ARRAN ETAT -orii cei mai indragiti din intreags. ( jintre scriitorii cei mal 292 Michael Ende este, poate, unul din ri a \ lume, Alaturi de Poveste fra sfargi, Momo este 0 carte AF a fascinat pe ty | tori in acest vlum, am select fragment © nie ne - ; rrilor. { adevératé Citeste-I cu atentie si rispunde provors gedeau 00 26ce, unsprezece COpi PE dn rt vreme pentru a mai colinde pn cin curand urma 88 izbucneascs 4 Odaté, intr-o zi apasétoare cu zapuseals, de piatré asteptind-o pe Momo, plecaté pentru sou’ ‘imprejurimi, Pe cer se iveau nori mari, neg. Probabil fartund [..]- ree — Am 0 idee! spuse un baiat gras: am putea sé ne jucdm spunand ca = intreaga ruind e un vapor mare, iar noi plecém pe mari necunoscute $i Nise intémplé diferite aventuri, Eu as fi cépitanul, tu primul marinar, iar tu un savant naturalist, un profesor, ca o célétorie de cercetare stinttica, infelegeti? lar ceilalfi sunt marinaril. — $inoi, fetele, ce suntem? — Marinare. E un vapor al vitorului![..] Atunci sosi Momo. Valul din proré se indlfa vuind, Nava de cercetare ,Argos” se legana incetigor in bataia valurilor in timp ce inainta spre marea de corali din miazazi. Nicio nav nu mai indrdznise, dupa cat era in stare si-si aminteascé oricine, sa porneascé spre acele regiuni primejdicase, pline de bancuri de nisip, de recite de corali si de monstri marini necunoscuf. ‘Mai presus de toate, bantuia pe aci asa-numitul ,Taifun continu’, un uragan niciodaté potolit. Tot ce era prins de acel ciclon nu-i mai scdpa din ghearele triage inainte de a se fi sférémat in agchii de mérimea unui bat de chibrit (.] Cépitanu! Gordon avea insé curajul necesar. Deodata, un strigat al primul marinar de la postul de observatie il smulse pe capitan din gandurile sale. (..] — Cépitane! striga in jos, prin mana finuté palnie la gurd, sau am innebunit, sau vid intr-adevar acolo in fat o insulé din sticlé! [..] — Evorba despre 0 meduzé uriasé! Dous fete sunt prinse in tentaculele ei gi nu se mai pot elibera! Trebuie sa le ajutém pénd nu-i prea térziu! ..] O lupta teribild s-a dezlinfult sub ‘apa ce se acoperea cu spumé. Dar nici bérbatii nu izbutird sé elibereze cele doua fete dit Ingrozitoarea imbrajisare, Puterea giganticei meduze era uriasé! [J ‘Abia acum, in ultima clip, si dédurd seama cd intre timp apéruse la orizont ,Ciclonul célétor* apropiindu-se de, Argos" cuo vitezS nebund. Restogolindu-se, primul val enorm prnse nava de fel smulserdicénd-o,o rstums tntr-o parte $10 préibusiintr-o prépastie din valuri de peste cincizeci de met [.] Unlénd si J mugind, uraganul se aruneé dint-odaté peste nav5, ozvérin sus cat : We x ‘0 aruncéturd de sigeaté si apoio prabusiin adéncur Era ca sicum furia sa ar creste dintr-un Scanned with CamScannerrinut in atu findcé nu izbutea s8-i feed niciun réu vasului cet. Cépitanul dadea ordinele cu voce calma, tare. Fiecare stétea la postul incredintat, Pans 4 ‘Argos’, care era de ‘ar apoi pilotul le repeta cu glasul i prof isenstein, it j cuasistentele sale, nu-$i parasisera inumenle Catututonn ns 8 se afle nucleul central al uragenului, céciintr-acolo urmau si navigheze. Un prim fulger 2vécni nimerind nava de ofel, care acum fu incéreata cu lectrcitate Oriunde 0 atingeal, f4sneau scénteile. Un fulger dupé altul! Un tunet dupé altul! Furtund vind! Tolezuri inalte c&t casa, incununate de spumé alba!.. Pe urma au ajuns in sférsit la punctul central al uraganului. Dar ce avura acolo in fata ochilor?! Pe Suprafafa oceanului, aici neted ca oglinda, deoarece toate valurile erau turtte de violenta futon, dansa o fapturd uriasa. Statea intr-un ‘singur picior, se tot ingrosa spre capaitul de sus $i aréta aidoma unui ttirez de mérimea unui munte, care se invértea cu o mare repeziciune in jurul sau. —Noi suntem aci pentru a inlatura cauzele, -Taifunului vesnic’, strig cdpitanul prin urletele furtunii, Prin urmare, $2 ne spuna profesorul cum poate fi oprita in loc aceasta aratare. — Fireste c& nici eu nu stiu, spuse profesorul. Stiinta nu a avut inc& prilejul so studieze. — Bine, spuse cépitanul, atunci vom incepe prin a trage cu tunul in el, vom vedea apoi ce se maiintémpla, Foc! ordond c&pitanul, Un jet de flécéri albastre {dni din feava dubla. Fireste cé nu se auzi insé, nimic... — Neare niciun rost! strigé cépitanul Gordon. Trebuie neaparat sé ne apropiem mai mult de vartej... Atunci cineva il trase usor de ménecé pe profesor. Era frumoasa indigend. — Malumba! grdi ea migcéndu-se gratios. Malumba oisitu sono! Erveini samba insaltu lolobindra. Cramuna hoi beni beni sadogau.. — Ce vrea? se informa pilotul 4 —Sustine cd in tribul ei, explicd profesorul, se cunoaste un cdntec stravechi, > = prin care ,Taifunul calétor” poate fi facut sé adoarma daca cineva are curajul rh 88 i c&nte. [.] —N-are ce strica, hotari c&pitanul. Asa cd merité s incercdm. Spunefi-isa cénte! Profesorul se intoarse spre frumoasa indigend gi-i spuse: — Malumba didi oisafal huna-huna, vavadu? Momosan dédu din cap si incepu de indaté 4un céntec foarte straniu compus din foarte pufine cuvinte ce reveneau mereu. Eni meni alubeni vana tai susura teni! in acelasi timp, batea din palme $i sérea in tact. Melodia foarte simpla si !7y cavintele se retineau usor. Unit isi uni glasurile cu fata iar curdnd cénta tot echipajul, bétea din palme in acelasi timp $i sérea in tact. (..] Giganticul titirez se invartea mai incet, tot mai incet, pana cand, la sfarsit, se opri de tot siincepu sd se scufunde. Cu un 2gomot asurzitor se inchisers talazurile peste el, Furtuna se potoli dintr-odat3, ploaia conteni, cerul se impezi sifu din now albastru, iar valurile se potolira. Vasul ,Argos” plutea linistit pe suprafata lucie @ oceanului ca sicum pe aici n-ar fi fost niciodata nimic altceva decét pace $i liniste. [] Haag Scanned with CamScanner32 1. FISA3 it jtiorul mititel. in orice ca; idevar, spuse fetifa venitd cu frafio! Sin, — Cred ca a plouat intr-adevar, oar stindu-siam lor, pove' ao ‘Au maidiscutat cétva timp despre aventura 0 pane sine acasd gid traite de fiecare in parte. Pe urmé, se despart"2 pe re jocul, anu se usca, Unul singur nu era prea mulfumit de est fe Nome: béiatul cu ochelari. Luéndu-si ramas bun, 1 SP! em gumiesticun. — Totusi e tare pacat cd am scufundat ace! Su 4-| cercetez mai Uttimut exemplar din specia sa! Mi-ar fi placut mult $4 aménuntit! Intr-o singurd privinta erau insd puteau juca aga ca la Momo. Snunte cu tofi de acord, acum ca si mai inate: Nickey ny, H. EXPRIMA-T! EMOTIILE! 1. Traseazi sagefi pentru a indica emoticonul care se potriveste cel mai bing \d secventele de text citate in part, sentimentului/starii sufletesti pe care o simfi stanga a pagini — Am o idee! spuse un baiat gras: am putea s8 ne jucdm ‘spunénd cé intreaga ruind e un vapor mare, iar noi plecém pe ‘mari necunoscute $i ni se intémpla diferite aventuri. Deodaté, un strigat al omului de la postul de observatie il smulse pe capitan din gandurile sale, Rostogolindu-se, primul val enorm prinse nava de ofel, 0 smulse ridicand-o, 0 rasturnd intr-0 parte si o prabusitntr-o prdpastie din valuri de peste cincizeci de metr, Dar ce avurd acolo in fafa ochilor?! Pe suprata ar 4 NA 2 aie neted ca oginda, deoarece toate valuioceace ne violenfa furtunii, dansa 0 fépturd uriaga, fe de — Malumba didi oisafal huna-huna, vavadu? Furtuna se potoli dintr-odat8, ploaia conten, , sifu din nou albastru, iar value se potty yar 2 limpei lutea linistit pe suprafata lucie a oceanuiuyi ca ein "9°S far fost nciodats nimicatcova deca paca Gum be ait QOOOOO0O® ] Scanned with CamScanner face trimitere la insusirea de a fi intens; grad de tari, de putere, de fort’. cwantul |) semnitcd prceperea de a folosi si de a tmbina cu abate ts mijloacele disponibile, toate imprejuréile, condiile etc favorabile, in vederea atingeri scopul propus. Scanned with CamScannerAndrew Clements este un celebru prozator american, carti pentru copii, ins& interesant este faptul c& primele sale pentru cantece, Intaiul sau roman, Povestea frindelului, s-a bucurat de un ‘succes enorm, fiind apreciat in toate statele americane si onorat cu saisprezece prer Citeste, cu atentie, un fragment din capitolul 3, Intrebarea, al romanului Povestea frindelului si raspunde apoi provocétilor, care a scris multe creatii au fost texte Prima zi de scoalé a fost de acomodare. Elevii au primit manualele sau stat de vorba. Toti intrebau: wae — Ce-ai facut in vacanta de vara? Primele cinci ore au trecut usor pentru Nick. Dar venea a sasea ord. Doamna Granger nu stia de glumé, Mai intai le-a dat un test, ca si vada cite cuvinte cunosteau elevii din cele treizeci si cinci pe care le aveau de invajat in acea séptéména.