Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 TEMA 3 Proiectarea zidurilor de sprijin de rezistenta 3.4. Generalitati Luerrile de sustinere sunt luerri care au ca scop retinerea terenului (pamant, roci, umplutur) si a apei. tn aceasta categorie sunt inluse toate tipurle de lucri gi sisteme de spin in care elementele structurale sunt supuse forfelor generate de materialu retnut (tren, apa, Ey 20! ce spin repre ourare de sutinete continud ‘eslzaté dn pet, beton sinlu seu beton amet, avénd o {a8 de funder, cu sau fr pnten sau convafer tate panini sustieres unt masW de plant (i. 2) Zidurile de spriin se utlizeaza pentru a asigura trecerea intre doua cote, atunci cand spafiul nu este sufcient pentru 0 sépaturd taluzatd, Acestea pot fi masive sau suple. + Zidurile de sprijin masive (de greutate) revista Impingerii pamantului prin propria lor greutate si pot fi realizate din beton simplu, zidérie de piatré, gabioane sau casoale. + Zidurile de sprijin suple (de rezistenta) utlizeaza greutatea pamantului aflat_deasupra tapi amonte pentru preluarea Impingerii paméntuli, reducdnd astfel cos + [cos B= cost aca terenul din spatele zidului de sprijin este orizontal oeficientul Impingerii active ta Teoria Rankine. se determina cu relatia: e K, a unde g” este unghiul de frecare interna al pamantulu K, (48 jn cazul zidutior de spriin de_rezistenta.impingerea pamantulu se aplica pe un plan virtual vertical ce pomeste de a baza tpt amonte (Fig. 3.4) Impingerea activa a pamantului se determina cu relatia 1 Pa = 3" (Pay Pac)" H G4) unde H' este tnalyimea pe care se aplici impingerea pamantulut (Pay= Pac)“ Pay Pac Pag Bf # Por Poe QE Fig. 3.4 Schema de calcul a impingerii active a pamantului Desi din punct de vadere teoreticIn partea din aval a zidului de spriin apare o impingere pasiva se recomanda negljarea acesteia in caleulele uzuale ale zidurilor de sprijin. 3.5. a) Verificarea la cedarea prin lunecare pe talpa Calculul la starea limita ultima Aveastavericarea presupune verificarea urmatoare eli Ha SRa + Rp @s) unde Ha este valoarea de calcula lui H; H este fncdrcarea orizontala sau componenta orizontals a unei aciuni totale aplicate paralel cu baza zidului in acest caz presiunea pimdntuui, Rg este valoarea de calel a rezistenel ft de © actiune, in cazl aestaforga de frecare pe bazafundatiet idului si Ryq este valoarea de caleul a forge datorate presiunil pasive. Pentru zidurile de sprijin se recomanda negliiarea presiunil pasive pe fata fundatiei ziduul Rezistenja de calcul la alunecare, Ry In condi drenate se calculeaz’ aplicand coeficienti partial fle asupra proprietatlor pam&ntului, fie asupra rezistentelor terenulu. Ry = Vj tandy 6) unde Vj este valoarea de calcul a actluni vertical efective sau componenta normala a rezultantel actiunilor efective aplicate asupra bazeifundafieizidulut, 84 valoarea de calcul ‘2 unghlulul de frecare la interfata baza zidului ~ teren de fundare. Unghiul de frecare de calcul, 84 poate fi admis egal cu valoarea de calcul a unghiulul efectiv de frecare inter, i, la fundatile de beton tumate pe loc gi egal cu 2/3- i la fundatii pretabricate netede. Este indicat 88 se negliieze adeziunea zid-pamant a’ Fig. 3.5 Schema de calcul pentru veriicarea la lunecare pe talpa b) Verificarea la rasturnare Pentru verificarea la rastumare a zidulul de sprijin se foloseste relatia: Basea S Exon en unde Bjsea este valoarea de calcul a efectului acyiunilor destabilizatoare, respectiv 2 momentului fortelor destabilizatoare si Egy este valoarea de calcul a efectulut actiunilor stablizatoare, respectiv a momentulul fortelor stabilizatoare, Esta Gs) G9) unde E este efectul unet acjiuni; yp - coeficient partial (de siguranta) pentru actiuni (Anexa 3.1); Frep este valoarea reprezentativa a unel actiuni; X, este valoarea ccaracteristici a proprietajii unui material; yy ~ coeficient partial (de siguranfa) pentru un parametru al pimantului; ‘aq - valoarea de calcul a datelor geometrice. Pentru ziduri de sprijin realizate pe terenuri de fundare alcatuite din roci moi, rasturarea ca stare limita nu este luata In considerare, avand In vedere ca starea limita ultima de ccedare prin depasirea capacitati portante va aparea inaintea acesteia. 15Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr. ing. Florin BEJAN | 2020-2021 Fig. 3.6 Schema de calcul pentru verificarea la rastumare CCosficientit parfiall (de siguranta) al incarcarllor se pot aplica fie asupra actiunilor, fle asupra efectelor actiuniior (Anexa 3.4), ©) Verificarea capacitatii terenului de fundare portante a Aceasta veriicare presupune salisfacerea urmatoarei relaii (stare limita GEO): Va Ro G10) unde Vg este valoarea de calcul a lui V; V este incarcarea verticala sau componenta normala a rezultantel actiunilor aplicate asupra bazei fundatieizidulu; Rg este valoarea de calcul a rezistentei fata: deo actiune,_calculata conform pparagrafului 24 din SR EN 1997-1 + cand coeficienjii_partiali sunt aplicati_proprietatilor terenului (0: in y= fre Fp au} ‘sau cdnd coeficientii partiali se aplica rezistentelor (R) Ra =Rlyr Frepi Xk tal /¥ sau_cind coeficienfii parfiali se aplici simultan si proprietailor terenului si rezistentelor: y= fre FgiStiag}/ Yu In acesteaz Rg este valoarea de calcul acapacittli portante. La stablirea lui Vy trebuie s& se ind seama de greutatea proprie a zidului, de greutatea oricarui material de umplutura, de toate presiunile pamantulu, favorabile sau nefavorabile, precum si de presiunea apei (Fig. 3.8) Cosficientit partial de rezistent’ pentru lucrari de sustinere, Ye, Sunt dalj in Tabelul A-13(RO) din SR EN 1997-1/NB (Anexa 3.1) (© metoda analticé de calcul a capacitati portante a terenului de fundare este prezentata tn Anexa 3.3. Fig. 3.7 Schema de calcul pentru verficarea capacitai portante a terenului de fundare La calculul capacitati portante se vor avea in vedere prevederile paragrafulul 6.5.2 al SR EN 1997-1 Pentru excentricitai mari ale Incarcailor, depasind 1/3 din latimea fundatiet dreptunghiulare a zidului, se vor verifica valorile de calcul ale actiunilor in conformitate cu paragraful 6.5.4din SR EN 1997-1 3.6. Proiectarea structuralé a zidurilor de sprijin In Fig. 3.8 se prezintsschemele de incarcare pe baza carora se determina momentele incovoietoare, Msifotele taietoare, 7. In diferte secjuni caracteristice. . Oe Fig. 3.8 Schemele statice pentru calculularilor de armare ‘Aria necesaré de armaturd de rezisten{’ tn diferite sectiuni caracteristice se determina, In functe de valorile momentului Incovoietor, M $i respectiv de valotile fortei taietoare, T, tlizand relatile de calcul pentru elementele din beton armat (SR EN 1992-1-1:2004)Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef luc! ‘i dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 OST bee Gay Unde 1- valoarea relativa.a momentului incovoietor de calcul; ‘M-momentul in suctiunea considerate {eq ~rezistenta betonului la compresiuné D~ L3timea sectiunii dd— inaltimea activa a sectiunit,calculata cu reatia d=h-c-0,5- unde este diametrul estimat al armaturii iar ¢ este acoperirea cu beton conform pet. 441 din SR EN 1992-1- 1/2008; ‘2 ~ coeficient ce depinde de pozitiarelativa a axel neutre; ‘A, ~aria de armatura necesar fq reaistenta la intindere a armsturi, Critoi constructive + Procentul minim pentru armatura de rezistenta este de 0.05%; + bare de rezistenta au diametul minim de 10 mm si se dispun la distante interax de 10-20 em; + armatura de repartte ce se dispune in lungulzidulul este minim 8/20. Condiia de prolectare ce controleaza armarea apare la baza elevatiel (partea superioard a tapi fundatel), unde apare momentul maxim tn elevatie. Aria armaturior de rezistenta trobuie solactata astol Incat sa preia acest moment. Totusi, nu este economic sa se foloseasca aceeasi arie de armare pe partea superioara a zidului unde momentul este mai mic (doar daca zidul este foarte mic). In mod normal, dupa ce este proiectata baza elevatei, proiectarea se realizeaza si in sectiuni superioare la aprox. 2 m. Din motive economice la anumite dstante se poate renunfa la anumite armaturi sause poate reduce diametru, Calculul la fort tBietoare trebuie facut pentru se verifica daca sunt necesare armaturitransversale. Pentru aceasta, fortataietoare exterioara este comparata cu fora taietoare de calcul preluata de beton Va. (conform pct. 6.2 din SR EN 1992-1-1/2004) a2) fox este rezistenta caracteristicd la compresiune a betonului 3.7. la starea limita de idurilor de sprijin Verificarea exploatare a Verifcarea la starea limits de exploatare a lucratilor de sustinere se face In conformitate cu prevederile NP 124. Cosficienti: partial de siguranta aferenti starii limita de cexploatare sunt egali cu 1,0. Valorile de calcul ale presiunilor péméntului pentru verficarea la starea limita de exploatare trebuie stabilte Iuandu-se in considerare deplasérile admisible ale structurit in aceasta stare limit. Aceste valori nu sunt neaparat valori limita (activa sau pasiva) 17indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.1 Coeficienti parfiali pentru calculul la stari limita ultime conform Eurocodurilor Tabel A3-1. Abordsri de calcul conform SR EN 1997-1:2004 “Seturile cu ropa = factor parfiali maxim ‘Seturile cu verde = factors pail minimnt * pentru aefiunile structurale + pentrs acfunile geotehnice =" Abordarea 2este exclusi de Anexa National, Tip structura Peart ee ‘Abordarea 3 General ALEMLERL M2 & A2& RL ‘AL &M2&A2t BR Tatzus M2 6 £2 & RS Pills ancoraje ALE RLEML RAR AZEML [ALY M28 AZT BRS Tabel A3-2. Valorie factorilor partial de siguranté In abordarea de calcul At (SR EN 1997-1:2004) Combinatia 2 /ABORDAREA DE CALCUL 1 Ri | a | se | Rt Nefavorabie 1.00 ‘Actun permanente | Netevera 108 Nefavorabie 130 ‘etunivariatite | Favorable Yom 00 ‘Coton paral party ung de tocar riers (an) | 135 ‘Concent paral panty coszunea elect (©) 125 ‘Concent partial pent eoerunes ndenat 10 ‘Concer partial pent ecsteria la compresune moncaxial (4) = ‘Cosicienul paral parva grate voluriea 7.0 ‘Cosicienul paral panty rezisiena (3) 1.00 1.00 Tabel A3-3. Valorie factorilor parfiali de siguranta In abordarea de calcul A3 (SR EN 1997-1:2004) ‘ABORDAREA DE CALCUL 3 ai] Az [M2 [RS Netavorabile| 1.35 | 1.00 Actunl permanente Favorable 1,00 | 1.00 Nefavorabile| 3.50 | 1.30 ee Favorabile > 0,00 | 0.00 ‘Cosficientul partial pentru unghiul de frecare intems (tang) 1.25 ‘Cooticentul partial pentru coeziunea efectva 1.25 ‘Coeficentul partial pentru coeziunea nedrenata (Gi) 1.40 ‘Coeficentul partial pentru rezistenja la compresiune monoarial (9) 1.40 ‘Coeficentul partial pentru greutateavolumica 41.00 ‘Coeficentul partial pentru rezistenfa (R) 700 Tabel A3-4. Coeficient partial refertorila material, pentru star limita utime (SR EN 1992-1-1:2004) Situatiade | (yotony | Y= (let pentru beton | y, (ofl pentru beton proiectare | _¥-(beton) ‘armat) recomprimat) Sarco 15, ve ‘Accidentale 120 00 Tabel A3-5. Clasele de rezistent’ pentru beton conform din SR EN 1992-1-1:2004, ‘Clase de rezistonta pontru beton fe (MPa) ‘2 | 16 | 20 [25 | 30 | 35 0 50 60 | 70 | 60 | 90 fuxcane (MPa) | 45 | 207) 25 | 30 | a7 | 45 a8 75 | 85 | 95 | 105indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.2 Calculul impingerii pamantului folosind Teoria Rankine Teoria Rankine este cea mai simpla formulare propus pentru calculul Impingerii pamantuluiIpotezele considerate sunt ~ Zidul este vertical; ~ nu exist frecare inte zid gi pamant; ~ suprafata de alunecare este plana; = presiunea lateral a paméntulu variazlniar cu adéncimea; recta presiunilateale a pamaintului este paralelé cu terenul din spatele zidulu (face un = Unghiul de incinare a terenuuitrebuie s fle mai mic decét unghiul de ftecare inerioard, vate) =Ka([var+ au) ~26[k,(03) +0 le) = Ky( [yds rau) 26, ky (+3) +0 .().p() [kN /m?}- presianea activa pasiva pe zd a adincimea Kj Ky ~coeicientlimpingeriactve/pasive orizontale [kN/m®] - greutatea volumica a pamantuh c [kPa] ~ coeziunea terenului; q [kPa] - suprasarcina; +z {m) ~ indlgimea structurii de sprijin; a [kPa] - adeziunea structurii de sprijin; u [kPa] ~ presiunea apei din pori. B fata de orizontal os 098 = VEO B= 57 cos + Je0s™B— cost cosB + Vcos? B— cos & cospi — [e0s™ B= cos? Reaja pent cael coeoenul impinge pasive my ebuoota pen cloul impinge paivedac ant tren este mai mare de zero (f > 0). In realtate, valotile lui Ky pentru pante ale terenului poztve (8 > 0) si negative (B < 0) sunt dente aie ela i Rankine pets cal costed plage pase peri rerun ncnale ee est Dac een dn poe dete zontal call costsen Rpg ative pl eapectpasive ee fae crea tant (45 2 x, = (15-9) 5 x, =tant(15 +2)Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef luc! ‘i dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.3 Calculul capacitatii portante a terenului de fundare SR EN 1997-1 (Anexa D) Pentru evaluarea capacitaii portante a terenulul de fundare se poate folosi metoda propusa de SR EN 1997-1 (Anexa D). Ry = Arp, unde A'=B'-L! este ara efectiva a tapi fundate, 8) = B- 2- neste ltimea efectiva a tapi undatici, 1’ = L~2- este letimoa ofeciva a tapi funda, 6 ~valoarea de calcul a unghiuli de frecar itera efectiv 4 pamantului de sub talpa fundatii € este valoarea de calcul a coezuni efective a pamantul de sub talpa funda y’ valoarea de calcul a greutatii volumice efective a pamantulul de sub talpa funda q' - valoarea de calcul a sarcinii geologice efective la nivelul tapi fundate (Vv; HW) 2e5 aa ic: Cu valorile de calcul ale factorlor adimensionall pentru: a) capacitate portant (Tabelul A3-8) , o 290 tan? (45 + ta (s+ ‘ 1) cot’ Nq—1)-tang’ ») inclinarea bazei fundatiei (1=by) Netang’ y= tang)? unde « - unghiul de Mneinare al tapi fundatei fata de corizontala (In radian); ¢) forma fundatiei ~ pentru forma rectangular 5 7 1+(F) sings + penta forma patra sau creulara se= t+ sing penta forma rectangular s=1-03-( (C1 -Ne= Be Sete + 6! Nq Bg * Sq ig + ¥' “BY *Ny By“ Sy iy = pentru forma patrata sau circulara 8y=0,7 ~ pentru forma rectangular, patrata sau circulara “N, Nyt 4) inclinarea incarcarii produsa de o forta orizontalé (-yareew) (1-7) cand H actloneazi in directa ut B ‘cand H actioneazi pe directia lui L Jin cazul in care componenta orizontalé a Incarcaril actioneaza Intr-o directie care formeazé un unghi 8 cu directia lui L, m poate fi calculate prin: ‘m= mg = my -cos?0 +mg-sin’0 Tabel A3-8. Valorie coeticientilor capacitaiti portante o[ sO] x [oy 1000 | 5,142 | 0,000 1.197 | 5632 | 0,007 1.433 | 6.185 | 0,030 4716 | 6819 | 0.075 8 | 2058 7.527_| 0.149 10 | 2471 | 8.345 | 0.259 12 | 2974 | 9.285 | 0419 14 | 3.586 | 10,370 | 0,645 16 | 4335 | 11,631 | 0,956 78 | 5.258 | 13,108 | 1,383 20 | 6.399 | 14,835 | 1.965 22 | 7.821 | 16.983 | 2.756 24 | 9.603_| 19.924 | 3.830 26 | 11,854 | 22,254 | 5.204 28 | 14,720 | 25,803 | 7.205 ‘30 | 18401 | 30,140 | 10,047 32. | 23.177 | 35.400 | 13.858 34 | 20.440 | 42,168 | 19,183 36 38 37,752 | 60,585 | 26.702 48,033 | 61,362 | 37.460 40 | 64,195 | 0,556 | 53.027 20Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.4 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator ‘Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere $i sunt prezentate tn Tabelul A3-9. Exemplele sunt indicate cu