Gregor Mendel (1822-1884), cAlugar si naturalist originar din Moravia, a studi la Viena matema- tica, fizica gi stiinfele naturii. A urmarit transmiterea caracterelor ereditare in descendenta, incruci- sand. diverse soiuri de plante. Rezultatele le-a publicat in anul 1865 in lucrarea .Experienfe asupra hibrizilor vegetal. Fig. 1. Monohibridarea: NN - bob neted: zz - bob zbarcit; ld F,— rime genera by ~ a doua generate hibrida. in F ,rezulté 100% heterozigofi (Nz) cu Bob neted. In F, se objin 25% homozigoti (NN) cu Bob neted, 50% heterozigofi (Nz) cu bob neted si 25% homozigoti (zz) cu bob zbarcit. Fig. 2. Dihibridarea: NN — bob neted; GG — bob galben; 22~bob zbarcit; v v- bob verde. In F, se obfin 100% heterozigoti (NzGv) cu bob neted si galben. In F, se obtin 9/16 homozigofi (NGG) cu bob neted si galben, 3/16 hetero- ‘Zigoti (NNvv) cu bob neted si verde, 3/16 heterozigofi_ (zzGG) cu bob zbarcit gi galben si 1/16 homozigoti (zzw) cu bob 2barcit si verde. 90 LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII oti indivizi unei speci se aseamlind prin anumite caractere, Aes ant Ele se transmit delao generatic la alta, fenomen nuit acelasitimp, indivizii au si anumite caractere particulare. Proprictatea indiviz je din aceiasi specie de a se deosebi intre ei reprezinta variabilitatea. Teditatea fi variabilitatea constituie obiectul de studiu al geneticii, Fondatorul geneticii ca stiinfa este considerat Gregor Mendel. Ela lucrat in special, pe mazire (Pisum sativum) planta ce se reproduce prin autopo- enizare (autogamie), Soiurile folosite prezentau caractere distincte si constante, produceau descendenti similari si se puteau hibrida prin polenizare artificial ‘incrucigat4, ceea ce a constituit un avantaj pentru cercetare. iva dered ee PI incrucisare intre indivizi deosebiti genetic. Descendenfil se numesd hibriziJ Atunci cénd indivizii se deosebesc printr-o pereche de caractere ereditare vorbim de monohibridare, iar cand se deosebesc prin dou perechi de caractere ereditare, de dihibridare. 100 % boabe netede ia Ox ®@ ° Zz ae w 100 % boabe Ages way netede si galbene rR NNGG NNw zGG zzw Bx figuirile 1 12. Camel endire se transmit prin intermedi factor eredtari (denumiti ulteffor gene). In celulele somatice acegtia Se pisese sub forma de peréche, iar in ‘Gamefi, este prezent cate un singur ereditar jecare BE ee ee re eee eee Scanned with CamScanner imentele de hibridare realizate de Mendel sunt reprezentate in ebesceniate fiOrganismele in care factorii ereditari pereche sunt NN z acelasi fel se numesc homozigote (NN — neted; zz — oe ce) “Baa arecetncasor edie ereche sunt diferi TRU Via HeTerOZigOH Se manifesti doar unul dintre caractere, cel dominant (N, G), iar cel recesiv (z, ») F, NzGv ramane in stare ascunsi, Mendel a descoperit deosebirea dintre structura pene- ticd a organismelor (ulterior numiti Zenorip) $iinfatisarea~ mw) emule mT 1 12 1@ + jnteractiunii dintre genotip si mediul de viaja, ——Uniformitatea hibrizilor din prima generatie in cazul monohibridarii si dihibridiii l-a condus pe Mendel la formu- intotdeauna puri din punct de vedere genefic. se prin incrucisaea hbeilor dt prima generatie intre ei rezulté generafia a doua neuniforma; in cazul monohribri- dirii, raportul de segregare fenotipic dominant: recesiv este de 3:1, iar cel genotipic este 1:2:1. in cazul dihibridarii, in generafia a 2-a, au apdrut 16 posibilititi de combinare intre factorii ereditar (fig. 3). Probabilitatea aparifiei caracterelor dominante (N sau G) este de 3/4, iar a caracterelor recesive (@ sau v) este de 1/4. Aplicand un calcul matematic simplu se obfin urmitoarele rezultate: - Tipuri de boabe rezultate tn Filnurma dihibridril: aug) nesx3 223 a4 16 Perechea de factor ereditari care iarcel genotipiceste 1:2:1 determina forma bobului (Nz) se- (8:16:8). Neuniformitatea hibrizilor din a doua generatic a condus la formularea oe ee io oy Beare aoe leg segregarit independente a perechilor de caractere. Fiecare pereche de Neon ones a factori ereditari segregat independent de alte perecht de factori ereditari. ree Sof i _TEMEDEEVALUARE APLICATU Lae ey amie Gregor Mendel 3BCCDD si aabbccdd, In Fi se obfin noo este fondatorul Fr erpenieme 2Abpcces in propore de. geneticli ca stints. cael El a studiat h rsleane geieiiaa rae nto; epics dominante gi recisive. transmiterea zt ee 4 doi indivizi tripl. eH O78 D ; Seine 30 ve, 900 caracterelor nad. Cede ‘combinatii. ereditare in descendenta gi a fundamentat legile ereditatii care poarta numele. 