[...] Apoi le-a impértit foile cu metoda de predare. Pe urmé, 0 prezentare scrisé despre scrisul de méné si, apoi, un exemplu despre cum trebuie sa arate i Treizeci si sapte de minute fara nicio pauza. Nick se pricepea de minune sé puné intrebari ca sé traga de timp - strategia ,piedica pentru profesor" sau ,pierdere de timp garantaté" Cu trei minute inainte de clopotel, in acea fractiune dintre sféarsitul lectiei si anunfarea temei pentru ziua urméitoare, Nick putea sé lanseze o intrebare care-i distrigea atentia profesorului destul cat sé amane sau chiar sa renunfe la tema. Sincronizarea era importanté, dar intrebarea potrivité era partea cea grea. Intrebari despre stirea zilei,intrebari despre facultatea la care a fost profesorul, intrebari despre cartea sau sportul sau despre hobby-ul favorit al profesorului - Nick stia toate manevrele posibile si avea foarte mare succes. $i iaté-I acum in clasa a V-a, spre finalul orei de englezé cu doamna Granger: Nick simfea in aer apropierea temei pentru acasé, aga cum un fermier simte cd vine o furtund, Doamna Granger a facut o pauza ca sa-si recapete suflul si mana lui Nick a fasnit in sus ca 0 ségeaté. S-a uitat la schema cu elevii din fiecare baned, apoi s-a vitat Ia el. Ochil ei cenusti si t&iosi nu erau nici macar la intensitate medie. — Da, Nicholas?! —Doamna Granger, avefi atat de multe dictionare in clasa asta, si mai ‘ales acela enorm. de unde au aparut atétea cuvinte? Au fost copiate din alte dicfionare? Este o carte foarte mare, Scanned with CamScannerEra grenada perfect: BOOOM! : ; k avea 0 Mai multi colegi au zambit si cétiva s-au uitat pe furis la ceas. Nick avea 0 repUtatic byp, Sitoatd clasa stia ce facea, ambit 4, apoi-a zémbit, Din nefericire, si doamna Granger stia. A ezitat 0 clips, apo -3 23" a , nor Putin cam prea frumos ca sé fie adevarat. Ochii ei aveau culoarea unui! de furtuna, — Ah, ce intrebare interesanté, Nicholas! As putea vorbi ore intregi B despre asta, cu siguranta. Se uitd apoi spre tofi elevii din class. — Mai vrea si altcineva sa stie raspunsul? Au dat cu tofiidin cap in semn ca da. — Foarte bine! Nicholas, nu vrei tu sa cercetezi si sd susfii 0 prezentare in fata clasej pe acest subiect? O sé fie mult mai placut sé descoperi singur réspunsul decat s8-l afl de jg ‘mine. Te rog sa pregatesti prezentarea pentru ora urmatoare! Doamna Granger a zémbit din nou. Foarte frumos. Apoi a revenit la ale ei. — lar tema pentru méine o gasiti la pagina doisprezece din cartea ,Cuvinte vii. ‘Nick mai cd nu a auzit tema, Inima fi batea tare si se simfea mic, foarte mic. Simtea ca ise inrosisera varfurile urechilor si cé stréluceau. Esec total. Tema suplimentard. $i, probabil, un ‘mic semn negru in dreptul numelui sdu, pe schema cu elevii. Tot ce auzise despre aceast3 profesoard era adevarat: nu e bine sd te pui cu ,Célérejul singuratic’ 1. Bifeazé csuta alaturaté imaginii care consideri ca este cea mai sugestiva pentru spatiul desfasurdrii acfiunii din text. Scanned with CamScanner2, Motiveazé-ti alegerea de la exercifiul anterior, notand, in dreptul bincufelor de mai jos, doua secvente ilustrative din text. Completeaza coloana din dreapta a tabelului cu indi dintre acfiunile notate pe coloana din stanga. | ‘Actiunea din text ‘Elevii primesc manuale si discuta. Copiii aveau de invatat 35 de cuvinte. Profesoara aplica un test, imparte foile cu metoda de predare si face o prezentare. De obicei, Nick se gandeste sd lanseze 0 ‘intrebare. ‘Nicholas simte apropierea temei. ‘Nickare defacuto prezentare, 4. Lace se refer cele cinci intrebari pe care Nick le adresa profesorilor sai pentru a trage de timp? Precizeaza in spatiile de mai jos: Scanned with CamScanner5. al j pe care Nick ile adreseaz profesoarg, 4 intrebari pe fr . Care sunt cele dou! Transcrie-le in desenul de mai jos: a i in a SUCLUCAsE 6. Ce sentiment crezi ca a trait doamna Granger la auzul intrebarilor balay Coloreaza casua in care se gaseste raspunsul ales de tine si motiveazé. pfu Printr-o secventa de text. fericire simpatie Scanned with CamScanner7. serie in caseta, litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informafile din textul dat: | Inprima zi de $coalé, copii obignuiau: a. sa discute despre cea ce au citit in vacant; b,s& stea de vorba sis primeascd manuale; ¢.s8afle care sunt noii profesor; 4,38 dea teste la diferite materi, pispunsul corect: (_]} « Doua dintre activitatile din ora doamnei Granger au fost: a.aplicarea unui test si verificarea celor treizeci si cinci de cuvinte invatate; b.verificarea cuvintelor cunoscute de copii $i explicarea titluluifiecarei lecti; ¢. vetificarea temelor si predarea unei lectii noi; 4. imparfirea foilor cu metoda de predare si o prezentare a scrisului de mand. aspunsul corect:(_] « Strategia ,piedic’ pentru profesor” sau ,pierdere de timp garantata” se refer la: a, pune intrebari ca s8 mai traga de timp; b.aimpiedica profesorul; c.a face sa se piarda din timpul pauzelor; 4. a deranja profesorul in timpul predarii, Raspunsul corect: + Adevaratul motiv care se ascundea in spatele intrebarii lui Nick era: a. curiozitatea de a afla lucruri noi de la profesoara; b.dorinta de a-i impresiona pe ceilalti colegi; «. intentia de a epuiza minutele orei, astfel incét profesoara si nu mai alba timp s& le dea elevilor tema; 4d. veriticarea snort profesoarei referitor la dictionare. Athi aw ft a Scanned with CamScanner Raspunsul corect: + Porecla profesoarei lui Nick era: a. Miss Granger; b. Doamna Granger; ©. Calareful singuratic; 4. Profa de engleza. R&spunsul corect! Oalaturi de colega/colegul de banca, 7 ideile principale ale textului, pe care mnt, ’ le 8. E timpul s& faci migcare! Urcd, oh as ei povestirii, notand, in ordinea pot pees P ° : isi mai jos. Al asce, risipite pe bilefelele de Ai grija s pozitionez! bilefel ele Pe panta =a ey ronologia destasurarii intamplarilop, “M3, muntelui (de jos in sus), in functie de ¢! Nick este surpins de reactia profegg, Atel gi» 9 regreta interventia Si aia Bi La finalul orei de englez’, Nick adrese, intrebare profesoarei pentru a trage de ting Elevii se reintalnesc in prima zi d c _ © $08, dupe vacanta. Profesoara fi sugereaz lui Nick ; d 88 realzeze 4 prezentare. Se desfigoara ora de englezs, incdrcats 0 5 alez’, Incdrcaty gp activitati, a doamnei Granger. 