titulinformativ Standardul SR EN 206-1 defineste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de degradare ale betonultl. Notatia Ltlizaté pentru identincare acestor clase este formata din doua itere $i o cfr. Prima itera este X (de la eXposure in limba engleza) urmata de o alta care se refera la mecanismul de degradare considerat,astfet C de la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Salt (Sare pentru dezghel) S de la Seawater (Apa de mare) F de la Frost (inghet) ‘Ade la Agrressive environment (Mediu agresiv chimic) Mde la Mechanical abrasion (Atac mecanie prin abraziune) A doua litera este urmata de 0 cifa care se referd la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivtate (XA, XM). Pentru o componenta structurala data, suprafete diferte ale betonulul pot fi supuse unor diferite actiuni ale mediului ‘Betonul poate fi supus la mai multe din actiunile descrise in Tabelul A3-9, in acest caz, condile de mediu Inconjurator la care el este supus, trebule sa fle exprimate sub forma de combinati de clase de expunere. Tabel A3-9. Clasele de expunere ale betonulut Benumitea | Descriorea mediulul inconjurator 1. Niel un ise do coroziune sau atac ‘Beton simplu fara piose metaice Inglobate, Toate X0 | expunerile, cu excoptia cazurilor de Inghet-dezghet, de | Beton de umplutura /egaliz fabrazlune ede atae chime 2. Coreziunea datorata carbonatri = a ‘Cand betonul care contine armatur sau plese metalice Inglobale, este expus la aer gl umidilate, expunerea trebule casificaté tn modul ‘umator NOTA Condi de umiditate uate in considerare sunt cele din betonul ce acopera armature sau plesele metaiceinglobate, dar in rhumeroase cazuti, aceasta umictate poate fi considerala ca reflects umidtatea ambianta In acest caz, o clasiicare fondata pe diferte ‘medi ambiante poate f acceptabia, Suatia nu poate fl aceeagi daca exist o bariera inte beton 91 medlul sau Inconjurator (acoperrea betonulu cu un material de protectie) Exempl informative ilustrind alegerea claselor de expunere ‘Beion in inteorul cldifior unde gradul de umidtate a ‘mediului ambant este redus (inclusv bucatale, bale gi spalétorile clacinor de locut) ‘Beton imersat permanent in apa ‘Suprafefe de beton in contact cu apa pe fermen lung (de Xe2 | Umed, raréor uscat ‘exemplu elements ale rezervoarelor de apa) Un mare numar de fundati ;Beton In interiorulcadirior und umidtatea medial ‘ambiant este medie sau riicata(bucatri, ba, spalator profesionae altole decit cele ale clainior de locult). ‘Beton la exterior, ns la adapost de intemperi elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de ‘exemplu: hale deschise) ‘Suprafefe supuse contaclulul cu apa, dar care nu nia Ta XC4 | Alteran umiditate - uscare lace exper XC2 (semen etree pune intemperiion x1 | Uscat sau permanent umed XC3 | Umicltate moderats 3. Coreziunea datorata clorurilor avand alta origine decat coa marin ‘Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice Inglobate, este in contact Gu apa avand ali orgine decdt cea marin, conning clorur.inclusiv din sarure pentru dezghelare, clasele de expunere sunt dupa cum urmeaza NOTA In ce priveste conditile e umidtate, ase vedea de asemienea sectiunea 2 din acest abel ‘Suprafefe de beton expuse la conan wansporate de ‘Curent de aer (de exemplu suprafetele expuse agentilor xD1 | Umaetlggcorat {de dezghelare de pe suprafala carosabila,pulveizal transportal de curent de aer, la garaje, el. as Piscine, rezervoare ‘Beton expus apelorindustile continnd clorur Elemente ale podutior,zdutor de sprijn, expuse stropiri x3 | Altornanta umidtate -uscare ‘pei continng clorur ‘Sosele, dalele parcajolor de staionare a vehicular ‘4. Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare ‘Cand belonul care conine armaturi sau piese metaliceTngjobale, este pus Th contact cu clorur din apa de mare, sau acfunl aeruui co vehiculeaza saruri marine, clasele de expunere sunt uimatoarele: Expunere la aerul ce vehiculeaza séruri marine, Ins nu ‘Structuri pe sau in apropierea Moralulu (agresiviatea xst ‘atmosferica marina acioneaza asupra constructor din suntin sontect rect el spa de mare ton, beton armat pe o dstanta de circa § km de frm) X82 Imersate in permanent Elemente de structurimarne 24indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 XS3___ [Zone de amaraj. zone supu ‘tac din inghet-dezghet cu sau fora (Gnd betonul este supus la un atac semnifcatv datoratcicluor de Taghel dezghel Alunci cand este umed, clasele de expunere sunt uimatoarete: [Elemente de stucturi marine ‘Suprafefe vertical ale belonul expuse la ploale gla X61 |Saturaje mederta cu apa fra agent de dezohetare | supa ‘Supratejevercale ale belonull dn lor nre expuse XF2 | Saturayje moderata cu aps, cu agent de dezghotare _|ia nghelglcuentlor de aor ce veicueaza agent de dezanotre XF3—__| Saturatie puternica cu apa, fara agenti de dezahetare net me pose ala ‘Soseleslablere de pod expuse la agen de dezghelare Suprafee vericale al betonull expuse la nghe x4 | Sst putrict cu ap cu agen de dezaelare sau et spc agen de desgelre m8 Zonelestvcturior