dite, 1 r~ Cireulotia 4 Definitio circulates 2NleSluireo — sistemului circulator, 3. Mediul intern al organremului.(=totalitates lichidelor dia, h. Boli ole sistemului eirculator. Teteto sul org sersenu tial A Groulodia exh fucka eare ani iqued deplasareo. mealiul inkera ebiclelor) "in inlerioral eorputui. — 2. Alcdtuirea sistemului ciceulator. 4a)- sistemul eirculodor sanquin Lb)- sistemul eireulotor Inflate fal Sistemul circulotor sanguin . inima | Aleédtuire =, ok 98 arter. | vase “ot TG vere varleriale jae ! a Capilare achimbual soa P ™ venease cu celulele (substante, hima 10,0, C04) localizare — In covitateo cutie; toracice, fate cer loi plaméni, oeupa Joeul Jobului tre’ olin lomédoul sléng Cvdrful es orientat ope porrtea ating = forme de“ parc (eu bore sus gi vddel Jos), marimea unui . pamn (pentia inima upland} Alectuire — intima la om este tetrocamerald » — doud edit x atrul abding — Ay atriul ohep! — fy — dows ventieule \ ventrieul stdng — V5 veetri eu! olept- Vd Structuca peretelui eardiae + — @picard 4 . 5 = phricard J teout confunctiy moale yibros — miocard — grosime mare fn atu ote’ at atu 5 Grosime mai maw ‘in V5 ote ti Vd (V5 pompeora odin esttecdvdl fn artero oorla sf ramurile & — endocar fs ee REJnervodia inimu — 4istemul ae TEOS ratrinsec (oun miocard/, ’ pumit Sistem *excitoconductor nodal alcd'fuiel din :f— nodul sinoedrial-contracta miocarolu 6.E-N ~ ext Joumed odrial din gibre rconlare — nodul adrioventriewlor - contracta, miocardice modificod miocardul veatriea pentiu a genera’ |—parciewle Hiss (cloud ) localized: in Condluce i puloud newont pu eek din neuconi) Septul interventricula format releana Rurkinge -eontracld mioco ru ventricular — Gistemul nervos extrinsec — SNV - SHV simpodic prooluc cordioaccele ral - SNV pa losionpddie produa carolioinhibit | Vaseularizodia inimii — arterial® i venoasd - doud artere eoronare deopringe din aota ascendentd — dloua vene coronare eare se termind in Ad [Sagi orificcul venelor cave. Valvele nimi - valva® atrioventrieulard slBoga = bicuspidé = = valvé mrrald - valve afrioventricularé oleapta = trieuspidé - valvq semilunacd stdnge - valva semilunard olredpta | Re portul inimii ea varele dt 6dni a ~ flee 4 vene ulmondre, ee dn oxigenad j = Ade odleud véne cave CvC5 lvCclg eu » age oe (cO,) — Vs— arté&a aortd eu aSioge oxigenod — Vd artera pulmonar eu “sdnge heoxigenod Activitotea cardiacé — Fepretinté 0 succesiune ce aiclur! Cardiace ~aleétuirea unui cicle carobiac - sistola atrialé — 045 — aistolé ventrieulard -0)3 3 — diastola genera 45 ada jului Caroliac -0,¥: Frecventa cardiocd reprezintd numardl ae Gielurt ‘ecuelia dint un ‘minut = 45 conta chi lorclur beta! pe mined -lo a*_Neserterea ciclul ui cardiac + Tht en Redulul sinoaiial se gereco%d un impulo neswos unic ce 2 tranrmite la toodt Jehreld! mioca rctuless odeal abén 9 olept, eqihele musculace miocarolice (+ miocarolul ctor) 5e° contracta, fin seurtae micsoeara volumul ottiilor Cotdrd- dle t) % acelas! timp, crest presiunea sdnglui abin ahis ¥) produce deschiok rea valvelor atioventrieuflare stdnge 9! oltapte- s-adngele eurge th ventrieule $n procent al Yor’ tar procentel db 80% sh pad ak sistola vedtriala, — sistola durdard OAs eednd sdogile a treeuk th ventrieule, atri‘le intra Mf olvastola dal eak ducore~ 0,35. Sistola_ventrieulard o-, Cand ventreulele se umplu eu sdage olin noolulul atrioventricular se genecater un impu nerves care_est fortead fh cele dove astieule H 195 60 rebeowa Purlinge . vendieute ble miocaralillui efector - contract alin cele 3 + = gibrele mu sculare miccarélice ventreulare se contractd, volumul Ventrieulelor scale, presiunea seinge lui olin ventrieule