ee eee aor eet cgenic ieee stinjole educaiei, Una urmeireste explicarea particularitatior Invatani ene act ees eae eee PMC cuire te Mute eee celeste ees] oe ee err ene Suc Cece Cte C nie: BNE etcetera ieee Me CRe eats Mee mee Galperin, 1965): Ce cu Cee Suet enrol Ma tect tier tie Uae ese vegas Tareas Sar eon Cretieee) ie oc eer et Ue een eM ee niet eee} nroceselor de crestere (R.Gagne, 1975), © alterare a comportamentulul ca rezuitat al experientel ndividuale, in contextul dat de Encyclopedia Britannica, 1989 (...cand Den eRe ne ICN ete ate Ie) eee ee ee Rec n yey a aeneeny eects enn ear iee ten) ie Ure a React eC a} acilteze obtinerea de care elevia rezultatelor proiectate UOC rea ee eee Tie SN UCIT) eee CU Ue We eee eg eee eCeeer rocessior de Invatare, de valorizarea i dezvoltarea potentialulul eee es eee cu ne ete ee hie ei i" So Me Macc ce ie eS MCN ee oncepte sau deprinder. In acest sens, este foarteimportani demersul Fee eee ee Me eis ae Ieee rie ue eet ee Mar ect wate ee} Tee Ngee ase ae MT MeO Ree Tee Meee ae ag sual ae mie et Peper asttcteress io) DUC ie anc ao Mae ETS Cd a Oe ae Cet meee esfagurate de educatoare, cu intentia, deciarala,a stimularilinvatari ee cee eine ete ru Pmt n Tt) RLS meric Cita? Neen eg rset =e) ISBN(10) 973-9904269 ISBNIIS) 978-973-8900 26-2 IH 220831000908 ~METODE INTERACTIVE-DE-GRUP -GHID-METODIC— | et | Elena GONGEA Cee e Mihaela FULGA COM rican) ete eter J© Editura Arves Toate drepturile sunt rezervate autorilor si editurit Orice reproducere integral sau parfiala, prin orice procedeu, a unor pagini din aceasti tucrare, efectuata fara eutorizatia autorilor si a editurit, este ilicita si se pedepseste conform legii. Sunt acceptaie citéri justificate de interesul stiinfific, cu specificarea respective citar Referent stiintific: prof. univ. dr. Dorel UNGUREANU ~ Universitatea de Vest, Timisoara conf. univ. dr. fonel VIOREL — Universitatea din Craiova lect. univ, dr. Cornelia NOVAC ~ Universitatea din Craiova prof. Viorica PREDA, Inspector general pentru Invétimantul prescolar — Ministerul Educafiei si Cerceti Redactor: prof. Mirela PANAIT Ing. Mirela PESCU Coperta: ing: Sorin MATEL Desene: Sorin ENACHE Prelucrare graficé: ing. Marius BOGDAN DTP: ing. Sorin MATEI ISBN (10) 973-8904-26-9 ISBN (13) 978-973-8904-26-2 SILVIA BREBEN ELENAGONGEA GEORGETARUIU MIHAELA FULGA METODE INTERACTIVE DE GRUP - ghid metodic - 60 metode si 200 aplicatii practice pentra invatamantal pregcolar ARVE:Ghidul ,,Metode interactive de grup” a fost realizat in cadrul programului educational ,,Generalizarea grupei pregititoare in inviitiméntul prescolar din Romania” $i aprobat cu nr. 3799 din 22 mai 2002. Tiparul executat la Tipografia Editurii ARVES Tel./Fax: 0251/560396, Mobil: 0721229348 e-mail: Editura_Arves@k.ro IMPRIMAT IN ROMANIA ARGUMENT invatarea, ca proces, este abordata diferit in psihologie si in stiingele educafiei. Una urmireyte explicarea particularititilor invairii umane si mecanismul echizitiondrii cunostinfelor, iar alta se preocupi de identificarea ‘metodologiilor care pot facilita producerea acestui proces. Specialistii in domeniul psihologiei scolare oferd, totusi, definitii nuantate si cét mai complete, care atrag atentia asupra faptului cA invdgarea poate fi © orice activitate care dezvolt& noi cunostinfe si abilitati (Galperin, 1965); ‘+ un proces de reorganizare, prin feed-back, a patemurilor senzoriale ce asigur’ celui ce invatd un control asupra propriului sau comportament atunci relatie cu obiecte si evenimente din mediul inconjurator (Smith, cand se afl R,, 1966); + modificare a dispozitiilor si capaci pentru o perioadd mai lungi de timp si care nu se datoreaza proceselor de crestere (R.Gagne, 1975); +0 alterare a comportamentului ca rezultat al experientei individuale, in contextul dat de Encyclopedia Britannica, 1989 (... organism poate si perceapd si sii isi modifice comportamentul se spune ci yr omului, care se mentine “and un inva, Cadrele didactice studiaz& teoriile invafarii nu numai pentru a injelege cum se produc procesele de invatare, ci i pentru a afla cum trebuie organizat ‘mai bine contextul instructional astfel incat si faciliteze obfinerea de cate elevi a rezultatelor proiectate. in teoriile moderne se vorbeste din ce in ce mai mult de invitarea experientiali, de profesor cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de invatare, de valorizarea si dezvoltarea potentialului fiectrui copil, de respectarea ritmului sia stilului sau cognitiv propriu ete. Exist multe metode prin care copiii pot invata ori exersa concepte sau deprinderi. in acest sens, este foarté important demersul pe care educatoarea saupirintele il poate initia in direcfia stimuldrii interesului copilului pentru cunoastere, al interesului pentru a ciuta informatia necesari si pentru a o utiliza jn contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea si organizarea unor activitati/jocuri cu acest scop. Lucrarea ,Metode interactive de grup”, prezinti un set de metode active si 0 serie de exemple de jocuri si activititi desfisurate de educatoare, ou intentia, declaraté, a stimulirii invafirii si dezvoltirii personale inc& de la varstele timpurii Viorica Preda Parteal - PLEDOARiE PENTRU SCHIMBARE - > Nevoile educatie moderne; > Importante-metodelor interactive de grup; > O noua forma de invatare: Web Quest; > Echipamente didactice specifica metodelor; > Obiectivele metodelor interactive; > Educatoarea gi copii.PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE In aceasta lucrare sunt valorificate numeroase metode si tehnici aparute in diverse publicafii pentru diferite specialititi pe care autoarele le-au studiat cu deosebit interes si le-au experimentat timp de 2 ani in activitatea cu prescolarii sin cursuri de formare a cadrelor didactice. Dorim ca cititorii s& descopere frumusefea si eficienta exemplelor practice, si-si invinga indoielile si si se integreze impreuni cu noi in noile curente. Scopul nostra este ca lucrarea si nu devind un refetar, ci un ghid, un punet de sprijin pentru colegele stagiare dar si pentru cele care stipanesc didactica traditional pe care cu siguranti o pot innoi. Studiul actualei Iucréti contribuie la formarea cadrelor si la invingerea prejudecitilor. O cercetare didacticd la nivelul comisiilor metodice sau cercurilor pedagogice pe accasti tema ar da posibilitatea descoperirii de noi practici, noi aplicatii. Nu ne indoim ca acest Iucru se va intémpla. Aceasta lucrare apartine celor sensibili fat de nou. DA start spre noi strategi Metodele vazute de noi dintr-un anumit unghi al didacticii pot c&pata noi aplicati, total diferite de ideile autoarelor. Am dorit si va dim curajul de a indrazni s& aplicafi ce foarte multi cred cA nu este posibil. Cu ribdare si perseverenta, dar mai ales cu profesionalism si responsabilitate, veti reusi si descifrati, s4 infelegeti, s& aplicati si s& va bucurati in egal misuri de oportunititile pe care metodele le deschid in beneficiul copiilor si al nostru in egal misura. Urcati prima treaptd a metodelor interactive de grup si-cu siguranfi nu va veti mai cobori. Dar trebuie sé fiti constienti ci ascensiunea spre nou, spre necunoscut cere efort intelectual. Daca putem si respectim diverse programe de nutritie, de gimnastica, de odihna etc., de ce n-am putea s4 respectiim un program de SUCCES, acela de a face copiti fericifi, curiosi, de a le da libertate, investind in ei dorinta de ascensiune. Si pomim odati cu copiii la descifrarea, organizurea yi uplicarca metodelor noi in activitatea, instructiv educativa care poate fi una cooperanté, modern, activa, flexibili, accesibili, plicuti, DEMOCRATICA. Veti smulge cu sigurangd exclamapiile copiilor: “Ce activitate frumoasa", Ce joc interesant!, Ce multé am invéjat!!, Asa-i ct am lucrat “frumos $i corect impreunii? Cand ne mai juciim jocul cu stelujele? Putem ua10 METODE INTERACTIVE DE GRUP fo METODE INTERACTIVE DE GRUP floarea de nufar sa ne juciim singuri cu ea? Eu as dori sa fac un blazon al ‘prietenului meu! Eu o buld dubla despre familia mea! Eu sa-l invap pe x ppovested y". Pentru a ajunge aici nu este foarte greu. Dar orice inceput are semne