91 Scanned with CamScannerDETERMINISMUL CROMOZOMAL AL SEXELOR Sexul descendentilor este determinat de heterozomi care sunt notati cu X i Y, Formula cromozomala XX caracterizezi sexul homogametic (produce un singur tip de gameti cu un heterozom X), iar formula XY caracterizeaza sexul heterogametic (produce doua tipuri de gameti, jumatate cu un heterozom X si jumatate cu un heterozom Y). Heterozomii au rol esential in mecanismul cromozomal de determinare a sexelor. Acest mecanism este de doua tipuri (fig. 1): primul tip (A) éste comun unor specii de plante (spanac, hamei, cAnep&) $i animale (musculita de otet si mamiferele, inclusiv omul); al doilea tip (B) este comun unor specii de insecte, amfibieni, reptile i tuturor speciilor de pasari. Scanned with CamScannerFig. 1. Determinismul cromozomal al sexelor. A. La musculita de otet sexul mascul se caracterizeaza prin doi hetero- zomi diferiti (XY) si este heteroga- metic; sexul femel se caracterizeaza prin doi heterozomi de acelasi fel (XX) gi este homogametic. B, La pas&ri sexul mascul este ho- mogametic (XX), iar sexul femel este heterogametic (XY). 9 % oo Q a o A B Genele localizate in heterozomi se transmit in descendenta inlantuit, fenomen numit sex-linkage; nu se transmit in mod egal la ambele sexe (fig. 2). Genele sex-linkate se gisesc pe ambii heterozomi, ins cele mai multe sunt situate in cromozomul X. Genele recesive din heterozomi se vor manifesta 0 SS ——————eE——ee la femele numai in stare homozigota, iar la masculi, ori de cate ori sunt prezente, deoarece nu au corespondent pe cromozomul Y. Deci, ele sunt hemizigote. ———<$<—<—<—<——— oe eee —_———————— Scanned with CamScannerTEME DE EVALUARE Determinarea hae ia APLICATH sexului este 4. Cine are rol in determinismul sexelor? 2, Ge rol are reproducerea sexuata In existenta specilor? sondifionata Si oe faepuine a n genetic si are + Determinismul sexelor la om este: drept urmi OXY $i XX B. QXY gi 7X0}. QXO si G7 XKid. QXXIG7XY ve are + Determinism sexelor fa futur este: mentinerea unui a. OXY gi C7 XK; b. OXX gi C7 XY;€. OXY gi 7X0; d. QXO $i 7XK raport constant 4, Asociali corect notiunile din cele doua coloane: intre sexe (1:1). A. sex genetic a.XX ta B. sex homogametic b. se defineste adatd cu diferentierea gonadelor C. sex fenotipic XY D. sex heterogametic d. este determinat in momentul fecundatiei Sexul se 5. Stabilifi relatille de cauzalitate din enunturile de mai jos: hotaraste fn a. La procariote mecanismul determinéril sexelor nu este specializat, DEOARECE sexele nu sunt diferentiate morfologic. momentul b. Determinismul cromozomal al sexelor la musculifa de ofet este identic cu fecundatiei, prin cel de la om, DEOARECE femelele sunt heterogametice. heterozomii 6. Din incrucigarea unui cotoi negru cu o pisica galben-portocalie rezulta cotoi . mi galben-portocalli i pisici bicolore, Din incrucigarea inversa, pisici negre si cotoi prezenti in galben-portocalii, rezulta cotol negril si pisic! bicolore. Explicati aceste rezultate. 7. Explicati importanta practic a fenomenului de sex-linkage. INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA EREDITATII {ncd din timpuri strivechi s-au observat diferente intre genitor si descendent (de exemplu, pisici sau cdini far coada ori Blan’, bovine Tard coame, plgele rosii la care frunzele au o singuri foliold — fig. 1). Ulterior, acestea au fost deoumitemazafi) studiul lor a condus la“eoria mutajionisi) hitafia este fenomenul prin care se produc modificari in structura si funcfile matérialului genetic, care nu sunt consecinja recombinanii genetice. ~Matafiile pot fi naturale (de exemplu, rasa de of cu picioare scurte Ancona) sau artificiale (induse experimental), “Din punct de vedere al efectului Jor, mutafiile sunt folositoare (foarte ine), neutre’si daundtoare (majoritatea). Acestca din urma sunt de obicei fe (de exemplu, plantele albinotice), == SSSst~C~S in funcfic de tipul de celule in care apar. mutatiile sunt gametice sisoma- tice. Primele se transmit ereditar, iar ultimele induc organismului in care au apanit o structurd mozaicati (de exemplu, suvite de par alb la un om tnd). in functie de nivelul de organizare al materialului genetic afectat, mutatiile —oe se Glasificd in: mutajil gence, muiapil cromozomale, mutafit genomice. ae ne slap genomice! Fig. 4, Frunze normale (A) si frunze mutante (B) la patlageaua rosie. Scanned with CamScannerELEY cromozom \Mutapitle genice pot afecta yenele in otalitate, sau numai anumite portiuni normal din gen’. Cea mai mic mutafie se numeste mutafie punctiforma. Lanivelul sgmentelor de gene pot avea loc: inlocuir, pierderi, adaugiri si ees eet invérsii care duc Ia modificani ale informatiei ereditare. Deletie ~ \Mutatiile cromazomale¥iue la aparitia unor cromozomi restructurafi ca Sacnaity mirime, continut si pozifie a genelor. La nivelul