1Jo poveste cu un hobbit tolkien POVESTEA UNUI HOBBIT LR.R. TOLKIEN The Hobbit, or There and Back Again 1937 (18921974), profesor de limba englezii si anglo-saxondi, la Oxford, a scris 0 serie de studi, trecind apoi, prin cartea de critica despre basme, la scrierea basmelor propriu-zise.2|o poveste cu un hobbit tolkien O poveste cu un hobbit este unul dintre aceste basme, urmat de wilogia Dommul Ielelor si Aventurile lui Tombombodil. O poveste cu un hobbit este un basm clasic in care binele se infrunt cu raul si, binetnjeles, invinge, dar calea pind la victorie constituie contributia lui Tolkien, rodul imaginatiei lui. E 0 cale originalé: Cuprins CUVINT INAINTE, ILMUSAFIRI NEPOFTITI... ILBERBEC FRIPT. ILO SCURTA POVESTE..... IV.PE DEAL SI PE SUB DEAL V.CIMILITURI IN f RIC. VLDIN LAC IN PUT. VILUN ADAPOST CIUDAT. VIILMUSTE $1 PAIANJENL IX.BUTOAIELE SALVATOARE X.0 PRIMIRE CALDUROASA.... XLIN PRAG. XILINFORMATII DE CULISE. 101 XIILPLECAT DE ACASA.... 110 XIV.FOC $1 APA. " _ m us XV.SE ADUNA NORIL 120 XVLUN TILHAR IN INIMA NOPTIL 125 XVILRUPERE DE NORL 128 XVIILDRUMUL DE INTOARCERE. 134 XIX.ULTIMA ETAPA...... ee on on oe 2 1384]o poveste cu un hobbit tolkien ‘A fost odata un profesor de limba si literatura englezii la Oxford... un profesor care a trait multi, ‘multi ani si care s-a ocupat de limba de azi a englezilor si de limba lor de ier... cea a strabunilor. Dar acest profesor a mai facut ceva, Un lueru pe care nu-I fac prea des filologii, adic& cei care se ocupa de studiul limbii gi literaturii... A_seris povesti ! Povesti cu zine si pitici, eu zmei si iel. Se spune ca John R. R. Tolkieu (1892—1974) a seris O poveste cu un hobbit pentru cd a vrut sa 0 distreze pe fetita lui, Nu stiu daci-i adevarat, pentru ca, citindu-i biografia, am aflat ca, de fapt, eroul povestii — hobbitul Bilbo Baggins — a existat in mintea creatorului siu inci de pe vremea cind acesta era mic. Tot enciclopediile spun e4 Tolkien a fost un mare iubitor de limba, de cuvinte, de istoria lor, de muzicalitatea lor si c& ,imaginatia i-a fost atifata de care pasiunea lui filologica" ’4 iubea limba englezi si vechea limba anglo-saxonii se poate vedea din faptul ea a scris poezii in limba si ritmul secolului al Vil-lea, precum si din studiile lui critice asupra marelui povestitor al sec. XIV—XV Geoffrey Chaucer (Chaucer ca filolog, 1934), asupra vechiului poem englez din secolul al Vil-lea Beowulf si asupra povestilor cu zine (1946), dupa care incepe el insusi si scrie romane cu personaje, decor si intimpliri din domeniul fantasticului : O poveste cu un hobbit (1937), urmati de trilogia Domnut lelelor (1954) $i Aventurile lui Tom-bombadil (1962). Limba si folclorul au fost intotdeauna marea iubire a lui Tolkien. O poveste cu un hobbit contine, de exemplu, o serie de ghicitori (in episodul intilnirii dintre Bilbo si Gollum) care-si au originea in tezaurul vechilor ghicitori populare. Numele fipturilor si locurilor din povestile lui se bazeazi de asemenea pe cunostinfele filologice ale autorului, atunci cind mu sint nume cu rezonania efectiv muzicala, cum ar fi numele piticilor : Ori, Nori, Dori, Bofur, Bombur, Oin si Gloin. Povestile lui Tolkien se refer in esenfi, ca orice basm ,,care se respect, la lupta dintre bine gi rau. Dar eroii lui (vrijitori, spiridusi, pitici) sint pujin altfel decit cei din basmele obisnuite, Nu sint pitici .clasiei" $i nici vrajitori ,clasici”, Spre deosebire de basmele clasice in care personajele sint fie albe, fie negre, fie total bune, fie total rele, la Tolkien ele sint umane, adic nuanjate si privite cu umor, Piticii, de exemplu, au calitai, dar si pacate — sint cam zgireiti, cam ingrati si uneori chiar avizi. Dar ceea ce ¢ important e ca binele, generozitatea, loialitatea triumfa intotdeauna. Bine, dar ce e cu eroul principal, hobbitul Bilbo Baggins ? Bilbo ar putea fi asemuit cu personajele filmelor americane din ultimii ani, in care eroul nu mai e mare, viteaz, indeminatic gi mai ales frumos, ci-e un ,anti-erou", asa cum e de pilda... Columbo, detectivul cu aparen{a timid’, zApacit, neindeminatic gi... uriel. Bilbo e si el destul de timid, urijel si cit se poate de putin domic de aventuri — se pare chiar e& parinfii lui I-au invaat de mic sa se {ind cit mai departe de asemenea lucruti, si