marine expuse la inghet | supuse _____| stropitea agent de dezghotre 6. Ata chimie ‘Cand betonul este expus a alae chimic, care survine dn solu naturale, ape de suprafaa sl ape sublerane, clasiicarea se face dupa cum se Indie tn tabelul 2 Ciasiicarea apelar de mare depinde de locaizarea geografied, in conseein|a se aplica clasificarea valabla pe locul 4e utlizare a betonula NOTA Un stud special, poate fi necesar pentru determinarea clase de expunere adecvate In medi Inconjuratoare, In stutile lurmatoare: 1s 88 Incadreaza in limitele din tabelul 2; + contine ate substanje chimice agresiv; “pamant sau apa poluatachimic; + prezinta ovitezaridicata a ape! de scurgere, In combinaie cu anumitesubstanfechimice din tabelul 2. xa1 | Mediu Inconjrator cu agresivitate chiica siaba, conform tabeluui 2 xag_ | Mediu inconjurator cu agresivitate chinicd moderat, ‘conform tabeluil 2 ‘Mediu inconjurator cu agresivlate chimica intens’, conform XA3_tabelitul2 7. Solicitare mecanica a betonului prin uzur ‘Daca betonul este supus unor soctari mecanice care produc uzura acest umeaza ‘alunel acest tp de expunere poate f clasifcat dupa cum Elemente din incite indusivale supuse la reulajla xm1 | Solistare moderata de uzura rere ee ones Elemente din icine industale supuse la croulala x2 | Solistare intensa de uzura stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de Elemente din incite industale supuse la crculatia x3 | Solictare foarte intensa de uzura stvutoarelor echipate cu bandale de elastomer / metalice sau masinicu genie, Tabel A3-10. Valori limita recomandate pentru compoziia proprietaile betonulul pentru clasele de expunere XO, XC, XD $i XS (NE 012-1:2007) Clasole de expunero Nigunse Corzine deter ceror cacorosine Se" | cocsmeindas pincatntre | Cou cn at suse dec | ny din ap eae me 30 [XC] KS | | || OSTSSS Rperos | | oss| ow | om | aso | os | om | cas | oss | om | om Casameins | caro [crea] reco | C20 | casco | caaar | casus | casus | cana | cows | cass Dazalminm =|. | aan | 260 | 200 | s00 | a0 | sao | sao | a0 | sam | x20 ont wT Ge ser anvenat ‘te con a ® pentru beton far armaturd sau plese matalce globate ® La turnarea elementelor masive se recomanda cimenturile cu caldura redusa de hidatare, Pentru elemente masive (grosimea elementelr mal mare de 80 em) Webule $a se adopte un dazaj de cent de 300 kgim3indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef luc: dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 Tabel A3-11. Valorie limita recomandate pentru compozitia si proprietaiie betonulul pentru clasele de expunere XF, XA si XM (NE 012-1:2007) lasele de expunere AtacInghet dezghel ‘ac chimic ‘Rac mecarié| xi | _xF2 XFS ra | wat | xAz | xAge |e Xue XMS Report maem | 050 | 055° | 050 | 055*| 050 | oso | oss | 050 | 045 | 055 | 086 | 045 | 045 apa/ement Ciasa minima de | 25/30| 625/90 | c35/45 | 026/90 | 35/45 | ¢30137 | c2s/s0| casias | c35/45|c30137| C3037 | 3545) c36l45 rezstenta ozaj minim decent | 300 | 300 | 320 | 300 | 320 | a0 | 300 | 20 | 360 | 300 | s00 | a0 | 20 aim?) Contnt mnmae | - | a | - | al - Vmod . | 2] a toet 2 fly. fer anirenat Tatra onary | ABT@Gnto reciente a ngholdezohel iment rezstent tase te conc ‘conform SR EN 12620 ty ‘asta spate = Conjinulul de aer aivenal se stables To funcle de dimensiunea maxima a granulal in conformilate cu 64.3. Daca belonul nu eantine ‘er antrenat cu interiie, atune’ performanja betonulltrebule se masurata conform une metode adecvate, in comparatie cu un beton Pentru care a fst stabiitarezistenja la inghet-dezahe pentru clasa de expunere corespunzatoare "De exempl tratare prin vacuum, Cand prezenta de SO,* conducela'oclasd de expunere XA2 gi XA3 este esonjal sa fle ullzat un ciment rezistent a suf). Daca cimentul este ciasificat dupa rezistona la sult, rebuie utizate cimentur cu o rezistonta moderata sau rdcata la sulfa pentu casa de lexpunere XA2 (pi ciasa de expunere XAT este aplcabla) sttebue utlizat un ciment avand orezistenta ridicata la sulfa pentru ciasa de lexpunere AS, “in cazul exouneri in zonele marine se vor uiliza cimentu ezistente Ia aciunea apel de mare.indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.5 Acoperirea cu beton Acoperirea este distanta intre suprafata armaturl (incluzand agrafele g etrieri, precum gi armaturile suprafafa, dacé este cazul) coa mal apropiata do suprafata botonulul gi aceasta din urma. ‘Acoperirea nominald trebule specificata pe planuri. Se defineste ca acoperirea minima cnn plus 0 suplimentare care tine sseama de toleranfele de execute Acaey wom = nin + ACey ‘Trebule prevazut un strat de acoperire minim cnn Pentru a garanta: = buna transmitere a forfelor de aderenta; + protectia armaturlor impotriva coroziunii (durabiltate) = rezistenté la foc convenabils Valoarea utlizata este cea mai mare dintre valorile ¢nin Care Satisfac in acelagitimp cerinfelereferitoare la aderenta si condiile de mediu, Goin = MAX{Cmind Cinder + ACauey ~ Aaurst ~ ACaueaea: 10 mm} In care: nin» ~ Acoperirea minima fat de cerintele de aderent Cmindue ~ AcOperirea minima fat de cerinjele de