cromozomilor pot aparea: deletii (pierderi), duplicagii (dubliri), inversii (inversiri) si translocagit (inlocuiri) de segmente cromozomale (fig. 2). cbc derager gn; _ CDupitipul cromozomilor, mutafile cromozomale pot fi; autozomale si Cn 5 eeterozomale, Acestea din urma manifests fenomenul de sex-] “linkage. Duplicate “Mutasiile genomice afecteazi genomul in totalitate. Ele conduc la aparitia fenomenelor de poliploidie (mirirea numarului de seturi de cromozomi 3x, ebtes eghi Cupar ‘4x, 5x etc.) $i aneuploidie (variatii ale numarului de cromozomi fara multiplicarea numarului de baz’). in acest ultim caz, in acest ultim caz, prin erori de separare a t i obe gor mene } _cfomozomilor omologi pereche it meioza, prin non-disjunctie, se formeazs C54ier 5 ‘organisme cu 2n-1, 2n-2, 2n+1, 2n¢2 cromozomi ‘Variafia numarului de cromozomi in genom a dus in timp la aparifia unor specii noi, Este cazul musculifei de ofet la care au aparut trei specii noi cu 10, ee Pe tae © Cromoz __Mutatiile constituie 0 surs4 inepuizabildi de variati erediare pentru selectia oe (naiurala si artificial) si evolufia speciilot (Bg. 3). Genji mutagen) Ei _Muutatiile se produc sub acfiunea unor factori numifi etsleeeng, pot fi fizici, chimici aime biologici, natural siartificial. ec fi locatie neionizante, socal com at varifii bruste de temperaturd etc, Radiafille determing ‘modificdri in structura si funcfiile acizilor nucleici, incetinirea sau blocarea mitozei, sterilitate si moarte. Ele au efect cancerigen si teratogen (aparitia ‘unor malformafii in cursul vietii intrauterine). Unele leziuni produse de radiafii la nivelul ADN-ului sunt reparate cu ajutorul unor complexe enzimatice specifice, prin procesul reparator al ADN . _Agentii mutageni chimici sunt reprezentafi de acidul nitros (HNO,), unit colaranfi, unele_medicamente.(antibiotice, colchicina) etc. Aceste substanfe blocheazi sinteza acizilor nucleici si inhib asamblarea fusului de diviziune, induc ‘Mutatile genice au efecto multiplicarea-eronati.a ADN-ului, substituirea sau inveysia segmentelor negative asupra fenotipulul In cromozomale, Ca $iagentii mutageni fizici, cei chimici au ofect cancerigep-si Fig. 2. Restructursri cromozomale. ~-Agentit mutageni biologici sunt reprezentanfi ADN nu sunt reparate corect organisme parazite, Ei determin’ alterdri ale informafiei genetice, restructurari Pesegone 20t 2°. ‘cromozomale sau transformarea celulelor normale in celule tumorale ~~. Fig. 3. Soluri de rogil obfinute dit mutante naturale, prin selectie artificials. 102 Scanned with CamScannerTEME DE EVALUARE Mutatia si APLICATII recombinarea 1. Ce relatie exista intre recombinarea genetica si mutatie? Dar intre cele doua genetica sunt ~fenomene si evolutie? ‘ : (2..Care este importanta practica a mutatiilor? principalele (3:,Care sunt agentii din mediu cu efect cancerigen si teratogen? surse “4. Identificati factorii cu potential mutagen din cartierul in care locuiti. . totgxagee 5. Agentii mutageni provoaca la nivelul acizilor nucleici modificari structurale si ale variabilitatii epracetis se rae ereditar: saath organismelor. a. identificati riscurile unei persoane supusa la radiafii consecutive; ee te b. ce efecte au asupra organismului fructele si legumele provenite de la Agentii mutageni plante fertilizate excesiv cu ingragaminte de azot? provoaca 6. Gasiti raspunsurile corecte! 2 Dupa nivelul de organizare al materialului genetic afectat, mutatile se clasifica in: la nivelul a. genice; b. punctiforme; c. cromozomale; d. genomice. acizilor nucleici + Intr-o restructurare cromozomala: ss i Se a. se multiplicé setul cromozomal; b. deletia reprezinta pierderea unui seg- modi ari ment cromozomal; c. aditia constd in inversarea unui segment cromozomal; . ~~. translocatia este schimbarea locului unor segmente cromozomale. structurale $l Stabiliti relatia de cauzalitate in enunturile de mai jos: functionale a. Mutatiile somatice sunt ereditare, DEOARECE determina aparitia unor . eens caliiere: care se transmit b. Rata mutatiilor produse de radiafiile este mare, DEOARECE ele produc ereditar. »leziuni” in molecula de ADN. Scanned with CamScannerMETODE CLASICE $I MODERNE DE a ee CERCETARE | Primele observafii de genetic umand dateazi din Antichitate cand s-a constatat c& unele insusiri precum forta, robustefea si inteligenfa umand se = Mostenesc. wr | Studiile de geneticd umand au luat amploare dupa apariia gencticii mole- Fig, 4. Formarea gemenilor mono- | culare. Aceste studii sunt foarte dificile, deoarece omul nu poate fi folosit ca _zigofi si dizigoti. ory amet. Din acest moti se folosesc metode de cercetare specifice. L Studiul ‘gemenilon \Gemenii pot fi