stea cuminte acasi, si-si vad de treaba si, ca orice bun englez, si nu uite si-si bea ceaiul fix la ora cinei. $i mai c, bietul Bilbo, si cam fricos, si cam comod, si destul de lipsit de ambitii aventuroase. Cu alte cuvinte, ¢ un hobbit ca toti hobbitii". (Ce e un hobbit ? O s& aflati chiar din primele pagini ale cart Si totugi, cind e vorba si lupte pentru o cauza generoasd, dreapta, cind e vorba si-si salveze prietenii sau si Impiedice un macel absurd, di dovada si de curaj, si de inteligenta, si de imaginatie. Succesul lui Bilbo Baggins a fost foarte mare in lumea anglo-saxona, hobbitul find iubit de mari gi mici, apoi, prin traduceri, a devenit o vedeta in lumea intreaga. Criticii, domnii aceia care se ocupa si clasifice gi si analizeze, |-au trecut pe micul hobbit in rindul eroilor binecunoscuti ai lumii", ca Alice, cea din Tara Minunilor, sau Pinocchio Car{ile fantastice ale lui Tolkien vorbese de noblefea sufletului si de bucuria vie(ii, de triumful binelui asupra raului, si reafirma speranta cA, orice nr fi, spiritul de dreptate si nu forfa e cel care lavinge: $i toate acestea povestite cu mult umor. CATINCA RALEASo poveste cu un hobbit tolkien LMUSAFIRI NEPOFTITI A fost odata un hobbit care locuia intr—o gaurd in paimint, Nu era o vizuind din acelea antipatice, murdare sau umede, pline de capete sau cozi de viermi si cu miros de mil; nu era nici nisipoasi sau de apa, sau o vizuina in care sii n—ai pe ce sii te agezi sau pe ce si mininci; era o vizuinai de hobbit, $i asta inseamna confor. Avea 0 usa rotunda ca un hublou, vopsita in verde, si drept in mijlocul ei era o clanti ca un buton de alama, galbend si lucioas. Usa dadea pe un culoar in forma de tub, ca un tunel; dar un tunel cit se poate de confortabil, fara fum, cu peretii cAptusifi cu lemn, cu dale pe jos si cu covor, eu scaune lustruite si multe, multe cuiere pentru haine si palarii — pentru ed hobbitul era intotdeauna bucuros de oaspefi. Tunelul serpuia si tot serpuia, patrunzind pe ocolite pind in inima Dealului — "Dealul", asa fi spunea toati lumea, cale de mai multi kilometri in jur. Tunelul avea multe usi mici si rotunde, intii pe o parte, apoi pe cealalta, Etaj nu exista. Aga e la hobbiti. Dormitoarele, baile, beciurile, cimarile (multe camari!), dulapurile (avea inedperi intregi pentru haine!), bucatariile, sufrageriile, toate erau la acelasi nivel si dideau pe acelasi culoar. Cele mai bune incdperi erau cele de pe partea sting (indati dupa intrare); erau singurele care aveau ferestre, ferestre rotunde, ingropate adine in Perete; dideau in gridina lui si in pajistile care se intindeau dincolo de gradin’, coborind pind la riu. Hobbitul de care va vorbese era un hobbit cu stare gi numele lui era Baggins. Familia Baggins triia pe Tinga Deal de cind lumea si tofi o considerau foarte respectabild, nu numai pentru ed cei mai multi dintre membrii ei erau buni gospodari, dar si pentru c& nu facuserd niciodatd nimic neasteptat; stiai perfect ce va spune un Baggins despre o problema sau alta, fara si—ti mai bati capul s—I intrebi. Povestea de fafa este despre un membru al familici Baggins care s—a trezit antrenat int-—o aventura, flicind si spunind lucruri cu totul neasteptate, cu care ocazie si—a pierdut respectul vecinilor si, in schimb, a cistigat... ei, 0 s& vedeti daca, pind la urmd a cistigat ceva Mama acestui hobbit al nostru... Dar, de fapt, ce este un hobbit, mi intrebafi? Eu cred ci astiizi hobbigii au nevoie de o descriere pentru cA ei s—au instrdinat gi au devenit cam scumpi la vedere cu Oamenii Mari, cum ne spun ei noua, Ei sint (sau au fost) mici de stat, cam jumatate cit noi 51 mai mici decit Piticii barbosi. Hobbifii nu au barba, Fac vriji putine sau chiar deloc, in afara de cele obignuite, de fieeare zi — care i ajuti si dispard repede si pe nesimfite cind oamenii voluminosi si neghiobi ca noi apar potienindu—se yi fac zgomot ca de elefant, care se aude la un kilometru, Sint cam burtogi, se imbraca in culori stridente (mai ales verde si galben); nu poarta pantofi pentru ca le cresc talpi naturale sio bland de par des, cdlduros si negru pe picioare, ca pirul de pe cap (care e buclat); au degete lungi, negre si indeminatice, o fad binevoitoare si un ris gros si galdgios (mai ales dupa masa de seard pe