de intrebare, Sfatul nostru! NU VILE PUNETI! Actionafi direct! Propuneti-va insi un obiectiv: Schimb, ma schimb, va schimb, REUSESC! {impartisiti-ne reusitele voastre pentru anne bucura aldturi de voi. Luafi exemplul nostru. Drumul este desfelenit partial. Voi pul c noi idei, noi metode considerate de unii sceptice, inadaptabile varstei prescolare. Convingefi-va impreund cu noi prin exemple practice experimentate la clas’, c& orice metod’ poate deveni accesibili la orice varsti deci avem incredere in “minunea” acestei lumi care este ~ COPILUL. ‘Aceasti “minune” asteapti de la noi zilnic noutii, ne vrea pe placul lui Sa nu-l dezamigim! Daci am optat pentru aceasta nobilA profesie de a educa, si o facem cu gandul la copil, la viitor. Noi, educatoarele punem temetia educafici. Asa a fost s8 fie: pionieri ntr-o societate democraticd, europeand, fra frontiere. Este o perspectiva pe care cu “lupa injelepciunii”, a dregostei, a schimbarii 0 vom creiona pas cu pas. Tat 0 oportunitate pe care o are generatia noastri. Metodele interactive de grup reprezinti un inceput, o schimbare, 0 noutate. ‘Convingefi-va colegii conservatori s-si ia in serios misiunea pe tiramul ‘educatiei europene gi sa descopere noul. Cele 60 de metode gi tehnici prezentate de noi pot fi confruntate si ‘completate cu alte bibliografii dar mai ales cu rezultatele obfinute in urma aplicdrii lor la clasi, iar reusitele voastre pot constitui sugestii ce ar putea preveni posibile erori, abateri etc. - Ele nu sunt “Jecfii model” ci propuneri pentru o bazii practic’, Oferd un sprijin real. Practicdnd, nu doar citind, vefi descoperi bogitia si fumusefea interactiunilor si vefi dori s4 traiti intr-o lume care si comunice, si identifice probleme, si le rezolve, s se bucure de fiecare reusita impreuni. Luafi aceasta lucrare ca pe un inceput de pregatire intr-un domeniu pe care-l_ descoperiti si pas cu pas il si indragit. | Noi, trebuie si sperm cA exemplele date vor fi intelese si vor constitui suport pentru noi concepte, teme, probleme, idei, solutii didactice. fim noi PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE mal Daca generatii si generafii nu au fost invafate cum si invefe, iat& c& prin aplicarea acestor metode rezolvam gi problemele noastre: de relafionare, de comunicare, de responsabilizare, de invafare reciproca etc. Calitatea activitatii noastre 1a clas este “cartea de vizité’” din care “panalul si rutina” trebuie sterse din cartea de capita a copilariei “Gradinita”. Refeta este sé avem curaj, dorinti, incredere in noi si in metode, snebunie”, nepisare fat de sceptici. Succes! Nevoile educafiei moderne fn societatea actuald are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale s& tina pasul cu evolut ii si implicit a educaiei Suntem in era informafionalii pe care unii cu greu 0 accept, se integreaza in a $i in invafimant au loc transforméri rapide pornind de ta crearea mediului de invajare care poate eficientiza tehnicile de invatare si de munca intelectual sau Te poate bloca, incetini uneoti din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascalilor. Nevoile si cerintele copiilor “actori” pe scena educationala pretind dascililor 0 schimbare radicalé a modului de abordare a activitatii didactice. Reforma sistemului de invatimant are ca obiective schimbarea mentalititii si formarea unor dascili reflexivi, utilizarea calculatorului in activitatea didactic, in optionale i in alte activitati non-formale. Cand, cum, cine ar trebui si intreprind& schimbari care si conduc& la formarea cadrelor didactice sunt intrebari care au condus la o flexibilizare a sistemului de formare. Piafa de programe de formare este deschis’ oricéror organizatii care pet furniza strategii eficiente care si conduc la integrarea europeana a invitaméntului. De aceea am propus pentru invataméntul prescolar obiective ce vizewi formarea capacitifii de gandire critica, divergent, flexibila, cteatoare prin integrarea metodelor interactive de grup in programul de formare Euroteacher II organizat de C.C.D. Dolj si aprobat de MEC. Educatoarele, 70 la numér au asimilat o parte din metodele prezentate in lucrare intr-o atmosferd de formare flexibild, democraticd. Chiar cursul a fost conceput pentru a dezvolta o relajie intre formator-formabil bazati pe cooperare, incredere, respect. Noutatea constind in chiar denumirea metodelor a fost punctul forte al cursului de aceea au si optat pentru detalierea acestora intr-o lucrare care s& se constituie ca un ghid al celor care doresc si-si modemizeze activitatea ‘A aplrut termenul de “educafie modema”12 METODE INTERACTIVE DE GRUP 5 D c 1 iil hy \ gwovare / [AI 3 I A : s IR] (sppucaia) fy MODERNA” — PENTRU cE INVETI? Ast — ar re 4 STI CE SK FACI CU CE AI INVATRS Deci, regindirea educatiei formale se impune si ne obligé si schimbim relatia cu copiii si intre copii promovand sprijinul reciproc si dialogul constructiv prin roi strategii pe care le propunem. Activititile pentru copii trebuie si aibi un caracter spontan, si contribuie la dezvoltarea independentei in gandire si actiune. Noul, necunoscutul, cdutarea de idei prin metodele interactive confer activitatii “mister didactic”, se constituie ca “o aventurd a cunoasterii” in care copilul ¢ participant activ pentru c& el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui de copil dar in grup, prin analize, dezbateri, descoperi raspunsurile la toate intrebatile, rezolva sarcini de invafare, se’simte responsabil si multumit in finalul lect Educatoarea trebuie si fie entuziasmati dupii fiecare reusit’, progres fnregistrat de grup sau de copil pentru pregitirea motivatiei urmitoarelor sarcini, Se spune deseori cd acei copii care au parte de dascali creativi vor fi $i ¢i creativi urménd modelul. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE. 43 Calea de invatare pe care o parcurge copilul este determinata de metoda folositi. Aceasta “cale” devine cel mai spectaculos exercitiu de interactiune dintre mintile copiilor care ne bucura cind observam progrese de la 0 perioada laalta, Lumea in care trim se schimba gi o dati cu ea ji educafia. Sursele de informare pentru adulti si copii se multiplicd incat pentru cei atrasi de nou, de spectaculos, una pare mai atractiva decat alta. Observim zilnic in joaca copiilor 0 lume a lor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolut noi. Nu ne mai intrebim de unde le stiu. Acum stim cu tofii ca “oricine poate invata de oriunde”. Copiii primesc prin diferite canale prea multe informatii pe care mu le refin si nu nici capacitatea de selectic a acestora. Prin metodele interactive de grup copiii igi exerseazi capacitatea de a selecta, combina, invita lucruri de care vor avea nevoie in viafa de scolar si de adult. ins conexiunile pe care acestia le fac uimese min‘ea unui adult. Deseori copiii descopera inainte cunostinjele pe care noi le-am planificat Unii dintre dascali si astizi le vorbese copiilor despre animale, anotimpuri ete. cu scopul de a asimila cat mai multe cunostinte, ti dorese enciclopedii. $i uneori chiar le reugesc. Ar trebui si ne intrebiim dac& ce-i ‘nvafim pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie. Bfortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice si de cunoastere, de abordarea altor demersuri intelectuale interdisciplinaré decat cele clasice prin studiul mediului concret si prin corelafille claborate interactiv in care copiii isi asuma responsabilitifi, formuleazi si verifica solutii, elaboreazi sinteze in activititi de grup, intergrup, individval, in perechi. Ideile solufiile grupului au incdrcdtura afectiva: si originaltate atunci cand se respect principiul flexibilititi. Unii autori sustin ca specificul procesului creativ nu este reprezentat de solutionarea unor probleme ci de gisirea, identificarea, cdutarea, descoperirea problemelor.