monozigofi (gement uniovulart) $i ‘@) dizigofi (gemeni Biovulari). in primul caz, un spermatozoid fecundeaza un I ‘ovul. Celula-ou se divide si astfel se formeazi doi embrioni cu acelasi sex si | Pat7o7™m! fornia nora aceeasi structur’ genetic. in al doilea caz, doud ovule sunt fecundate de doi | | e@ spermatozoizi. Se formeazi dou celule-ou din care se dezvoltd doi embrioni | pirat boiiav _ femele bolnava cu acelasi sex sau nu, diferii din punct de vedere genetic (fig. 1). ou © Pentru studiile de geneticd umand sunt folosifi gemenii monozigoti la care s-a constatat c3 aseminarile sunt de naturi ereditard, iar deosebirile sunt | barbat purtator —femeie purtitoare cauzate de mediu. Deci, mediul condifioneaz8 numeroase deficienfe, iar multe | eteroret —_heterozigota anomalii sunt determinate genetic.. A @ iudiul pedigriului sau al arborelui genealogic.|Acesta permite | sara gecodat tomeie aecedata cunSagterea toda ale si patologice de- alungul generatilor. — —— |TH-O CFO-G] ‘Semnele conventionale utilizate in intocmirea unui arbore genealogic sunt | casatorie recdsatorie »prezentate in fi; 2. Gg YS studi famillor consangvine [provenite prin cisitorii intre indivizi TOOL ‘cu grade apropiate de rudenie) se pomeste de la ideca cd, genele recesive s¢ | jgvsi gin avociaghgeneraio homozigoteazi si se manifesti fenotipic in descendent. Consangvinizarea este frecventi in comunitii se reduse i izolate geografic,economicsisocial. | (JX) OO Metodele de cercetare modeme] utilizate in genetica umand sunt: gemenimonozigo} gomeni diiooy ‘a. metodele biochimice, prin Care sunt detectate mutajile genice si sunt studiate unele maladii metabolice ereditare; Fig, 2. Semne conventionale. 105 Scanned with CamScanner12% dintre copii n&scufi In Europa si S.U.A. sunt gemeni. Mamele mai varstnice au sanse mai mari s& nasc& gemeni dizigofi decét cele tinere. Metodele de cercetare in genetica umana au dus la descoperirea mecanismelor de transmitere a caracterelor ereditare. 106 b. metodele citologice, prin care se studiazi cariotipul uman; c. metoda hibridarii celulare si moleculare, prin care se determina poziia genelor in cromozomi; 4. metodele matematice, prin care se determina frecvenfa anumitor gene inpopulajiaumand; . diagnoza prenatalé studiaza direct embrionul si evalueaza riscul de a avea, ‘ua copil arora Studul se realizeazi prin urmitoarele metode: {| amniocenteza (studiul lichidului amniotic) prin care se detecteazi aberafif genctice $i cromozomale si erori de metabolism la viitorul fat; \pretevarea celulelor din vilozittile coriale ale placentei, care permite develarea erorilor de metabolism si a aberafiilor cromozomale, prin analize citologice si biochimice; \metoda laparoscopic, care wtlizeaza laparoscopul pentru extragerea ovulglor ée vor fi ulterior testate genetic gi biochimic; ultrasonografia, care urmareste evolutia sarcinii, determind numarul de fetugi si detecteazi malformaii scheletice si viscerale si anomaliile congenitale; aoe prin care se vizualizeaza direct fetusul si placenta; (G.\prelevarea de singe sau fragmente de piele ale fetusului prin care se dit ontcheazio serie debolx ne SOE Jamniografia, care consta in introdcerea unei substanje de contrast in uter §i cercetarea radiologic’ a pirtilor moi ale fetusului. Prin aceste metode s-au stabilit: pozitia genelor in cromozomi, cariotipul uman normal si cel patologic, tipurile de mutafii si efectele lor, precum si frecven{a anumitor gene in populatia umand. Existenfa acestor metode clasice si modeme de cercetare permite familiilor cu probleme genetice in antecedenfii si beneficieze de sfaturi si consultant. genetic’ si si hotdrascd daca pot sau nu pot si aiba copii. TEME DE EVALUARE 41. Alcatuif, pe baza informatilor din familie, arborele vostru genealogic. Ce caractere ereditare evidente s-au transmis? 2. Informati-va si dati exemple de caractere ereditare normale care s-au transmis Ja unele fami. Explicali importanta studiului pedigriului pentru genetica umana. (4,)Ategeti raspunsurle corecte: + Gemenii monozigofi: a. sunt identici genetic; b. au acelasi sex; c. rezulté din fecundarea aceluiasl ovul de care dol spermatozoa d. au sexe dferite; e, rezut din doua ovule fecundate.. \Stabilti relatia de cauzalitate In enunful: Multe anomalii sunt determinate tic, DEOARECE mediul conditioneaza numeroase deficienfe. ii corect nofiunile din cele doua coloane: ‘a. ‘a, germeni dizigoti BA b. barbat purtator heterozigot c. cc barbat normal oO d. femeie normal 7. Realizafi un eseu cu tema: ,Importanfa sfaturilor genetice pentru famille co prezint& risc genetic’. Nu omiteti aspectele stintfice si etice ale problem '8, Daca estimam c& exist 