CAPITOLUL 2: METODA VIEWPOINTS SI TEHNICILE DE COMPOZITIE: CE INSEAMNA ELE? L) rmatoarele definigii reflect ingelegerea noastra si felul in care am ingeles sa valorificim Tébnicile de compézifie . Chiar si in contextul creagiei coregrafice ale unor pioniere ca Mary Overlie si Aileen Passloff, este imposibil de spus de unde au luat nagtere aceste idei, deoarece ele sunt atemporale si apartin principiilor naturale ale migcirii, timpului gi spagiului. Peste ani de zile, am realizat pur si simplu un set de nume pentru lucrurile care exist deja, lucruri pe care le facem in mod natural si pe care le-am ficut intotdeauna, cu grade mai mari sau mai mici de constiinga gi expresivitate. : VIEWPOINTS (PUNCTELE DE VEDERE) “Viewpoints este o filozofie tradusi intr-o tehnici pentru: (1) pre- gitirea actorilor; (2) crearea unui grup de lucru, a unei trupe; i (3) crearea migcarii scenice. * Viewpoints constituie un set de nume date anumitor principii ale miscarii in timp gi spayiu; aceste nume constituie un limbaj pentru a vorbi despre ceca ce se intampla pe scen’. * Viewpoints reprezintd puncte de constientizare folosite de cacre un actor sau un creator in timp ce lucreazi. Metoda noastri se bazeazi pe nowi Puncte de vedere fizice, in cadvul Punctelor de vedere temporale si spagiale. Cea mai mare parte a acestei cirgi4 7 ar + me Puncte de vedere fizice, desi P unctele de vedere Lecaly se concentreaza ne ulterior, vor fi abordate in Capitolul 9, Pun Pe Ci tal . am dezvol ctele dey, : : Veder care le-am ¢ iin special la sunet, spre econ Miscare. Punctely de sedge e referd In s . ‘ ale IN Metoda py, 4 “ Viewpoint, Crem forme rotunde, forme umghiulare sau forme care sunt un amestec intre aceste dows. In plus, Forma poate fi (1) fists 2) in mijeare in spagin, In final, Porma poate fi ereati inte-una di corpul in spagive (2) corpul in telagie cu athitec corpul in relagic cu alte corputi crear o forms, STUL Migcare ce implica’ o parte sau parti ale corpului, ( cu inceput, mijloc gi sfiryit. Se pot face gesturi cu mainile, capul, gura, ochii, stomacul sau orice ntre cele trei forme: (1) tura tealizeara o forma; Q) iestul este Forma brayele, picioarele, alta parte a corpului sau 0 combinagie izolacd de parti ale corpului, Gestul este impirgie ins GEST COMPORTAMENTAL. Aparjine de concret, de lumea fizicd a comportamentului uman asa cum o observim in realitatea noastri cotidiana, Este genul de gest pe care il veri in supermarket sau la metrou: sciepinare, area cu degetul, luturarea mainii, adulmecarea, aplecarea, salutul. Un gest comportamental ofera informagii despre caracter, perioada de timp, sini- «ate, situagie, vreme, haine etc. si este de obicei definie de caracterul persoanci sau_timpul gi locul in care ea triieste. Gestul comportamental poate avea si un gind sau 0 intengie ascunsi.-Gestul comportamental poate fi in continu- are detaliat si abordat in termeni de Gest Personal si Gest Public, ficindu-se distincfie intre acyiunile desfisurate in intimitate gi cele efectuate congtient sau in societate. GEST EXPRESIV. Exprimi o stare interioara, 0 emofie, o doringi, 0 idee sau o valoare. Este mai degrabii abstract si simbolic deci reprezentativ. Este universal si atemporal si nu este ceva ce in mod obisgnuit ai vedea pe cineva ficindu-l la supermarket sau in metrou. De exemplu, un gest expresiv ar putea exprima idei sau ar reprezenta emogii precum ,bucurie”, ,suferinga” sau ,furie”, Sau e posibil si exprime esenga interioara a lui Hamlet, asa cum il simte un anumit actor, Sau, inur-un spectacol de Cehov, pogi crea si lucra cu Gesturi Expresive specifice, simbolizind ,,timp”, ,amintire” sau ,Moscova”. ARHITECTURA : Mediul fizic in care lucreai gi felul cum congtientizarea acestuia Iyi afecteasd mixcarea. De cate ori n-ai vazut spectacole unde existi un decor sumptuos, complex, care umple scena gi cu toate astea, interpretarea actorilor este sub apteptiri, ei abia daci exploreazd sau folosese scenografia? In abor- darea