“4 METODE INTERACTIVE DE GRUP. Pentru alfii, formularea de rispunsuri ta intrebirile puse de educatoare pentru rezolvarea unor probleme nu are acelasi impact asupra formarii copiilor. De exemplu, formarea deprinderii “de a descoperi caile de a adresa intrebii si de a critice problemele”. ‘Tor ce se intreprinde pentru modemizarea activitatii cu copii trebuie bine analizat pentru ca in final demersurile didactice si fie in concordant& cu particularititile de varsta si posibilitatile cognitive si practice ale copiilor. Stimularea creativititii este favorizata de metodele descrise in lucrare: 6/3/5, brainstorming, 6/6, etc., copii beneficiind de momente creative integrate in activittii gi jocuri cu scopul exersirii gindirii. Toate metodele prezentate stimuleazi comunicarea, activizarea tuturor copiilor, si formarea de capacititi cca: spiritul critic constructiv, independen& in gAndire si actiune, gisirea unor idei creative, indriznefe de rezolvare a sarcinilor de invatare. Copiii descoperé o noua experienfi inter-relationand in grupuri de invatare activa aceea de a studia, investiga si capit& incredere in capacitifile individuale si ale grupului. Importanfa metodelor interactive de grup Abordarea celor 60 de metode, tehnici, procedee prezentate in lucrare reprezinté un mod superior de instruire. Schimbarile intelectuale pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de actiune, activizeaz’ copiii si-i motiveazi reducind stresul trait de educatoare si copii intr-o activitate traditionala, ATENTIE! Metodele cu variantele gi etapele lor concis prezentate de autoare tebuie sii fie predate ca un joc ou reguli. Ele actioneaz asupra modulut de gandire s1 de mamtestare a copulor. Prezentate ca niste jocuri de invatare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, invafa copiii si rezolve probleme cu care se confrunti, si ia decizii in grup si sa aplaneze conflictele. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 15 Aplicarea metodelor solicit timp, diversitate de idei, angajare in actiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactic’, incredere in ceca ce sa soris si in capacitatea personal de a le aplica creator pentru cficientizarea procesul instructiv educativ. Situafiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta copiilor gindirea democratic deoarece ei exerseazi gandirea critica si ingeleg cc atunci cand analizeaz% un personaj, comportamentul unui copil, 0 fapti, 0 idee, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Metodele invaf copiii, c& un comportament intalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a invita cum s&-l evitim. Ei adue argumente, gisesc solufii, dau sfaturi din care cu tofii invata. Este ins important alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul-copil si fapta ui deoarece ele reprezinti punctul cheie in reusita aplic&rii metodei si mu trebuie s& afecteze copilul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale, cotidiene. Dupi fiecare metoda aplicatd se pot obfine performante pe care copii le percep si-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii {infeleg si observa c& implicarea lor este diferité, dar incurajafi isi vor cultiva dorinfa de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul infelege prin exercitiu si nu-si marginalizeze partenerii de grup, si aiba ribdare cu ci, exersindu-si toleranta reciproc. Metodele implica mult tact din partea dascalilor deoarece trebuie si-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator, netibdator pentru fiecare gisind gestul, mimica, interjectia, fntrebarea, sfatul, orientarea, lauda, refinerea, aprecierea, entuziasmul in concordanfi cu situatia gi totul va fi ca la carte. Veti spune ca este foarte greu. Va vom raspunde, ca practicieni, c& aveti dreptate, Dar daci va cunoasteti foarte bine copiii si problemele lor, vefi alege metodele adecvate, Vefi obfine avantajele pe care acestea le oferd18 METODE INTERACTIVE DE GRUP in cadrul fiec&rei metode copiii primesc sarcini de invafare. Acestea sunt foarte diferite de lao metodi/tchnicd la alta incat exploreazii o mare varietate de capacitifi. Sarcinile de lucru trebuie si indeplineasea anumite conditi: + sf fie transmis timpul alocat sarcinii de Iucry; + si fie descrisi gradual; + si fie legata de viata real + s& ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii; + in formularea Intrebarilor si se [oluseasca taxonomia lui Bloom. Nivel Tnfinitival ‘Complementul direct Gunoasterea | defini, a dobindi, a | Vocabular, termeni, (insusirea distinge, a identifica, a elemente, fapte, cunostinjelor) | aminti, arecunoaste. exemple, evenimente, locuri, proprietat Inyelegerea ‘ailustra, atransforma, a | Semnificatii, exemple, exprima,areprezenta, a | relatii, fapte, interpreta, a diferentia, a | reprezentati, aranja, arearanja, a caracteriziri, factori, distinge,ademonstra, a | cauze, efecte. stabili, aexplica, a complete, a face. ‘Aplicarea a distruge, a generaliza, a | Tnformafis, situafi, stabili legaturi, a alege, a | efecte, metode, dezvolta, a organiza, a generaliziri, procese, utiliza, aclarifica, a corecta | fenomene, procedee. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE. An Evaluarea | ajudeca,adecide,a —_| Precizie, grad de considera, a explica, a exactitate, erori, compara, a evalua, a ficient’, utilitate, argument __| mijtoace. Pentru domeniul afectiv atitudinal Nivelul Tnfinitivul (actiunea) | Complementul direct ‘Atitudini ‘A accepta, a efectua, a | Acfiuni, Evenimente, especta, a persevera, | modele, rispunsuri, arezista,aurma,a | hotrari, conduite, diferentia, a sarcini, metode, | centraliza, adiscuta, a | realizari. | aproba, a aplauda, a | compara, a aprecia. Pentru domeniu psihomotor | Deprinderi ‘A executa, a produce, a] migciri, _operatii, prelucra, a produce, a| modele, _procese, constitui, a viziona, a| tehnici imita, 2 repeta, a reproduce, a aplica, a modifica, a descoperii, a realiza | naliza ‘a distinge, a identifica, a | Elemente, concluzii, clasifica, a recunoaste, a__| teme, efecte, parti, diferentia, a analiza, a aranjamente, tehnici, compara. modele, evenimente. Sinteza ‘a povesti, a relata, @ Structuri, modele, produce, a crea, a constitui, | produse, fapte, aclasifica, a modifica, a | fenomene, modalititi, propune, a formula, a mijloace. specifica, a sintetiza. + Pentru domeniul cognitiv (B.S. Bloom) in alegerea strategiilor pentru ca activitatea s fie energicd specialistii recomanda si se find seama de stilurile de invatare individuale ale copiilor.METODE INTERACTIVE DE GRUP. ‘TIPUL VIZUAL ‘TIPUL AUDITIV * rojine repede ce aude vvedeinformatia +suare nevoie de suport intutiv + verfietrezolvarea sarcinii “Sutant )*imfelege explicaile metodei + priveste gi refine materialele care personalizsa2i metoda * se ajut ce culor, de materiale + asculta fara 8 se plictiseasca ilustrate pentr a ezolva o sarcind I. simte ce vrea si spuni cel care t veer t TIPUL PRACTIC + infelege explicaille tehnice, problemele matematice, cexperiengele + refine ordinea evenimentelor + doreste si ating’ obiecte, imagini si ageze, ok deplacere rmaterialul existent + oferd ajutorul colegilor si rezolve o sarcind practic | solicits descori si reret 0 poveste, si Iindividuale de lexpliceo sarcind invéjare intre sarcinile de invatare si nivelul de asimilare al acestora de citre copii trebuie sf existe compatibilitate, Daca sarcina de invatare este clara, concis’, rezolvarea va fi rapid, cficienti altfel anevoioasa dar cu implicare, cdutiri, acceptari, renuntari, decizii prin implicarea intregului grup. Tocmai de aceea gradul de dificultate al sarcinii va fi mai mare, va provoca copiii la cdutiri, cercetiri, investigafii, pentru a descoperi misterul ascuns de sarcina de fnvatare. Grupul este provocat la 0 relationare creativa prin metodele interactive de grup. Grupul in astfel de situatii isi coordoneaza actiunile, se ajuti reciproc, se incurejeaz%, negociaz’ solutile individuale, iar atunci cand au de reatizat un produs, fiecare igi aduce contributia in functie de abilitati, iar grupul apeleazi, incredinfeaza sarcini individvale, se completeaza apeland 1a inteligentele multiple. Metodele ajutt copiii si-si formeze personalitatea, sa se cunoasca, si-si descopere stilul propriu de gindire si actiune, si gi-l modeleze. intr-un cuvant, invafa exersind — democratia Reprezentirile anterioare ale copiilor joacé un rol important in formularea dar mai ales in rezolvarea sarcinii. De aceea ar