40.000 de gene In comazomil umani gi c& fiecare ‘cromozom contine aproximativ acelasi numa de gene, calculali numérul posibil de gene Intr-un cromozom. De ce rezultatul nu poate fi decat aproximativ? Scanned with CamScannerCARIOTIPUL UMAN NORMAL si PATOLoGIc. V7 — /- “2 Cariotipul uman normal este format din 46 de cromozomi, dintre care 44 sunt autozomi si 2 sunt heterozomi: X si ¥ (fig. 1). . Cariotipul uman normal: A. femel; B, mascul. Cariotipul uman a dobénit o mare stabilitate in cursul evolutiei. Orice modificare in structura 51 numrul cromozomilor afecteaza fenotipul, avind efecte semiletale sau letale. Modificarile (aberafiile) numerice cromozomale sunt provocate de accidentele apérute in timpul mitozei sau meiozei, in procesul de ovogenez. Poliploidiile au efect letal, iar aneuploidiile produc afectiuni grave incadrate sub numele de sindroame (totalitatea semnelor si simptomelor care apar in cursul unei stiri patologice, avind acceasi cauzi). ‘Aberatiile numerice afecteaza atat autozomii ct si heterozomii. Cele mai freevente aberajii numerice autozomale sunt monasomiile si trisomiile. Ele apar din cauza separsrii eronate a cromozomilorin timpul mitozei simeiozs. Drepturmare, celle fice a 45 gh, respect 47 decromozom ‘Cea mai cunoscuti trisomie autozomala este cea care afecteazi perechea 96 e-em ¢-p-9-p- de cromozomi 21, cunoscutd sub numele de sindromul Down (fig. 2). Indivizii 58 wk oe Bb a afectatiprezinta: och oblici obraz rotund splat, nas scurt, buze groase, degetele dela mini indoite in forma de puma, anomalii cardiace si digestive sinapoiere ea nilen mintala. Rareori acesti indivizi depisese varsta de 50 ani. ‘18 Aberatiile numerice heterozomale sunt mult mai freevente decat cele Seale i: autozomale si au drept cauzi non-disjunctia cromozomilor XX in cursul meiozei. ‘Apar gamefi anormal e&f@ prin fecundafie vor da hagtere Ta indivizi cu diferite sindroame. i A l ‘Sindromul Tre ((monosomia XO) afecteaz numai femeile. Acestea (ie pereshon 21 pot h cbeonoh et au43de cromazomi. Ele prezintltalieredusd sio insuficienté dezvoltare sexual. tei cromozomi.) a 8 2 oY 107 Scanned with CamScannerl = Sindroml Klinefeltor(Wisomia XXV) bfecteaz8 numai birbaii. Avesta au 47-de cromiozomi si prezinta obezitate, dezvoltare anormal a mamelelor, dezvoltare sexual’ rudimentari, fertilitate redusd si inapoiere mintala. in cazul maladiilor heterozomale prezenta unui cromozom X este absolut necesari pentru supravietuire. Zigoti si embrionii cu formula YO nu sunt viabili Modificirile structurale ale cromozomilor determina si ele aparifia uno sindroame. Cel mai cunoscut este sindromul cri-du-chat (jipatul pisi apare datorité ruperii partiale a brafului scurt al cromozomilor din perechea 5, Indivizii afectafi prezinta defecte faciale, intarziere mintald, afectiuni gastro- intestinale si dezvoltarea anormal’ a laringelui si glotei. Drept urmare, ei scot fipete aseminatoare mieunatului pisicii. a i itare determinate de: mutafile{genice pot dominandd sau recesive, Polidactilia)este 0 boaliautozomali dominanta care se caracterizeazi prin prezenja unor degete suplimentare (fig. 3), iar/sindactilia/prin unirea a doug sau mai multe degete. PLOGIA A Le, — &. Albinismul}- boalé autozomalafecesiva = se caracterizeazA prin absenta “1 pigmenfilor melanict din piele, par si ochi (fig. 4), ee Eek .pa- {re datoritd unei mutafii in gena care sintetizeazi hemogbolina. Ca urmare, lobule rosii au forma de secera (fig. 5). _ Ht - Mutafia homozigoté este letala. in starea heterozigota ea conferd un avantaj s | ‘selectiv, marind rezistenta indivizilor afectafi de malarie. Fig. 4. Albinism. Bolile ereditar heterozomale funt o consecinti a afectarii genele sex- linkate. Majoritatea lor sunt recesive. De exemplu, daltonismul (incapacitatea dea distinge culorile, de obicei, rosu si verde) si hemofilia (incapacitatea de coagulare a sangelui); una dintre cele mai celebre familii purtatoare ale acestei boli este familia regald britanica (fig. 6). Unele bolile erediare sunt conditionate de 0 deficienfé enzimaticd, ca rezultat al unei mutafii genice care perturba lanful metabolic (de exemplu guta, Fig. 5.Eritrocite Informa desecers. diabetul zaharat, maladia Tay-Sachs ctc.). - [MM barbat hemofiic (@)femeie purtatoare =-=- consangvinizare Scanned with CamScanner‘TEME DE EVALUARE Cariotipul uman APLICATI a dobandit o mare 4. Stabili asemanarile si deosebirile Intre cariotipul uman barbatesc sicel stabilitate in cursul femeiesc si formulele cromozomale pentru cele doua sexe, F 2. Ce sfaturi putefi da in urmatoarele situati, privind riscurile genetice ale celor evolutiei. doua cupluri? a. Primul cuplu are in familie 