Ashitecturii ca parte a metodei Viewpoints, Invefi si dansezi cu spagiul,si lagi migca 4 $1 Gestul) 95 yao camer ; peut nconjuritor, Athitectura este impirties jp, i fii in dialoy 3 fii in dia eyolucze in afara mee! Iu ov A. Pereti, podele, tavane, mobilier, ferestre, ys; SA SOL id 1. MAS: asa solida este lemn, metal sau ma TEXTURA, Indiferent daci ma scare pe care-l cree} see textil,textura va schimba tipul de r terial in relagie cu ea. — 7 LUMINA. Sursele de lumina din camera gi umbrele pe care le faci in relatic cu aceste suse etc. ee CULOARE. Crearca migcitii de culori in spagiu, de exemplu, fe. ‘osu amplasat printre multe scaune negre ne-ar 2 in raport cu el. «de gi din arhitectur’, de exemplu, sunetul rptitul unei usi etc. Jul cum un scaur influenta cores a 5, SUNET. Sunecit pasilor p In ph, 3 precum a fi ,,intr-o situatie sau stare foarte atari’, ,blocat”, ,pierdut in spatiu’, ,intr-un nd ceva urmeazi si se intdmple sau si se schimbe”,,,in forma unor astfe! de s proasti”, a fi .prins i moment important = al nouilea cer” etc. = RELATIA SPATIALA A Distanga dintre lucrurile aflate pe scena, in special (1) de la un corp 's altul: (2) de la un corp (sau corpuri) la un grup de corpuris (3) de la corp le athitecturi, : - Care este intreaga gama de distange posibile intre lucrurile aflate pe Seow Ge tipuri de grupiri ne permit si vedem o imagine de pe scen mai ae ie epi sugrend un eveniment sau o emofie, exprima o dinamici? ticoasi de do} a pe scena, tindem si ne pozitionam la o distanga poli- de posible ci metti de interlocutor, Atunci cand devenim constienft Presive ale relatei spagiale pe scen’, incepem si lucrim cu distanye mai pu Politicoase, dar mai namice, dist r se, d d distange de au i C1 sau Separare extrema, TOPOGRAFIA _ Peisajul, modell scenei siu. De exemplu, in defini densitae ateode “paral pe care tl creim in migcare prin sp* Ui peisaj, am putea decide ci avanscena ve -deplasat in interiorul , in timp ce arierscen® Prin urmate, implici mai multi fluiditate ji viter™ rea un mare, este dificil de ‘nsitate p ai mica gi,mai rapide. Pentru a intelege structura scenei, inva, relor tale sunt vopsite in rogus pe masur’ ce te do ie wc deavoltd pe scend este modelul scene! ct sconogralia spectacolului implica tntotdeaun 'ginca7’.4i ci tilpile picioa. plaseri in spagiu, atin timp. In plus, ec ’ a alegeti privind forma spatiului in care luctim, De exempli, noi s-ar putea imaginea regia sau dimensiinea gi 7 Soe sa pr i cream pe un culoar ingust de trei metri pe toati avanscena sa een + alard urtasd C ~ . UW intro a riunghiulard uriasi care acoper’ intreaga sce forma ete, COMPOZITIA + Compozitia este o metoda pentru crearea unci noi lucriri + Comporitia este practica selectarii si aranjarii componentelor se- parate ale limbajului teatral intr-o opera de arti cocrenta pentru scena, Este acceasi tehnic’ utilizati de orice coregraf, pictor, sri- itor, compozitor sau cineast in disciplina sa corespunzitoare. In teatru, scrii spectacolul cu talpile tale, in cazul altor arte, compui in spatiu gi timp, folosind limbajul ceatral. * Compozitia este o metoda pentru crearea, definirea si dezvoltarea vocabularului teatral care va fi folosit pentru oricare act. In Com- pozitie, realizim piese astfel incat si le putem arita spunan Asta a functionat” si sA ne intrebam: ,De ce?” astfel incat si putem articula ce idei, momente, imagini, etc., vom include in spectacolul nostru. * — Compozitia este o metoda pentru a ne revela propriile ginduri $i sentimente ascunse despre material. Pentru ci noi creim de obi- cei Compoziii in repetitie, intr-o perioad comprimati de timp, nu avem timp si ne gindim. Compozitia oferi o structuri de lucru din impulsurile gi intuifia noastri. Asa cum spunea Picasso, a face arta reprezinta jun alt mod dea fine un jurnal.” + Compozigia este o misiune dati unei trupe, astfel incat aceasta si creeze piese de teatru scurte, specifice, adresate unui anumit aspect al lucririi, Folosim compozigia in