tebui inventariate aceste reprezentiri pentru a ne baza pe ele atunci cfnd introducem o tem’, 0 metodi noua. Ele ajuti deseori copiii s& depageasca obstacolele care blocheaza fnvitarea si si faci combinafii, conexiuni intre reprezentirile diferite ale copiilor din grup si descoperirile lor prin contactul direct cu mediul pe care-1 PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 19 exploreazi. Dac vom Iuz in seam reprezentitile copiilor, metodele ti vor surprinde, Metodele au o putere mirifici daca le stipanim si le indrigim, le aplicim sistematic, Ajuté copiii si-si insuseasca un concept, un principiu de invatare sau un prineipiu democratic $i mai ales un anumit algoritm. Pentru rezolvarea sarcinilor de invatare exist mai multe “chei de investigare" (analize, comparatii, experimente, investigatii) pe care copiii invafi sa le foloseasca la descifrarea noior concepte, idei, nofiuni, probleme. in concluzie, sarcinile de invafare se formuleazd in functie si in concordanti cu obiectivul metodei si al activititii care gizduieste noua strategie In activitati integrate, ele vizeazA de exemplu cunoasterea mediului, educatie pentru societate si educarea limbajului dar accentul va cidea pe demersurile intelectuale pe care metodele prezentate in lucrare le promoveaza Este foarte puternici totusi traditia demersului didactic invafat in pregitirea inifiala (vezi observare, convorbire, Lectura dupa imagini, joc didactic si exemplele ar putea continua), Programa pentru invafiméntul prescolar lasd ins libertatea de a ‘organiza cAt mai creativ si personalizat actul didactic. Dar, alegerea propriului demers, personalizat, modem, care si fie compatibil cu stilul didactic, eu obiectivele si continuturile activititilor este greoaie, nesigur’. Comportamentele si capacitiile prevazute de programa sunt relevante i se muleaza perfect pe metodele interactive de grup. © noua forma de invafare ~ Web Quest in carte este exemplificati practica Web Quest ca tehnicd modemé de invatare bazati pe ideea constructivist, privité ca 0 alternativa la metodele de Invajare uzuale. ‘Aceasti metodi implicd activ dupa cum veti vedea atit educatoarea cat si copiii in activititi de cautari in spatiul Web si promoveazai strategiile de invajare prin cooperate. Web Quist este o activitate bazaté pe “formularea de probleme si de investigatie” in care o parte din cunostinfele copiilor sunt invatate prin contact, direct cu internetul, Copiii achizitioneaz’ cunostintele diverse apoi le integreazi, combina pentru rezolvarea sarcinilor formulate de adult. Avantajul este acela c& o tema poate fi extinsa pentru a dobéndi noi cunostinte. Pentru a demonstra ca si-au insugit tema parcursa copiii vor crea in grup sau individual un produs 51 asteapt o reactie on-line sau off-line. WWW oferd20 METODE INTERACTIVE DE GRUP ‘un spatiu privat pe internet unde utilizatorii (0 grup de copii, un grup, un copil, © famiie, educatoarea) isi pot prezenta proiectele si produsele realizete. Dup& cum se observa apar noi forme de invatare, relationare, la care suntem supusi si le facem fat& indiferent de varst invatarea continui reprezinti un stil de viaté care conduce la modificarea aptitudinilor si atitudinilor noastre fata de educatie. Este vizibili nevoia de integrare a noilor strategii si chiar tehnologii. Comunicarea profesionala oferiti de intemet in curand nu va mai fi o oferta provocatoare ci 0 necesitate. Cu mulfi ani in urmd, in 1967, Edward de Bono a propus géndirea laterald ceea ce inseamni ,,rezolvarea unei probleme, abordarea din mai multe perspective a acelei probleme prin identificarea elementelor principale ale problemei si renunfarea la gindirea rigid’, mecanica, specific’ gindirii dascalului traditionalist.” Pentru a infelege cele afirmate si descifriim impreuni cAteve puzzle-uri cce apeleazi Ia gandirea lateral’. Raspunsul poate fi: Da Nu ‘Nerelevant Intreborea este: “Cand gandim lateral?” Réspunsul este: “atunci cnd solufiile nu conduc Ia un rezultat”. fn aceasta situafie intervine géndirea laterale, schimband radical analiza probleme. Exemple: 1. Un copil se plimbi pe aleile parcului. in fata lui este o haiti de caini. Vede cum un cdine se indreapti spre el. Copilul se ascunde dupa o banca. Care este explicatia? 2. Copilul intra fn clas si cere o carte, Copii ce? Acesta le mulfumeste $i iese din clasa. Se dezbat problemele lund in considerare experientele practice ale copiilor. Copifi Iucreazd in grupuri cu abilitati si cunostinfe eterogene. Ei decid demersul comun in a rezolva problema, a realiza un produs ca de ex. 0 poveste creata ce poate fi trimisa off-line. aduc 0 stropitoare. De PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 24 + Metodele interactive de grup se pot combina intre ele sau cu cele traditionale, cu metode din aceeasi categorie. * Metodele traditionale nu se eliming, se modemizeaz’, se combina, se modifica, se imbunititesc, se adapteaza. + Metodele prezentate in lucrare se selecteazi in functie de obiective, de confinutul de invatare si modul de integrare in structura lectiei. Sfaturi w + Alegeti cu grijé momental introducerii metodei in functie de colectivul de copii + Rezolvati problemele metodologice care apar aplicind soluii interactive, Spatiul schimbarii Pentru aplicarea metodelor trebuie si organizim spafiul conform cerintelor (mobilierul, materialele specifice metodei si cele specifice sarcinilor de lucru). in timpul derularii demersului metodei, copiii gestioneazi acel spatiu pentru a-si realiza sarcinile. in anumite conditii il pot modifica pentru a fi functional pentru stilurile lor de invatare avand initiative creative ce fin de resursele existente: truse, jucdtii, jetoane, ilustratii, invafa si actioneze liber, s& exploreze spatiul in scopul de a°si rezolva sarcina didactica; s& argumenteze atunci cand introduc un material nou existent in sala de grupa. Copiii se vid “stapanii” acelui spatiu i invata si coopereze, si se accepte, si se asculte activ. Ei nu uitd cd vor fi evaluafi, de aceea mentin ordinea, iar cei ce incaled anumite reguli prestabilite vor fi atentionafi de cei previzStori, constiinciosi si ordonafi. Nu uitati caleulatoral Calculatorul poate fi un sprijin in pregatirea activitatilor. Existenta unei baze de date actualizati periodic a devenit o necesitate, Existenfa cel putin a unui calculator, o imprimanta in stare de functionare si competenta de a lucra la calculator a educatoarei $1 copiilor trebuie sa constituie prioritate pentru fiecare dascil. Copiii pot desena diagrame, rezolva sarcini, accesa informajii despre problema, tema, sarcina de studiu. metoda pentru a fi infeleasa este prezentatd impreund ca materialele adecvate/specifice cerinfelor metodei. in acest capitol vom analiza succesiv materialele absolut necesare metodelor prezentate in lucrare. Dupa cum vefi observa aplicarea metodelor necesita existenta in sala de grupi a materialelor prezentate in tabelul de mai jos.2 METODE INTERACTIVE DE GRUP PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 2 Am considerat necesara i inifierea cadrelor didactice in acest demers (Cubul [un cub sau totatitea J>seturi de imagin’ > pentru a sti si-si organizeze pas cu pas integrarea metodelor in actul didactic. lcuburi cate tematici predatistematice | aceasti etapa se aplicd pedagagia instrwirii capiilor prin care-i +6 plicute scrise (descrie, + reviste; \. sensibilizdm fat de ce va uma si-i punem in situafia de a compara ce vid lcompars, asociazi....) ' [+ cdrftilusate; [+ analizeaza, (materialul pregatit pentru fiecare metoda) cu ce va fi (metodologia aplicarii). + simboluri pentru copiti__ + piante } aplica, (rostogolici, isteul, ste tot, J+ argumenteazs Echipamente didactice adecvate metodelor aia ssonene setae sa) report aiereciea "ilariute _|+ 6 palariute(albi, rosie, [> i ar i, Metoda | Materialedidactice | aijemateriale | nie, indore pag glen vere, catenin J+ se exprima liber, lExplocia (Tema ( Tablout / provoacd interes 6 palanute uriage |stelara |r stelupd mare }> ustratii jsdezvoltt [Mozaicul |» “tiga expert” |; imagini adecvate [> olarificd si | 5 stelufe mick + Siluete lcuriozitatea, |. ecusoane lemei de