INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU CERCI FUNDARE PRIN METO! TInlocuieste: © 150-73, VIBROP! /ENETRARI cee 1, GENERALITATI 1.1, Prezentele instructiuni tehnice au drept scop Stabilirea domeniului de utilizare, a modului ds exccutie si a_principiilor de interpretare a rezuliatelor diversclor tipuri de incercare de penetrare cu con (statici, dinamici, vibropenctrare) in vederea cercetiirii terenurilor 12, Incercarca de penetrare cu con consti in introducerea in teren a unei coloane de tije metalice (dentimits previzuti la partea inferioar’ cu un virf conic si inreyistrarca re: Tistentei terenului Ja inaintarca conului, exprimati’ in diverse moduri in functie de tipul inceredrii Coloana de tije poate fi protejata cu un tub metalic (manta snvedetensliniusif chet intescolsnd detijesiterens Dupi modul de introducere in teren a coloanei de tije se deo- sebese trmitoarele tipuri de incercare de penetrare cu con — incercare prin penetrare stat — ineereare prin penetrare dinamica ; — ineercare prin vibropene isten{a terenului la inaintarea conulai depinde de natura si caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor intilnite, adin- Gimea la care se giseste virful conic sub nivelul de la care incepe Aprobate de: Iecepe CU DEcIztAa fe, 42 dis 18.12.1989) Elaborate de INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIEC- TARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCT (ICcPDe) FILIALA TIMISOARA INSTITUTUL POLITEHNIC ,,TRAIAN VUIA" TIMISOARA’ (IPT) CATEDRA DE DRUMORI, FUNDATIE St INSTALATIL IN CONSTRUCTIL 68 — nurilor def inccrcarea, nivelul apei subterane, tipul inceredrii, caracteris- ticile penctrometrului ete 1.3. Incerearea de penetrare cu con face parte din gama de incerciri ale terenului de furdare ,,in situ" 1 constituie, de re- guli, un procedeu ce completeazd metodele de cercetare a tere- © prin forjare, prelevari de probe, analize de la- orator, permifind reducerea Volumului acestor Iucrari si obtini rea unor informatii suplimentare asupra terenului de fundare. De asemenea, incercarea de penetrare cut con poate fi folosith fifi Iucrdrilor de imbundtitire ale te- labe de fundare sau a unor umpluturi eit gi pentru apre- fii portante a pilofilor te. sip renurilor cierea capacit 14, Ince ca prin penetrare static consti. in presarea in teren, in mod lent si continu (viteza optima fiind 0,5...2 em/s) a sondei cu viri conic, previznta, de regula, cu tub de protect (manta). Connl de penetrare poate fi fix san mobil in raport ew fubul de protectie: ‘Vitera redusi si constanti cu care se executd presarea face ca operatia si poati fi considerata staticd. Se determina rezistenta opust la pitrundere pe virful co- mului (R.) si forta datorita frectrii Isterale (F,) pe suprafata mantalei Determinarea valorilor R, gi F, se face in func penetrometrului astfel : wt penetrometrul cu con fix se determin’ separat, re tenta pe virful (R,) gi forfa totala (F,). Frecarca laterala (2) se dobfine prin caleul? e Ha penetrometrul eu-con mobil, se determina separat re~ aistenta pe virl (R,) $i frecarca laterali F) pe tuburile de protectie. Cercetarea terenului prin penetrare statick este reglementata prin STAS 1242/6-76 ,TEREN DE FUNDARE, Cercetareate- Pinhal prin penetrare’statich", prezentele instructinni tehnice Cuprinzind elemente suplimentare eu privire Ta aphicarea metodet. de tipul 1.5, Incercarea de penetrare dinamick cu con consti in in- troducerea in teren, prin batere eu ajutorul unui berbec, care cade liber de la inaltime constant, a sondei cu viel conic Pe parcursul incercarii se inregistreaza numaral de loviturt (N,) necesar pentru infigerea comului pe echidistante (-) de 10 69sau 20 cm, alegerea cetare. _Tipurile de_penetrometre. dina Variaat in fanetie do Inral meeanie do eldere, modul d: actio : precuni si d= modul do acesteia find efectuatt de organul de cer- utilizate in practica ic dezvoltat de berbecul it © al acestaia, (manual sau mecanie) inane coma ps 0 silted conaeanay veel ed Te functie ds masa berbecal etrometrele So clastic TT ee dinamice usaare (PDU) cu berbee de ne Pe dinami ijlocii (PDM) cu berbec de 20. —‘penetrometre dinamice grele (PI SS Ginamice grele (PDG) ew berbec de 50. _— penetrometre dinamice supe mai mate de 80 kg : Inflfimen d> ca cAd-re a borbecului este canine ibe eta se iiteiel peiecona race eaten nae zee instuetiuné tehnige sin preventate pentey pte dame ugor el actonare mama penstrometfal mije mumfare a loviturtior de berbee. Pet“ ™" alsponitiv de Penetrometrete dinamio trometrele dinamice fiind,,d> regu, £408 mant ele (PDSG) cu berbec tectie a coloanei d> tije. diam eae ; je, diametral conn d= pone ee sensibil diametral tie, lapt ce conducr la diainantns ates eliminarea freearij dintre coloana d> tije 5i teren. 1.6, Incerca Hever ana sabe ropenetran const in introducerea in Pe parcucsul incereari se tnregistreazt ti dere a Conului $i facultativ resistenja dinumice leg. He hana timpului d» penetrare se dtermint viteat ds depitaare (oh conului pe echidistanfe = (10 sau 20 cm). + 1 @7Pusare (2) a 1.7. Rezistenta la penet expr dteaistenta la penetrare, inregistrati la cchi prams in diverse moduri, dupa specificul ane ocas aspeete calitative si cantiative asupen teromilar studi $f care mea sf fie prezentate in capitolele care trate Raves puri d> incerciri d» penetrare: ee 10 Domeniul de utilizare a sondajelor de penetrare con se executi in pliminturi Sirace in particule grosiere 1.8. Incercarea de penetrare coezive si in piminturi necocziv {pietris) $i lipsite de bolovinis in piminturi coczive cu permeabilitate redusi si de obicet saturate, ineercarea de penetrare dinamici cu con are aplicat limitate utilizindu-se la Allimitarea straturilor de consiste diferit 1.9, Volumul lucritilor de cereetare a terenului de fundare prin inceredri de penetrare cu con depinde de amploarea gi natura Printructiilor, de natura terenului de fundare, de etapa de pro- Sectare si de gradul de cunoastere al acestuia prin studif anteri- gare sat prin alte procedee de investigatic. Pentru stabilirea numarului, distanfei $i adineimii sondaje- or de penetrare se. vor respecta’prevederile din STAS 1242/1-89 TERENUL DE FUNDARE. Principii generale de cercetare 2g ment iunea ch numfrul incerctrilor de penetrare se incadreazt $e mira total de sondaje termice si adincimea este limitaté de capacitatea de penetrare a aparatului (pet. 1.10) ‘Pe amplasamentul cercotat se va exceuta in mod obligatoria cel putin un foraj, care se va cupla cu un sondaj de penetrare exe- setae in veeinitatea acestuia Ip distant minima de 2m. Diagrama, Ge penctrare astfel obtinuta corelati cu stratificatia renaltats Sin'fora} se va considera diagram‘ ctalon pentru amplasamentul Gat sau pentru o zona din acesta, avind stratificatia uniformi. Ori de cite ori se constatti modificiri pronunjate in diagrama de penetrare fata de cea etalon, se exeeutd un nou foraj in vee tatea sondajului de penetrar Pentru terenurile neuniforme progtamul de corcetiiri prin sondaje de penctrare se va stabili, de kt caz In caz, im functie de Variatia litologic’ pe orizontal A omandi et se execute in primul rind sondajul de pe- netrare gi pe urma forajul, pentru a avea certitudinea ed penetra- Texecutat intr-un teren nederanjat, La testarea calititii lucririlor de imbundtifire ale terenulut “de fundare, volumal sondajelor dz penetrare este stabilit de, ,Nor- seat ival privind consolidarea terenurilor de fundare sabe prin pro- eedce mecanice” indicativ Coy as rea m1La testarea compactarii rambleurilor, volumul sondajelor de penetrare se stabileste in funcfie de importanta si amploaren Iueririi (Anexa VI). 1.10. Adincimea sondajelor de penetrare este egal ew ¢ stabiliti pentru foraje conform STAS 1242/1-89, limitata inst de capacitatea de penetrate a aparatului in condifiile geatehn ice date Sondajele de penetrate statiet pot atinge adincimi de 20 m si uneori chiar mai mari Penetrometral dinamic usor PDU poate fi folosit pentru cor- cetarea terenului pe adincimi reduse de 6...8 m, in piminturi nisipoase afinate st de indesare medio, sirace in fragmente mati In piminturi argiloase de consistent redusi adindimen de inves. tigare este limifati la 4... 5:m tente si cid adincimea de ccrectare de- ale PDU se utilizeari_penetrometrele In mod freevent cu PDM se 8... 15 m, jar cu PDG, 15... 20 m. Sondajele de vibropenetrare pot fi conduse la adincimi de 8 ... 