timpul repetigiei pentru implicarea colaboratorilor in procesul de generare a propriet lor Misiunea va include de dar gi 0 listi sub- cd lise’ creagii in jurul unei surse de inspiragie. obicei si o intengie generali sau o structuri, ise in piesi, Aces pre care yom vorbi in stangiala de ingrediente care trebuie incl este materia prima a limbajului teatral des nnnd fe principle care sunt tile pentru rege metric, utilizarea s gi z Perspectivei, jux. ingredientele care apargin in mod specific «coi la care repetaim (obiccte, texturi, culori, sunete, acti. one grediente reprezinta pentru o comporisie ceca sai i jcagia prin incermediul aranjitii lor oe ometodi de afin dialog cu celelalee forme de paar. ingpiri gise reflect reciproc. In Compozite, su. diem si folosim principii aparyinand altor discipline traduse pen. gpectaco, cup ( i asi (simetric versus a etc.), § tapunerea ct a) crv sent De exempt, inspirindune din muzicé, ne-am putea intseba care ese ritmul unui moment sau cum sa interaction’m ve: suucturi de fuga, cum funcgioneaza coda gi dack ar daugim in spectacol. Sau ne vom gindi la va prim-plan? O imagine de refetinga? Un treba: ,Care este echivalencul in teatru?” or Compozitiei aparginand altor discipline mitele posibilicigilor teatrale si ne provo- cim si creim forme noi, Compozitia este pentru creator (indiferent daca este regizor, scri- Non Interpret, scenograf etc.) ceea ce Viewpoints este pentru ac- tor: 0 metoda de practicare a artei.t ttle. & ais te un motiv convingator pentru a i In sala de repetitic, sa aiba o mizg in proce. sul de creatie al spectacolului gi sa se considere autor in Fapore cu rezulearyl NUNTAREA Viewpoints te scuteste de presiunea resimgita atunci cind ~ s¢ seventezi singur, sa creezi totul singur, pentru a fi interesant gia couvitatea. Punctele de vedere si tebnicile de compozitie ne permit si ne - 8 revenim in spatiul gol, creator gi sa avem incredere ci acolo existi ‘va decat propriul ego sau imaginagia care si ne salveze. Viewpoints Fe ajuta sa avem incredere in a permite ceva si se intample pe scena, mai de- graba decat a- determina sa apard. Sursa pentru actiune si invengie ne vine de 'a alti si de la lumea fizica din jurul nostru. SANSA Metoda Viewpoints ne ajuta si ne recunoastem limitele pe care ni ke impunem noi insine si arta noastri prin supunerea obisnuitd la o presupusi autoritate absoluta, fie ci este texcul, regizorul, profesorul. Metoda ne elibe- rea de afirmagia: ,Personajul meu n-ar face asta niciodati.” In Viewpoints nu exista bine sau rau, corect sau gresit — exist doar posibilicate si, ulterion, in procesul creayici, alegerea.ALEGERE SI LIBERTATE Metoda Viewpoints aduce 0 mai mare constientizare, ceca ce deter- mini o alegere mai complexa, oferind astfel o mai mare /ibertate de actiune. Odati ce esti constient de gama completi, nu trebuic s-o alegi pe toata, in- rondeauna, dar esti liber s-0 faci si nu mai esti dependent de incongtient. Va- rietatea creste, Poi incepe si o expr u diversitate si miiestrie superioara. EVOLUTIA Metoda Viewpoints devine un test personal decisiv, un instrument ge misuri a atuurilor gi punctelor tale slabe, pentru a descoperi cum te simyi wad esti liber si cind esti inhibat, care sunt propriile tale tipare si obiceiuri comportamentale. Din now, constientizarea iyi oferi acest beneficiu — opyiunea schimbi- ci. «; a evolutiei personale. {NTEGRALITATEA Metoda Viewpoints ne trezeste toate simyurile, lisand clar sé se inge- leagi cit de mult si cat de des triim-doar in capul nostru si vedem doar prin ochii nostri. Prin Viewpoints invigim si ascultém cu intregul nostru corp si vedem cu un al saselea sims. Primim informagii de la niveluri care nici mu tiam cd existi si incepem si rispundem cu aceeagi profunzime. 