4. Numeste cate o trasatura moralé a lui Nick i unaa Doamnei Granger, Apoi precizears actiunile din care ai putut deduce fiecare trsatura in parte. Trisaturd moral Actiune Trasdturd moral Actiune DOAMNA GRANGER 10. Identificd o alté modalitate indirecta de caracterizare prezenta in text (timbal! relatia cu celelalte personaje/fapte/atitudini etc.) cu referire la Doamna Granget $2 la Nick si prezint-o in spafiul de mai jos. Scanned with CamScanner1, imagineazé-ti c8 ai participat tu insuti la intamplarea prezentata in text. Coloreaz’ corcul in care gasesti numele personajului in pielea cdruia n t Wu ai dori sa fii $i mmotiveaz3-ti alegerea in randurile de mai jos. a8 BF apot Nick { Doomna | ! Unul dintre i i ' elevii clasei 12, Transcrie, din text, patru cuvinte din cémpul lexical al scoli ee 2909999 o0000¢ 20990099 09 29099 Scanned with CamScanneri) RAPORTEAZA-TE SUBIECTIV LA TEXT! lic profesoara de 1. Care este forma de evaluare pe care 0 aplica p' engleza in Pina gcoala? 2. In scoala ta, prin ce metode sunt evaluati elevii de catre profesori2 Notean, " e mai jos. SS 3. Pentru elevii din textul pe care I-ai citit, engleza este limba materna. Tu cum? raportezi la ora de limba romana? Formuleazd raspunsuri pentru fiecare inte cerintele de mai jos: * Trei dintre lucturile la care ma descure cel mai bine la ora de romana sunt: ee eee eee een EINE enENR EERE —“‘“‘“‘“‘(_‘_O * Trel aspecte pe care ar trebui si le imbunatajesc la mine, la ora de romané, sunt: ee ——— ee ee nes Scanned with CamScanner;jucrur noi pe care as vrea a le nv la limba roman sunt: a Tel 4, ce impresie fi-a facut comportamentul lui Nick la ora de englez8? Exprimé-fi, in 50.70 de cuvinte, aprobarea sau dezaprobarea fat’ de comportamentul su. 5, Ti-ar placea ca Nick sa fie prietenul tau? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? Noteazéi trei motive in spatiile de mai jos si coloreaza cdsuta cu raspunsul ales. 6. Cu siguranfa c&, de-a lungul experientei tale ca scolar, ai intalnit situafii similare cu cea prezentata in text. Povesteste, in 50-80 de cuvinte, o intamplare haioasa, care te-a avut ca protagonist pe tine/un coleg de clasa gi unul dintre profesorii vostri. Scanned with CamScanner7. Ce crezi ca s-a intamplat cu personajele, dupa intamplarea prezentata? Incercuieste el mai potrivi rspunsul pe care il consideri a 1. NICK a. S-a dus direct la biblioteca scolii si a inceput s8 se documenteze pentru proiect; b. S-a dus acasé, fard s& bage in seama vorbele doamnei Granger si nu a pregatit proiectul, ¢. S-a dus acasi, si-a facut temele si s-a apucat de un proiect prin care sa o impresioneze pe doamna Granger. 2. DOAMNA GRANGER a. A povestit colegilor profesori despre intamplarea de la ord; b. S-a rzgandit si i-a comunicat lui Nick s8 nu mai realizeze proiectul; ¢. A ramas intreaga zi tristé, din cauza atitudinii nepotrivite a lui Nick fata de ea, 3. COLEGII DE CLASA Al LUI NICK a, S-au distrat intreaga zi pe seama gestului lui Nick; b. Ajunsi acasa, le-au povestit parintilor intamplarea de la scoal’; ¢. S-au gandit serios la faptul cd nu e bine sa superi profesorii de la clas. 8. Discutat optiune. in perechi, despre alegerile facute la exercitiul anterior si motivatifiecare 9, Imagineaza, in 80-100 de cuvinte, o continuare a textului citat. Te poti folosi de raspunsurile de la exercitiul anterior. oo Scanned with CamScannerIv. PAREREA TA CONTEAZA Realizeaza un interviu cu 10 dintre elevii de clasa a V-a din scoala ta, pe tema pROFESORUL IDEAL. Adreseazé-le intrebari referitoare la: «+ portretul celui mai bun profesor; « relatia profesorului cu elevii s « metode preferate de predare; « forme ideale de evaluare; « materia predaté etc. centralizeaza raspunsurile colegilor tai si f@ 0 lista cu cele mai originale si valoroase aprecieri, demne de luat in considerare, si inmaneaz-o doamnei/domnului diriginte, in scopul imbunatal procesului educativ din scoala ta. PROFESORUL IDEAL Scanned with CamScanneri ! Fii un curcubeu in norii altculva’ 1. COLTUL CUVINTELOR 1. Traseaz sagefi intre cuvint notate mai jos. * Cascadorie « Adribla = Bacdnie Maya Angeloy simaginile potrivte pentrua dezvslul sensu eying, ly » Suburbie 2, Alege réspunsul care confine explicafia corecta a expresiilor colorate in enunturile de mai jos: © Baiefelul i-a vorbit atét de frumos incat i-a atins coarda sensibila, a.a impresionat-o; b. a intrecut masura; c. a suparat-o; d.a léudet-o. * Bunicul meu avea un suflet bun si obignuia sd dea lucruri de pomana, a. sd arunce lucruri; b, s8 ofere ceva in mod gratuit; . sd dea ceva la schimb; ds renunfe la lucrurile inutile, « Dupa un gest frumos, oamenii simt o caldurd interioara deosebita. a. fierbinfeala; b. ameteala; c, stare de bine; 4, dogoare. © patura emotionala ne invelest® atunci cand facem o fapta bund. a. confort sufletesc; b. paturd pufoasd; . invelis célduros; d. acoperamant cu emofii Scanned with CamScanner|, separe cA tofi colegii s-auimbolnavit, + Copii nevoiagi au primit multe daruri dupa ce au intrat in contact cu el, boala —frumoase de Criciun, ca urmare a fap- fiind contagioasa. tului cd generozitatea oamenilor dadea ‘a. usor de vindecat; pe afara. b. usor de transmis; a. era afara; e.necesitand spitalizare; b. era nemasurata; d.de nevindecat. cera oferit’; d.era data, George W. Burns este un cunoscut psiholog si scriitor australian al zilelor ' noastre, autor a sapte carti dedicate povestilor terapeutice, prin intermediul crora a incercat s& ajute copiii si adolescentii in depasirea provocarilor zilnice, Unul dintre volumele sale cele mai apreciate este 107 de Povesti vindecatoare | pentru copii si adolescenti. Textul Copiii pot schimba lucrurile face parte din : acest volum. Citeste-I cu atentie si raspunde provocarilor. ' Sti, uneor, cdnd esti copil, e usor s& te simti cam lipsit de putere si de ajutor. Intr-adevar, daca stai sa te gandesti la asta, sunt multe lucruri pe care nu le pofi face. Nu pofi sta treaz la fel de tarziu ca fratele sau ca sora ta mai mare. Nu pofi sd faci sport la fel de bine ca idolii {éidin fotbal sau baschet. Nu pofi face unele din cascadoriile pe care alti copii le fac in parc. Nu poti sa iei la scoalé notele la care se asteapta parintl tai. Cum pofi ajunge un jucdtor profesionist de fotbal, cand te impiedici de fiecare data cénd incerci sé driblezi? Ceea ce rei tu s8 realizezi poate parea asa de indepértat in viitor, incét fi se pare cd nu vei ajunge niciodaté acolo. Ei bine, iat 0 poveste impresionanté - 0 istorie adevarata - despre un baiat pe nume Trevor, Povestea arata ca exist lucruri mici pe care copili le pot face pentru o schimbare ‘majora, intr-o sear, Trevor facea ce ar face o gramada de copii de 13 ani, Se uita la televizor. La stiri a vazut o poveste despre niste oameni fara adapost care dormeau pe afaré, in frigul de Pe stradé, intr-o zona din centrul Philadelphiei, oras unde locuia el. Trevor nu se gandise niciodat cu adevarat cat de norocos era sa locuiascé intr-o suburbie destul de bogatd a aceluiasi oras. Povestea oamenilor far adépost i-a atins coarda sensibila si a inceput sé se intrebe ce ar putea face pentru a-i ajuta pe acesti oameni, Poate cé ar fi fost mai usor ca Trevor sa uite de asta. Sunt asa de multe povesti triste la televizor! Aceasta ar fi fost inca una pe care o ignora $i atét. Poate cd Trevor va fi gandit: ,£i bine, ce pot face eu in privinfa asta? Sunt doar Dar nu a fécut-o. in loc de asta, a inceput sa se intrebe cum fi putea ajuta, ceea ce ia facut Scanned with CamScanner un copil”Textul narativ nonliterar, ir in garajul familiei. Asa cd s-a di ae |-a intrebat daca le putea duce oamenilo -48Uprg aaa cc tatdlui lui Trevor cererea i s-ar fi parut un pic cam ciudata. De obicei, tinem lb lucrurile pe care le avem, iar adultii tind s creads ca crc ee Pentru ceea op au, asa ca de ce ar da lucrurile de pomana? Gandirea asta seamind destul de mutt cy ge, 2 unui copil. ,Mi-a luat