0 sora cu sindromul Down. b. In al doilea cuplu, unchiul sofei are hemofile, dar tat! el este s&ntos. Familia sofiel din partea mamei este sénatoasa. Modificarile 3. Doua persoane discuté despre un baiat. Una dintre ole afirma: .Sti, baiatul 4 axe daltonism” Cealalt spune: Este nome, deoarece gi tata ll esl daltonist structurii si Cum apreciati ultima afirmatie? HS numarului de 4. O femeie daltonista prezinté si sindromul Turner. Stabilifi de la care dintre parinti a mostenit cele doud boli genetice? cromozomi 5. Alegeti raspunsurile corecte! Bolile genetice dominante gi recesive: @. Se transmit de la o familie la alta; b. sindactilia este produsa de o gend afecteaza major autozomali dominant; c. albinismul se caracterizeaza Bratun surplus de fenotipul. pigment melanic; d. nu se transmit conform legilor mendeliene. 6. Ce va rezulta din urmatoarele casatori? Bolile ereditare XK AXYSB_ AXE; KKK KKEX AY, XOKEXXY (d-gena pentru dattonism). apar prin mutatii 7. Realizati eseuri pe urmatoarele teme: -Maladii autozomale umane" si Maladii heterozomale umane” cromozomale si genice. DETERMINISMUL SEXELOR SI AL GRUPELOR SANGVINE LA OM Orice familie care asteapta un copil este curioasd si stie sexul acestuia inainte de nastere. La om, putem vorbi de sex genetic, care este determinat in momentul fecundatiei si de sex fenotipic, care se defineste ulterior, o datd cu diferentierea ovarelor gi testiculelor. [Detemninismul eromozoma al sexeor 1 om este identic cu cel de la musculita de ofet. Sexul femel esi retic (XX), iar cel mascul, hetero- (ee pouty “"gametic (XY). Raportul dintre sexe este constant 1:1 (sex-ratio). rip, @ “—Heterozomii prezintd anumite particularitifi morfologice, structurale si genetice. aaa L.Cromozomul X confine gene dominante gi recesive de importants vitala | pozitv pentru organism| Cromozomul Y conjine gene care determing masculinita- 4 paportul dintreeromozomul ‘tea; ca marime, el reprezinti o patrime din cromozomul X. X gl cromatina sexuala la indivizi oo as celulele somatice ale femelelor Taser 3 eerie Seti normall si la cei care prezinta cei doi cromozomi X, celilalt find inactivat genetic, varlatnumerice ale heterozomilor. oat macatvatee ‘transforma, in cromatind sexuala (heterocromatind). “Numarul cromozomilor X difitro celuld variazd direct proporjional eu numirul ‘de cromatine sexuale (fig. 1). jenele linkate plasate pe heterozomi se transmit cu o freeveniS diferiti la cele doua sexe. Genele Y-linkate se manifest exclusiv la barbati si prezint& hemizigotie (la tasculi, genele recesive de pe cromozomul X nu au alele pe cromozomul Y i drept urmare se manifest intr-o singuri doz), ‘Un exemplu de ereditate Y-linkat’ il constituie transmiterea, exclusiv la barbafi, a cate pe falangele mainilor si de pe marginea urechii (fig. 2). Determinismu! grupelor sangvine implica fenomenu! de polialelie (exis- tenfa mai multor forme alelice pentru aceeasi gen’). Fig. 2. Ereditate Y-tinkata. seterozomi aaaynyy aaa ony 109 Scanned with CamScannerGenele responsabile de aparitia(grupelor sangvine)O(), A (I), BCI), AB(IV) din sistemul ABO sunt situate in perechea a nova de cromozomi, ‘Genele E* si L sunt dominate; ele determira aparitia grupelor sangvine A(T) §1 BCI). Gena Feste recesiva si responsabila de aparifia grupei sangvine 0(1), Cand genele dominante L* si L* coexist in genom, ele interacfioneaz si determing aparifia unui fenotip nou, grupa AB (IV) (v. tabelul). Genele 14 L* si Icodifici proteinele localizate pe membrana hematiilor nufnite antigene. Antigenele ajunse intr-un organism strain declanseaza reacfii de apirare (imune). in prezenga antigenclor strdine (non-self) organismal se pari prin intermediul anticorpilor. Acestia sunt proteine complexe, sintetizate fn leucocite, capabile s& recunoasca i si distruga antigenele non-self printr-o reacfie de aglutinare (formare de agregate moleculare). Reale de aglutinare nu au loc intr antigenele si anticorpii aceluiasi organ- ism, deoarece nu sunt sintetizafi anticorpi impotriva propriilor antigene. Deexemplu, ‘grupa sangvind A (ID) prezinta antigenul A, dar in ser exist doar anticorpi anti B. ‘Cunoasterea grupelor sangvine este esenfiali pentru realizarea transfu- ziilor. Folosirea sangelui aparjinand unui grup sangvin incompatibil poate con- duce la grave accidente transfuzionale. [La persoana transfuzatd se declanseaza reactia de aglutinare; sunt distruse hematiile si poate surveni moartea, Determinarea grupelor sangvine in laboratoarele clinice se bazeaz pe reactia de aglutinare dintre sngele dona- torului si cel al persoanei transfuzate (fig. 3) ‘Sange | Sange | Sange pentru test| Radu | Ana saane [eae Cunoasterea