crest 91 Ynckickh valvele otrioventrieulae astjel thedt odngele of nu leze % ectrii. o * a pemra uo timp scat ventieutele sunt cavildt: tehise asiqurdnd (ore itometnica G itovolumetmet ) a srdtole: Veatrieula re’. °— presiunea eontinud® 5a creascé 9h deschide valvele semikunare aorked gf pulmonard + séogele est ex pulrod Sm adera aoa a davothe is i oe sistole’ ventriculare osk at 0,35 dd mare duroda deoarece 5A) Lt, vmek oh oth fe bebuie ok 4 y Cae poroese din ini me pompse. fn vale a sdng | Niostole generola | he fe Geqitul unei sistole ventrieulare pana la 9 | une noi a atrigle inima 6e afle fn dio | — OS. | Abriile sunt reloxodt , volumul atrial esk mare | ulmenara . > presiuneg intraabialae esk mice sub) nivel cele’ din vbne at fncbt. 2€ngele exh spi rod" fo ati din Vet, ves 3 ere’ ven ul monare: F P 3, |hehiled srotolie (ho) = eontileteo a dng pompadts es baie" cele oloud ventrieule tn timpul sistolei ventrrewlare As= 45 ml sda hehitul cardiac = eantiteteo at sdage pompate dt inima foh-un Inini he= hy x Fe Tensiunea arterialé = prsiunea edogelui %1 fa artertle man, 20 [go mm Hg Activitoteo elected © imi'mu ent Inregrstroda pti elechocataieg Nanifestdiie mecanice sunt t = goeul aperian = ex pansiune sistolied a peretelui toracelus in ve faul inten Capodfjul intercostal cinei sting} ~ foe arterial = ex pansiune sistolted a peretelui arterelo 5 riba regent hh a prestuni edngelui. egemetek jntmit 7 beg r # - aera T, sistelic, esk moi jung, di Lonalifade §eor8 eo eae rade Se aia pon tokieluea valet ion 1 er are i _ scl qf de vibrodio miccarcului lo Theep sistoler jomotul Ti, diastolic, est mod sour, mai acu 3 ima puto iMkens . $2 produce la fncepulul diastole’ ventricular, ab Tnchiolueo valveloy semilanare« Propriekayjle miocordulu + e Ee ae. 2 ate rietotio miecoidului ds a prooluce potentiale di a a 228 contracto sub actilinen i imp uli e fuldmedioma — pooped falta, | mrocardlulat £ “x € conte i docd exh pric dic& are proprietoka a Oo se TS de (eudloinetvel , @ Contractilitedia — roprielada mrocarclulud ol a se contract « Conductib ilitedia - relorielecka mivcardlului at & propaga excitatja fn Food pes sale. oe? .. 4 he ' Oy Med 9 a an | Geld eavdine Le t (epee) 1 { -4 . 10,49 035 Venbrieule iaaotl sisloléee te ila: Alciruiae s ebrokitinite cu vieeve De \ pf Aarers septarion stine) PANE (ea aotict Anc Aoatic, Paercen ChROTIDA DRENF ARTERA ARTERA SuBcLAvicucari, Bion vicucned DREAPTA ee . BRAHIOCEFKLIC TRUNCHT? \) <> \ et Pa } f ARTERR PULTE | ieee Serena — ‘ " DESCENDE| nth, big CE vené sou ff biniaarnine VENA —CAVE L SUPERIOARA le audi LA SERTCUNATA iadlrtean EAP TA (-PULHONAE ta vALVA vena —f Atriovenraia ana] srined INFERIOAR! if &BicusPiDA = svauvé NireAL. vauvaA ateiovenraicucani QRERPTA . (=TRicusPiDA) ARTERA Aorta TO. TORACICA sus Yay to 7 "ARTERA . = HEPATICA t eratated 7 es = =, ARTERA AORTA ABDOMINALA aces . ‘ SPLENICA TRUNCHI CELIAC ARTERN iLIACA DREAPTA ARTERA iLiAch ARTERA inthe EXTERN STAeS__ te ae = ht Electrocardiograma (EKG) reprezinta inregistrarea graficd a activitatii electrice a inimii. Corpul este un bun conducator de electricitate, deoarece lichidele tisulare contin mari cantita{i de ioni a cdror deplasare, deter- minat de diferentele de potential, creeaza curenti electrici. Diferentele de potential ge- nerate de miocard ajung, astfel, la suprafata corpului, unde pot fi inregistrate cu ajutorul unor electrozi care se plaseaza la suprafata pielit Dispozitivul de inregistrare a electrocar- BD = brat drept diogramei se numeste electrocardiograf. BS = brat stang Acesta const in doi electrozi care masoaré diferenta de potential intre bralul stang si bralul drept (I), intre