10 m in functie de natura terenului si caracteristicile vila toruIni utilizat. Domeniul de utilizare a rezultatelor incercarilor de pene- trare cu con L.1t. La cercetarea teremilui in vederea stabilirii condifilor de fundare, diagrama de penetrare, reprezentati pentru ficcat= incereare efectuatd, corelatii ew diagrama ctalon ‘construiti pe baza sondajului de penetrare din veciniitatea forajului de refer int, ofera o serie de elemente calitative asupra amplasamentului cot. cotat. Astfel, rezultatele se utilizes exploatarea identificarii litologice facute prin sondaje ~_Netificarea uniformititii litologice pe suprafata unui amplacament. — reperarea diferitelor o inturi litologice. Pe ava rezistentelor la penetrare pot acteristic! fizico-mecanice ale teremuhti, ut corelatii existente in literatura de speeialitate ate umele ca~ in acest scop 2 Utilizarea acestor corelatii trebuie {acuta cu mare atentic intrucit ele au valabilitate locali, fiind in general, specifice con ditiilor concrete in care s-au determinat (litologia amplasamentu- Jui, tipul penetrometrului etc.) In cazul amplasamentelor mari, unde exist suficfente date obinute in para.el (Iucriri clasice si Sondaje de penetrare, divers tipuri d> sondaje de penctrare, sau sondaje de penetrare si alte Iuerari de cercetate a terenului ,.in situ") se pot stabili corelat ii intre caracteristicile geotchnice ale terenului si revistenta. la penctrare, intre rezistentele la_penctrare corespunzatoare diver- selor tipuri de penetriri saw intre rezistentele la penetrates ali parametri geotehnici specific’ altor metode de cercetate in situ", 1.12. La verificarea calitatii lucririlor de imbundtitire a terenurilor de fundare dificile, prin compararea diagramelor di penetrarc martor efectuate in terenul natural $i a diagramelor Ge penetrare de control efectuate in terenul imbunatitity se pot ail = cfectul calitativ a de imbuni ‘tire prin re prin aprecierea_unor wotehnice ale teremului natural si imbundtatit tente in Titeratura sau stabilite pentru am- plasamentul in’ studiu; — adincimea pind la care se resimte influenfa Iueririi’ de imbunttitire a terenului 113. Veri minturi zitoare jearea compactirii rambleurilor realizate din pi- ror gramulozitate se “i in limitele corespun- iminturilor care por fi cercetate prin sondaje de pen iace pe baa unor diagrame de penetrare etalon obtin ditii controlate pe platforme experimentale, cu cares compari wle de penetrare a sondajelor de penetrare de control efectuatd in rambleu in perioade de exeeuti 1.14. Bvaluarea capacitatii portante a pilofilor se poate face si pe baza rezistentelor Ia penetrare utilizind relat ile sta- Dilite in acest scop, sau prin corelare eu capacitatea portanta termihata prin incerciri de probi. 7131.15. Preluerarea detelor obtimte prin inceresrile de pene rare cu con se face tinind seama de factorii care influenteazi rezultatele incercarii ‘in cazul in care prelucrasea calitativi se rezumé 1a compara rea diagramei de penctrare en diagrama etalon nu este necesard a istentelor la penctrare datorita factorilor de in- corectarea fluent Fattorii care influen{eaz rezultatele incercirii de penetrare eu con ‘ 1.16. Rezistenta reali a terenului la incercarea de penetrare cu con poate fi modificata de factorii legati de condifiile geoteh- nice si hidrogeologice, de tipul incercarii de penetrare si a pe- netrometrulu utilizat, de modul de Tuer, fapt de care trebuie Si se Find seama pentru a efectua interpretarea coreeti a rezul- ‘tatelor’ penetrarii 1.17. Pactorii legati do condifiile geotehnice si hidrogeo. (natura teremalui suecesiunea straturilor, prezenja apei in mod sensibil cgal rezistenfa, la lc trei tipuri de incereare (statica, tog subterane ete.) influentea penetrare stabiliti prin o dinamici, vibropenetrate) ftatea, forma si rugozitatea particulelor, res- pectiv natura terenului pot influenta rezultatele penetrarii Fragmentele de pictris si bolovinis din masa, piminturilor nisipoase, cit si lentilele subtiri de pietris sint evidentiate prin salttiri bruste ale diagramei de penetrare. Pentre o interpretare corecti a rextiltatelor penetrarii, nu se tine seama de aceste valori In cazul in care dimensiunile particulelor se apropie de dia- metrul conului de penetrate, se inregistreazt rezistente spotite it mod artificial care nu vor fi luate in considerare. . Gradul de ind: ipoase influenteazi asupra reaultatelor p u cit gradul de indosare este mai Tidicat cu atit rezistenta la penetrare este mai mare. La acclagi grad de indesare, prezenfa legiiturilor structurale asigura nisipurilor in stare naturala o rezistenfi la penetrare mai mare decit 4 acelorasi nisipuri in umpluturi. a. granulo aa Consistentapiminturilor argiloase influenfeaz’ asupra zezistenfei la penetrare, care creste odati cu sporirea consistentei Consistenta redusi a piminturilor argiloase influenteazt asupra fortelor de frecare pe tija_penctrometrelor neprotejate cu manta ducind la o erestere artificiali a rezistentei la pene- trare. 4. Alternan{a unor straturi moi cu altele tari saw afinate cu indesate influenteazt asupra_rezistentei Ia _penetrare. Astfel, rezistenja la ponetrare creste deasupra straturilor mai rezistente, sespectiv scade d-asupra straturilor mai slabe. In general, aceastd influent& se resimte la adineimi reduse de 10 ... 15 d, tind dia- metrul conului ec. Influenta apsi subterane se resimte asupra rezistentei la penetrare a piminturilor necoezive ducind la diminuatea aces- teia. Sciderea medie procentuala a rezistentei la penetrare vatiazt intre 10 ... 50%, in functie de gradul de ind sare si de adincime. Odat& cu cresterea gradului d> indosare sead> reducerea medie procentuala f, Influenfa adincimii se resimte prin cresterca reristentet Ja penetrare. La inceputul sondajului de penetrare exeeatat in piminturi nisipoase, cresterea rezistenfei la penetrare in functie de adin- ccime este accentuata datoriti posibilitstii de refulare in sus (pe ling refularea laterala) a pimintului dislocat de penctrometru. Adincimea pind la care aceasta erestere a rezistentei la penetrare este pronunfati poarti denumirea de adincime critic’ (lig), a batere si masa lovitd. Pina Ja adincimea de cca 6,0 m se obtine o crestere relativ reristentei Ia. penetrare ticile pamintiales In vederea reducerii frectrii, diametrul conului (2) se mai mare decit cel al tijelor (d,) ipoase influcnta frecirii pe tije este slabi Geasupre nivelului ape! subterane, Sub nivelul apei subterane freearea pe tije se dezvolta progresiv, odaté eu erestefea adineimii- Ta piminturile coczive, cu sau firk substante organice, de consisten Influenta frecisii se poate manifesta prin crestere tenfei la penetrare, deci caracteristiile a se modifica natura si earacteris~ clor gcotehnice ale pamintului respectiv mu sau'modificat. se ae Qt Penetrometrele dinamice sint, in general, fara manta de st see OP de protectie motiv pentrm care la incerearea de penetrare dinamici c. La incorcarea d2 vibropenetrare principalii factori tebno: trebuie sii se ia in considerare acest efect. In ANEXA X se pre~ Jogici care influenteazi timpul si viteza de penetrare sint — parametrii vibratorului instalatie: de vibropenctrare gi frecArile parazite care consumi o parte ‘din energia de vibrare, egultind 0 crestere artificial a timpului de penetrare Inngimea coloanei de tije influenteaza timpul de penetrare prin vibrafiile longitudinale care consumi o parte din energia de vibrare si conduc la crestere timpului de penetrare, respectiv Ja seliderea vitezei d> pitrundere a coloanei de tijc zinti medul in care influenfa frecirii poate fi inlituratt prin utilizarea mantalei de protectie gi prin aplicarea unor cocficienti de coreetie asupra datélor penetrari 1.18. Factorii depende de luca, mumiti si factor tipuri de incereare de penetra a. La penetratea statics, pot apare modificdri ale rezisten- {ei la penetrare, datoriti unor factori tehnologici, dintre care se mentioneazi: — nerespectarea vitezei constante si optime de penetrares — frecarea parazit’ dintre tije si tubul de protectie montarea defectuoas’ a conului si pitrunderca pimintu- Ini intre con si tubul desprotectie: in cazul centrarii incorcete a forfei de i de aparatura folosita gi de modul tehnologici sint specifici celor tret we (statieX, dinamici, vibropenetrare} 2. INCERCAREA DE PENETRARE STATICA, Aparatura 2.1, Aparatul de penetrare static’ tip INCERC, este de tipul cu con fix, dsterminindu-se separat forta pe con (F) si forfa to- “ali (F,) et ajutorul