mult timp sa strang din banii de buzunar pentru a pune si eu ceys 1, cumpérarea bicicletei noi, asa ca de ce s8-iimprumut unui prieten care trebuie s& ajungs acasé in graba?” Ce-i drept, tatal lui Trevor era un tip cu inima buna. L-a dus pe Trevor cu masina in centry pentru a da catorva oameni cele céteva paturi in plus. Atunci cand a venit vremea sé se ghemuiascé sis doarm’ in seara aceea, oamenii au fost fericiti pentru caldura daté de nojle paturi, $i Trevor era fericit. fi parea bine cd daduse paturile. Simfea o caldurd interioaré, de pareg el insusi ar fi fost curva infésurat intr-o paturé emotionala, Dar si-a dat seama c& exista un rise - putea sa se simt atat de bine, incat sd vrea sd faca din nou asta, A doua zi, Trevor s-a dus la bacénia localé si in alte locuri publice din cartier in care erau anouri cu anunturi. A lipit anunturi in care le cerea oamenilor s& doneze paturi in surplus sau mancarea de care nu mai aveau nevoie. Rezultatul a fost ,contagios’ Bundtatea s.a -luat” de la unul la altul. Trevor a descoperit cé atét de multi oameni doreau 8 ajute, incat intr-o sdptémané umpluse garajul tatélui séu cu mancare si p3turi. Ceea ce Trevor pornise cu bunétatea lui a crescut si s-a réspandit in cadrul comunitatil, Nu a durat mult pana ce generozitatea oamenilor dédea pe afara din garaj si Trevor I-a pus pe tatal sau sé gaseasc’ 0 cladire mai mare pentru a adaposti toate ajutoarele donate de oameni. Ai putea crede cd acum exist cdteva depozite speciale in Philadelphia care adgpostesc méncare $i paturi pentru oamenii fard adpost? Toate se numesc ,La Trevor’ Scanned with CamScanner1, EXPRIMA-TI EMOTILE! 1. Cum fi -a parut povestea despre Trevor? Completeaza spat Mi-a plicut povestea despre Trevor, pentrucd_ pentru ed libere din tabel. Nu mi-a placut povestea despre Trevor, Adreseazi-io intrebare baiatului! 2, Aminteste-ti de un moment din viata ta pe care il asociezi uneia din starile de mai jos gi prezinta-I colegilor. + Ointamplare care mi-a atins coarda sensibila + Simteam 0 cdildura parcéi as fi fost infasurat intr-o paturd emotional )VEDESTE CA Al iNTI ‘SPATIUL PARTICIPANTII, TIMPUL, 1. Pe baza infomatiilor transmise de text, incercuieste varianta corecta de raspuns, pentru a completa afirmatiile de mai * Copii se pot simfi uneori a. lipsiti de speranta; b.lipsiti de putere si de ajutor; .lipsiti de curaj. * Cei mici pot face uneori fapte. a. prostesti; b.neimportante; ©. marefe. * Trevor este un copil de___+ a. 12 ani; b.14 ani; ©.13 ani, * Trevor vede la televizor c&, in orasul S8U, exist oameni buni la suflet; b. oameni ciudati; © Cameni fara adapost si hran’. « Alaturi de tatal sau, Trevor decide a. sd vite ce a vazut la b. sa ajute oamenii nevoiasi; c. sa nu isi asume riscuri + Gestul lui Trevor i-a impresionat __ a, pe oamenii strézii; b. pe vecini; c, atat pe oamenii strazi, cét si pe veci din cartier. « Pornind de la un mic gest, Trevor reuseste s creeze. a. cimine pentru nevoiasi; b. depozite speciale de hrand; c. locuri de relaxare. Scanned with CamScanner2. prezints pe scurt intamplarea pe care & surprinde textul, completénd enuntug a mai jos: La inceput, © Apoi, © Atunci, La firma, 3, Numeste trasdtura morald a baiatului, care reiese din fiecare dintre secventete gg mai jos: " povestea oamenilor | | Ainceput sa seintrebe | | f8r8 adpost i-a atins | cum i-ar putea ajuta. | ! coarda sensibils. 1 Trésétura: 11 S.a-dus fa tatl lig ! Trasatura: ' {| Laintrebat. ‘ ! || Trasatura: Tiparea bine cd daduse | paturile, A doua zi, Trevor a lipit anunfuri in care le | cerea oamenilor sa doneze paturi surplus sau mAncare de care nu mai aveau nevoie. Trasatura: 4, Tu cum ai fi procedat, daca ai fi auzit la stiri o poveste despre oameni fara adapost care dormeau afara, in frig? Formuleaza-ji raspunsul in spatiile de mai jos: Scanned with CamScanner ~5, Numeste 0 asemanare si o deosebire intre tine si Trevor. Ma asemén cu Trevor, pentru c& ‘Spre deosebire de Trevor, eu 6. Lucrati in pereche! in careul de mai jos se ascund 8 de spatiu. impreund cu colegul/colega de bancé, descoperiti-i, hasurandu-iin diferite culori. ws ERO JS HR PZ c EN T/R UN F/H|W K Y/O LIAB N/G/I/E c R/S D$ FLV NLR L Dc G/B GAR AS A pd c\vi/H|Y |U|U DIR Ds .U BIU R BI EY 1jc/pi/s{@|tlel|ti{e}1 R c\/A|R|T 1\/E|R|P P EHR Gi)J|U T/R H|O Flo|c D\E|P|o/z\1I|T QpR T/A FIA RAL 7. Alege unul din indicii de spafiu identificafi la exercitiul anterior si deseneaza-l in interiorul ramei de mai jos. Scanned with CamScanner8. Transcrie cuvinte/secvente din text care sa surprinda timpul potrivit pentru fiecare din actiunile mengionate in secventele de mai jos: _ © Trevor se bucur’, gandindu-se cé oamenii nevoiasi simt fericirea i CF datorita paturilor primite. ' a ~ _ ¢ Exist cdteva depozite speciale in Philadelphia, care se numesc La Trevor. | ra t 1 4. Coloreaza paturile in care se aflé cuvintele ce descriu cel mai bine tipul informafilor prezente in textul citat. ome A oS ———imaginare Y 7 precise imprecise Scanned with CamScanner40. Migcd roata in sensul acelor de ceasornic si apoi réspunde, in spafiile de m intrebarilor notate, motivandu-ti raspunsul si respectand codul culorilor. Povestea despro Trevor este reali sau imaginata de catre autor? Cu ce scop crezi cd a fost scris textul? a ria Mesajultextului ~~ Lace persoana este usor de sunt folosite tees verbele si pronumele din text? Ce tipar textual predomina? " RETINE! : Textul narativ nonliterar presupune relatarea intr-o ordine ‘ intémplari, evenimente reale, cu implicarea anumitor participangi reali. Recunosti un text narativ nonliterar dacé observi: Relatarea unor intamplri, fapte reale; Existenja unor indici de spafiu si timp care corespund reall Prezenta unor participanti reali la actiune; temporala si logic& a unor + Autorii textelor nonliterare pot folosi resurse expresive ale Cuvinte folosite cu sens propriu si predominanta verbelor: limbii, pentru a Caracter obiectiv (scriere la persoana a Ill-a); trezi__interesul cititorilor. Diverse scopuri: de a informa, de a convinge etc. Scanned with CamScannerdoua proverbe sau zicdtori care crezi cd sg 11. Alege, din lista de mai jos, 2 ie explicafia acestora, mai bine cu mesajul textului si apoi seri « Bunditatea da nastere La bunatate. «La fopta bund, putini s-aduna « Cinstea si bundtatea intrec orice frumusete. {Darul nu dupa mime, ci dupa dragoste se prefuleste, prinde de mand sii atinge inima, «+ Un prieten adevarat te « Unom cu suflet mare priveste pe toati lumea ca pe al sa. Polite a provrbol_———— cemniigh er se referd La faptul ca Proverb 1, Pe masurd ce se dezvolté, copilul dobandeste numeroase valori si credinte personae, mai precis ceea ce prefuieste el in Care sunt cele mai importante valori pentru tine? Ordoneazé cuvintele de mai jos, astfel incat s4-fi realizezi propria lista de valor Prezint-o colegilor si motiveaza-fi ordinea pe care ai stabilit-o. i Scanned with CamScannerae George W. Burns, 107 Povesti vindeca oteaza, in mijlocul soarelui desenat mai jos, numele tau, si apoi completea2 1 cepute pe marginea razelor. enunurile ‘am fost bun, atunc cand ‘Am fost cinstit cand —_—_—_ _ ‘Am fost iubitor cand ‘amfost iertator, atunci cand 3, Lucrati in pereche! Cum credefi ca va arta viata lui Trevor, in urma deciziei de a ajuta oamenii nevoiasi? impreund cu colegul/colega de banca imaginati-va viata lui Trevor etani e2ideani *2Bdeani eSdeani e40deanp | eMBdean) | 88deni 8deni SRdeani Wodeans Scanned with CamScanner4. Se poate spune ca fiecare dintre noi are propriile forme de 7 Ne manifesta Generozitatea fata de familie, colegi, prieteni etc. Arata in ce modu animalul