medi, Acjury ~ Marja de siguranfa (se utiizeaza valoarea Acqury = 0mm), Acqurse ~ feducerea acoperii minime In cazul ofelulul inoxidabil (se utlizeaza valoarea Acqur x: = 0 mm), Acquraaa ~ f@ducerea acoperiri minime Tn cazul unel protecti suplimentare (se utlizeaza valoarea Acay- aq = 0mm), Pentru a se asigura, In acelasi timp o transmitere fara riscuri a forfelor de aderenta si un beton suficient de compact, se recomand’ ca acoperirea minima s& nu fie mai mica decat valorlle cn. indicate in tabelul 4.2. Tabel A3-12. Acoperire minima ¢qjny din conditia de aderenta Corinje fata do aderona Dispunerea armatufilor ‘Acoperire minima eins Armatura incviduala Diametrubarei Pachet de armatun Diametru echivalent (@,) Daca imensiunea nominal celel mai mari granule de agregat este mai mare de S2 nim, $e recomanda S& 8 MATEASCA Gaigy GUS ‘Acoperirea minima a armaturlor pentru beton armat si a armaturilor pretensionate Intr-un beton de masa volumicé normala, care tine seama de clasele de expunere si de clasele structurale, este Cmindur Valorile recomandate le cninaur Sunt indicate in Tabelul A3-13 (armaturi pentru beton armat) si Tabelul A3-14 (armaturi pretensionate). Tabel A3-13. Clasificare structural recomandal lasa structuralé SR EN 1992-1-1:2004 Cnet xo | xer | xcames | nce | x01_| xoarxss | *8282/ Dare devas Gh POREEGE | Warare ci Walaa | Ware | Ware | Wao a | Waorare or | Waorare *00 Piso | eare” | ace | “Ecinwe” | “case” | “Eines” | “are Casa serena seas? | »es087 | cass | sc40s0 | > cxa0 | = ci0s0 | > cess Hpereren| tcgorare | Micgorre cu | Migr prac sofama| vite | fama” Teas Tao erat eal une pli yong | Micgrare | wicgorare cu | ieee pear | icporare cu (Goua armaturnostocaa | Meroe | ies : rare cu | Megara eer oe Fem | cuTaoes | “Feaca™ | “Pease Taos | Faacs ntl specal a catapide | Wepre | gorare | Woporare | Mcprare cu | Weprae cu | Wiper | Wicoare odie pean orfane | cutee | Yaad” | fact =| Feaen | feant "| ets Clasa de rezistenia si raportul NC se considera ca sunt legate. Pentru a obj o permeabiltae redusa se poate considera 0 compoziie special (ip de ciment, report AC, pa fine). ita poate fredusa eu o casa de rezistenta daca aerul antenat este peste 4%.indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef luc: dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 Tabol A3-14. Valor ale acoperitiiminime ¢qiaqur Cerute de condita de durabilitate In cazul armaturior pentru beton armat conform cu EN 10080 Clasa structurala Casa de expunere conform tabeluul A3-9 icoeeneee x0 Kei | xcames | xca | XDI/xS1 | XD2/xS2 | XD3/xSI si 70 10 70 15 20. 2 Ed 82 10 10 15 20 25 | 30 35 33 10 10 20 25 30, 35 40 ‘Sa 710 15 5 30 sie 40 5 35 18 20 30. 35 40. 45 50. 56 2 25 35 40 a5. 50 55. Tabel A3-15. Valor ale acoperitii minime cin cur Cerute de condita de durabiltate Th cazul armaturlor pentru beton recomprimat Clasa structural Casa de expunere conform tabelului A3-9 ieeceueue x0 xei[oxczxcs | xca | xp1sxsi_| x2/xS2 | x03/xS3 31 10 16 20. 25 30, 35 40, ‘s2 70 15) 25 20 35 40. 45 53 10 | 20 [30 40 5 50, ‘sa 70 25 35 45 50) 55. ‘35 16 30 40, 45, 50, 5 60, 36 20 35 45 50. 55. 60. 55. Pentru calculul acoperiii nominale Cyn, acoperirea minima trebuie majorata, la nivelul din proiect, pentru a fine seama de abaterile de execute (Acg). Aste, acoperitea minima trebuie marta cu valoarea absolut a abateriiacceptate. Se utlizeaza valoarea Aca, ‘10 mm pentru toate elementele cu exceptia pldcilor, pentru care Acgeyindrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.6 Armaturi pentru beton armat (ST 009-2011) In tabelul umator sunt indicate proprietale armaturlor compatible cu utlizarea SR EN 1982:1-1:2004. Proprietaile sunt valabile pentru temperaturi cuprinse intre ~40°C si 100°C. ‘corints sau Forma produsulul Baro ¢ sirme indroptato Plase sudato valoare cuantia cs) Clase aA_[os8 1 <6 A at aE Lita earacirisiea de Gxgere sa faa, (MPa) Apna 600 ce ini ik = E15 E15 Vatoarea minima atuik= (6/5 | 2105 | 2t03 | 2415 | 2105 | 210s | 2418 100 ‘Valoarea caracerisica a deformaie specific subincarcaea | 225 | 250 | 275 | 225 | 250 | 275 100 mama, 08) Apttuine de indore Tnercare de indoveldeziore - Rezsten la forecare : O3 A, (Rese aia same) Minimum TToeranta | Dimensiunea rmavima fade |ominala a baei masa reminala_| (rm) 50 (bara sausarma | <8 +60 inaviduaa) (4) 23d - #45 26Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.7 Determinarea acoperirii cu beton a armaturilor Durabiltatea betonulul armat depinde Tn mare masura de proteciia armaturior, realizaté prin intermediul acoperii cu beton @ acestora, ATENTIE! Conform Eurocod 2, acoperirea cu beton se masoara de la suprafata betonulul la cea mal apropiata bara (de exemplu etrer),vechea sintagma din STAS10107/0.90, ,etrierll se prevad in acoperire”flind depasita (acoperirea etrierilor era redusa fafa de acoperirea barelor). Acoperrea armaturlor depinde de o serie de factor. In primul rnd, conditile de mediu care determina alegerea unei clase minime aferente a betonului si determind o parte a dimensiuni acoperii. Alli factor: condiile de aderenta, abateile de execute, tipul elementulu,controlul cata betonului et. agi pentru calculul acoperin PASUL 4. Se determina acoperirea datorata conadijilor de mediu (Crna) ‘A determinarea clasel de expunere la conaitile de medi (conform tabel 4.1 din EC2), evaluand nivelul coroziuni induse de: = carbonatare (se referd la umiditatea aerulul) —» clasa XC1. 