unor doze d> presiune (fig. 1.) ws Penetrometrul (fig. 2) este compus din: — dispozitiv d> presare; = echipament de sondare (penetrare) = dispozitiv de masurare a rezistenfelor Ja penctrare (pe «con si totals); “ dispozitiv de ancorare. frecaréa parazita presare, }. La penetrarea dinamick pot apare modificdri ale rezis- tentei la penetrare datorita. unor factori tehnologici, dintre care se mentioneazi: — modificarea vit — prehingirea coloanei de tije a penetrometrului. Influenta vitezci de penctrare se resimte in special Ja pimin- turile cor consistent sefizutii unde rezistenta la penetrate este invers proportional cu aceasti iter. De asemenea, dapi de penetrare ; _ a. Dispozitivul de presare este aledtuit dintr-un sasiu (1) Zealizat din evi metalice, avind asamblate pe el dou roti de 7aby ae aS gate wif \ a g& 8% gs ac gS woo s = Pee By O BR gE BESTS go S235 PEES SF Nt 6mtransport basculante (J) prin intermediul unui butue (2). De Sasiu, in parte din fati este prinsi roata de manevri_pivotatt si detasabila (4), partea superioard a pivotului constituind si Teazem pentru yerina ($) in timpul transportului La 90° fafa de difectia de fixare a fuzetelor rotilor (3), pe bntue sint fixafi doi montanti (5), care prin intermediul grinzii superioare (6) $i al unui surub de presare (7), sustin verina (8) in poritie verticala in timpul lucrului sau in pozitie orizontali pentru transport. De tija (70) a pistomilni verinei este fixat capul mo! cpresare (77) ce culiseazt pe cei doi montanti (3) Montanfii si verina sint menfinuti in pozitie verticalt prin intermedi a dou suruburi bolf ce se introduc in glurile existente in fuzetele rotilor (3) La slabirea suruburilor bolt, verina si fuzetele rotilor bas- culeazi, far odati cu atingerea rotilor de teren, sasiul se ridicd si verina se sprijin3 pe capul pivotului rotii (4), de care se fixeazs cu ajutorul unei britiri. ‘Actionarea verine! (8) se face ew ajutorul grupului de pompare (15) pus in actiume de un motor termic sau electric (/0). Deplasa yea pistonului verinei in ambele sensuri este asigurat’ de distri- buitorul (77) gi furtumuri de inalta presiune (13) de b. Echipamentul de sondare (penctrare) fig. 1 este aleatuit diintr-un con de ofel (7) cx unghiul la virf de 60° gi diametrul ba zei de 36,5 mm, ce poate fi presat de la suprafatit cu ajutorul unor tije metalice (ex @ 18 mm si lngimea d= 1m). ‘Tijele sint protejate impotriva frecirii ew pamintul’eu aju- torul unor {evi (3) cu diametrul exterior de 38 mm si langimea de 1 m, care se prelungese prin infiletare cap-muld, la extremitafi douit locage pentru prinderea cu cheia. Ansamblul fevilor de protectie este denumit in mod waual semana". Pentru evitarca pitrunderii pimintului intre tije si manta, conul este previzut eu o mangeti (2), iar prima feavii de’ protectic este prelucrati pentru a intra in accasta. Pentru extragerea echipamentului de sondare din pimint se monteazi dispozitival de extractie (poz. 13 in fig. 2), la capul mobil de presare i se actioneaza cu ajutorul verinei. 80 c. Dispozitivul de misurare a rezistentelor la penetrare este Zormat (fig. 1) din dou doze manometrice, concentrice echipate ca snanometrele (7) si (8) sau 19 $i 20 in fig. 2) care permit misurarea Simultan’ a rezistenfei opuse Ja infigerea conului si a rezistentei totale. Din diferenta lor se poate afla trecarea pe mantaua de protectie. Dozele manometrice sint ctalonate de ciitre furnizor ‘$i se reetaloneaz periodic Dozele se intercaleazi intre caput mobil (17) si coloa! penetrare (9), (fig. 2) 4. Dispocitivul de ancorare (fig. 2) necesar preluirii reace tiunif maxime a terenului, este constituit din burghiele de an -coraj (21) si,jugurile de fixare (22), In act ul este pr iat pe direct ia longitudinala cu do mn forma de pot- ‘coav, necesare fixirii pe dowi burghie, iar pe direetie transver- Salli ct dow’ locase necesare asezirii celor dows jugnti care permit fixarea pe inek patru burghic. Pentru fixarea sasiului sia juguri- 1 pe burghie, acestea sint previz de ghidaj (23) piulitele do" blocare (24) Pentru infigerca in teren a burghielor se utilizeani o cheie speciali corespunzitoare formei pirtii superioare a acestora, Penetrometrul static poate fi montat intr-un antolaborator, diagramele ds etalonare a dozelor d+ presiune ew care se determin’ forta d» infigere a cona- iu (ol. 4) forta totalé-d infigere a penetrometrulut (co. 3. {in coloana 8 se inscrie rezistenta la penetrare Ry, caleulata cu relafia w sai Ea — valorile orientative ale presivnii conventionale de baz’ sarees Stesaaile Poe a torenurilor de fundare si ale tasirii fundatiflor de supra Hvit-pleriandipainlines aeoault icetareaas fafii; care reultX indirect prin cvaluarca indicilor geotehaict Gi, = greutatea coloanci d tie gia conulai de pce [ue een icD OU a eneeeraeen — capacitatea portant a pilo{ilor izolati. 2.5. Stabilizca orientativi a stratificafiei terenului de fun- dare se face in functie de valorile si alura diagramelor de Variatie cnadincimea a rezistentei pe con 2, sia frecirii laterale F, dup indicafiile din tabelul 1. Pe baza rezultatelor ob{imute se pot intocmi profile de stra- tificatie sau bloc-diagrame, din care si rezulte: — stosimea diferitelor straturi de pimint intitnite; — adincimea Ja care se giseste stratul cu portanti mare; ~ gradul de neuniformitate al masivului de pimint pe adincime si in plan orizontal. Forfa de freeare pe manta F, (col, 9) se determina cu relatia fom Pe @) in ear F, = fora total de infigere a penetrometralni — greutates mantalei Pe baza datelor din teren inregistrate in formularul tip A, pot fi determinate rezistenta la penetrare R, si frecarea laterala Fy, rin calcul automat, utilizind programul d caleul a carai schema Jogica este pregentata in ANEXA IV b. Diagrama C(ANEXA ILI) se intocmeste pe bara datclor ainicotoanels & qi PU formate 1; diagraod cecconstitule 2.6. Caracteristicile fizico-mecanice ale piminturilor c¢ ale cituiesc terenul de fundare se estimear orientativ pe baza rezis- tenfei Ja penetrare pe con. R,, dupi cum urmeazi! 84 8S DD cate laa i aNTabelal 1 MODIFICAREA RE ZISTENTELOR LA PENETRARE IN FUNCHE DE NATURA STRATURILOR pormaats ‘a mtd care cede rid z a Frearea lateral (F) 1, Phainturi_ prifoase cu por si prafari od a it pe ferile de pro- scade Suprafeje de alwnecare Mau bolovdis ve pot 1 i : = é pimint.sfarimi Bstremte de fea. gol 1, Consl g 5 pet Ronis pe con (Pp) tena cade a) Starea de indesare a nisipurilor se apreciazi pe baza registentel Kj, conform tabelului 2. ‘Tabetol 2 STAREA DE INDESARE APRECIATA PE BAZA REZISTENTEL Rp (MPa) ‘Alincimen - ; indesore fa eC Be Minat io Indesat carro cee peartrre | at |g Moy Nisip mare 130 woo. Nisip mijlocie Nisip fia b) Greutatea volumici in stare uscati yy, in kN/m, porozi- tatea % si indicele porilor e pentru piminturile nisipoase, in conditii naturale, se poate aprecia, in functie de rezistenta Rp, in MPa, pe baza graficului din figura 3 sau cu ajutorul relatiet € = 0,9916 — 0,36 lg R,+0,13 @) ©) Unghiul de frecare interioard al nisipurilor se poate aprecia fn funetie de rezistenta la penetrare pe con R,,cu ajutorul abacclor din figura A. 4) Coeziunea ¢ a argilelor moi, a milurilor etc., pentru care unghiul de frecare interioari este ‘neglijabil (Q ~0), se poate aprecia in functie de rezistenta pe con X,, exprimata in (MPa), ‘pe baza relatiet Ry ee ) e) Modulul de deformatie edometricd M,_, al paminturilor se stabileste in mod orientativ, astfel 87— pe bara relatici Myg= oR, (3) 1,5 pentru nisipuri cn R, > 4,5 MPa; 2< a <5 pentru nisipuri argiloase si argile compacte‘cu 1,5 < Ri< $0 MPa 5 << 10 pentru argilefmoi”cuyR, >[1,0 MPa: — sau pe baza graficului’din’ figura 5 Cu programul de calcul’ din ANEXA IV se obfin caracteris- ticile geotehnice mentionate la literele 8, c, @ sie 88 > Voloores unghi oe ee) z ile’ de fecore Inler'sari gEe te aoa oo Rts, CREATE ES 877, aleges fo nivelo! conuter kG G4 [4 | £1) Valorile orientative ale modului de deformatie lini ) Valor tu leformatie liniar’ 2 au cl eet an ance nes 2 3300/1-85 pentru, piminturi nisipoase, pot fi estimate pe bara jcelor din ANEXA V., functie de rexistenfa pe con A, si pre- aie is tapoeee cae ds ous eect in calla abacelr, pe cal tcrstich, sa adopt pentru cael centage ali valoarea v= 0,30 (conform STAS. De asemenes, valoarea modululai de deformatie 1 poate fi estimata gi pe baza urmatoarelor corela — pentru nisipuri, jak B E=°Ul+ BR, (6) — pentru piiminturi coezive, —* E = 3,8R, — 0,55» — 26 (7) 90 EAR, (8) in care I, — gradul de ind-sare; x — porozitatea in procente; B si Ry— se exprima in MPa. Pot {i utilizate gi alte corelatii care au fost verificate in pre- alabil prin incerciri paralele cum se preved> la punctul 2.4 2.7, Caleulul capacititii portante a fundatiilor de suprafa\a i verificarca tasirilor probabile se poate face infermativ, pe baza datelor penetririi statice in conformitate cu prevedertle din STAS 3300/2-85 ,, TEREN DE FUNDARE. Calculul terenu- Inti de fundare in cazil fundirii directe”, pe baza valorilor medii ale caracteristicilor fizico-mecanice ale piminturilor, stabilite conform punctului 2.6, fn ANEXA VIT se prezinta un exemplu de stabilire a ¢ cithtii portante a terenului si a presiunii conventionale de ba pentru o constructic data. 28. Capacitatea portant’ 2 unui pilot, izolat prefabricat, introdus prin batere’s1 solicitat la compresiune se determin’. pe baza datclor d> penetrare statics cu relatia Rok m( (9) in care: ik este coeficient de omogenitate, egal eu 0,7; m — coeficient al conditiilor de lucru, egal cu 1; A, — reaistenta conventional pe conul penetrometru- Tui caleulata cu relatia: Rl + Ry Ry Pay 2 R,1 — media rezistentelor pe con, inregistrare in straturile ituate d> Ia nivelul virfului pilotului pind lao adincime egali cu 4 de sub acest nivel, in kilo- pascali 1— media rezistentelor pe con, inregistrate de la nivel fului pilotului pind la 6 indltime egala cu @ +d, deasupra acestui nivel, in kilopascali: @ = diametrul sau dimensiumea maxima a sectiunii in caaul pilotilor dreptunghiulari, in centimetri £ — cocficient, care se adopt conform tabelului 3: A — Aria sectiunii transversale a pilotului, i \1 ti sale a pilotului, in metri pitrati FF, — Forjade frecare pe suprafata lateralii a penctrometru- Jui, introdus pi 1a nivelul viefului pilotului, in kilonewtoni: Teno U_ — perimetrul scetiunii transversale a pilotului in metri ; 4, — perimetrul sectiunii coloanei penctrometrului, in metri : z ‘Tabet VALORILE COEFICIENTULUT Stratul in care se exeeutd ponetrarea, a Paminturi coosive, nisipuri afinate Nisipuri de Sedesare medic 8 Nicipuri_indesate $i nisipurt cw pietris 2) Capacitatea portanti a pilotului izolat, prefabricat in- trodus prin batere $i solicitat la compresiume, determinali eu relatia (9) are un caracter orientativ, pentru’ constructiile ee transmit solicitari mari fundatiei, la definitivarea valorii tapaci- 8ifii portante se va {ine scama $i de remultatele incercarilor de proba pe piloti, conform STAS 2561/2-81 in ANENA Vig se prezinta un exemplu de stabilire a capa portante a unui pilot izolat pe baza rezultatelor penetra itd statice .,.__») Stabilirea capacitatii portante a unui pilot care Iucreazt in grup, precum si calculul Ja deformafii al fundafiilor pe pilot flotan{i se face in conformitate cu STAS 2561/3-83. 92 2.9, La verificarea capacitatii rambleutilor sau a din materiale granulare (pAmint, balast, zgurd ete.). se utili 9 diagram d: penetrare etalon, obtinuta prin exccutarea unor penetriri intr-un material identic eu cel din care se exeeutii ram- Dieu! (aceeasi umiditate, granulometric ete.) realizat in condi Fille de compactare impuse prin proiect Prin compararea diagramelor a» penetrare, objinute in di ferite puncte ale rambleului, cu diagrama etalon, se evident iar’ zoncle slab> insuficient compactate. | In ANEXA VI se prezinta 0 metodi de verificare prin son- -daje de penetrare a compactirii rambleurilor cu yolumul peste 5000 m8, avind grosimea de minim 1m. 2.10, Penetrarea statici poate fi ut caliti{ii lucririlor d> imbundtafire a ter: (necoezive sau slab coczive) si pentru stabilirea adincimii pina la care se manifesta efectul acestor Imerdiri; in acest sens se execut dont serii de sondaje d: penetrare — penetrari martor in teren natural — penetriri de control in teren imbunitatit, Numiirul sondajelor de penctrare martor si cont nerea lor pe amplasament si adineimea pind la care se execu pentra a depigi zona de influent, sint in functic de procedeul utilizat pentru imbunatatirea terenului gi vor fi stabilite de pro- iectant, cu respectarea normelor gi prescriptiilor in vigoare, spe~ -cifiee Mucririlor d» imbuniitapire. : fn cazul imbunitifirii terenurilor slabe prin procedve me- canice, la stabilirea numirului sondajelor d+ penetrare martor si controi, la dispuncrea gi interpretarea acestora se vor respecta preved:rile corespunzitoare din ,Normativul privind consolida- Tea terenurilor d> fundare slabe’ prin procedee mecanice" ind i- ceativ C 29-85 Prin compararea diagramelor d+ penctrare martor si d con. trol se determina adineimea pin’ la eare terenul a suferit modif cari datoriti Incricii de imbunatatire. Cresterea rezistenfei pe con Ry in terenul imbundtatit fats de rezistenta Ry ful natural, indied sporirea capaciti § portante datorita modificirii caracteristicilor gootehnice ale terenului. , 93prin compararea valorilor R, cu cele Verificarea calitatii lucrarilor de imbunatatire se poate face Dbtimute in eadral Inerérilor de compactare experimentala pe baza elrora se intocmese diagrame etalon. 3. INCERCAREA DE PENETRARE DINAMICA CU CON Aparatura 3.1. Penctrometrul dinamie usor eu actionare: manual, PDU (ig. 6) are urmitoarele parti principale: covali (2), t — dispozitivul de bater — coloana de tije — virful conic Disporitivul de batere (fig. 6a) consti din: berbee (1), ni- de ghidaj(3) si limitator de cursi (7), eu care se fixeazi indltimea de clidere a berbecului, superior de 1,0 m lungime imbinate de reguli prin imbinate care trebuie astfel realizati. incit si rer Coleana de tije (5) se realizeaz’ din tronsoane dé fevi de otel tate, te la $00. Peretele tevii trebuie si fie suficient de gros pentru a prelua in conditii bune sai iletului. c dinamice si pentru a pamite exccutarea La primul tronson de tije este montat comul de penetrare (6) 6, detaliul A). Penctrometrul se echipeazi cu o plack de bari (7) prevazuta in partea centralé cu un cilindru de ghidaj, avind intltimea de minimum 20cm, prin care trece tija penetrometrului. Rokul cii de bazd este de a asigura verticalitatea penetrometrul Pentru inregistrarea numérului de lovituri la inaintarea conului cu adincimea constant ,-", pe tije sint marcate repere Ia echidistante in acelagi scop, in placa de baz se poate in- fileta o tijd gradata Ia echidistante ,2" (/7), penetrometral find prevazut in acest caz cu un ac indicator (12), Extractorul pentru recuperarea coloanei de tije (fig. 6.8), caracterizat prin prinderea tijelor intr-o singuri directie (de jos in sus), este format din dispozitivul de prindere cu bile (8), eorpal ptoptit-zis al extractorului (9) si pirghia de actionare (70) 4 DETALIUL,AY at3.2. Penctrometrul dinamic mijlociu si grew cu actionare mecanici PDM-G prezentat in figita 7 poate {i antrenat cu motor termic sau motor electric (pentru cama! in care pe ampla- samentul respectiv exist surse de energie electricd), trecerea de Ia o actionare In alta realizindu-se prin schimbarca eurelelor trapesoidale care fac legitura intre reduetor si motorul de an- trenare termie sau electric 8 “Aparatul este conceput si poatd lucra in dowd variante: — penetrometra dinamic mijlociu (PPM), — penetrometra dinamic greu (PDG) ‘Trecerea de la o varianta Ia cealalta se face prin addugarea ‘sau indepirtarea a dou greutifi aditionale la berbecul cores- ‘punzitor penetrometrilui mijlocit Partile principale ale penetrometrului dinamic cu actionare anecanici sint similare cu cele ale penetrometralui PDU ia care se mai adaugi — catargul metalic (9) care ghideaza dispozitivul de batere, sustine lantul de antrenare (7) a berbecuhui $i asigura vertical tatea aparatului in timpul efectuarii sondajului de penetra — talpa de rezemare (9) alcdtuiti din profile metalice, constituie suportul pentra catarg gi pe ca sint fixate motoarele de actionare, precum si cele doua roti prin care se asiguri trans- portul si calarea vertical a aparatului —‘motoru! termic (70) de tip METROM Brasov AI-75-B: — motor electric (77) de tip ELECTROMOTOR-Timigoara 33-Bax 1, 13000 A; — instalajia de inregistrare a numarului de lovituri (72) care este alimentata de la retea in cazul utilizdrii motonilui elec~ tric sau de la 0 sursi de baterii in cazul actiondrii termice. Penctrometrul dinamic cu actionare mecanici, in varianta PDG, produs d> IMEC Bucuresti este prevazut_numai cu motor termic, care actioneazi un ansamblu hidraulic ce antreneazit Jantul de ridivare a berbecului. 