7de precedenta ar trebui remarcate. Culorile sunt diferite, corpul este diferie si ritmurile sunt diferite. Dupi aproximativ un minut, cere fiecirei persoane din grup si pri- veasca pe furis 0 alté persoana, fari a pierde din vedere prima persoana ob- servati pe ascuns. Acum sunt doua persoane in viziunea periferici a fiecirui participant. In niciun moment niciuna dintre aceste doua persoane observate pe ascuns n-ar trebui si jas din campul tiu vizual. Acum, cind sunt de doua ori mai multe informatii de simtit si de experimentat, cere-le participangilor aglomereze cele dou persoane impreund in mintea lor, ci mai degrabi + vermiti diferengele dintre cele ele si-si faci efectul. Dupa un timp, adiugi © persoana in viziunea ta periferica, astfel incat acum toate trei si rimana ce si separate. Dupi un timp, aduga o a patra persoana. Aceleasi patru evsoane ar trebui si rimAna intotdeauna in campul vizual al observatorului. este posibil, urmareste si o a cincea persoana. In cele din urma, renunga sé ie mai observi pe toate cele cinci persoane si cere tuturor membrilor grupu- ii si revini doar la exercitiul mersului cu implicare si interes. La final, cere-le tuturor si aleagi 0 noua persoani pe care si o ob- seeve intr-o stare de concentrare blanda. tn continuare, fiecare participant ar «ebui si mearga direct spre persoana respectiva gi si se opreasca in imediata ci apropiere. Se va intampla adesea ca grupul si se imparti in dou subgrupuri. Odati ce togi participangii sunt nemiscati, roagi-i si inchida ochii. Amintes- te-le c& exist multe alte surse de informagii. Atingerea, de exemplu, si sunetul i mirosul si senzaria de cildura sau frig. Informariile se transmit corpului . Roagi participangii prin multe senza A localizeze 0 parte a sistemului lor perceptiv care nu este dornic si fie implicat si receptiv. De exemplu, proba- bil un picior este tras inapoi, sau unumir este incordat, Cere-le si includa aces parte a corpului in senzatia clipei prezente. Spune-le si-si permit si primeasca informayii — nowtagi — prin intermediul tuturor simgurilor. Dupa un minut sau doua, roaga-i si-gi deschida ochii fird a permite vederii si pre- domine asupra altor simyuri. Solicit participangilor si se indepirteze unul de celilalt, menginand in acelasi timp sentimentul deschiderii si percepfia senzoriala amplificati. ‘Am dori si subliniem cateva aspecte esentiale pe care le are pregitirea gi aceste opt exercitii le-au atins deja. Concentrarea blanda (Soft Focus). Concentrarea blanda este starea fizica in care permitem vederii si se atenueze, iar ochilor sa se relaxeze astfel incat, mai degraba decat si privesticoncentrindu-te puternic, sa pogi urmari mai multe sursa principal’, predominant la unul sau dou’ lucruti obiective. Eliberind ochii de tensiunea dea fi alte gi si adune informatii in moda- de informatii, intregul corp incepe si as licigi_ noi, mule mai sensibile. Intr-o cultura guvernati de mirfuri, consum gi glorificarea indivi- dului, suntem invagagi si vizim ce vrem si apoi si gisim o modalitate de a “ obtine. Modul in care ne folosim ochii in viara de zi cu zi presupune ciurarea 5 accea ce ne-ar putea satisface doringele specifice. De exemplu, atunci cind ne este foame, vedem numai brucirii. Ne plimbim pe lings magazine gi restau rante uicindu-ne mai ales la ceea ce dorim si cumpirim sau la cine vrem si aga noaseri. Ca un vandtor dupa prada, viziunea noastri este redusi avenr'in v < ro serie preconcepusi de posibilitigi. metodei Viewpoints - Puncte de vedere, participantii sunt conjutitor gi algi oameni and doringa. Exercigiul obignuite, culeurale de a privi si de a vedea. di, acceptand lumea iniuntru. Dezvolti o si mu mergem spre ceea ce ne dorim, ciu- vin concentrare blanda, si ne inversim focalizarea sensibilirigiie noastre, Atunci cand ochii, care tind si domine sim- turile, se relaxeaz’, celoslalte simguti li se acorda o valoare egali. nd in sensi Cand nu poti vedea Ce se intampla, Nu scruta inversunat. Relaxeazi-te si priveste bland Cu ochiul tau interior. - LAO TZU Dezvoltarea unui artist este legatd de capacitatea de a percepe diferentele. In copilirie, imediat categoriseam in grupuri mari, de exemplu: case, oameni, strazi. Clasificarea