4 + coraziune indus de cloruri (In apa de ploale, piscine, carosabll) ~» XD1..3; + coroziune indus de cloruri prezente in apa de mare (se refera la structur in vecinatatea coastei mari) + XS1..3; ~ atac la inghet/dezghet — XF1..4; ~ atacuri chimice — XA1..3; ~ abraziune + XM1.3 B. determinarea clasei minime a betonuiul (conform tabel E.1N RO din Anexa Nationalé la EC2) ce poate varia de la C16/20 (XC4, XC2) la C36/45 (XS2, XS3) C. determinarea clasel structurale (S1..$6); se pleaca de la clasa S4 (conform EC2, punct 4.4.1.2 (5) ) si se modifica (tabel 4.3N) conform: = duratel de utlizare a constructei (majorare cu doua clase structurale la cladii cu durata de utlizare de 100 de ani) - clase’ alese a betonului (micsorare cu o clas structural tn cazul utlizarii unei clase a betonului mult mai mare decat cea minima necesara); - tipuluielementului(micsorare cu o clasa tn cazul elementelor asimilabile une placi); controlului special a cat de productie a betonului (micgorare cu o clas); D. determinarea acoperiri minime cminaur conform clasei de expunere i clasel structurale, in cazul armaturilor pentru beton armat (tabel 4.4N din EC2), respectiv precomprimat (tabel 4.5N); PASUL 2. Se determina acoperirea datorata conuitilor de aderenta(cmns), care depinde de: + diametrul barelor / diametrul echivalent al pachetului de bare; ~ dimensiunile agregatelor (se adaugai 5 mm pentru beton cu agregate mai mari de 32 mm); PASUL 3. Se determina acoperirea datoraté abaterlor de execute (Acs), plecdndu-se de la 0 valoare de 10 mm (5 mm la pac conform Anexei Nationale la EC2, punct 4.4.1.3 (1) ), putandu-se micgora ca urmare a: ~ ullizéril unui sistem de masurare a acoperit; + utilizanii unui aparat de masurd foarte precis, cu respingerea elementelor neconforme (specifice betonului prefabricat); PASUL 4, Se determina acoperirea datorata altor condi: = condi de abraziune —> strat de acoperire suplimentar, “de sacrfiiu’, de grosime k1.9 (5 15 mm); = beton turnat in contact cu suprafete nereguiate (de exemplu fundati tumate drect in pamant cu suprafata pregatité sau ru) — acoperirea minima a armatrilortrebuie sa aiba grosimea kt (40 mm) sau k2 (75 mm); PASUL 5. Se determina acoperirea minima nin = MAK (Cn Gmina Carat Cass 10 mM} Unde ca, Carat, Cavaie Sunt nule, conform EC2 — puncte 44.1.2 (6. (7), (8), amendate de Anexa National: PASUL 6. Se determina acoperirea nominal: om = Cnn + Ati 27indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 ANEXA 3.8 Exemplu de calcul Date de intrare (1) Caracteristicilestratului 1 © valoarea caracteristica a grea volumice Yk = 18,95 kN/m? > valoarea caractristica a unghiull de frecar interna y= 22 a velereacaractac a coazuni c= 10 kPa (2) Inatimea zulu H=6,00m (3) Adancimea de fundare Dy = Determinarea valorilor de calcul ale parametrilor geotehnici ,00.m Valovile de calcul se determina prin Impartirea valorilor caracteristice la coeficientipartiali de siguranté dati In A3.1, In functie de abordarea de calcul considerat (1) Abordarea de calcul 1, Combinatia 1 (A1C1) > vats dca gaye pert sah see : a= 2 = 1878 9.954 ‘tang’ van ("ie teeam(SP) 2 lous ena acme okra (2) Abordarea de calcul 1, Combinatia 1 (A1C2) > valores de all a grew vokamice _ Yet _ 18,95, a =r Too > 18.95 kN/m 4 Waloarea de caleul a unghiuui de frecare interns a=atan (SEP) — 17,916 Yaa > valoarea de ealeu a coeziunit 14 = 8.06 kPa Predimen: narea zidului Caracteristicile geometrice ale zidulul se stabllesc pomind de la schema de calcul din figura de mal jos, 2 Inalimea ziduul dat prin tema de provectare H=Hy =6,00m > inelinarea tfenull din spatele zicuiul p=o° 2 rs eer ns e,=max(0.30-!)=0.20m 2 sine soon par ror (hah): w= 060m 2 gone on late tapi V0. 112 ap oat B= (12.29), 2 lame tapi aval b= latimea tapi amonte bp =B— bye Schema de calcul 2020 a =1,30m 3 10m Ye" 24 KN/mn? 126,00 m ce br S be Month zien! ste aoe 7B ae B= 400m Determinarea greutatii zidului $i umpluturii proprii a Calculul se face pentru un metru liniar de zid (1) Greutatea propre a zidulut Gx= Ary Az = Atatps + Actevatie ate. °. ALS Boh + seh ‘Ay = 4,83 m?