3.3. Caracteristicile prineipale ale celor trei tipuri de pene- trometre descrise la punctele 3.1 si 3.2 sint prezentate in tabe- jul 4. Efectuarea incercarii de penetrare dinamica 3.4. Incercarea incepe in general de la suprafafa terenului, mai rar de Ja talpa sipiiturii de fundagie sau de la pardoseala subsolului, tn functie de scopul pentru care se execut cercetarea (prospectarea, verificarea rezistentei terenului de fundare in Sroapa de fundafie sau in subsolul unei constructii existente). 7c. 1096 97Tabetul ¢ PRINCIPALELE CARACTERISTICL ALE PENETROMETRELOR DINAMICE CU CON FOLOSITE IN ROMANIA i Conv Tia [_Besbecs Tipe 3 Wa Simbor | Diam | See. Diam) Mase ponettometeutot a [Saal See palate ee sam [cme | 286 | mtn |e User pu 356 | w | 90°| 2 Miosin row [a7 |_is | 90 | 2 Grew roe las | a5 [90 | Incercarea s+ poate executa si in gaura de foraj, penetrarea electuindu-se sub cota la care sa oprit forajul. Este indicat ca forajul si fie tubat jar diametrul st permit introducerea pene- trometrului chiar si in cazul unor eventuale abateri ale’ axei forajului fata de vertical ii de penetrare dinamic& cu con comporti a) Pregitirea incerctirii de penetrare, care consti in pivelaree (orizontalizarea) terenulni pe o suprafata’ de cca, 1,0 m in zona de incercare; e oS ~ pichetarea punctelor unde-urmeazi a se efectua sondajele de penctrare si apoi aducerea in pozitia de lucru a aparatului in cazul PDU, pentru asigurarea verticalititii sondajului de penetrare, sc ageazi Ja nivelul terenului placa de baz (7) (lig, 6), prima tijd introducindu-se de ta partea inferioard a aoesteia tees 2PM-G cu achiouase mcanica, aparatul trebuic a varianta solicitat’ $i pentru transportul Ja locul de efectuare a incercir: oP e ae Penetrometrul are din constructie montat berbecul pentru varianta PPM: pentru a trece la varlanta PDG se monteasa cole dowd | grevtiti “adifionale care se fixeazi on ajutorul a doua juruburi "i 98 Pregitirea aparatului pentru deplasare se face prin inclinare acestuia spre spate pin se sprijina numai pe cele dow roti pe pearl (13), folosind in acest scop cele dou minere (/4)plasate ‘partea superioara a catargului (fig. 7) La punctul de lucru se realizeaz operatia de calare prin ac~ {ionarea rozetelor (75) ») Efectuarea incereirii propriu-zise consti din — aplicarea loviturilor eu frecventa de 15—30 lovituri pe minut prin ciderea liberd a berbecului, de la indltime constanta, pe nicovala aparatului. Ridicarea berbeeuiui se face manual, pind in dreptul limitatorului de cursi, la PDU si cu ajutorul lantului cu eclise pink la atingerea declangatorulmi automat, la PDM.G; — inregistrarea numarului de lovituri necesare pentru ina- intarea conului cu 10 sau 200 cm. Se poate inregistra 51 adincimea de infigere sub un numir constant de levituri; — prelungirea coloanei de tije pe masura infigerti comului penetrometrului in teren, prin introducerea a cite un tronson de tije, intre nicovald si tija partial infipti in teren. ¢) Extragerea echipamentului de sondare consti din — desfacerea legiturii dintre ultima tijé infipta in teren si nicovala penetrometrului — indepirtarea penctrometrului ; — estragerea djn teren a coloanci de tije a penetrometrului cu ajutorul extractorului manual (fig. 6.b) sau a extractorului j@raulic in varianta utilizarii unui motor hidraulic: — demontarea tijelor pe ‘misura extragerii lor din teren; — curitirea si conservarea tijelor (in special a filetelor de -imbinare) Prelucrarea si interpretarea rezultatelor 3,5. Datele incercirii de penetrare dinamic& cu con (numirul de lovitusi ,.N," necesar pentra parcurgerea unei adincimi 2” de c&tre comul de penetrate) se inregistreazt in figa din ANEXA VIII. In coloana ,Observatii" se vor nota in mod obligatoriu, durata intreruperilor sau alte evenimente care pot modifica rezis- ten{a la penetrare. 99Pe baza datelor inscrise in coloana 2 a figei de inregistrare elor (ANEXA VIII) se ‘a de penetrare < wirul de lovituri metri 20cm), iar pe ordona reprezinti stratificat: In functie de patrunderea penetrometrului sub 0 lovitura a berhecului se determina rezistenta ta pen ici pe con Rg, care reprezinta rezistenta opusi de teren la inaintarca conulti de penetrare sub actinnea Iucrului mecanic constant realizat prin clderea berbeculni, Se caleuleazi eu relatia eh R= kPa (10) unde G, este greutatea berbecului (KN); — greutatea tijelor (inclusiv nicovala, tija de ghidaj si Con) Ia adineimea respectiva (KN) hk — indlfimea de eidere a berbecului (m) ¢ — pitrunderea conului sub o singuri Toviturd, (m); A — aria sectiunii transversale a conului (m?). Diagrama de variagie a rezistentei dinamice se poate repre- zenta prin suprapunere peste diagrama de penetrare notind pe abscisi valorile Ky Rezultatele sondajelor de penetrare dinam sub aspect calitativ sau cantitativ conform celor prez capitolul 1, punctele 1.11... 1.14 3.6, Datele objinute prin sondaje de penetrare dinamici cu con efectuate in cadrul Iucrarilor de cercetare a unui amplasa- ment permit reducerea cantitativa a lucririlor clasice de inves- pot fi utilizate entate in tigafie. Diagrama obtinuti. pe baza datelor sondajelor de pene- trare, efectuate intr-un punct al amplasamentului se compara cu diagrama de penetrare etalon stabilit conform pet. 1.9. In cazul in care cele dou diagrame au alura aseminiitoare, semnalindu-se diferenfe nesemnificative intre numarul de lovituri pene- trarea efectuata in punctul respectiv poate inlocui forajul, deoa- rece teremul prezintd uniformitate. Se va executa un nou foraj, acolo unde alura diagramei diferd de cea a diagramei etalon 100 3.7. Penetrarea dinamic’ ew con fiind 0 metoda de investi gatic continuui, permite detectarea gi controlul stratificatiei ferenului de fundare, deoarece rezistenta la penetrare pe virf, exprimati prin numarul de Jovituri N,", variazi in functie de natura terenului. Prin aceasta metodi pot fi sesizate chiar si inter- calatiile subtiri, care se diferentiazi de pachetul in care se gisesc. La stabilirea diferitelor orizonturi litologice, trebuie si se find sama de influenja alternanfelstraturilor (pet. 1.17-)- in cazul in care diagrama de penetrare mu delimiteaz chiar ori- zonturile litologiee sau cind apar neconcordante cu stratificatia din forajul de referinta, se recomanda utilizarea diagramei in- tegrale sau diferentiale (fig. 8) Diagrama integral’ reprezinti variatia numirului de lovi- < turi insumat (Z',) cu adincimea. Diagrama prezinti puncte de o variatie Lin fringere intre care se accep' ri (fig. 8b). 220 40 60 RIiMB) Fig. 101 4 i iDiagrama diferent i variatia AN/Ab eu adincimea. Punctele de fringere (de schimbate de pan tegrali si salturile din cea diferentiali, indi dintre straturile cu caracteristict di Pe baza penetririlor sia unui numir limitat de foraje se pot intocmni profile litologic« san bloc diagrame, din care si reaulle grosimea diferitelor straturi, adincimea la cate se gses¢ stratu- rile de portanti ridicati, gradul de uniformitate litologica pe suprafata unui li (fig. 8e) repre in diagrama i 3.8. In cazul unor depozite naturale de pliminturi nisipoase se poate efectua, prin metoda penctririi, verificarea uniformi- tapi indesirii, prin executarea unor sondaje de penetrare in di ferite puncte ‘ale amplasamentului. Pe verticala penctririloy ruse dupa diferite profile se reprezinti curbele de egal mami de lovituri obtinute prin unirea absciselor egale din diagramele integrale. Curbele care se mentin aproximativ echidistante si paralele eu suprafata terenului, pun in evidenta indesarea uniform’ pe zona tespectiva si iff adincime. Tn zona in eave curbele se apro- pie, se semnaleara cresterea gradului de indesare « terenului, res- pectiv acolo und: se ind-parteazi, sciderea Iui (ANEXA XL.c). Pentru verificarea capacititii rambleurilor sau a pernelor din materiale granulare (pamint, balast, zguri etc.) se procedeazi conform celor prezentate la punetul 2.9. Gradul dé ind-sare a nisipurilor mijlocii si fine din depori naturale sau rambleuri se poate aprecia orientativ in functie numdrul d= lovituri Nj" corespunzitor penetrometrului dina mic usor, cu relatia: se Lo% = 0,554 le Nene + 0.98 oy reprezentat prin diagrama din figura 9. Greutatea volumica in stare uscati re", indieele porilor,e si modalul de deformatie edometric My," pentru nisipuri se pot aprecia cu relafiile date la punctul 26, utilizind in acest seop rezistenta la penetrare static pe con A", determinatd cu relatiile £ i “102 pentru nisipuri mijlocii gi fine, in cazul utilizdrii pene- trometrului dinaiic usor, R, — pentru nisipuri fine, dinamic grew, 0,203 Nyo-roy MPa (7) cazul utilizicii penetrometralu! Ry = 0.28 Na-poe MPa 3) pentru nisipuri medii gi grosiere, in cazal utiliaarii pe netrometralui dinamic greu, Ry ~ 0,66 Nap-roghtPa (4) 14 sit valabile pentru, penetrometele, caracteristicile prezentate in tabelul 4. De asemenea Nyg, respec tiv Ny, reprezinti valoarea corectati a numirului de lovituri, jn functie de factorii de influent’ prezentati la punctele 1,17 9 VIS. Pind Ja adincimi de 3,0 .. 