studiu —_fordoneaz |-Tabloul “Explozia | chestionar de evaluare lcunostintele, stelara” (poate fi ilustrat) Conus | 8 lori de nufirmici _|Seturi de materiale |+ provoacd copit cn I calendare | exprimd propre | floare denufér mare |tematice s& emit ipoteze tolimbajului + coli cartonate colorate + eviste lexperiente si I] abirintur Jasupra modula de aiferit 3 ca suport pentru. ziare impress + rebusuri folosire limagini + cart deteriorate (Bula dubli | Douk cereuri de culori [rimagini din povesti |+ extrag asemindi [Pairaiele | set de 5 pltvate Tustrate de |r coopereaza \diferite |r jetoane, seturi de si deosebiri. |divicate |mérimi diferite taiate in [pentru realizarea jue in miniatura lbucdtele sarcini + obiecte +5 plicuri. (Predarea/ | magine-text (fagmente [+ fotografi } incredere in [Piramida si —}* suport de Tuera / calegeri de ghiclton, > respect regul, linvigarea literare insofite de imagini) |+carti ilustrate jrelationarea si |diamantul —_|» patrate de culori diferite _|descrieri, poezii, |formuleaz’ reciprocd | palete cu intrebiri J-casetofon, casete jasemiinarea - benzi din pitrate de culori fragmente literare [defiiti + ecusoane fnregistrate jresponsabiiilor si lungim diferite + seturi de jetoane + coronite + tablouri | panou cu piramidi _|tematice + portofolii cu imagini | panou cu un diamant. |» seturi de obiecte, Iematice jue (Blaconul |- blazonul din carton presat, | siluetele analizeaza colorat si compartimentat |personajelor lcomparativ RL r eae Q oetfoti cu ne Cantitatea de materiale didactice existente in clas, in dulapusi si sertare raicel ee Lierialsiustrase nu este 0 garangie a reugitel activititii + structuri geometrice _tematice Se impune selectia atenta si expunerea vizibill, instructiuni de folosire + conturul iri, judetului_|+ simboluri clar formulate, [Giorchinele | cercuri sau ovale de dous | jetoane f oxgsnizeact Deprinderea copiilor de a lucra impreund eficientizeazi invatarea mai Peace cr | Soma qe ales cand sunt introduse jocuri erative, variate, atactive care personalizeaz 0 + placufe cu cuvirte sau conginuturile. anumita metoda. ; |propoziii simple Ceringe: Fiecare grup si se doteze cu umul sau mai multe seturi de | sAgeti lungi si scurte materiale prezentate in tabel.24 METODE INTERACTIVE DE GRUP Este important pentru copii sé le cunoasci foarte bine (ceea ce presupune © instruire speciala — “Familiarizarea cu metoda si materialul didactic specific” prin jocuri-exercitiu, activititi practice) pentru a usura aplicarea demersului didectic al metodelor. Metodele prezentate in tabel prin materialul folosit inlatura riscul de confuzie a etapelor si abundenta materialului didactic folosit haotic intr-o activitate Obiectivele ce vizeaza familiarizarea copiilor cu metodele sunt: = initierea copiilor in utiizarea corecti a materialelor apartindnd unei anumite metode; ~ _ implicarea copiilor in realizarea practica a materialelor prin activitfi de desen, picturd, aplicatie practica = descoperirea de catre copii a utilizar acestor materiale formuland predictii ~ invatarea copiilor si analizeze un echipament; = descoperirea materialelor cu ajutorul unor ghicitori, descrieri, povestiri scurt, citate; - analiza caracteristicilor specifice materialelor a dow metode prin comparatie, a pistririi materialelor si reutilizlvii lor. Calitafile materialelor: - si fie realizate din material rezistent; - si aibi dimensiuni suficient de mari pentra a corespunde altor materiale didactice, ele constituind suport pentru acestea; - si provoace copiii la intrebari; Alte obiective + si studieze alcdtuirea trusei specifice fiectrei metode; + si compuna si descompund materialul pentru a invata algoritmul metodei; + si injeleaga rolul fiecdrui clement, legiturile dintre elemente; + si construiascd si deseneze/aplice imaginea globalA studiind un model, urménd ghidarea adultului sau din memorie. Aplicafiile contribuie la insusirea metodelor si reusita aplicari). PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 25 Fisé metodologica pentru initierea copiilor in tehnica utilizarit materialelor Obiectiv — Initierea copiilor cu tehnica folosirii materialelor {ntelegerea rolului fiecdrui element care compune materialul (asezare, form’, culoare, dimensiune). Prin acest demers pregatim copiii pentru un nou tip de invafare; 0 invatare altemativa care cere documentarea prealabili a copiilor. Diagrama Diagramele contin imagini si plicute scrise cu cuvinte sau propozitii simple la grupele mari/pregatitoare. La celelalte cicluri de invafimant diagramele nu contin ilustratii. La prescolari ins’ pot fi realizate de educatoare si citite, descrise, interpretate, analizate, comparate de copii. Se mai pot realiza si de catre copii in timpul activitati, La inceput se introduc diagramele realizate de educatoare apoi treptat se concep de copii, dirijati de educatoare. Ei aleg imaginile, fac asocieri, cautd asemaniiri si deosebiri, elemente comune etc, Imaginile pot fi culese de copii din diverse publicatii si pot fi insofite chiar de stiri, curiozitati legate direct de continutul imaginilor. Exemplu: ploi, inundatii, incendii, accidente. Cerinja de bazi este: “atat materialele scrise cat si ilustratile culese, sa fie accesibile gi si provoace copii la reflect Pentru ficcare metoda se pot crea portofolli tematice cu materiale pentru © anumitd metoda gi vor sta la dispozitia copiilor intr-un ,spayiu al schimbarit” Cu edt problemele studiate prin metode interactive si materiale folosite sunt de actualitate, cu atat creste motivatia si interesul copiilor pentru exersarea ‘gindiri laterale, critice, divergente. Reprezentatile sunt partenerii metodelor interactive. Demersul stiintific al metodelor integreazé reprezentirile tuturor copiilor pentru a obfine noi achiziti. intr-un demers stiintific se formuleaz problema, se emit ipoteze, se confrunti ipotezele cu faptele, se formuleaza explicatii comparative, Implicarea activa a copiilor intr-o activitate este esenfiala. De aceea metodele sunt favoritele unei activitdfi deoarece aduc noutate, trezesc26 METODE INTERACTIVE DE GRUP. ‘curiozitatea, grupeaz cunostinfele si reprezentirile copiilor pentru a invita lucruri noi. Ele sunt instrumente de investigare, de antrenament intelectual cu ingluenfe majore in primi ani de via. ‘Metodele interactive de grup optimizeaza predarea mai ales in clasele numeroase rezolvand descurajarile pe care le trim deseori, considerind predarea foarte dificilé. Alegerea metodelor condifioneazi rezolvarea obiectivelor activititii si reprezint& Arta strategicd a reusitei didactice. “Didactica specialitafii nu este creatie, este stiinfa accesibilizati unei categorii de dascali si copii”. Stapinirea fiecdrei metode se impune deoarece fiecare luath separat prezinti avantaje si dezavantaje si nu este loc pentru balbaieli ci pentru siguranfi si capacitatea de a combina metodele tocmai pentru a diminua dezavantajele. Aceste metode reprezinti 0 provocare pentru copii de a adresa intrebiiri si a se confrunta cu situafii, efecte, comportamente etc. pe care ei le invafa printrun anumit tip de metode si le identifice si si le rezolve, investigheze. Daci dezavantajele se cunose de la inceput ele pot descuraja si apare abandonarea ideii de aplicare. De aceea exist& posibilitatea parcurgerii demersului invers. Aplicarea metodei, combinarea in cadrul unei activititi cu alte metode cu grad de compatibilitate mare, evaluarea rezultatelor $i apoi studierea dezavantajelor care poate chiar au fost rezolvate printr-un simt didactic eficient este o sugestie, Fiecare insi are alt mod de rezolvare a problemelor prin demersuri specifice structurii/profilului sau profesional. Obiectivele metodelor interactive + Formarea/promovarea unor calitafi europene ce au la bazi atitudini si comportamente democratice, stabilirea unor relafii interculturale care au la baz comunicarea. + insusirea unor cunostinte, abilitati, comportament de bazii in invafarea eficienta a unor abilititi practice in condifii de cooperare. + Promovarea unei activitati didactice moderne centrath pe demersurile intelectuale interdisciplinare gi afectiv-emotionale. + Dobindirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea cunoasterii realitatii si a activitaii viitoare de invatare scolar8, PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE or + Implicarea activa si creativa a copiilor pentru stimularea gindirii productive, a gindirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a cunostintelor, a gindurilor, a faptelor. + Formarea deprinderii copiilor de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a aplica cunostinjele in diferite situatii de viata, de a constientiza stilurile de invatare pe care le preferd (adici cum invafi o poezie, o poveste, cum realizeaz un desen, a constructie etc. cel mai repede). + Realizarea unor obiective interdisciplinare; a sti s& culeagé informatii despre o temi dat; a sti si identifice probleme diferite; a sti s8 facd conexiuni. + Incurajarea autonomiei copilului si promovarea invajamantului prin cooperare. + Focelizarea strategiilor pe promovarea diversitifi + Formarea unui sistem de capacitati, + Formarea deprinderii de a gandi critic. + Comunicarea pe baza unei tehnologii informationale modeme, interactive. ideilor. Educatoarea si copii Educctoarea are ca obiectiv moral indeplinirea misiunii educative. Ea se informeazd prin diverse canale, cele mai modeme fiind invatarea si comunicarea on-line, care cere 0 atitudine curajoasi, dar si aptitudini tehnice. Platforma suport de comunicare in mediul educational numité si mediul electronic cooperativ poate fi parcurs& prin cursuri on-line de formare contin. in curand telefonul mobil va avea si scop de invatare, fiind considerat mijloc de invitare. Jat’ c& programul tehnologic si aptitudinile specifice in domeniu ne surprind, S8 nu ne lisim surprinsi si si promovim cele mai indrizneje metode si tehnici pentru a fi capabili si ne implicdm in cele mai noi experimente, cele mai controversate dar asteptate de tndra generatie. Educetoarea indeplineste mai multe roluri: Rolul de animator obligi la ascultare activi a tuturor copiilor, gvupurilor, la dialog, le provocare, Sé nu uitim c& suntem si experti si copii asteapti de la noi confruntii de idei si explicatii atractive. Suntem si educatori. Statutul de dascl ne obliga si ne adaptiim comportamental situat28 __MBTODE INTERACTIVE DE GRUP si ne constituim in modele pentru copii, Toate aceste roluri sunt exersate de metodele interactive. Ar fi frumos ca fiecare dascdl si fie pentru copiii lui “formator” pentru a simfi zilnic acea satisfactie pe care fi-o da pregatirea pentru activitatea cu copii si mai ales plicerea de a realiza o predare/invatare/evaluare creativa diversé, eficienté, atractivs, diferenfiata atat pentru tine ca dascal cdt si entre copii Metodele interactive iti ofera astfel de trairi si satisfactii pedagogice pe care le impartisesti cu copiii. Aceste afirmatii le-am trait ani in sir dar niciodati ca in perioada experimentarii acestor metode. Pentru a trii bucuria rezultatelor instruirii este important momentul dintr-o lectie in care metoda devine ,,vedeta” pentru copii. $i mai mult pentra a ajunge Ia performanti didactic’, relafionafi cu alte colege, impartisiti-va eusitele, esecurile si mai ales informati-va pentru a dobindi acele competente stingifice care constituie suportul intregii activititi practice. PEDAGOG MEDIATORI % ON XN CONSILIER| PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE Copiii * Copilul de azi va fi adultul eficient sau neeficient de maine. + Invafi si-si impartaseasca ideile. + Interpreteati un text audiat cu placere si interes. + Capit incredere in ei + Devin responsabili pentru ideile si actiunile lor. + invati sa priveasca critic mediul social in care traieste el integranti a acestuia. parte + S& se desource in situa reale de viata + Invata cum sa invete printr-un antrenament plicut interactiv in grup. + Isi exerseaza capacitatea de autoevaluare. * Capacitates de a evalua altemative si a lua decizii, de a critica, a testa ipoteze, a reflecta. + Se comporti cu tolerant’, afectivitate, sensibilitate, corectitudine cu cei din jur. + fnvata pas cu pas si mu se joace separat, si nu rezolve singur problemele care apar in timpul jocului. + Se exprimd liber. + Realizeazi/stabilesc conexiuni intre descoperirile grupului. + Experimenteaza esenfa demersului stintific. « lavati 68 invefe creativ. + Invati si negocieze solutiile, ideile. + invaté s& rezolve o sarcina alturi si impreund cu alti copii + Invati sé argumenteze, si caute altemative, si faci afirmatii neobignuite, si adreseze chiar intrebari neobignuite, si-si exprime gandurile creativ, spontan.METODE INTERACTIVE DE GRUP Cum ar trebui si gindim pentru a face 0 schimbare + incepeti cu inceputul. + Propunefi-vi si nu fiji o educatoare obisnuiti ci o educatoare ‘moderni, cu o gindire modern. + Pentru acest tel, trebuie s& stiti ci reugita mu face loc comodititii, confortului profesional. + Invata sa infrunti idei invechite printr-o gandire modemé, reflexiva * Cheia succesului este entuziasmul. Fii entuziast, + Actioneazai pentru a reugi cu mult curaj. + Invata mai multe despre Educatia Europeand + Decide tu cum va creste generatia pe care 0 formezi. infrunta inteligent toate dificult&tile pe care Je presupune schimbarea. + Repeti sistematic ~ Se poate... + Pune-fi ideile creative pe hartie oriunde te-ai afla. Aplicd-te! + invapa sa nu te lagi influentata. + Nu ceda, asumi-ti responsabilitatea de a te echimba. + Fii tu primul care aplic noile metode interactive pentru a deveni un dascal de succes, + Nu rata nici o sans de informare yi formare. + Ocupa locul pe tirémul schimbarii oriunde te-ai afla la catedra + Imbracd ideile gindinii tale cu aura snccesului + Nu ita, e loc pentru succes profesional pentru oricine. + Priveste pe tiramul schimbarii incepand cu aceasti Iucrare si vei descoperi cheia educatiei moderne. + Deschide chiar tu un nou capitol pentru didactica prescolar’. « Inceputul nu se sfargeste niciodata. + Fiecare generatie de copii va dori si te schimbi. + ExerseazA pentmu a fi alta de la an la an, Dascdil modern cu o gandire ‘modernii PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE ” TRUCURT Alegeti indicié specifici temei, varstei, copiilor, nivelului grup pentru vienta gandirea spre drumul cunoasterii CHEIA | Dupa ficcare joc/activitate adresati cele doud intrebari = Ce api invagat? = Cand, cum, de ce vei folosi aceste cunostinte? SFATURI Oferifi cit mai multe situatii educative prin care copiii sd traiasc emofi gi fentimente pozitive determinate de reusita persorala si colectiva, APLICATIE Realizafi postere de invaare in care sunt redatelprezentate original in situafi habsolut noi cunostinfele descoperite. RECOMPENSARE Lauda performanfele individuale. Lauda mult si critica pufin... activitatea grupurilor. PROVOCARI NOL Completati, in tabelul T, 3 argumente ,,pentru” si 3 argumente contra” economisirii curentului electric. ARGUMENTE PENTRU economisirea curentului electric ARGUMENTE CONTRA econornisirii curentului electric, 1) Diagrama Venn + Desenati sau lipiti (Diagrama Venn) in c&sufele spafiile mari caracteristicile unei gradini de curte si cele ale unei gradini de cartier. in spatiul dintre cele doud césufe desenati aseminirile dintre cele doua gridini.32. METODE INTERACTIVE DE GRUP 2) Bula dubla ‘Alege doua fructe sau un fruct si o legumd, o jucdrie de baieti si una de fetife, sau o carte si 0 revisti, sau 0 pensuld si un ereion etc. Deseneaza cate doua simboluri caracteristice ale fiecdrui obiect ales si dou simboluri comune pentru ambele obiecte (plante, fiinfe). 3) Exploria stelaré + Alegefi o imagine, peisaj, fotografie, scend din poveste etc. si formulati cate 3 intrebiri pentru fiecare steluss. 