bratul drept si piciorul sténg (I) si intre bratul stng si piciorul stang (tl). Fiecare ciclu cardiac produce trei unde distincte, numite P, QRS si T. P reprezintai Propagarea depolarizarii prin miocardul atrial, QRS reprezinta propagarea depolarizarii prin miocardul ventricular, iar T reprezinté repo- larizarea ventriculelor. Repolarizarea atrillor are loc simultan cu QRS dar este mascat& de amplitudinea depolarizarii ventriculare. Fonograma reprezinti inscrierea graficd a oscilatillor sonore determinate de activitatea mecanica a inimii. PS = picior stang Diastola Electrocardiograma (a) si fonograma (b) VASELE DE SANGE alcdtuiesc o retea prin care sangele circul de la inima catre toate organele corpului (artere) si de aici inapoi, la inima (vene). Circulatia pulmonara (mica circulatie) este realizata de vase sangvine care transport san- gele cu CO; de la ventriculul drept la plimédni, unde are loc schimbul de gaze, iar sangele cu O, ajunge la atriul stang. Sunt implicate trunchiul pulmonar, arterele pulmonare, care transport sange neoxigenat fa plimani, capilarele pulmonare din fiecare plaman si cele 4 vene pulmonare care transporta sngele oxigenat la inima. Circulatia sistemica include aorta cu ramurile ei, toate capilarele (in afara celor pulmonare) si toate venele (in afara celor pulmonare). Sangele oxigenat pleacd din ventriculul stang in corp, jar sangele venos, incarcat cu CO,, se intoarce la inima in atriul drept. Peretele vaselor sangvine este format din trei tunici: - externa, alctuita din fesut conjunctiv tax; - medie, alctuit din tesut muscular neted; + intema, format din trei straturi: (1) endoteliul, care delimiteaz4 suprafata intema a tuturor vaselor sangvine, (2) membrana bazali a endoteliului si (3) un strat de fibre elastice. 129 z 4Structura peretilor 2 weg § _ vaselorde sange o 3 aL Efdoteliu 3. s Js i ST cesut Ss 2] “Clastic ls 8] _ Tesut Tesut Z | muscular muscular | & 2 Lo neted neted” _|° a Ee 4 conjunctiv [3 8 fiboos “WI 9 g wos = wye 3 e * & i Sfincter Carian precapilar - prezinta un strat muscular subjire, ce le permite s& se largeasc& suficient pentru a se adapta cresterilor de volum sangvit = prezinté un strat muscular gros, care pro- pulseaza sub presiune mare sangele de la inima; - valoarea medie a presiunii intraarteriale - venele situate sub nivelul inimii prezinta valve pe peretele este de 100 mm Hg; intern, dispuse astfel incat sangele curge intr-un singur sens; _- peretele aortei si al arterelor mari cuprinde - valoarea medie a presiunii intravenoase este de 2mm Hg; —_numeroase fibre de elastina printre celulele - din cauza presiunii scdzute, venele nu pot propulsa sangele musculare netede, conferind elasticitate va- spre inima, astfel ca ele sunt agezate printre mugchi scheletici, selor respective. Astfel, se asigura un flux con- care le comprima atunci cand sunt actionati. De asemenea, tinuu al séngelui. Arterele mici si arteriolele respiratia contribuie la propulsarea sdngelui din venele abdo- sunt mai putin clastice si au stratul muscular minale in cele toracice: in inspiratie, diafragmul se contracts mai gros in raport cu diametrul lumenului. (coboara), determinand cresterea presiunii intraabdominale, Aceste vase opun rezistenta curgerii sangelui, comprimarea venelor si sciderea presiunii in cavitatea toracicd._ deoarece se destind foarte putin, Capilarele sunt vase sangvine de dimensiuni mici (diametru intre 5-20 m, lungimea de cca 0,5 mm), desprinse din arteriole. Capilarele fac legatura cu venulele sau se ana: eaza in -g0— 8Presiunea sangvina reprezinté presiunea sub care circula sangele in artere, Valoarea sa scade in timpul diastole! si creste in