modului de transmitere a grupelor sangvi Andrel ¢stc importa ual fa ansf, dar sabilvea pate. serene aa De © exemplu, dae mam 26 Erupe (1 si copitul grupa Ok sarge | Pe Tingi sistemul sangvin ‘ABO, existiistemul Rk om (descoperit la maimufa Maccacus rhesus). secane | o|oe Existi un complex de gene responsabile de apariti: ange. “saclanani Rh, Dine acedien cele mai Pmporiante sunt. pene le neaglatrat| D gid. Factor Rh ests rezent a 85% sn popuata ws, ara GTO indiaaithind Zigoli DD sau heterozigoti Dd). Restul de 15% sunt Ri (homozz 9 ‘Andrei Cuno ssiemul Rh et imporan per depstrea Conciuzi | Radu | Ana | Marla lgrupa A (frupa B (I) guna AB ¢MJorupa O (0 forincompatibile sin Fig. 3. Test de determinare a gru- este Rh+ si primitorul Rh accidente transfuzionale, Dac&, auRh pelor sangvine. 110 ier rare ind Rn pot apres avo sarin Grupel ganvine i fetorl Rse transi confurmleplormendtione Scanned with CamScannerDeterminismul cromozomal al sexelor asigura diversitatea speciei. in determinarea paternitatii si in. transfuzii trebuie cunoscute sistemele sangvine ABO si Rh. INGINERIE GENETICA $1 BIOTEHNOLOGII Ingineria geneticé pirea un termen desprins din domeniul stiintifico-fantastic. Astizi, ea a devenit o realitat~ bine conturati si cu rezultate promifitoare in geneticd. Ingineria genetic’ Jeprezinta un ansamblu de metode $i tehnici de lucru prin cate se manipuleazi materialul genetic la nivel celular si molecular. Astfel se obfin microorganisme, plante si animale, reprogramate genetjc, in al céror genom sunt incluse gene fragment de ADN uman taiat de enzima “S54 “straine, utile, exprimabile si transmisibile stabil la descendenti. Ingineria genetica utilizeazi cultura in vitro a celulelor, jesuturilor animale si vegetale $f tehnica ADN recombinat (Gig. 1). Aceasta tehnic’ prezint& avantajul c& poate depisi barierele de specie adic, permite transferul ADN-ului de la © specie la alta. Ea presupune folosirea unor vectori, enzime specifice si microorganisme. Vectorii utilizati sunt virusurile si plasm dele (macromolecule de ADN circular capabile de replicafie _bacterie independenti fafa de cromozomul bacterian). Ei transport genele de interes, Enzimele sunt endonucleazele de restricje care ,taie”, in anumite puncte, macromoleculele de DN, izolind gena, si ligazele care ,sudeaz8” gena de interes in vector. t tiere tiere gena pent & reaistonfa la apropierea capetelor Fig. 1. Tehnologia ADN-ulul recombinat. Cromozomul uman si plasmida bacte- rian care contine gena pentru rezistenfa bacteria cu la ampiciling dau nagtere la un hibrid. plasmid hibri Astfel se poate realiza 0 ,bibliotecd traieste genomicé umana". bacteria fari plasmid hibrid moare ill Scanned with CamScannerFig. 2. $oarece normal (A) st ‘soarece transg Fig. 3. Hibridoma. 112 ic (B). Microorganismele utilizate sunt bacterile si drojdiile. Btapele acestei tehnologit sunt: izolarea ADN-ului corespunzitor unei anumite gene, multiplicarea sa, construirea unor molecule de ADN hibride si transferul de la o specie Ia alta (chiar de la procariote la eucariote). in urma transferului de gene rezulti organisme transgenice (fig. 2). S-au obfinut astfel soiuri de gréu rezistente la rugini, plante capabile sa fixeze azotul atmosferic, plante luminiscente $i plante horticole cu flori de culori neobignuite. Aceleasi tehnici au permis objinerea unor rase de oi si vaci care dau lapte cu un confinut ridicat de proteine si a unor rase de iepuri si porci ce posed gena pentru sinteza hormonului de crestere. Drept urmare, cresc mai repede, sunt mai mari si au camiea mai frageda. Progresele in domeniul tehnologiei ADN recombinat au premis efectuarea de cercetiri privind terapia genicd umand, care const in transferul unor gene normale in locul celor mutante (de exemplu, gene pentru sinteza hormonilor siinterferonului). © alta tehnic& utiizata de ingineria geneticd este hibridarea somaticd in urma cieia rezulté hibrizi somatici interspecifici la plante si animale. Ea se bazeazi pe fuziunea in vitro in cultura mixta a celulelor somatice aparjinind indivizilor din specii diferite. Tehnica utilizeaz agenfi care maresc viteza si frecvenfa de fuziune (de exemplu, virusul Sendai inactiv, polietilenglicolul etc) si medii de culturd selective pentru cresterea si dezvoltarea celulelor hibride. La plante, hibridarea somatica se realizeazi cu ajutorul protoplastilor, celule la care peretele celular a fost distrus prin tratament enzimatic. Astfel, prin hibridarea graului comun cu secara s-a obfinut o nou specie Triticale, care confine cromozomii si caracterele ambelor specii. La animale s-au realizat hibrizi celulari somatic de tipul: om x soarece, ‘om x fnfar, soarece