tau de companie 5. Se spune cd faptele bune se intorc spre cei care le-au facut in forme mai frumoase decat cele in care au fost facute. Povesteste, in 30-40 de cuvinte, un episod in care o persoani te-a surprins, ardtandu-si generozitatea fata de tine. | Scanned with CamScannerv. PAREREA TA CONTEAZA Realizafi o revist/un blog al clasei voastre, numita Generozitatea sau iubirea fafa de semeni fac Universul sé existe, aleatuita din povesti coleg de clasa, despre o fapta bund pe care a implinit-o singur sau cu ajutorul familiei/colegilor/ prietenilor. Observatii: + Povestile trebuie sa « Textul poate binefacere; * Daca opt inspirate din realitate; 'sofit de imagini/desene/poze ale voastre de la o activitate de entru revisté, aceasta va putea fi realizata si in format electronic. Generozitatea sau iubirea fafa de semeni fac Universul sd existe. Scanned with CamScannerotandl winston si Kira vieieaad oexpocfie de muri unde descoperé masea mortuaré a faraonul Anton Hetep pazita de pisica Miu Pisica Miu a fost Ingropata cu faraonul Aton Hetep ‘impreund cu alji somnutui de moarte al stapanului ei cou bandajat-o Paznich in halal dla? sil % cenebunie! ct (\\ A |! NY p>. niad Nici n-am putut {sa rautl asca de cur @ arconului este furatt de La muzeu, iar hot er suma de dowd miioane, Si acon marae i bani muzeuiy Cine cede. ‘naga ceva? Rune a vs eval Razbunarea ingroritoae, 4 lui Anubis! ‘Cine « Anubis sta? Sila co mah 4 rofer? Chestia aia de ar cae De, masca de aur. Au vet hot noaptea. Miu treba s-o Jpazeascd, dor « adormit. rest. gisirea mast stipénululs iui cere giutordl lui Winston Anubis, cae avea nevoie de ea pentru a trece in lumea de dincolo. Anubis ye Anubis ze Zeal vitualulai wort i al munca , zeul rss sta © ofa ta, nu? Poate 0 hi Winston ajuta pe Miu, pornind in cdutarea masti alaturi de pisica (Odette, Max, Minu gi ulterior, sobolanii Sobo Soboiton si Rufus. Nase lingteste daca citualul lui Aton Hetep 4 Fost perturbat Rizbunarea lui e teribil ‘cameni care se poartt ciudat...Orice ar putes/ 3g ‘sine ductla hot. (fi Scanned with CamScannerinteresontss estia osto e reece pitta € ost? be unde oti luat-o? unde gis ca hoful ar si prietent 8) coutdindici Lang muzeu 25¢ opiata pretioasi i pand si deduc fio pasate. Priviti-o mat de-oproape! Nu o piatra obignuita Sclipeste sub prof. Eo plated din vwasca Faraanulul! isi copscul ofa de bine? Suite lucees. Nar ttre a poten Hergand pe urmele | | Sobolanii se imbracd in aluminiu pentru Sa areas Can penelor detect le atrage atentia cofofenelor, cat timp = afanglacaibutanor | [piste uretin cub 8 recupereze masca, Aya Coffer i ip ex colotaca wiatel) | prinduna, aceasta Ce potest janie! Ue marturiseste ‘Atunci doce ar tant srdina! Am g&sit instarit asc lui Aton Hetep!Singura intrebare e cum dims. aa Miu Ti multumeste Deal rmgestrulai Winston! Pisoiagit hav salvat. Miu recunoscdtar. Mis are ceva Este ankh. Sinbol al si-i dea lui Winston! / vietiieterne. Paartd natoc. Si Anubis ti smultumegte mul Pisicile duc masca a muzeu, Miu trebuie stise reintoarca (a faraon, nu inainte de a-i mulfumi si -si lua ramas-bun de la Winston. Scanned with CamScannernears : 5 cat o mie de cuvinte. imagine mental valoreaza cat 0 Fred Weare CINE ESTE ... FRAUKE SCHEUNEMANN? Frauke Scheunemann este jurnalista $ si scriitoare de nationalitate germana, , ' ale cdtei romane despre motanul-detectiv Winston au rémas luniintregiin topy| | : bestsellerurilor, Avand in vedere cd acestea sunt romane grafice, autoarea a , * colaborat cu Nikolai Renger, un celebru ilustrator german, pentru realizarea | | unor pagini pline de aventura si suspans. Citeste banda desenaté de mai ' | jos, realizata dupa textul din volumul Winston si blestemul pisicii faraonului si ' 4 raspunde, apoi, provocérilor. } 1, Gasegte cuvintele din careu $i completeaz’ enunturile. Aten atat pe orizontalé, cat si pe vertical’. Cuvintele se afla Se (irr) Pict] ENE Fie ew EP Hae Se FA POLO Opi bo bid & DM U F R —E —E ENG Ee M0 Ev? HER Pall Ene Ara ase ee a Em EY Gti FR LO) ANG Res arn a NE Ler) PSD IN Waly Gxt sey Gul Ss (CH wd) [TED See cd adh jini) WAY Ae AD HAS FU lis Hi HO fall Hike rill Fowl | a BS 0 (rh GN WAY ee hs a ee Wa EN ES fb ys as ey E HS fied Red al gu RS By WAY Sad BAe | Un este un titlu pe care purtau vechii regi ai Egiptului lupa ce mureau, treceau printr-un Procesde_ prin care se conservau pentru mii de ani, —_—_ ‘+ Sestie cd regii egipteni, Scanned with CamScanner+ Dacd cineva ji supra pe regii sau zeli greci, un se abitea asupra acelei persoane. +« Cu tofii s-au suparat cénd ceremonia a fost de zgomotul puteric. « Matei si-a gasit un ca s8 nu meargé la muzeu, * Universul este nu va inceta niciodata sd existe. « Fiecare bisericd e considerata a fi un asadar un loc sfant. 2. Lucrati in pereche! Vrei sa realizezi un chestionar pe care si-I aplici colegului/ colegei de banca pentru a afla ce stie el/ea despre benzile desenate. Completeaza chenarul de mai jos cu intrebarile potrivite, la care colegul/colega trebuie sa raspunda. ‘intrebare Da Nu 3. 4, 3. Facefi schimb de chestionare si raspundefi la intrebéri, Discutafi intre voi, pe baza raspunsurilor. I EXPRIMA-TIEMOTIILE! 1, Noteaza, in tabelul de m Winston si blestemul pisicii faraonului si benzile desenate citite de tine. jos, 0 asemanare si o deosebire intre banda desenata din Scanned with CamScannerlll. DOVEDESTE CA Al INTELES TEXTUL! (SPATIUL. TIMPUL, ACTION, PERSONAJELE) 1. Transcrie cuvinte/expresii care se referd la spatiul in care se destasoara aetyn 2, Penele de cofofana ascund mai mulfi contin indici de timp prezenti in text. idici de timp. Coloreaza-le doar pe cele care Vo SC inca cele Gee. in =) Ss C da in urmé_/ se Antichita [Csi = SL) [> ct) i aw ( A SS eas iiss ] eG ‘in cuib_/ Scanned with CamScanner3. Serie, ir + Pisica Miu vegheazé asupra somnului stépanului ei impreuna cu: a. Winston; b. paznicul muzeului; «. alti paznici-pisici; d. zeul Anubis. Raspunsul corect:(_) + Hotii au furat masca de la muzeu, deoarece: a. porfile rimaseserd deschise; b, Miu trebuia si pazeascd masca, dar a adormit; ¢. paznicul muzeului nu a fost atent; 4d. nu a functionat alarma muzeului, Raspunsul corect:(_} « In cdutarea hofilor, Winston este ajutat de: a. Pisica Miu si Odette; b. Zeul Anubis i sobolanii; ¢. Paznicii-pisici si Miu; d. Miu, Odette si sobolanii, Réspunsul corect: (_) + Un indiciu important in gasirea mastii jicon Pietrele de langa muzeu; b. Penele de lebada; ¢. 0 piatré din masca de aur; d. Folia de aluminiu. Raspunsul corect: fiecare caseta, litera corespunzatoare raspunsului corect: + Micii detectivi gasesc masca: a. in cuibul cotofenelor; b. pe geamul muzeului; ¢. [a rdacina unui pom de lang muzeu; d. in casa lui Winsto Raspunsul corect: O + Dupa ce gasesc masca, detectivii: a.'-0 oferd lui Anton Hetep; b. 0 pastreazé; ¢. 