4.0.m se pot utiliza valocile Ny inregistrate (necorectate), dupa depagirea adincimii critice (pe 1178." Relatiile 11 6 5.8 82 83.9. Penetrarea dinamied cu con se poate utiliza pentru veri- ficarea caliti{ii Iuerarilor de imbun&tatire ale terenurilor slabe de fundare (necoezive sau stab coezive) $i pentru stabilirea a cimii pind la care se manifesta efectul acestor lucriri, principiul verificarii fiind cel prezentat la punctul 2.10 3.10. Pentru identificarea piminturilor sensibile la umezire diagramele obtim.te pe baza sondajelor de penctrare efectuate in terenuri cu umiditate naturalé se compara cu diagramele de penctrare obtinute in terenul umezit in adincime cu ajutoral unor puturi-dren. Reducerea pronuntata a mumirului de lovituri sem= naleari evident sensibilitatea terenului la umezire. 3.11, Metoda penetrarii dinamice cu con poate da informatii asupra figei necesare $i capacitatii portante a pilofilor. In acest sens in vecinatatea pilofilor incereati in conformitatc cu STAS 2361/2-81 ,Fundatii pe piloti. Incercarea in teren a pilotilor de proba si din fundatii”, se executa sondaje de penetrare pe baza Cirora se construiesc diagrame etalon cu care se compara diagra mele obfinute din sondajele de penetrare efectuate ling’ pilotii a ciror capacitate portanti se impune a fi evaluata, Diferente evidente intre diagrama de penetrare executati ling’ un pilot de pe amplasament si diagrama ctalon vor semnala modifi capacititii portante care impun, de regulk, cfectuarea unor cereari de proba Pe baza datelor penetririi dinamice se poate determina capa- citatea portanta a unui pilot izolat prin utilizarea relatie: ()) corespunditoare penctririi statice, cap. 2 punctul 2.8. Rezistenta Ja penetrate staticl , Ry" necesard calculului capacitfii portante se determina cu relatiife 12 ... 14 d+ la punctual 3.8 4. INCERCAREA DE VIBROPENETRARE, Aparatura 4.1. Pirfile principale ale instalatiei de vibropenetrare sint: — instalatia mobild de vibrare: Joana de tije: irful conic dispozitivele electronice 51 mecanice de masurare a para- metrilor de vibroinfigere. 104 a) Tnstalatia mobili de vibrare se compune din urmitoarele elemente principale — vibroregenerator cu mase excentrice — motor clectfic de actionare a vibrogeneratorului; — cadru metalie al vibrogeneratoruli — grinds pentru ghidarea cadrului vibratorului; — troliu cu cablu si scripete fix pentru manevrarea pe verti- cali a cadrului, impreuna cu vibrogencratorul — platforma mobili pentru deplasarea_instalatiei. b) Coloana de tije tubulare se realizcazi din tronsoane de tevi de ofel cu diametrul 22 mm si lungimea de 1m, imbinate prin infiletare. Ansamblul de tije este prins rigid dé vibrator. ‘ diametrul ¢ = virl 2 = 90°, ©) Virful conic are A = 10 cm#, unghiul 60 cm, suprafata’ bazei 4) Echipamentul de misurare a parametrilor de infi este format din elemente mecanice si electrice prezentat in schema bloc din fig. 10. Dispozitivul mecano-eleetrie (J) are rolul de misurare ad plasirii in jos a cadrului vibratorului si implicit a coloanei de tije cu virful conic. Acest dispozitiv este montat lateral grinzi de ghidare a instalajiei mobile de vibrare iar subansamblurile componente ale acestui dispozitiv sint prezentate in fig. 11 Discul cu came (4) al dispozitivului mecano-clectrie are forma unui poligon convex si este pus in migcare de rotatie numai inj vibratorului. La o rotatie complet deplasarca verticala a coloanei de tije este Ait $i se ‘azi un numir prestabilit ,n” de actiondri asupra intreru- 1 Dispozitiv meceno-electric= Binregistralor TSS 3.Sursa de olimentore a ie I ' 1 L 105°ke i | wae ee NTT RY! Trae : . vee nh Modul de efectuare a inceredrii de vibropenctrare ‘ably inextensibit 4.2. Incerearea incepe in general, d> la suprafata terenului 3.Tambur $i mai rar de la talpa sapaturii de fundatie sau d> la pardoseale 4. Disc cu come 5 Intrerupator electric 6. Bride Subsolului, in funetie de scopul pentru care se executa cercetares (prospectaiea, verificarea rezistentei terenului de furdare etc.) sctuarea incercirii d+ vibropenetrare const’ in urmitoarele faze lucriri_ pregititoare — efectuarea incercarii_proprin-zise ~ extragerea coloanei de tije a) Lueririle pregititoare constan in nivelarea (orizontali zarea) teremilui in zona de incereare, pichetarea punctelor unde urmeari si se faci sondaje de vibropenetrare, pregitirea instala tiei d> vibropenetrare. Pyegitirea instalatiel de vibropenetrare ‘presupune urmitoarele operat verificarea rezervei de hirtie si indigou a, inregistratorulni sia mecanismului de antrenare a hietiei pentru a au {i blocat: — aducerea in pozitia dorita a schimbatorului vitezei de derulate a hirtiei (d+ preferat pentru prima tija pozitin maxim’ 50 mm/s) ~ verificarea acului inregistrator si nu fie agitat de cel al bazei d> timp: conectarca imregistratorului la sursa ce alimentare elec (acumulator 12 V): racordirea microintrerupatorului dispozitivului d= ma surare a d-plasirii yerticale la priza bazei de timp a inregis- tratorului: verificarea functionarii inregistratoruhe!; 1. Coplator cy troouctor rezistiv 2.Runte lensiometricd 3.lnvegistrotor TSS fig. In cazul inregistrarii fortei dinamice pe virful conic se fac cénexiunile cablului traductorului de forfi la puatea tensome triea b) Efeetuar — Se mofiteazi prima tija ct virful conic se conecteazA inregistratorul si apoi motorul vibratora ui prin relen, efectuind infigerea prime: tije: ~ dupi oprirea automata a motorului (prin limitatoral de curs al cadruiui) se opreste inregistratoral pAtorului (5) sub fermi unor semnale treapti a ciror lungime nm US. timp este functie direct’ de viteza d= rotatie a discirlui cu came (4) si implicit de viteza de deplasare a coloanei de tije 1 Beoarece in incercarea ‘vibrodinamica, incegistrarea forted inamice de rispuns a terenului pe virful conic este optional’, pentra acest scop se foloseste echipamentul a cirui schemi bla: ste preaentati in figura 12 106 A 19?— se desprinde vibratorul de prima t sus prin intermediul treliula tija 2, 3... eu reluarea ciclurilor conectare- ‘ratoruhii si motorului electric: deplasindu-l in — se montea deconectare «inn ©) Extragerea echipamentului de sondareconsta di — deconectarca inregistratorului si desfacerea conexiunilor ; — extragerea tijelor din teren sub actiunea concomitent2 a vibratiilor si fortei statice realizate prin intermediul troliului; Tueru. — trecerea pe 0 nova pozitie La efectuarca incercirilor de vibropenetrare se vor respecta misurile generale si specifice de protecfit previzute in capitolul 5 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor 4.3, Inregistraea datelor primane ale incerciior de. vibeo, penetrare; adincimea de penetrare (f) si timpul corespunzitor ¢ Piontipanltestslenta dimmici re vielloar Raja aceite pe hirtia inregistratorului rapid cu 2 penite de tip TSS-102 sub forma unor semmale treapti pentru adincimea de pe: pectiv sub forma unei vibrograme pentru forta dinamica (fi 4.4. Prelucrarea datelor primare, pe baza_inregistririlor grafice const’ in determinarea timpulti gi a vitezei de vibrope- netrare pe echidistanta clrei marime se stabileste de catre specialistul care efectueaza cercetarea.. Echidistan{a > se stabileste astfel incit si fic un multiple sau un submultiply a lui Ad, care este deplasarea pe verticala a. coloanei de tije corespunzitoare unci rotatii complete a discului orioho fortes TE Benelrare Pig 13 108 cu came (4) (fig. 12). In acest fel echidistanta + corespunde la semnale treapti (n-nr. de virfuri ale discului) sau a unui mule tipln (sau submultiplu) de n. Viteza medie de pitrundere a co- loanei de tije (v,) pe echidistanta 2" se determin’ cu relatia (15) ‘Timpul_,.