4) Realizaji 0 schema cognitiv’. Exemplu: “Padurea”, “Lacul”, “Gradina Zoo”, “Tungla” ete. a) Redafi intr-un ciorchine relatiile tipice dintre elementele componente pentru a defini concepte noi pe baza altor exemple practice. Integrati noile cunostinfe despre “Gridina Zoo” in bagajul nofiunilor anterioare, Parfeaa—Il-a - METODE INTERACTIVE — > Cap. Metode de predare - invatare; > Cap. II Metode de fixare, consolidare si evaluare; » Cap. Ill Metode de creativitate; > Cap. IV Metode de rezolvare de probleme; >Cap.V Metode de cercetare.Capitolal | METODE DE PREDARE INVATARE, 1.4, Predarea - invatarea reciproca Definitie Strategie de invafare prin studiu pe text/imagine sau imagine/text pentru dezvoltarea comunicérii copil-copil si experimentarea rolului educatoarei, Obiective Si inregistreze performante individuale prin exersarea capacititii de a-si valorifica experienta de invatare, invajand pe alti. Implicarea activ participativa a copiilor la activitati de grup si frontale. Dezvoltarea increderii in posibilititile lor de relationare si de asumarea responsabilititilor. Strategii de invitate Metoda predarea/inviare reciproc& beneficiazi de 4 strate si se poate aplica atat in jocurile libere ct si in activitatea frontald, intre cele 4 strategii exist o inldntuire logic, ele find integrate intr-o anumiti etapa unei activitati de povestire, lecturé dupa imagini, poezie, descriere ete. invatare 1) Requmarea: Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului citit sau a imaginii contemplate de grup timp de 5-7 minute. in paralel ei pot formula pe rand, fiecare membru al grupului, cate 0 propozitie.36 METODE INTERACTIVE DE GRUP Propozifiile vor fi rezumate intr-o sintezi logic’ ce exprimd rodul gndirii colective si mesajul textului sau imagini date/audiate. 2) Punerea de intrebiiri Analizeazé: textul si imaginea in grup apoi fiecare copil formuleaza 0 intrebare folosindu-se de paletele cu intrebaii, Pot formula in grup ct mai multe intrebari, Se face apoi selectia lor. Copii selecteaz’ problema din imagine/text sau text/imagine pe care dorese si o infeleaga si adreseazA intrebari pentru a se convinge cu tofii c& alegerea a fost cea corect {ntrebirile vizeaz aspecte relevante ale problemei puse in text/imagine bazate pe personaje, timp, actiune, loc de desfaisurare, mod de rezolvare, de actiune. 3) Clarificarea datelor Identifict cuvintele si expresiile literare din text, comportamentele, atitudinile care sunt neclare pentru ceilalti si gsese impreund riispunsul corect pentru a clarifica toate nowtifile. Unul dintre copii (chiar doi pot s& se completeze) formuleazii explicatii, Jimuriri incat toaté grupa va avea clare toate aspectele noi din text. Acest grup clarifici atat neclaritatile copiilor din grup cat si a celorlalte ‘grupuri care nu au sesizat anumite aspecte. Clarificatorii pot accesibiliza interventia folosindu-se de diverse materiale didactice. Ei pot solicita sprijinul educatoarei. Educatoarea indruma, sfituieste, orienteazi grupul spre esenfialul problemei, 4) Precizarea (pronosticarea) Analizeaza in grup textul/imagine i prognozeazd ce se va intampla in continuare exprimand cele mai neasteptate idei, fapte, luénd in consideraie logica ideilor anterioare. METODE DE PREDARE - INVATARE ah Varianta 1 a) Se analizeaza frontal un text (poveste) sau se _contempla frontal un tablou (Lectura dupa imagini). ) Se imparte apoi clasa in 4 grupuri de cate 4 maxim 5 copii. c) Se distribuie rolurile fiecirai grup(grupul 1 — rezumatos ~intrebitorii, grupul 3 — clarificatorii, grupul 4 — prezicitorit). 4) Copiii rezolva in grup sarcinile de invagare astfel: © Rezumatorii — fac rezumatul textuluis Intrebatorii— formuleaza intrebi Clarificatorii Prezicitorii — fac predict. €) Copiii interpreteazi rolul asumat, in fata clase. clarifica problema; Varianta 2 ‘Aceasti variant poate fi aplicata in cadrul povestilor, basmelor unde textul are o intindere mai mare. Etape « textul povestii se imparte pe fragmente literare cu logic’ intre ele. ‘ copiii se organizeazi pe 4 grupe a cate 4-5 copii in grup. ¢ fiecare membre al grupului indeplineste un rol (RLC.P). ‘se distribuie grupurilor imaginile corespunzatoare fiecirui fragment literar. © srupurile analizeaz imaginile avand in vedere rolul asumat. © pe rand grupurile joacd rolurile asumate, inc&t copiii audiaz pe rand sinteza povestii, rispund la intrebari, isi clarifici noutifile si problemele textului si urmirese in continuare textul pentru al compara cu predicile colegilor.Eo _ METODE INTERACTIVE DE GRUP De retinut schema celor dow variante R i R R ROR iC >I cC Dt ct i fe a OB ee (eC! «O Cc P P P Varianta 1 Varianta 2 a Beneficiile metodei eInvata sa analizeze un text pe baza unei strategii exacte: = siasculte activ textul; ~ si asculte activ ideile principate; = sii adreseze intrebati; ~ si facd predictii; = si explice pentru a clarifica pentru sine gi pentru tofi noutafile. ‘e invafa si coopereze in grup pentru indeplinirea aceluiasi rol; © Responsabilizeaza implicarea individualé si de grup. + invati si cedeze, si argumenteze si s& sustind 0 idee. Fiecare copil luat separat obtine propriile performante care-I va motiva si ‘invete pentru a putea invata pe altii. METODE DE PREDARE - INVATARE. Materiale necesare © Palete pentru intrebatori ‘« Ecusoane pentru cele 4 grupuri oO ‘© Coronife pentru lideri Pentru a refine rolurile, copiii fiecérui grup vor purta ecusoane, iar liderul desemnat $i 0 coronifa simbol care-1 va motiva, disciplina, entuziasma.40. METODE INTERACTIVE DE GRUP METODE DF PREDARE - INVATARE a Rolul actorilor metodei -predarea/invatarea reciproca- | Exemple practice REZUMATORM | INTREBATOR | CLARIFICATORI [PREZICATORI a) Familiarizarea copiilor cu metoda jrezuma; Hormuleaza; ies fms Sector bibliotecd sintetizeazi; listeaas; lexplick; eis ‘ta cn ; ~ A Seine aco Propane; | Exercifiu ,,Citeste imaginea de pe coperta’ lanalizeaza llep/sclecteaza: —freflecteaza: | [prelucreazs; jispunsurile. _feonving; analizesza, Zeape ces set — lpevid; ae + Luati la intimplare o carte a carei coperta oferd posibilitatea folosiii janalizeaza; jlamuresc; janticipeaza; celor 4 pasi ai metodei. turd solutioneazs; lelaboreazi; « Formafi un grup din 4 copi _ grup PI simuteaza; lpropune; eerie Fnteleg: * Pregititi 4 ecusoane reprezentand cele 4 situafii de invatare (RICP). lgasesc noi sensuri; _ jimaginea: ‘* Explicati copiilor c& fiecare va avea cate un rol (RICP). soloith sprijin. —_|prelucreazs; 1) Clarificatorul va descrie imaginea copertii asa cum o vede el. eae 2) Rezwnatorul formuleazi intrebiri celorlalti colegi al. cdi Aspuns il cunoaste. 3) Clarificatorul explick un anumit comportament redat in imaginea de pe coperta, selecteaz aspectele neclare pentru ceilalfi si la Limureste gisind explicati 4) Copilul prezicitor reflecteaz’ asupra unor aspecte care-i le discus, dezbat; 2 jack; sugereazi continutul cértii. Formuleaza predic si apoi deschide cartea jt etbtoneas, ori si verficd cele afirmate de el reece + inuengea Acest exemplt sti la indeména oricui. Pe rind copiti din grup pot evolueaza * responsabilizeaza, ‘indeplini un rol, familiarizandu-se cu cerintele metodei. Bducatoarea }) Joc exercitiu Imagine text — Copii pe malul lacului” Material ~ Fotografie cu copii pe malul lacului intr-o excursie remati drum ‘motiveazi; __« monitorizeszas b demonsreas ieee: « abu oir ».Framusefile naturié”™ timuleazks « directioneazt;METODE INTERACTIVE DE GRUP j,intr-o zi insoriti de vari un grup de copii pornesc in descoperirea comorilor lacuiui incdircat de nuferi ce-si inalti podoaba galbend pan’ toamna tarziu spre acmiratorii.sensibili, iubitori ai naturii, vieyi? minuscule, si necunoscuté a viefuitoarelor din adancul lacului. Se oprese si admira uimiti frumusetile oferite de natura.” 1. Momentul contemplarii 0 fotografie Ad asezati pe un suport este contemplatd de intreaga grupi. 