0 retumneaz paznicului muzeului; do duc intr-un sanctuar. RSspunsul corect:(_) * Miu ii mulfumeste lui Winston pentru ajutorul oferit si fi daruieste cadou: a, masca lui Anubis; b, masca lui Anton Hetep; c. un simbol egiptean (0 amulet); d.o sardina, Rspunsul corect:(_) 4, Noteaza, in interiorul benzilor desenate, acolo unde consideri cd e potrivit, cuvinte care s& contin sugestii sonore, care imitd sunete/zgomote exemple mai jos. naturd. Gasesti cdteva Scanned with CamScanner5. Citeste urmatoarele afirmatii si incercuieste A, daca le consider! adevarate, say — dacé le consideri false si scrie, pe randurile aldturate, afirmafia corecta: + Banda desenata confine opt viniete. Ar a 4, exista patru recitative Ale + Imaginile nu sunt atat de importante ca textul, elegerea actiunil we $e + ard recitative, mesajul textului nu poate fi infeles. re ‘+ Cuvintele PARRR, MIAU, PLING! exprimd sentimentele personajului Miu WE + Bulele marcheazé replicile personajelor. AIF ‘* Vinieta 6 este de o dimensiune mai mare pentru a indica o intamplare foarte importants din text. AIF | RETINE! ' Textul narativ multimodal red’ o poveste intr-un mod inedit, imbinand o comunicare | ' prin cuvant cu alte tipuri de comunicare. Intervin mai multe sisteme de sernne, mai ' multe modaliti de transmitere a mesajului: imagini, continut audio, video, gest’, ' sunete, migcare. De exemplu, banda desenatd este un tip de text multimodal, deoarece ‘ imbind comunicarea prin cuvinte cu cea prin imagi | Recunosti o banda desenata daca observi cd: «+ apar planse, o plansé fiind fiecare pagina a benzii desenate; « benzile sunt cadrele confindnd imagini; « vinietele reprezinta fiecare imagine a benzii; « vinietele sunt aranjate in ordinea desfégurarii intimplérilor; « mrimea vinietelor are urmatoarea semnificatie: cele mari arati momentele important ‘ale actiunii iar cele mici, accelerarea intamplaril « recitativele sunt caseteleafate in patea de sus, care permit naratoruu si intervinds Scanned with CamScannerF. Scheunemann, N. Renger, Winston si blestemul — pisicii faraol 7 + bulele cu norisori reflect’ gandurile personajelor; | # pot aparea cuvinte ce imita zgomote: BUM, POC! ete, + cuvintele scrise ingrosat accentueazé anumite stari de spirit; | elinilefrante pot indica traiectoria unui obiect, replica unui personaj; + apar benzi oblice/orizontale/verticale intre cadre; + receptarea mesajului nu se face doar prin lectura, ci si prin observarea imaginilor, a simbolurilor, video eto. + efectul este de a crea un mesaj mult mai usor de infeles de céitre cititori, ' 6, Noteazé, in piramida de mai jos, numele personajelor intalnite in banda desenatd, in functie de gradul lor in actiune, astfel: + la baza piramidei, personajul/personajele principal/e; «la mijlocul piramidei, personajul/personajele secundar/e; + in varful piramidei, personajul/personajele care nu iau parte la actiune, dar care sunt numite in text. STIAI CA sin ole sunt inmorméntafifaraonit? Scanned with CamScannerde observatie! Urmareste expresia feta; oe ti spiritul i 7. Asemeni lui Winston, dovedeste-t spirit Oe an cxprimate de scctts, Personajelor si scrie, in chenarele de mai jos, urmand indiciile. Scanned with CamScannerIV. RAPORTEAZA-TE SUBIECTIV LA TEXT! 1, Povesteste, in maximum 100 de cuvinte, intamplirile care sunt intAjigate in imagini, folosindu-te 51 de ideile principale notate in dreptul fiecdrei viniete. Ai grijé 64 respocti ordinea destasurarii acestora, 2. Cum fi se pare subiectul benzii desenate? Este unul comic sau unul serios? Motiveazi-ti raspunsul in 20-30 de cuvinte. 3. Ce mesaj s-ar putea deduce din banda desenata? Alege din posibilitafile de mai jos si motiveazé-ti apoi alegerea. Eu consider ci cel mai potrivit mesaj este deoarece, Scanned with CamScannersail prietenului tu cel mai bun, CBruia 88-1 preging ‘Ai in vedere sa real lista a beneticijg, prin imagini, astfel incat sa il conving| ae ti prin imagini, as ape std forma de a po nagini,astel ] ' eel el Detectvl ‘Winston s-a gandit s& fi vind in ajutor sia inceput o js, 4, Te-ai gandit sa transmiti un e- noua ta descoperire: banda desenata- ves pao Prezinta doar elementele Unread esenfiale dintr-opovestir, * Este ideala pentru g = Practica arta dog + Informatia se refine usor, + Deavolti creativitaten Drafts a Sent 5. In e-mail, pofi sé-i faci prietenului tau céteva recomandari de benzi desenate pline de aventura si suspans, trimitandu-ilinkurile urmatoare: ://benzi-desenate-online.blogspot.com + https://www.grafic-art.ro/info/blogitem/avanpremiera-asterix-si-gotii /Awwew.slideshare.net/anonymouswh/album-de-benzi-desenate-amintiti-din- copilarie 6. $tiai c& Winston si blestemul pisicii faraonului face parte dintr-o colectie impresionanté, scrisé de Frauke Scheunemann? Winston, un motan sub acoperire, Winston liber la vanat soareci, Winston la vandtoare de fantome, Winston, un motan in misiune secreta sunt alte titluri care incununeaza aceasta colectie, Pe care dintre ele ai alege-o pentruao itegral? Motiveaz&-ti alegerea in 40-50 de cuvinte. Scanned with CamScannerF. Scheunemann, N. Renger, | v. PAREREA TA CONTEAZA Proiect pe echipe, imparti egiptean: eviniete. va in echipe de cate 4 elevi, Fiecare echipa va alege o poveste din mitologia Pe care © va transpune intr-o banda desenata, alcdtuita din minimum Adunati toate benzile desenate intr-o revista care sé fie reprezentativa pentru clasa voastra. fi putefi pune titlul: Miturile Egiptului Antic in imagini. Pentru realizarea acestui proiect veti avea nevoie de: « creloane colorate, © Cariog) © foi AY +rigle * ccesarea unui site cu informatii Aespre miteloga egipteand, precum bt4ps://ro.uikipedia org /wiki : /siki/ “a cea Mifologia_Egjptului_Antic sau F felent lo documetarea din cartea Rebecca Rubinstein, Hiturile Egiptului Antic Scanned with CamScannerEvaluare sumativa, Tey Se acorda 10 puncte din oficiu. , Timpul de lucru efectiv este de 50 de minute, SUBIECTUL! . . (60 Dg p Gitestetextul urmator, pentru putea réspundelacernfele formulae, Uley Ninsese foarte mult in ultimele zile, iar soarele incerca din rasputer; Sisj fac aparitia printre noriigrei, alb-cenusii. Adi era un copil in varsté do zece ani cérvia sufletul fi era trist, pentru ca nu ii plcea anotimpul rece, nu liplicea sa poarte haine groase sinu se bucura. deloc de zipada imaculata. [...] \ in aceasta zi geroasa, Adi a plecat la scoala ca * de obicei. [..] Mergea pe ulifa comunei génditor, certéndu-se cu iarna: — Pand cénd 0 sé mai stai pe aici? Chiar nu observi cd ‘nu-mi place de Tine? Eu cred cé ar trebui sé iti gasesti locul pe alte meleaguri [..] Adi plecé plictsit la scoald fara sd vad cé la fereastra lui | se afla un om de zépadé, care, de indaté ce il zari pe baiat, isi scoase oala de pe cap $i se inclind pana jos, saluténdu- Politicos, dar copilul igi vizu mai departe de drum. Omul if saluté si cénd se intoarse de la scoali, iar a doua zi se intémpla la fel.A treiazi, pe cénd baiatul venea de la scoalé, omul de zipadé fistrigd: — Hei, amice! Bund sé-tifie ziua! amuzat. -] Hel, cu tine vorbesc, strigi iar omul de zipadé ur ~ Cum. ce. tu mé strigal? Nu se poate, visez...Da, da, visez pentru cé oameniide zips nu vorbesc! — Ba da, vorbesc, ii réspunse el cu 0 voce melodioasé! Special pentru tine am venta pentru c& tu esti un copil care nu ne iubeste si céruia nu fi place singurul anotimp in cae noi ne putem distr cu voi, copii. Timp de doud zile m-am chinuit si te fc aon, ste sit politicos situ nici nu ma bagiin seamé, draga Adi! — Imi pare rau cd nu te-am observat, spuse rusinat baiatul, dar stai.. tu sti cum m cheama? — Pesigur, noi, oamenii de zépads, stim totul despre voi, copil.. Ce zci, vei sa frp! ‘meu? Adi stétu putin pe génduri, apoi fafa i se lumina si-i réspunse bucuros: | — Da, sigur, chiar imi placi mutt! — Raspuns corect! zise omul de zdpada zambind larg si, ca printr-o minune, acesta 25" In fata copilului intr-o mantie neagra pe care o trase peste el. Apoi se ridicard in vied, pe 1 ‘sus, pe deasupra pomilor imbrécatin haine de sarbatoare, pe deasupra deur scbnr poleite... $i cdlétoriré aga pana ajunseré in lumea oamenilor de zipada. Cand poposi® idl Tarémul Alb, un miros usor de brad il invélui pe copil, iar urechile i furé gadlilate d@.0™~ Scanned with CamScanner‘monioasa. Trecand pe lénga casele lor, la un moment dat in fafa sa apéru un castel dantelat gin gheatésIntrénd aici, baiatul fu intdmpinat de oameni