/ml 83 24 = 115,92 kN 28Indrumar pentru proiectarea fundat r | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 eee gy = anes Att # Fee” Asters XG Xo, (2) Greutatea proprie a umpluturii aval Gut = Aut Yu Aga = bi « (Dy—hy) = 1,30 (2, 00 ~0,6) = 0,52 m? Gur = 10,40 KN out = 2 = 2? = 065m (3) Greutatea propre @ umpluturi amonte Guan = Au “Yu Aaa = bahe = 2,10°5,40 = 11,34 me Giax = 226,80 kN Xoa = B-S2= 2 (4) Valoarea caracteristicd a rezultantel greutailor propril Gx = Gx + Gur + Guzu = 115,92 + 10,40 + 226,80 Gy = 353,12 KN (6) Valorile de calcul ale rezuitantei greutaitior propri AIC! -nefavorabi (fatale portant) Gq = Gy: Yo = 353,12 1,35 = 476,71 kN AIC! - favorabl lunecare gi rstumara) Garay = Ga Yoray = 353,121.01 A1C2 nefaverablcapactate portan's) Ga = Gy: ¥6 = 353,12 1,00 = 353,12 KN Ct favrabilunecare i rstunare) Garay = Gx Yoray = 353,12" 1,00 = 353,12 kN 353,12 kN. (6) Abscisa punctului de aplicatie al greutai prope XG" Get + Xo" Gute Xan” Guaie eq = ot Sat Xn * Cus» SRA Gy 1,83: 115,92 + 0,65-10,40 + 2,95-226,80 a a , 52. Calculul impingerii active Se folosste teria Rankine, (Con main (2) Presiunea activa tn punctul A att Po(A) = Yaa "Ka ~2-¢>V Ky pa(A) = 18,95 -0-0,455 ~2- 10: /0,455 = ~13,49 kPa atce — es (3) Presiunea activa tn punctul B atct PaCB) = Ya"tn Ky—2-c° Ry p,(B) = 18,95 60,455 — 2+ 10-/0,455 = 38,24 kPa aioe Pa(B) = 48,48 kPa (4) Punctul de anulare a presiunil (In cazul In care presiunea In punctul A este negativa) 2 AICI tPA) 13,49-6 56m ay = LAT kPa (5) Calculul tmpingeri active aici Pay = 117,08 kN Zp, = 1,61 117,08 - 1,00 = 117,08 kN Pua = Pax Yo Verificarea zidului la lunecare pe talpa (1) Calculul rezultantei forfelor destablizatoare (forte orizontate) atct Hy = Pag = 114,48 kN atce 117, 08 kN (2) Catcululrezistenet a alunecare o AICI F Bu= 6. Ry = 353,12 -tan22° = 142,67 KN atc Ry = 114,12 kN (@) Coeticientu de utiizare aici = TEAS 100 = 00% < 100% “142,67 100~ VERIFICAT I Ay = 103% < 100% NUSE VERIFICA Decarece coeficientul de utlizare depasoste doar cu 3% valoarea limita, se admite cd verificare este Indeplinta Verificare zidului de la rasturnare (1) Calculului momentului destabilizator fat de punctul M atc 29Indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 Masa = Para Moa = 114,48" 1,48 = 169,25 Nm Arce Mana = Pasa Pal = °BU Ny +Y-Dy-Nq + €-Ne = 509,19 kPa Maa = 117,08" 1,61 = 188,51 kNm Ry 073,51 kN atce (2) Calcul moment stabiizator fade punctul M aici Maya = Gapay Xe = 353,12 2,52 = 882,22 kNm atce Maya = 882,33 kNm (2) Coeficientl de utlizare (7) Cooricientl de utiizare aici oAtCH ie Masud, 499 — 16925 Bee - a= tt 100 ~ Sap'p5 100 = 199% < 100% Ay =p 100 = P7100 = 25% < 100% \VERIFICAT VERIFICAT It atce aice Ay =21% Ay ‘VERUFICAT VERIFICAT it Verificarea capacitatii portante a Armarea elevatiei terenului de fundare Calculul se face la contactul dintre elevatie si talpa (Sectiunea 1-1) (1) Rezultanta verticalé a tuturor forflor aici (1) Coeficientul impingeri active Va = Gq = 476,71 kN eatct 2 (450-8 M1c2 yan (5 “a Vq = 353,12KN (2) Momentul tuturor forfelor fata de centrul tpi zidulu a? (- (unctul 0) ater (2) Presiunea activa in punctul A M (xe—§)~ Peat atc lo = Ga-(xe >) ~ Paar 3 PACA) = Ya" 2a*Ky ~2-¢° VR My = 476,71: (2524) 11448:1,48 = 76,42 BN p,(A) = 18,95 -0-0,455 ~2-10- 0,485 = ~13,49 kPa Arce atc Mo = ~6,53 KN pA(A) =—11,74 kPa (2) Excentrictatea (G) Prosiunea activa tn punctul C atch Act e Zo - 016m PAO) = Yate Ky~2-€-V Ry A778 p4(G) = 18,95+5,4- 0,455 ~2-10- 0,455 = 33,07 kPa oa atc pa(C) = 42,45 kPa (4) Lafnea efectd 2 bare fundafel (4) Punctul de anulare a presiuni (in cazul in care presiunea a throat ape Ben tent-2-01623.66m ee ° AIC2 * _tpsI-he 13,49°5, BY =3,96m 156m (6) Presiunea efectiva medie act 17 kPa Va 476,71 Patmes = t= poy = 129,56 KPa (6) Calcul tmpingeri active aca Act Rae °° re rake = 3 PalO)* (he — 24) = 733,07 (5,4 — 1,56) (6) Capaciatea portant Pg = 63,41 KN 2 atc 30indrumar pentru proiectarea fundatillor | Sef lucrari dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021 Pi), = 89,80 kN 41m 117,08 1,00 = 89, 80 kN Pha = Pax Yo (6) Momentul incovoletor in sectiunea 1-1 Aict Mia = Poa 102 = 109,44 kNm Pua’ try (7) Stabilirea clasel de expunere a betonului suprafata de beton in contact cu apa pe termen lung) X62 uprafata verticala a betonulul expusalaplole sila Inghet -XF1 (8) Clasa de rezistenta a betonulul: C25/30 © valoarea caracteristea a reziten(e la compresiune a betOnulu fox = 25MPa fea = 2,56 MPa. coeficientl pata de siguranfa pentru rezistenfa betonului Ye= 1,50 valoarea de calcula rezistentel la compresiune a betonulu fog = 16,67 MPa (9) Clasa de rezistenta a ofelului: 8500 © valoarea caracterstica a ojelull la compresiune a betonului ye = 500 MPa coeficientl partial de siguranta pentru rezistenta betonulu Ye= 115 valoarea de calcul a rezistentel la compresiune a betonul fya = 434,8 MPa (10) Clasa structurala: $6 nin = min Cina Einar) = 35 mam, ‘Acger = 10mm ox = Emin + BCgey = 45 mm. (11) Latimea sectiunii (calculul se face pentru un metru de id) b= 1000 mm (12) naljimea sectun (lea eleva a baza) h=e,= 600mm (13) Inalimea efectiva a sectiuni a =~ yom ~ 5 = 548mm (14) Armarea Valoarea relativa a momentululIncovoistr de alcul Mi 126630000 0,0253 Tarb: & ~ 16,67: 1000-548 w=1- 1-2 = 0,0256 ata de armare necesara Agaee = 0b df= 538 mm? ba ata de armare minim (din procentul minim de armare) Acqua = 0,26-48%-b-d = 731 mm? Tx wumarul de bare ametrul barelor O=14mm o aia de armare efectiva wee wid Ager = = 5-2 770 mme © coefientl de utiizare ‘hg = Bx Asoe Asn) Ast VERIFICAT Armarea talpii aval Calculul se face la contactul dintre talpa aval si elevatio (Sectiunea 2-2) (1) Presiunea pe talpa fundatiei 34