timpul sistolei. Arteriolele, datorita peretelui muscular foarte gros, opun rezistent curgerii sangelui (fenomenul se niumeste rezistenta periferica). Ca urmare, presiunea sangelui la acest nivel, precum si in capilare, scade foarte mult. Diametrul arteriolar poate varia prin vasocon- strictie sau vasodilatatie, influentand fluxul sangvin din capilare. Cresterea rezistentei periferice in urma vaso- constrictiel arteriolelor poate determina marirea presiu- nii sangvine. Z a ‘Acelasi efect se obfine si prin cresterea freoventel Masurarea presiunii sangvine S€ cardiace, determinata de diverse cauze. face cu ajutorul tensiometrului, Acesta Valoarea presiunii sangvine este influentata de este alcdtuit dintr-un manson pneu- — tr6j factori important matic, in care se pompeaz& aer cu o Wel factor IMPOTANT para de cauciuc. Stetoscopul, plasat la + frecventa cardiacd nivelul incheieturii brat-antebrat, per- - debitul sangvin mite ascultarea arterei_ comprimate. - rezistenta perifericd totala Masurarea presiunii sangvine Presiunea sangvina se citeste cu aju- Cresterea oricdruia dintre parametrii enumerati torul unui manometru, Se pompeaza poate determina cresterea presiunii sangvine. aer in mansonul pneumatic pana cand Reglarea presiunii sangvine se realizeaza prin nu se mai aude pulsul arterei. In acest mecanismeeroase.s! umorale. Reglarea hy dral se - moment, presiunea aerului in mangon ge Ae sf Vy gste mai mare decat cea a sangelui din Scoagffterebrald Sinus! p artera. Acul manometrului._s-adeplasat ye pe scala ce indica cresterea presiunii in manson. Aerul este lasat apoi s4 iasa. din mangon, supraveghindu-se mano- metrul. Cand presiunea aerului din << manson scade suficent pentru a lisa sAngele s& treacd din nou prin arteré acul manometrului vibreazi usor in ~ Hipotalst } dreptul unei anumite valori. Aceasta " ‘ indicd presiunea arterialé maxi- maisistolica (120-140 mm Ha). Bub: Pe masurd ce mangonul se decom- prima, bataile pulsului arterial (inre- gistrate in stetoscop) sunt inlocuite de un zgomot care diminueaza pana la Maduva dispa-ritie. in acest moment se citeste presiunea arterialé_minima/diasto- Fibre cardiace’ lica (70-0 mm Hg). Zgomotul repre- simpatice zinté turbulenta sAngelui care circu circuit) — dubld=%n invmd ciseuld 5 age eu COs in parka dreapt® 31 sdn th paea tings, fn acelazr Emp. — completa = Jiziologic sparmol sdingele nu ncretsegts vatele dh sdnge Cinim ‘onenta €a © pompa dubla& fis le din vene’in arti 31 nbmpear singel din ventricule fn alee} Crasledia sdngtlui se realizea2d prin -arbere ~ vene ~Capilare < Viteza a elreulotie a sdngelui oot ol fitingn seact pdrd la O58 mm|s th capilare. arenale venease — [s % aoa 91 Viteza dt ee a sangha venos est di gomm |s Mm €gpilae pdod la ‘eo mm [5 &, cele doud vené cave . Greulabia euprinde doud parti: « efroulotia mic (2 pulmonara nerald = sistemics / 2 Gruslatia mic (= pulmenaci,) . eireulodia mare (= -H-Melis! intern —tolaltotea lickidelor din interiorul eorpulus : odoge, himfa, lchid interstitial, endlolim{a, perilimfa, LCR. Séogele — vole mie-87, olin qreuteta eorpulut — est un tesut eonfunctiv moale reticulod de tip flea — alcdtuire - plasm ~ apd ~ Goh te -§ [os= 607] \ substante son < erie gone s Crevidu’ seed) \substante ane igenct trombocite element e feguecde eritrocite 4o-“s}! leucocite Comporitio gi colucle plosme: Apa ———> ta, dizolvak, numeroas substante eS meats, presiunea qi volumul sdngelui y Qroleine plasmodice - albumina—> leagd G* olin plasma —-globulina—> [age brorina 9i bilirubine —P-globulioa > ll ral okt 9° vitomnele AD, caotigencis gr are rl fey wecclit = Y- globulin —> le 4 ee Gy 7 ‘corp. . Probrembioa ——o ite