x gain’, hamster chinezesc x soarece. La hibrizii somatici vegetali si animali are loc eliminarea preferentiald a cromozomilor uneia dintre speciile genitoare, rezultnd hibrizi celulari asimetrici. Acestia sunt utilizati in ale&tuirea hixfilor cromozomale. Prin aceasté tehnicd s-au obtinut celule de tip Hibridoma (celule hibride rezultate din celule producdtoare de anticorpi si celule tumorale) (fig. 3). ‘Acestea au capacitate nelimitatd de crestere si inmulfire in culturi artficiale si produc cantitiji mari de anticorpi. Cu ajutorul lor au fost sintetizafi anticorpi monoclonali capabili si recunosca un singur tip de antigene pe care le inactiveazA, Bi sunt utiliza in terapia cancerului, Dezvoltarea tehnicilor de cultura in vitro a facut posibil& obtinerea clonelor celulare, prin clonare, Clonarea este procesul prin care dint-o singued celuld cultivata se objine 0 colonte “ae ete ence fa plante se pe fenomenul de totipotenfa care consti in ccapacitatea de a genera, prin diviziuni succesive, intregul organism. Pentru obfi- nerea clonelor se utilizeazA fie prelevarea meristemelor, fie inmultirea vegetativa, Tot la plante, prin cultura de polen, antere, ovare sau ovule nefecundate se objin organisme haploide normale, dar sterile. Tratate cu colchicin, plantele haploide se diploidizeaza gi devin linii pure genetic (izogene). Cultivate, acestea produc substanfe farmacologic active pentru industria medicamentelor, Scanned with CamScanneralimentari, cosmetic ete, Astfel s-au objinut carotenii din morcov, alcaloizii din tutun, saponinele din gingseng. Laanimalele vertebrate, clonarea se realizeaz prin transplantul nucleilor |» sun Sve dean bcp cll, Este bine cunoratcazleeebel j oi clonate Dolly (1997). Ea a fost obfinuti prin fuzionarea unui ovul fird nucleu provenit de la 0 oaie cu capul negru, cu o celulé somatica proveniti din glanda mamari a unei oi cu capul alb. Dolly are capul alb, fiind identica cu aia cu capul alb, de la care a provenit celula cu nucleu (fig. 4), ‘Metoda clondrii prezinté avantajul obfinerii unor copii identice din punct de vedere genetic ale unui organism adult donator. in acelasi timp prezintd si dezavantaje, in primul rand, de natura eticd. Realizarile ingineriei genetice au creat premisele pentru apariia biotehno- logiilor sia bioindustriei. Fig. 4. Prima oale clonata (Dolly). Biotehnologiile utilizeazi microorganisme $i culturi de celule in vitro, patra prodboetea tact sobstaje cae ecoumiie: peotuag 8s paaeatc, biuturi alcoolice, produse lactate; polizaharide, enzime, antibiotice, vitamine, “4 vaccinuri, anticorpi, interferon, biopesticide etc. De asemenea, manipuleazi genomul cefular in vederea credrii de geno- tipuri noi, utilizate ulterior in programele de ameliorare a plantelor $i animalelor. Prin programe de ameliorare se objin linii celulare cultivate in suspensie in bioreactoare si linii producitoare de: metaboliti, substanfe farmaceutice, aditivi alimentari, produse cosmetice, aminoacizi i proteine cu valoare alimentara deosebiti. Biotehnologiile si bioindustria au creat posibilitatea abordaiii fotosintezei ca o sursa alternativa de energie care urmireste valorificarea eficienti a biomasei obtinute prin fotosintezi si biomimetica (imitarea parfiald sau integral asistemelor naturale fotosintetice), De asemenea, se pot crea proteze si dispo- tb Zitive de sprijin din biomateriale (materiale biocompatibile) destinate s& inlo- Prin inginerie cuiasca parti deficiente ale organismului sau si remedieze anumite disfuncfii. genetica se produc substanfe utile TEME DE EVALUARE pentru agricultura, CAT zootehnie, 4. Ce riscuri implica modificarea geneticd a organismelor? medicina, industria 2. Ce metode de ingineria geneticd sunt folosite pentru a alcatui harta genetics © chimica, alimentara 4i cromozom uman?- a eel renee. si cosmetics. + Hibrizii somatici animali interspecific: a. pierd preferential parte din cromozomil uneia din specii; b. presupun_ folosirea unor agenti care maresc viteza si frecventa fuziunii celulelor; Biotehnologiile ¢. conserva cromozomii ambelor specii; d. sunt obfinuti prin tehnica ADN. i: eecoteene pon utilizeaza + Tehnica hibridéi sometice la plante: microorganisme si ‘a. se bazeazé pe folosirea protoplastilor,b. duce la aparijia unor plante noi; j €: deterring foarea une plano thoalsa sa asa Sed uno In culturi de celule ps seen hs in vitro, pentru a . Descri feva utilizSri ale microorganismelor, De ce sunt folosite cu produce o gama precidere microorganismele tn procesele blotehnologice? 5. Informati-va $i dali exemple de domenii in care sunt utiizate biomaterial. variata de substante utile economic. 113 Scanned with CamScanner