(" de patrundere a coloanei pe echidistanta .2* se deter- amin’ direct pe hirtia inregistratorului, fiind funetic de viteza de antrenare a hirtiei acestuia, Datele pi se prezinta tabel ale vitezelor me mare si cele rezultate pe baza prelucririi acestora (ANEXA XII), gi sub forma unor diagrame i de vibropenetrare (ANEXA XIII) 4.5. In prelucrarile de interes geotchnic se recomandi utili- zavea funetiilor urmitoare: — pentrn viteza de penetrare yaa (16) * — pentru timpul de penetrare;:; .» pe gvee (17) a cirei forma liniarizata este: Int=Inf, + 6h : (18) Parametrii formei liniarizate (f, 8") se determina: aproxima- tiy grafic (In ¥¢; h) sau analitie prin metoda celor mai 1 pitrate 4.6. Datele objinute prin sondajele de penétrare pot servi la extrapolarea identificirii litologice fieute prin foraje. In acest scop pe linga un foraj se efectueaza un sondaj de vibropenetrare ise coreleaza datele furnizate de foraj cu variafia vitezci de vibro- Penetrare pe adincime. Acest sondaj se considera o diagrama etalon. Diagramele de penetrare efectuate in diverse. puncte ale amplasamentului se compari cu diagrama etalon. In cazul in ‘care intre acestea si diagrama etalon nu apar diferenfe semnit ative, se considera ci terenul are uniformitate nemaifiind nece- sare §i alte foraje. 109 —Se vor exeeuta noi foraje numai in zonele in care alura dia- aramei de vibropenetrare difer® de cea a diagramei de penetrare etalon. 4.7. Vibropenetrarea permite detectarea si controiul strati- fica{iei terenului de fundare, deoarece rezistenta de penetrare pe vist, exprimati prin viteza %., variaza in funefic de natura tere~ nulni. Variatiile vitezelor medii 0, si a celor momentane % si schimbirile de aluri in diagrama de variatie a acestora pe adin- ime, pun in evident orizonturile de separatie dintre straturile litologice (veai figurile XIV, si XIV, din ANEXA XIV). 4.8. Verificarea indesirii depozitelor naturale gi a celor artifi- siale se poate efectua prin metoda vibropenetririi prin executia tunor_sordaje in diferite puncte ale amplasamentului. Variatia vitezet medii de penetrare 0, pe echidistanta «(de exempla, sau 20 cm) da informatii asupra uniformitatii irdesirii. Variatii nici ale vitezei de vibropenctrare inaici 0 indesare uniform’ pe zona respectivi, in timp ce cresteri sau sc&deri accentuate ale aevsteia indica scdderea respectiv cresterea gradului de indesare. Pentru verificarea compactititii rambleurilor sau pernelor din materiale granulare, se utilizeazd o diagrami etalon, obtinuté prin executarea unor vibropenetriri intr-un material identic tn cel din care se executa rambleul (aceiasi umiditate, granu- lometrie tc.) aflat intr-o stare de indesare impust si controlata. Prin compararea diagramei de vibropenetrare obfinutii in diverse puncte ale rambleului, cu diagrama etalon se evidentiaz’ zonele slabe, insuficient compactate. Evaluiri orientative ale gradului de indesare sia unor ca~ racteristici geotchnice (ya, ¢, Mz.) Se pot face prin stabilirea unor Corelatii infre incercarea de vibropenetrare si penetrarea statict sau dinamici cu con. Parametrii pe baza cirora ce fac corelirile sint v,, viteza de patrundere pe echidistante = de la vibropenctrare si R,, recistenta pe con de la penetrarea static’, respectiv N,, numaruf de lovituri pentra pitrunderea coloanei de tije Ja penetrarca dinamic’ - 4.9. Incercarea de vibropenetrare poate {i folositii pentru vyerificarea caliti{ii lucrarilor de imbunititire a terenurilor slabe Tn acest scop se executi doni serii de sordaje de vibropenetrare : vibropenetrZri martor in teren natural si vibropenetrari de control 0 es S4tit. Se truseazii diagramele de variatie ale vi- tezei medii de vibropenetrare v pe adincimea de vibropenetrare. {a stabilirea numarului de sordaje de vibropenctrare se adopts recomandarile prevaaute Ja punctu] 2.10. Prin compararea diagramelor de vibropenetra lor de vibropenetrare martor cu cats ra ear (ometrre ttre suierit modificiri datorit’ Iucrarilor de imbunatatire. Scaderce. vitezei medi de penetrare v, in teren imbunttitit comparativ cu sea in teren natural, indied sporirea capacitifii portante a te- 5. MASURI DE PROTEC]JA MUNCH 5.1. La efectuarea sondajelor de penetrare cu con, sev respecta prevederile din: sats mi oe =~ Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Mi jcrul Muneii si Ministerul Sinatitsi cu Ordinul ng. 34/1975 aD (ai cu Ordinul nr. 34/1975 gi =, Normele de protectia muncii in activitatea de constructii twonta}, aprobate de Ministerul Constructillor indutriale: su ordinul nr. 1233/D-1980. 5.2. Pe linga prevederile din norme, se vor respecta si mi- sul opment de protein met Specie fra Sip do 5.3. La penetrarea static’, in funetie de fazele de incereari se vor respecta a) La pregitivea incercirii ~~ Aparatura nu va fi dustin pozitie de lucru decit dupa nivelarea si orizontalizarea amplacamentulai $i infigerea i a burghielor de ancorare: si infigerea in teren — bdascularea verinei se va face cu atenfie; pe ling actio- narea cu troliul ea va fi sprijinita si de un numér de muncitori; inainte de meeperea baccularii we Ve ween ce tirea suruburilor-bolt ; . Soe ea ne —_ cuplarea furtunurilor de presiune Ja grupul de pompare se va face cu atentie, asigurindu-se 0 prindere corect si mumai dita stirii acestora (prinderea pieselor brfcdimintei etc.) dupa o verificare prealabil de racordare, aspectul b) La efectuarea inceredrii propriu-zise: — se va verifica in permanent calarea aparatului gi fixarea acestuia de burghiele d> ancorare ; — la aparifia tendinjei evidente de smulgere a burghiclor, incercarea se va sista mancta distribuitorului de presiune se va actiona doar i montarea une noi tije si manta; . — funetionarea grupului de pompare va fi supravegheata continu d: un muncitor calificat, care va interveni imediat in cazul in care se observa aparitia fenomenului de smulgere a burghielor sau in orice alt’ situafie in care se considera ci ar fi perielitaté buna funefionare a aparatului sau securitatea perso- nalului de deservire ©) La extragerea echipamentului a> sondare: — se vot respecta misurile recomandate de efectuare: cereirii — se va utiliza un dispozitiv de blocare a coloanei de tije pe durata demontirii unui tronson si a remontirii extractorulu, 4) La pregitirea aparatului pentru transport — stibirea suruburilor-bolf in vederea basculirii verinei orizontali, se face numai dupa aducerca pistonului acesteia in pozitia inferioari gi prinderea ei de catre un numir corespunzitor de muncitori; — decuplarea furtunnrilor de presiune de la verin’ si de la erupul de pompare, se va face numai cind grupul este op 3.4. La penetrarea dinamici cu con se vor respecta $i urm: toarele masuri suplimentare a) La pregitivea inceredrii & aparatura mu va fi adusi in pozifia de Iucru decit dupi nivelarea terenulul $i orizontalizarea suprafetei pecate se aseaz’ placa d> baz 4 se va ridica cu atentic in pozitie verticald catargul PDM-G! Sustinut de un numar corespunzator de acesta trebuind si munceitori; 2 1) La efectuarea incereatii propriu-zise: — se va verifica in permanent’ calarea aparatului; — se va asigura la PDM-G fixarea la troliu a berbecului in ‘timpul opera{iilor de pretungire a coloanei de tije — sint interzise interventii_asupra. ansamblului_ berbec~ in timpul functionarii aparatului, sau asupra altor in migcare — se interzice punerca in functiune a penetrometrului ew ac~ tionare mecanici, fir apiritoare la disporitivul de batere, cu- rolele de transmisie si cupla electrica — la pornirea motorului termic deservantul va infagura co- eet _funia pe saibi, astfel ca ea si se poata desprind>. Este eraisi infagurarea funiei pe m — la penetrometrul actionat cu motor hidraulic: ziee cuplarea sau decuplarea fortunurilor de presiune in timpul funetionarii motorului: Ja penetrometrele actionate cu motor electric, se interzic depaniri ale instalafiei electrice cind aceasta este sub’ tensiune; — nu se vor efectua penetriri in medii explozive sau in puncte unde existi gospodirie subterand (cabluri electrice, con- ducte de gaze, cabluri telefonice ete.) ©) La extragerea echipamentului de sordare: — se vor d'monta, la penetrometrul usor, tija de ghidaj ca berbecul, dupa care’ se incepe extragerea coloanei de tiie? se va desface imbinarea dintre nicovala si coloana de tije si se va indepirta penetrometrul PDM-G, dup care se recupe- Teazi coloana de tije: — in vederea transportului, berbecul trebuie coborit lt partea inferioari a penetrometruiui si asigurat cw cirligul stu. 5.5. La inceretrile d= vibropenetrare vor trebui, Iuate ue- métoarcle misuri suplimentare: — aparatura nu va fi adusi in pozitia de lucra