cancel sangelai Fibrinogen > partic: pal la coagulare Cran sformdnalae tn fibrin insolubi le Eprime,, ———>_partieipd la reackii metaholice % et owe cali cdi catalizator doo minerali—> Nat, Kt, Mart, He POT, Pos, ch, 6a,2- eontibuie la mentinerea eonstontd a presiunii osmotic ’9/ a pH-ului s8ngeh an rol In procesé celulae _ Produgi ad digestie absorhiks aminoacizi, glucers, giicerol, ace! qrasi. Produgi de exertie’ dk la celule : - teanspocodi elt la telule la organele ch excretie ure, Vitomine \ Caciol uricS creatine efe) Homo P4ltt= 2 Ndi recifrt, glandile at caret hoimoni sunt beainsperte pan sdnge:“hy aenticore? jn plosaia cet ttre cite = Hemalié 1 lining ag gitginch A “| i ag 4 ase GOT ne hema lid B = ogltncend B. i heratt) [dijon Rk dona Iq [FE primi olt la xP tote greet d ° : R A, #8 ' 8 d B, #8 3,0 Ae ° Ag toake quupele Gupele ot 2dnge ouot determined, genele pokalele * bn ise Genele L*, LP stint dlominonte. a Gena € este recesiva, OQ) Perechea (4L9 sunt ee codominaste « oS re . Ey eopil ex Rht Q) prima sarcind olecur normal © +s b)' la nagtere , prin ru kacenter , 1g RAT dreee fn corp mame unde’ derminc forbes a Serle entcapiee ook 3 nag Shoemel olecarece “el iat 4 , Laas tng “Lomstogeh fabled dandeng GeeT ACO, dnogeaul Bs (Sprimit ele lo Yoda |b gta urmare cop uint&) anemi ‘hemolitice- ; Pr Roar 5% dinhe pepe fled in cease rifcotie reclue antieorpi anti-b fn canta perieul d Fe adudinint anti-h pericules) previduloace tes 2. mare Pht falul Rk ~ hematii eu dactorul h CRA) materne hee Qn cireulod fotatei unc pot determina formarea ck .. antenrpi { ati-b, Aaed ‘os mare es a afi at ey oats ocestia olfstrag, pris hemolizd hemeathiile wu sactoral A C75 an rome 4 fettul (= eritrobk z venthe “a. fe oles} sdie A ‘ashe et teter emobher ia \heterm inara druper S i pei de adage (Sta bihwea) a g ¥ Const in detemminaca aglutino genilor din hematiile cercetade. Neteriale necesare: — serul hemotest + - 6erul hemotert Of - contine aglutininele a ~ Serul hemotest eéntine agldinina + — gen! hemeotest Bil - contine aglutinino a -lame de stele — vate, alcool ~ ac sterilzat, pipete. “Med de lucru “pe lama de sls se pune succeriv ede o picdturd ole ter hemotest, in orctineal uimatoare, de lo stdage |o.deapta: OCT), ACE), BCm) Hemotestul esh echivalent ex scnagle - 2 deeinfectea rimikorulas , Bd ex alcool pulpo degetului persoaner caer fi determinam guera ak singe, ve teapar eu acal sterilizat fi be ja, in tei® colturt diJente ale une lame ck sticler, cite < predkurs dk sdoge core 'se pune dager picetura de sec hemotest. a g Prethura ck sdnge recoltata pent identifica est echivalent cu sdngele donatérului. . ~%¢ amestecd upor cele doud piedturs Gsdnge~ser). eu colfal woe lamei respective. : - 26 eb& observa la microscop dupa 2-3 minute cdnd dyutac vizibila agludinarta hemocti lor. Gunt posihile pedtu siluati: f= dasd in teate cele vei picdturi de ser hemobest nu se proclace nicl 0 agkdinae, amertecurile rméaded uniform colorct tn r62, sdngek cercetal apartine fers, Of) care are hemotii po i. inegen 31° ca urma agliddinarea nu are loc. Tg d © Bal Tet Ser hemotest ser hemelet agg, ) BCm) - 1G (5 tes2- docd 2 produce a ldiinare fn serucile OLE) Fi Bm) gv neve produce aglbnar in serul ALi), adngele cercelot apattine q Ali) core ae aghdinogenul 4. ® oO @ ero] er ALG) er BLu) B- daca ve produce agldtinae in serurtle OC) ¢ Aci) gi nu ® roduce Mm rerul Beth), adngele cercetoed apaitine gryper B cw) fae ad aglitinegenul 2. P @ © O ser 0 (i) seracy) P27 Bw) ‘ye-dacet se produce aglcinae tm toed venutile , etuncé odagele cercefod. dpaitine fu pei #8.(1Y) ,avdad pe hemahi teeck amide aglalinegine #77 ®. wey ey er Bi) g 16