lumii o face un loc mai sigur, pencru ca astfel ne imblanzim lumea silbatica din jurul nostru. Toate lucrurile, odata clasificate, devin mai pugin ameningitoare pentru noi si pot fi inregistrace fara probleme. Ins neimblinzind lumea si permigand diferengelor dintre oameni si dintre strazi gi case si fie simgite si recunoscute marcheaza evolugia unui artist. Ca- Pacitatea de diferengiere in fiecare moment reprezinti abilicatea esengiali aunui actor, Ascultarea deosebita. Pentru a lucra eficient in teatru, un domeniu care solicit 0 colabo- ‘i, capacitatea de a asculta este ingrediencul definitoriu. $i rotugi, este foarte dificil si asculyi — st asculyi cu adevarat. Prin metoda Viewpoints, invigim si ascultim cu intregul corp, cu intreaga fiing’. Pana cind nu vei experimenta ascultarea cu tot corpul, nu-fi vei da seama ce eveniment rar este, de fapt. rare intens: Cere-le participangilor si-gi aminteascd senzafia momentuluitcand grupul a gisit consimpimantul reciproc pentru schimbarea directici, in timp ce alergau impreuna in cerc, in timpul exercitiului 12/6/4. Subliniazi faptul ci aceasta sensibilizare a vigilengei, a rapiditigii, a disponibilitagii si a des- chiderii reciproce, precum gi sentimentul cA orice s-ar putca intampla, este necesar in fiecare moment al Viewpoints. In mod normal, presupunem ca as- cultim cand, de fapt, suntem preocupafi. Ascultarea implica intregul corp in raport cu lumea in continua schimbare din jurul nostru. in metoda Viewpo- ints, actorul invati si asculte cu intregul corp. in Viewpoints, la fel ca in repetitie, daci cineva este mereu in ciutarea unui anumit rezultat premeditat, atunci multe lucruri care se intimpla in afara acestor parametri nu sunt recunoscute. Ascultarea deosebita inseamna o ascultare cu tot corpul, firi a avea nicio idee despre rezultat. Atunci cand se intmpla ceva in sala de repet tii, ogi cei prezengi pot raspunde instantaneu, ocolind lobul frontal al creierului pentru a actiona asupra instinctului si a intuigici. Constientizarea permanenti a celorlalti in timp si spatiu. O mare parte a acestei pregitiri timpurii implici menginerea tutu- ror impreuna in Timp gi Spagiu. In timp ce participangii alearga in cerc, se incearca menginerea unci distange egale intre ci: acesta este un exemplu de mentinere impreuni in Spatiu. Cand cineva sare, tofi ceilalfi sar gi incearci si aterizeze simultan: acesta este un exemplu de mentinere impreund in Timp. Aceste exercitii sunt menite si predea importanga constientizarii intense a ceea ce fac ceilalti, a locului unde se afla sia momentului cind fac 0 anumita actiune. Multe dintre aceste exercitii timpurii sunt efectuate la unison. Aceas- ti colaborare simultana reprezinti ABC-ul metodei Viewpoints. Odata ce esti 29CUM INCEPI? UL 4 CAPITO! capabil sa te misti cu adevarat la unison cu ceilalti, pogi incepe si lucrezi cu concepte mai avansate: contrapunct, juxtapunere gi contrast. Feedforward si feedback. inara a introdus doi poli de experienga si ener- Aceasta sesiune ‘Pr brati si perfecyionagi: feedforward si feedback. xc 0 energie de start care anticipeazi necesitatea acti- exemplu, cere o utilizarea intensa a feedforward-ului pe ratiul de joc. informal si senzatia pe care cineva o primeste ca rezultat al unei actiuni. Intrucdt, intr-un eveniment sportiv, energia fee- dforward-ului este predominant tn conectarea spectatorilor, intr-un specta- col de teatru implicati, de asemenea, si energia feedback-ului. Ca spectatori fntr-o arena sportiva, cel mai probabil ne vom interesa de anticiparea urma- toarei actiuni. Ca spectator la teatru, nu numai ca suntem captivati in acest suspans, dar in plus si chiar mai puternic, investim in eveniment empatizand cu situatiile cu care se confrunta actorii. Prin identificarea noastra cu aceasta experiensa, teatrul devine un loc de maxima insufletire, atat pentru drama a ceea ce s-a intémplat, cit si a ceea ce se va intémpla in continuare. gie care trebuie masur ice m)