decit dup ni- velarea terenului $i orizontalizarea supratetei — nu se pune in functiune instalatia de vibropenetrare decit dup ce toate legiturile electrice de racord la retea si la aparatele de inregistrare a parametrilor an fost verificate : a0 0K s us= se interzice stafionarea personalului lingt instalatic im timpul functionarii acesteia; — se interaic depiniri ale instalafici in timpul funefionirii 5i cind aceasta este racordatii la refea ; — nm se vor efectua vibropenetriri in medii explozive sau. in punctele in care exist’ gospodirie subterani (cabluri electrice, conducte de gaz, cabluri telefonice ete.) itaten ANEXA 1 inter Formular A. ved Comanda ne. PENETRARE STATICA eoret or Dozo de jpresiune Gian oex8 Cite) doze prawione Cor), pee sresiune ( bor) firme Obserra i Siaaales [ dizot sef loborater: 5 Aumete si prenumete Semnotereore © ENETRAREA Ni icone. PENETRARE STATICA eS oa ane aos lat a a aed a ae ears soit bch ms ane aere, Se Secfiune,con, A= | Rezistenta|\Greutay Forts del Citire PAdincs- fetire ee |Grevtateo} set ey Bee ey [Aa eg ere penchrrel}vorer|™ gr oresund| oe arene a pa ae i es ect or ce Ree tele [Sr peered BE] on neANENA IV SCHEMA LOGICA A PROGRAMULUT DE CALCUL PENTRU PRELUCRAREA, DATELOR PENETRARIL STATICE Sfegiaptal Sid acheiwa toyed did fig, (V7 eocveqte'an:peaitorarea ar telor primare pentru ut numie , NI” de sondaje de purctrare statics, pe bara relatitior dia prezentele instructiani telnios, in care pentru simplificare se tilt- ea notajit simbolice. Rezistenga la penetra econ af” $4 frcarea pe manta," se ealeulaanh cu rcagiles Pou) ws A inet sala a PM(D % 39,0 — PCL) ¥ 10,3 + BUY wa ne PU), = previnnen doxd con la nivelal 1 PAM() = presinnea dora manta + con ta wivetal 1 a AU). — greutateaeoloact de tie la nivel 1 BY) — greutatea coloane! de tije en manta Ia nivetal J; = supratafa conulsi te pesctrate; T = 1,1, represints intervalele In cate se inrepictensd datele a roprozints intervalele de 0,1 m ka care se prelungese 195 9 90 roprezint& valorile tye respectiy tgBy din graticele de ta: ‘2 dozelor de presiane, fi. IV. 2 cw care. este echipat Parctrometral statical TP. -tlan Vala” Tigoore ‘La piminturile nisipoase, cw vaioatea rezistentei Ia penctrare pe Gow caleultaz indieele porilor 2" porositatea ,,N'" si greutatea Yolumich in. stare seat G", pentru care S.A considerat grestaten speciied a scheletulit = 2,65'eNjem". iin fanctie de rezistonja la ponetrare se determnind coeziunea .C” lelor moi, a milion ef, Ponte cae unghtol de ieeareinerioard cate ‘wh maid 68) cleo pe Se elite ts carne il ceca respect modal elomettie peatrs toi eosicteafit 2 Gel. 3) urmind ed i terpretarea reattatsoe, dit Taboat“alrior calculate” sso utlizeze svete ‘Yale cae sintconeiadente pentew pafutel in cae sa Fealiat sondajal de penetra ' [oresre Na, lerreste DATELE TROSLEMED PCCa), Frat, ALD) Be OL Aoe4 caLcuLeaza Re(PCU 1O3+ADIS E+ €3516-036 AL 85 1008) 265 JHE) C= Rite Mais «Re PM Ci)" 39-PCC1) xM3e8h TIPARESTE RE EG,C.M4 He, My, My 19| ANEXA V.- Deierminarea valoriier Bs: 9 Sras $500f;-25 pe bozo dolelor ce pencirare slate THT Prisipur RLM) Peswnce ve impingere ‘h slore ce repous to,se cakuieneé relotro Pe Patents 2 wa Fly 1.2 ie com resume geoiogicd (a nwelu! conus, MB; ? coeficientu! ceformetier loterole oneseed NOTA Fairy mrsipuri $0 adopiot Y:0,39 (conform SAS 3300/2-85) 121ANEXA VE VERIFICAREA COMPACTARIL RAMBLEURILOR PRIN SONDAJE DE. PENETRARE CU, CON Jor ealizate in straturi succestve din pamintari coezive, ile gtanwhare n clror particule me depasese 20 unm poate fi rerificata prin sondaje ile penietrare cu con (statied, dinamics, vibro~ Penetrarc) utiizind in acest scop diagrame etalon obfinute pe platforms expe Finentatacupsinsa in anpeiea tuerarit si realiaata in paralel cu aceasta. Verificares compactirii prin soudaje de peuetrare este indicata 1a, ram Dleuri concentrate (pe. zone" resteinse) sau de intimwete mare, cu volwel peste 5.000 m? si gresimea cel putin 1m, Utilizarea sondajclor de penetrate la verficarca compactirit: ramblews reduce volumul lucririor de control prin gradual de compactare sau graiul de fndesare determinate pe probe prelevate sau prin masuratort radiometrics, care se eleetueazt dear pe platiorma experimentala gi in numir minim in lucrare, Coniorm preseripfiitor tehnice corespunatoare specificulul luerarit executate Incriet Us iabunatatite fnuclare, terasamente decile ferat ete) Verificareacompactirii figetrui strat din care se exccuti, rambleut so objine prin corelages gradalui de compactae sau a gradulal de indesare obfinut ‘pe un tumar minim de probe prelerate sau verificate prin mctode radiometrice, 2 teeistents la pensteare obfimuta pe un numir minim de sondaje de pene” race dispuse in nodurile unel retele st conduse pind la. adincimea corespunti- tone diagramet etalon, stabiiti pe baza sondajelor de penetrate de pe plat- forma experimentala, Calitatca compactirii ficckrai strat rerulta din compas fares diagramei de penctrare cw diagrama claton corespuseatoare. Diagramma talon stabilita peutra grosimes maxima a rambleului de pe platiorma exper rental (2.3 mi) permite veriicarea unor rambleuri cu inélfimea nelimitata,” Sri dispunerea sondajclor de penetrate In alte puncte ale refele in contormi= fie cu o schema stabilita de inceputul hierar Verificarea compacta cambleurilor prin, sondaje de ponstrare cuprin de dows fsa = fara |, stabitieen diagramelor do penetrare etalon pritt sondaje de pe- notrare pe platiorma experimentala, electuata in paralel cu verifiearea gradatui ds compuctare, respectir de indesare pe probe, prelevate eats 2, votiices egmpuctisii ram) loului din lucrarea propeingist, cate dit fae al compistteii 59 e xpum pe baza waui exempla Calitatea sambi necoerive sau alte mates raza 1 Diageamete de poactrare etalon se stabilesc pe baza sondajelor de penetrare cfootuate pe platiorma experimeatala, Numieul sondajctor de penetrate cerulth im raportal dintre adinelmea maxima pe care se evecuts soadajul de penetrare pe platiorma experimentalé gi grosimes stratoiui de material dupa compactare, Ta cambleuci cu inélfimes cuprinsd latre 1 si 3 m platforma experimen -taté se'montine po toath grosimen ramblealui, obfinindu-se cite o diagram’ de Dotetrare stalon pentru fieware teat de material pus in lucrare (fig. VEU AJ) 192 4 my Say iLa rambleuri ou indifimea mai mare de 3 m, platforma’experim entalk “se menfine pe o grosime de ramblow identict cu adineimen maxiend po e are <0 “Geecuiti sonilaje de ponctrare, cuprinel fatee 2 Ia 3 m, ultima diagrams. de pe- 124 hind obtiauta (tig VIA J) find tiizata. in continuare petra "ver fearea, compactirit straturilor urmatoare. ‘Peatry obfinerea diagramet etalon se excenté minimum reoe sondaje dee penetrare peat fiecate strat, dispase pe eit posibil uniform pe supratata plat formet experimentale (fig. VE2). Penten marivea precizie, it fanctie de portanfa lucrisi, numictl sondajelor de penetrate poate ft sporit. 1n parate cn somlajele de ponetrare se veriick compactarea ficdewi strat “de pe platiornia experimentala pe Probe prelevate in col pnfin tier puncte ‘lesen vocindtaten tondajetor Ia care sau Taregiteat varie cele mai sckaate Ale reristenjel la. penetrate. Dacd media valorlor si “aloarca mints ores. unzitoare gradu ile conipactatey respect” radar ile Indes se inset y i Himitele amie de preseripite tehniee specifies inetari ekeeutate, sondajele de penetrareseapeetive se pastreard pented calcula. dings etalon, be cae ‘tran se fenunti Ia aceste sondaje gh ae cxcontaaltle duh compacta Se -plimentara a seatului din zona respectiva Pe baza datelor din sondajele de penetrare se calewleasa: [= valorile medi ile ezistentei ta penetrate la echidistante de 10 em oa ire se reprezinta diagrama medic de penctrare etalon (hig. Viel sdiagramna a abaterea medie pistratich pentrw fiecare orizont (fg. VILA, wdiagra- ma be Fara 2 Verificarea compactarié fietrai strat de material pas in lucrare se face prin excontarea unui mumte minian de sonlaje de penctrare st prin veriicasea le compactare sau de indesare pe un numir minim te probe prelevate it de presctiptile tebnice in vignare, referitoace la yerilicefea compactatit ‘ambleurilor dim diverse ramuti ale constiuct lor Sondajele de penetrare so executh in nodurile waci refelo, ca is exemplut iit fig. VE3, pe adincimea corespunadtear diaggistei de peaetrace etalon. La “figeare strat de material compactat sondajele de penetrare se exccuts in alte 195,