de 2dpadé mai mici cu care se jucd. j1dédurd pe topoganul impletit din brafele lor, facurd frunze, casufe, pasari si bréduti din zépadé, puzzle din gheaté, apoijucaré sotronul si de-a v-afi ascunselea. Timpul zburd repede, astfel incat nici nu stiu cdnd adormi pe aripile muzicil. Dimineafa, Adi se trezi in camera sa, care era tapetatd cu nori, iar cand deschise ochii credea cai inca aluneca pe brafele noilor sai preter’, oamenii de zépads. Vocea bléndé a mamei i treziinsa la realitate: — Bund dimineafa! Ce face baiatul meu chipes? — Bund dimineafa! Foarte bine, mami. Baiatul igi indrepta privirea spre fereastrd, vazu cd ningea $i exclamé bucuros: Ura! Ura! Uite mamico, ninge! [...] Ador zépada, imi place foarte ‘mult, rSspunse el in timp ce sérea din pat direct la geam sé-si vada noul prieten drag. Acesta parea neclintit din locul de unde plecasera acoperiti de mantia fermecatd. Acum era doar un ‘om de 2pada obignuit. Chipul lui Adi se intristd $i, exact cdnd deveni serios, omul de zipadé jifacu cu ochiul. Grabit, b&iatul isi aruncd repede hainele pe el si esi in curte sa se bucure de zépadé, ca orice copil vréjit de farmecele ei. (Omul de zépad zémbi mulfumit. De acum Adi va iubi oamenii de zépada $i anotimpul alb care aduce daruri, bucurii si srbatoare in sufletul oamenilor. Victorita Persa, Omul de zépadé 1. Noteazi ,.X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatie din text. 40 puncte Enunjul Corect _ | Incorect Adi este un baiat in varsta de 10 ani. Adi locuieste intr-un orag mare. Un om de z4pada se afla in curtea casei in care locuia baiatul, ‘Omul de zpada putea vorbi si avea o voce melodioasa. Adi calatoreste in lumea oamenilor de zipada. 2. Asociaza, prin sageti, cuvintele care sé reflecte informatiile prezentate in text. 8 puncte 1. anotimp imaculata 2. zipadai b. dantelat 3.mantie c.rece 4.castel d, neagré ‘Transcrie din text patru cuvinte referitoare la iarnd. 8 puncte . ——EE . OO Scanned with CamScannersetifica-ti u cate 4 Incercuioste (A) Adevarat sau (F) Fats sijustiicd-i alegeres © $819 0 Seevents gy 16 puncte text. Pancte i it ii preferat. a. Lui Aditi plicea foarte mult iaina, acesta find anotimpul lui pr AE b. Adi obignuia s se adreseze direct ierni, certandu-se cu €3- AE Justificare ¢. Omul de zapada si baiatul au zburat, cu ajutorul unei mantii negre, pana pe Tarémul Alb, ALE Justificare d. Aventura baiatului a avut loc in vis. AIF Justificare 5. Subliniaza varianta corecta, motivandu-fi alegerea prin valorificarea informatiilor din text. 8 puncte Omul de z&padi |-a ajutat pe Adi s8 infeleaga faptul ci fiecare copil poate/nu poate si ‘indrageasca anotimpul iarna, pentru c& 6. Redacteaza un text narativ, de 50-70 de cuvinte, in care sa iti imaginezi aventura lui Adi, alaturi de Omul de zapada, pe Trémul Alb, 40 puncte Scanned with CamScannerSUBIECTUL AL II-LEA (30 DE PUNCTE) 1, Wiel sa realizezi un chestionar pe care sé il ap care este anotimpul lor preferat, sporturile si activt acel anotimp. Completeaza chenarul de mai jos cu tai trebuie sa rdspunds. ‘olegilor tai de clasé pentru a afla itdtile pe care acestia le practica in intrebarile potrivite, la care colegii 410 de puncte Intrebare pa | nu 1 2 3. 4 5. 6. a 8. 2, Care consideri ca ar fi motivele principale pentru care copiii ar trebui si iubeascd fiecare anotimp in parte? Motiveaz-i raspunsul in maximum 5 randuri. 20 de puncte Scanned with CamScannerint diamantele color sapte corur Stefan Radu Musat Stelele su 1, COLTUL CUVINTELOR 1, Alcdtuieste céte un enung potrivit pentru fiecare dintre imaginile de mai jos. in formularea enuntului, vel include si cuvantul care insofeste SEAT! inva 38 te descurc singurt acd sensul vreunui cuvant if este consults DEX, cea online, imaginea. (varianta tiparita Puederie de stele Rotocol Scanned with CamScanner2. Incercuieste raspunsul care surprinde explicatia corecta a cuvintelor/expresiilor colorate in enunturile de ma ‘+ Dupa o puternica furtund, cerul se limpezise si deveni de o seninatate s-o tai cu toporul, a, seninatate tdioasa ca un topor; b.limpezime absoluta; ¢. seninatate enervanta. + Mihai era atat de luat de gandul de a-gi implini visul, incét nu ti mai pasa de nimic altceva, a. era ganditor; era plecat cu un gand anume; ©. era atat de preocupat. ‘+ Cu toate cd isi infipse privirile la cea mai mare bucatd de tort, nu indraznise sa omanance. a. se fixase pe ceva; b. se gandise; c. se concentrase. + Fetita a incremenit cand a intrat un necunoscut in casa. a.s-ainrosit; b.a rimas nemiscaté; ¢.s-a speriat. Scanned with CamScannerTextul descriptiv litera + Dupa ce se plimbase pe munte vedea, + Era atat de pasionat de ceea ce ziua, baiefelul adormi bustean ig, at ‘ata incat nici poveste sé-i vind somnul, des siu. trecuse deja de miezul nopt a. si-a pus un bustean sub cap; b.a adormit profund; a. nu se simfea obosit; b. nu putea povesti de somn; c.nu simfea nevoia si doarma + infeleptii satului s-au adunat la sfat, pentru a gasio solutie la acea problema. a. s-au strans la primarie; b, s-au intrunit pentru a se sfétui; cc. s-au gandit s& adune sfaturi, c.a adormit pe un bustean, JON AGARBICEANU? CINE ESTE ... Jp. ‘fon Agérbiceanu este un cunoscut scritor ardelean, fascinat de frumusefea } " peisajului de la fard, pe care -a descris cu maiestrie in numeroasele sale! | volume de proza si de poezie. Fragmentul de mai jos este preluat din povestirea | | Seri senine, publicata in volumul File din cartea naturii, Citeste-| cu atentie si | _FSspunde provocérilor. } Pe la inceputul lui julie disparurd cétre miazénoapte $i cei din urmé nourasi albi, zdrenfuif ce se mai zreau in inaltul cerului, i se instald peste lume o senindtate s-o tai cu toporul [..] De vreo doi ani, baiatul cel mic al lui Dumitru Linii, Ionita, se tot ruga de tat8l séu sé-1lase si pe el sa doarma afaré, cu ceilaltifraji mai mari, cand incepeau céldurile dogoritoare.[.] El auzise pe tatal sau vorbind de ,puzderia de stele"; stia ce e puzderia, isi inchipuia pufin cum ar fi ,cerul puzderie de stele’ dar el voia sa vada cu ochii lui. lonifé nu se saturé nici de Jumatate la cind, in seara aceea, att era de luat de gandul cd va dormi la noapte afara. [.-] Ionita se mird de la inceput de-un lucru: cat isi infipse privirle intr-un rotocol al cerulu, pe langé stelele vazute la inceput, se iveau mereu altele, nevazute mai inainte. Clipeal tot mai dese, tot mai marunfele, izvordnd parca dintr-un fund neguros. Pareau la o vem asa de multe, incét nu mai incdpeau una Inga alta. $i pané incremenea privind intr-un rotocol al cerului, in alt cerc, cénd is ‘muta ochii acolo, vedea mirat cd sunt cu mult mai dese stelele$ stelufele cele numai cét nigte finte, decat fusesers inainte cand se uité in partea aceea de cer, iar cdnd privi in toaté libertate? bolta intreaga — la vreun ceas de cand statea intins pe spate igi zise infiorat: — Date cerul puzderie de stele, cum zice tata! Scanned with CamScanner‘Nici poveste S-i vind somnul! Abia de acum va vedea el bine ce-iin cer! Linistea grea cézuse peste toate i imbracase lumea cu un zabranic nevizut. Pérea a cobori din vazduh, poate dintre stele, siuneor' i fivia lui lonité in urechi, De la 0 vreme fi paru ca 0 mand nevazutd @ semanat in aer, pand sus, o alté puzderie, care nu se vedea, ci se auzea, Trebuia sé fie 0 ploaie de cdntece mérunte de greierivenité de departe. Léngé el fratii lui respirau adénc. Se auzea sirdsuflarea vitelor ce zéceau in curte. Ionita privea intins cerul, Vazu iar cé stelele nu-s pe-o forma de mari, Unele erau ca cioplite in dungi din care improgcau raze ascutit, clpin mici cat nigte degetare de argint, care