizei: aledtuirea tripartita a psihicului, dinamica inconstien tului, principiile terapeutice, psihanaliza ca hermeneutic3. Asupra acestor teme planes2’ spiritul lui Freud, infatisat de autor ca deschis dar intolerant, dornic de rigoare dar gata si generalizeze date insufi- ciente, imaginati si totodata rigid. Portretul parincelui psihanalizei reuseste si evite atit capcana mitizari cit gi pe cca a demolari extreme in care cad adesea biografii si exegetii lui Freud, Autorul a folosit surse documentare de prim odin: corespondenta ‘marelui psihanalist (indeosebi cu Jung), marturii ale contemporani Tor, studi eritice fundamentale publicate in spatiul anglo-saxon, Anthony Storr este psihiatra si analist; preda psihoterapia la Univer sitatea Oxford, [ARSTOTEL » BUDDHA « HEDEGGER » JUNG + HEGEL + SOCRATE « SPINOZA » KIERKEGAARD « PLATON « KANT retoateo opzrie: MAESTRII SPIRITULUI ANTHONY STORR ANTHONY STORR a absolvit medicina in 1944, Ulterior -aspecializat in pshistrie, a urmat cursur de psthanaliza sia predat psihotcrapia la Oxford Fe Incrirle sale se numa: The Invegrity ofthe Personality (1960), Jung (Modern Masters. 1973), i The Schl of Genius (19KR), In prezeot, este Honorary Consuliing Psychiatrist pe fing Oxfon! ith Authority. ANTHONY STORR Freud Traaducere din engle7’ de si maLioTECe U AOCTAWA cen secqia tea Ma: ‘ate tar HUMANITAS Cope IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE ANTHONY STORR FREUD © Amhony Stor. 1989 "histansltion of FREUD, gil publishod in Engh in 198, 's published by artagemeat with Oxford University Pres Traducerea cee FREUD, public uta in engin 198), ‘pare cu acordl eats Oxford University Pres, {© HUMANITAS, 1998, pone prezenta versiuneromincsse ISBN 973-28.0815 Multumiri Sir Keith Thomas, coordonatorul colectiei Past Masters, facut pertinente comentari asupra textu Tui, iar Catherine Clarke s-a dovedit un editor foarte priceput i sint in mod special recunosedtor dr-ulu Charles Rycrof care mia stras ate supra corva mina dat alte sugesti utile. Int mal cu seam indatoratcAnilor sale, ea si aprecierilor ct tice la adresa acest text 1 Viata si personalitatea Sigmund Freud s-a niscut la 6 mai 1856 in orasul ‘moray Freiberg, astizi Pribor, din Cehia, Mama sa, ‘Amalia, era cea de-a teia soe a tui Jacob Freud, negustor de lineturi evreu, find eu aproape dowizeci de ani mai tndri dect el. In 1859, cind Sigmund Freud avea trei ani, familia s-a mutat la Viena ‘Vreme de saptezeci si noui de ani neintrerupti Freud aura sia lucrat in acest oras, fat de care sia expri- mat in repetate rinduri aversiunea, dar de care it venea extrem de greu sa se desparta. in 1938 a fost silt ise refugieze de prigoana nazista,petrecindu-st ultimul an de viata in Anglia, unde a si murit la 23 septembrie 1939, putin dup’ inceputul celii de-al doilearizboi mondial ‘Mama lui Freud, o femeie incintatoare si plnii de vit care a trit pina la virsta de 95 de ani, avea doar 21 de ani cind Ia ndscut. A mai avut dupa aceea alti sapte copii; dar Sigmund, pe care- numed .mein zgoldener Sigh, a rimas incontestabil favorita ct acestui Iucru fi atribuia Freud increderea ce o avea in sine insusi. El considera totodati cd succesul siu de mai tirziu aveao legiturd directa cu faptul cd era cevreu, Desi ma practicat niciodata religia mozaica 7 sia respins orice credinfa religioasd ca fiind iluzorie, Freud avea constiinta adincd a apartenentei sale evre- iesti:si-a ficut putini prieteni printre neevrei, a par- ticipat cu regularitate la intilnirile socictitii evreiesti locale B'nai B'rith sia refuzat drepturile binesti pen- tru traducerea cartilor sale in idis si in ebraica. isi punea autonomia intelectuala pe seama faptului ca cevreu, seriind c@, atunci cind s-a izbit pentru inttia ‘ari de antisemitism Ia Universitatea din Viena, ne acceptarea lui de citre comunitate [-a indemnat si se revolte si i-a stimulat independenta in gindire Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual si extrem de silitor. Sase ani la rind a fost primul din clasa, iar la terminarea scolit avea nu nu: ‘mai temeinice cunostinte de greaca, lating, germand siebraica, ci invitase si franceza si engleza, precum sis de unul singur, ceva spanioli si italiana. A inceput citeascd pe Shakespeare la virsta de opt ani. Shakespeare si Goethe au rmas autorii sii preferati inca din primii ani a dovedit seriovitate si aplecare spre studiu, Familia si profesorii asteptau de 1a ell Si-si fact un nume si chiar el insusi a dobindit con- vingerea ci era menit sa aduci o important contri- butie la cunoastere. Viata de familie se orinduia in functie de programul siu de studiu, isi tua masa de seara separat de restul familie, iar pianul surorii sale ‘Anna a fost mutat din apartament de cdtre parinti indca exercitile et il deranjau. Freud s-a inscris la Facultatea de Medicina a Uni- versititii din Viena in toamna anului 1873, dar a absolvit-o abia la 30 martie 1881. La inceput intere- 8 VIATA SI PERSONALITATEA, sul Siu mergea citre cercetarea zoologic’. intre 1876 si 1882 a desfaisurat cercetiri la Institutul de Fizio- logie al lui Emst Briicke, 0 autoritate in materie, pe care-l admira in mod deosebit si care a exercitat 0 influenta considerabili asupra gindirii sale. Bricke si colaboratori si erau adepti ai ideti, nu foatte larg ptdsite la vremea aceea, ci toate procesele vitale Pot fin cele din urma explicate in termenii fizicii si ai chimiei, eliminindu-se astlel din biologie concep- tele rligioase si vitaliste. Freud a rimas determinist sale viet, find convins c& toate fenomenele vitae, inclusiv fenomenele psihice, pre: ‘cum gindurile, sentimentele si inchipuirile,sint strict ‘determinate de principiul cauzei si efectului 1882 insi, s-a indrigostit de Martha Bernays si logodit cu ca. Fiindea in laboratorul lui Briicke n-ar fi putut cistiga indeajuns pentru a-si intretine sotia si familia, Freud a abandonat cu regret cariera de cer- cetator, petrecindu-si urmitorii trei ani la Spitalul General din Viena in vederea dobindirii experien- tei medicale necesare pentru objinerea dreptului de 4 practica medicina. In 1885 a fost numit lector de neuropatologie la Universitatea din Viena. Din oc: tombrie 1885 pind in februarie 1886 a lucrat la Spi- talul Salpétrigre din Paris sub conducerea marelui neurolog Charcot, a cArui teorie privind isteria ia tuezit interesul pentru problema nevrozelor ca enti- {ate opusd maladiilor organice ale sistemului nervos. In aprilie 1886 Freud si-a deschis un cabinet la 9 FREUD Viena ara 13 septembrie sa casitort in sfrit eu Martha Bemays, Primul lr copil, Mathilde, s-anscut tn octombrie 1887. Aveau si rmeze inci inci, ultima fiind Anna Freud, nascut in 1895, singura inte copii ui Freud care avea si devind psihanalist n curs intregi lor clisnici,indelungate si lipsite de asperitai, stia sa Martha s-a dedicat bucuroasd igri sles. celor ase copt ai lor. Stim din scrisori ci viata sexual 2 cuplulai Freud a intrt relativ devreme in dectin; familia ins a rimas armonioasi. Dupi moartea lui Freud, Martha i seria une prietene Si totusicit de cumplit de grew imi este si trebuiasca SH rdiese fri el. Sa continuu s8 triese lipsita de atita blindete 5 atta intelepciune in preajma mea! E 0 slabit ‘consolare pentru mine faptul ci fn cei cineizeci si tei de ani rnoastre nu ne-am adresat nici 0 vorbi uri si cd am fcut tot ce mi-a statin puting pentru ai inlitura din cale necazurile de 2i cu zi Incepind cu mijlocul anilor 1890, viata lui Freud se suprapune peste istoria evolutiei psihanalizei, Lu- crarea intitulata Studi asupra isteriei, scrisi impreund cu Josef Breuer, a apirut in 1895. Daca socotim influenta exercitata de Freud asupra gindirii contem- Porane, ca si faptul c4 propriile sale contributii la dezvoltarea psihanalizei sint atit de vaste incit ocupa

    You might also like