nu trimiteau raze; neguré, care se vedeau pe-o clipa $i iar se ascundeau, ‘mai mérisoard, ce batea in rosu, apoi pe alta care lumina verde, adunat la sfat, nici de strélucitoare, id mereu; altele erau altele parcé erau numai puncte de Jonité urmari mai multa vreme o stea pe altele care parca s-au in cate-un mic si frumos palc, iar altele se ingiraserd in linii $i figuri.. Dat Ce vede el acum cu uimire trebuie s8 fie Carul-Mare, pe care i |-a aratat de cateva ori tatal sdu pe cer, dar pe care el atunci nu I-a putut descoperi intre celelalte stele. Dar acolo, sus de tot, in adéncul cel mai departat, péleugorul acela de {inte de argint sa fie Closca-cu-Pui? $i pe aceea i-a aratat-o intr-o searé tatal séu, dar el atunci nu a putut-o descoperi. ‘oni i-a placut de mic cerulinstelat, si tatél sau, cdnd a vazut c& place, i-a spus unele lucruri despre stele. Cea ce vazuse cénd privise mai indelungat in acelasi cerc de stele — cum riséreau tot altele $i se indeseau — descoperi acum pretutindenea, in Calea-laptelui, oriunde-si arunca 843i finea mai mult ochii intr-un loc: adevérate roiuri de albine de argint, fumurii unele, ca si Cénd nici nu ar avea fiinfa. ‘Somnulnu se apropia de el. Fusese aga de insetat sa vada cerul noaptea, cerul intreg, cerul Puzderie de stele, cum zicea tatél séu, incat nu se mai satura sé-I priveascd, De la o vreme Sim{i ¢8 s-a récorit putin aerul, parea cé s-a subtiat. Acoperit cu folica, nu-i era racoare: se descoperi pana la brau $i respira adnc. Usor se simfea! [..] lonités Cerceta mereu bolta cerului suflata de puzderie de stele. De cate or privea intr-o parte, fi prea cd n-a mai vazut-o pana acum. Era ‘mereu noud, parca tot cu alte stele. Sé le numere? Un zambet larg ''se risipi pe fata! Ce prostie s4 creadé cd poate numara stelele! Asta ainfeles-o indaté ce s-a intins pe spate sia vazut cerul instelat deasupra lu. $5 st numéra nu pénd la o mie, ci férd starsi, $i tot ‘vai putea sa afli céte stele-s pe cer. $i cum sé le numeri, cénd pe fecare clip’ unele résar, altele se ascund? - Deodaté tresari speriat: cocogul lor cucurigé de undeva, tare aproape. Apoi, dupa el, altul Siatul din toate partite satului, mpanzindu-se in vazduh, un glas mai subir, altul mai gros, Scanned with CamScannerr cosei din prim alfee cu rdsunet in gus: gi finanduse uP? °° a m nee aa iu opti $i in zori cénté cocosii, dar nu sta Ce vest ; Sees 2Ul opt ‘nu-$i mai putea da seama, se simfea oleaca zapactt, PU ss Cte, adormi bustean. i de atunci, cat a tinut seceta, lonita s~ f ae f Fe Dar acum nu maj auzea cantatl cocesilr, Nil de miezy batucit cu puzderie de stele. Dat ons and, ald aii sai nici de dimineat, adormea curénd, alaturea de frafii apoi in s 4 culeat tot afar, minundindu-se merey de ery EXPRIMA-TI EMOTIILE! 1, Completeaza enuntul de mai jos, astfel incat s8 exprimi starea ta din timpul ectu Citind textul, meam simfit de pared 1. Care dintre cele trei imagini de mai jos ti se pare ca surprinde cel mai bine spafiul i care se afla lonité cénd admira cerul instelat? Cred ci cel mai bine se potriveste imaginea 2. Justificd-ti raspunsul, notand o secvenfa din textul dat. Scanned with CamScanner3, Asociaza secventelor care indica timpul, situate pe coloana din stanga, enunful potrivit de pe coloana din dreapta, conform informatillor transmise de text. Pe la inceputu tu ule lonita tresari speriat, pentru c& a auzit céntatul cocosilor. lonita s-a culcat toata vara afaré. De vreo doi ani baiatul recunoaste infiorat cd tatal Fra vreun cess de cd sau a avut dreptate cénd a afirmat statea intins pe spate c& cerul e 0 puzderie de stele. se instalé peste lume o seninatate De la 0 vreme $-0 tai cu toporul, {i paru cd o mana nevazuta a seménat in aer, pana sus, o alt Deodaté puzderie, care nu se vedea, ci doar se auzea. : Ionita se tot ruga de tatal sau s-1 De atunci lase s& doarmé afard, cu ceilaltifrai ‘mai mari 4, Noteazé ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatille din text. Enuntul Corect_Incorect Unul dintre frati lui lonit se numeste Dumitru. Pana se priveasca cerul instelat, lonita nu stia ce e puzderia de stele, Cénd baiatul admira cerul, fratii sai dormeau langé el. Copilul isi d& seama cd nu toate stelele sunt la fel de mari si de stralucitoare, Cu toate ca stia cd lui Ionita fi place sa afle lucruri noi despre cerul instelat, tatal nu i-a spus nimic despre stele. intimp ce priveste cerul, lonifé vede un roi de albine. Baiatul si-a dat seama cd poate numéra stelele. Scanned with CamScannerTextul descriptiv literar. Tabloul : mentul in dreptul og snformatilor transmise de £20 PLU cari 5, Completeaza, pe baza inform vee, dup modelul dat & aflé imaginea cerului instelat, tabelul de ma! coemofie traieste? Ce descoperg, Pe Langa steele vig - la inceput, seiveay® se mira mereu atele, neva mai inainte, ~ Momentul Ce vede lonita? Lainceput Un rotocol al cerulul privirea La vreun ceas de cand statea intins pe spate 6. Reciteste fragmentul in dreptul careia se afla imaginea cu greierele $i apoi rispungy la urmatoarele intrebari: + De ce crezi cd lui lonité nui vine somnul,atunci cand priveste cerul instelat? a «= Ce sentimente crezi cd traieste baiatul, atunci cdnd ,linistea grea c&zuse peste toate gi imbracase lumea cu un zibranic nevazut"? + Secventa ,linistea fi fuia lui lonifa in urechi” exprima: a, starea de neliniste a baiatuluiy b. teama ci se afl intr-un spatiu cuprins de intuneric; «. bucuria priviritimaginii cerului instelat, + Care sunt cele trei elemente care par si perturbe linistea nop! 7. in fragmentul urmator, tonité descopera Carul-Mare, Closca-cu-Pui si Calea-Laptelui. Reciteste-t si noteaza, pe fiecare dintre spatille libere de sub imaginile de mai jos, trasaturile prin care baiatul recunoaste cele trei constelatti. Carul-Mare Closca-cu-Pui Cales-Laptelul Scanned with CamScannerg, Alege din acvariul emo entelor pe acelea pe care le res qranserie cate © secventa semnificativa, prin care sé iti justifici alegerea. 4, De ce crezi ca lonit’ nu isi da seama daca acel cAntec al cocosilor anunta dimineata ii? Motiveaza-ti raspunsul, valorificand penultimul paragraf al textului. 10. Ultimul enung al textului surprinde schimbarea comportamentului baiatului. Scrie, in spatiile de mai jos, in ce consté aceasta transformare, 11, Formuleazé, intr-un singur enunf, o posibila explicatie. 12. Noteaza ,,X" in dreptul fiecdrui enun} pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, avand in vedere textul citat. -Perspectiva din care este Te tabloul ii ae “naratorului. ‘Descrierea se realizeaza la persoana a Ill-a. ‘Printre mijloacele artistice folosite se numard personificarea Scanned with CamScannerRETINE! Textul descriptiv este un tip de text, it prezint& sugestiv un colf/un aspect din natura, un obiect sau o persoand, evidentiindu-se trasaturile particulare ale acestuia, Un text descriptiv poate filiterar sau nonliterar. Recunosti un text descriptiv literar daca: + prezinté un colf din natura, obiect, 0 fiinfd umand sau necuvantatoare; - obiectul este redat prin viziunea subiectiva a celui care priveste; = predomina structurile _substantiv-adjectiv, verb-adverb; \_ = limbajul este expresi in care Se RETINE! Un text descriptiy litera poate fide tip: + tablou ~ descrieres up, peisaj, a unei privet eg * Portret - descrierea un, fiinfe umane sau ret tBtoare: traséturile sa rar | exterioare - portret fig | ~ sau trasdturi moralejge | le | caracter ~ portret moral, 13, Ordoneazi literele de mai jos, pentru a afla obiectul descris in textul Seri senine, de lon Agarbiceanu, pepe NRW BTSDEIS BIRT RAV ED NINE: REC IUNU AENIGAHI Scanned with CamScanner