2. Impartirea rolurilor si organizarea pe grupuri Copiii sunt anunfafi c& se vor imparti pe 4 grupe Fiecare copil va extrage dintr-un bol o liter’. Copiti care au aceeasi litera vor forme un grup. Se precizeazii ce simbolizeaza literele: 3. Lucru pe imagine-text a) Rezumatorii vor rezuma textul audiat 1, CP. METODEDEPREDARE-INVATARE gg wintr-o zi de vari copiii merg si admire lacul incéreat cu nufe admira frumusefile naturi. Grupurile ascultd sinteza liderului R. ) Lista de intrebari ~ Cum era vremea in acea zi? (insorita) ~ Ce au descoperit copiii? (comorile lacului....) ~ Cum era lacul? (incareat de muferi) ~ Cat timp pot fi admirati nuferii pa lac? (pana toamna trziu) ~ De ce s-au oprit Kinga lac? (si-1 admire pentru ci sunt iubitori de natura) Grupurile gasese rAspunsurile la intrebarile adresate. Antrebatorii confirma sau infirma rispunsurile sau le intregesc cu explicati. ) Grupul trei indrumat de educatoare clarificd sensul/injelesul cuvintelor $i expresiilor subliniate sau scrise cu alta culoare in text. ~ pornesc in descoperirea comorilor lacului; - podoaba galbeni:; - viagéi minusculd; - viefuitoare, Pentru a clarifica continutul textului si expresia ,,viafa minuscula”s-au folosit de acvariul existent in clasa. Ei au prezentat lumea subacvatica pe care copiii din imagine nu o pot descrie. Acceseazii apoi pe internet cuvantul ,,Lac” si vizualizeaza viata acvatic’, concluziondnd c& acestea sunt ,comorile” unui lac care nu se vEd. 4) Grupul patru dupa ce mai analizeaz odata textul igi vor imagina alte comori ale lacului care pot delecta copii, Exemple ~ Broscufa sare din apa pe mal. ~ Copii asculti concertul broastelor. = Obroascé testoasi iese la suprafata si se hrineasca, ~ _ Fluturi si libelule se odihnese pe florile de nufar.44, METODE INTERACTIVE DE GRUP METODE DE PREDARE -INVATARE 45 {in acest exemplu, predictiile copiilor se bazeazi pe reprezentirile si 1) Rezumatorii (Povestito informatiile lor despre insecte, broaste, plante de api dulce constituind un prilej . de valorifi rm le. le valorficarea experienfei personal REZUMATOR REZUMATOR REZUMATOR Copii invita unii de la alti Grupul 4 Grupul 2 Gruul La sffrsitul activititii se adreseaz intrebarea ,,Ce am invifat nou". Tofi . Caiul probeacs condurul pe | Craiul nua plecat pin ma | Craiul a cerut~mamei copii au invafat altceva si au transmis ceea ce stiau ceilalti despre viata intr-un lac pornindu-se de la o imagine/fotografie simpla, real si un text creat de educatoare. Poveste ~ »Cenustéreasa” Etape 1. Se selecteaza fragmentul care intruneste cele 4 condifii ale strategic. 2. Se prezint confinutul povestii insofit de imagini pind la fragmentul selectat. 3. intreaga clas& lectureazé fragmentul ce urmeazi a fi analizat prin metoda de predare/invatare reciproca. Dar tandrul crai finu mortis s-o vada si stdrui inte-atat, c& pani la urmi trebuird s-o cheme, vrdind-nevrand. Veri c& fata avusese grija s& se spele din vreme pe méini si pe obraz si, cAnd se inféifosd feciorului de imparat, se inclind {nainte-i, iar el fi intinse pantoful de aur. Fata se ageza pe un scdunel, scoase din incdlfS condurul, care-i veni ca picior papucul de lemn ce trigea cdteva ocale turnat. $i cand se ridic& fata si tanarul crai fi privi chipul, o recunoscu pe dati, c& doar ea era domnifa cu care danfuise $i care-| robise cu frumusefea-i far pereche. i nu-si putu stipani strigaitul... ” 4. Se formeazi 4 grupe a cite 4 copii indeplineste cate un rol: R, f, C, P. 5. Grupurile primesc aceeasi imagine ce reflect confinutul Fiecare copil din grup fragmentului lecturat. 6. Fiecare membru din grup analizeaz imaginea, din punct de vedere al rolurilor timp de 5-7 minute, 7. Perand membrii fiecdrui grup joacd rolul primit. 8, Au loc discufiistimulative intre aceleasi roluri | piciorul fetei si acesta fi vine | venit gi Cenusiceasa care era | vitrege s-o aducd duct si pe a teia 2 tumat. El 2 recunoscut-o ci | curaté si sfioasl. fat. Cand a vizuto si-a dat este fata cu care dansat la | Condurul era mic pe piciorul | seama ci este cea cu care a bal si pemtru ci care este | ddansat la bal. Condurul i s-2 foarte frumoass, El sa bucurat potrivit. Saal LGrupul 4 (Craiul 2 intrebet dacé mai are o fat. El nua plecat pind nu a adus-o, Ea a probat condurul gi sa ‘bucurat, Ela stiut ef este cea cu care a dansat i bal. Se observa ci cei 4 rezumatori de la cele 4 grupuri au rezumat diferit fragmentul. Ideea ins a fost desprinsa corect. 2. intrebitorii (Curiosii) Grupul Grupul 2 (Cum a reusiteraul so aduct pe Cenusreasa(staruind, insisting) ‘Cum s-au comportat cei doi (papuci de lemn) __} ‘nchinat aplecat, el -a probat pantoful de aur) Dupi ce a mai recunoscut-ocraiul pe CenusSreasa? Intrebatorii de la fiecare grup adreseaza intrebari colegilor. Autorul intrebarilor asteapt rispunsul care poate fi completat sau sugerat de cdtre acesta,METODE INTERACTIVE DE GRUP METODE DE PREDARE - INVATARE ar 46 3. Clurificatorii (Istetii) — Grupul2 | Grupul3 | _ Grupul4 | Stiruie Vine ca turbat Framusefe fara pereche rit aleg cuvintelelexpresile necunoscute infelegndu-le sensul, se consult eu educatoarea apoi le explicd grupului din care fac part. De retinut! Rolurile se exerseazii in cadrul fiecrui grup apoi in fafa tuturor grupurilor vor interpreta rolurile pe rand (R, 1, C, P). in acest exemplu se explicd varianta a dou a metodei. Legenda Lectura educatoarei abordata prin metoda invatirii reciproce: © Implica activ copitis © Genereazi atitudini pozitive fafé de proprie tnvétare; ‘© Dezvelti un stil cognitiv dominant; + Aduce satisfacti. Legenda constituie de cele mai multe ori continutul lecturii educatoarei fiind 0 poveste de dimensiuni reduse ce are la bazd elemente fantastice miraculoase, bazcte pe fapte reale sau imaginare”. Legenda plopului” (etimologica). Obiectivul urmérit: ,, Cunoasterea unor caracteristici specifice plopului wrea tehnicii de studiere a unui cu trimitere la originea copacului prin utilize text. Demersul lecturii educatoarei implic& cunoasterea nofiunilor teoretice legate de ,organizarea interioard a unui text epic, fir ca aceste notiuni sii se transmit copiilor. Legenda plopului A fost odata un biiiat foarte rau. Cét era de ziulica de mare, colinda rin sat $i se tinea doar de rele. Ciuta cuiburile péisdrilor si la spargea oudile, chinuia biefii edini care nu-i féceau nici un réu, legindwle céte 0 tinichea de coadé si apo! ludndu-i la goand. Dar cel mai mare pacat al sau era ca isi béitea joc de oamenii batréni, Bunu! Dummezeu era foarte mahnit de purtarea baiatului, dar se hotari sd incerce sé-I schimbe $i o trimise pe pamént pe Sfanta Duminicd. Aceasta se preschimba intr-o bitréind sarmané si gdrbovité de ani si se asezd Ia usa bisericit in zt de sdrbatoare, cénd tot satul era strans la slujbd. Ca sa-i incerce inima, bétréna i-a cerut biiatului un mar sau un colac, dar acesta nu doar cd nu s-a indurat sd fact pomand cu un om sdrman, dar i-a si réspuns urdt bietei Jfemei, Vazand atéta réutate, Sfinta Duminica se preschimba pe loc, intr-un nor Iuminos. Tofi sditenti au cdizut in genunchi, inchinindu-se in fafa unei asemenea minuni si bucurandu-se de prezenja sfintei in mijlocul lor. Speriat, baiatul obraznic a rupt-o la fuga, dar in urma sa a mai auzit vorbele sfintei: »Stai pe loc copil rau ce esti! Cobordsem pe pamént pentru méntuirea ta, dar vad ci riutatea ta n-are leac. Nu merifi st traiesti in chip de om, edci ‘nu cunosti ce-s mila si indurarea. Si te prefaci intr-un copac rece si nesimyitor, ‘neo cunosti!. Chiar tn timp ce fugea prin iar bucuria florilor si a fructelor curtea bisericii, copilul simti cum inima ii ingheayé, trupul i se preface in trunchi, bratele in ramuri, iar picioarele in ridcini. Asa a aparut plopul. soncare si astizi creste cat mai sus, spre inaltul cerului, sd ceard iertare lui Dumnezeu si Sfintei Duminici, iar ca semn al parerii sale de rau isi migcd neincetat fruncele, tremurdnd chiar si cand nu bate nici 0 boare de vant. Plopul nu face nici fiori si nici fructe, iar pasdrile nu-si fac cuib printre ramurile sale. Oamenii nu-l siidesc in apropierea caselor, ciici la vreme de furtund, plopul este primul trisnit de fulger, amintindu-ne asifel de pedeapsa pe care cei rai si nechibzuiti o vor primi.”METODE INTERACTIVE DE GRUP Legenda este organizati in fragmente narative. ‘© Expozifiunea - ofer§ cadrul natural, personajul actiunii si manifestarea ‘unei atitudini fondamentale a vietii— rdutatea «# Intriga ~ textul (uneori inclusi in expozitiune) — orienteaza atentia copiilor asupra mersului actiunii. Copiii infeleg de ce a aparut Sfanta Duminic& in satul baiatului, acfiunea §n sine capita o motivare gi 0 evolutie logic « Desfasurarea — se reduce la 2-3 idei cu rolul de a orienta derularea evenimentelor catre punctul culminant, ‘*Punctul culminant — al legendei oferi momente de maxime traiti afective cu valori educative. ,,Stai pe loc copil riu ce esti! Cobordsem pe pamdnt pentru mantuirea 1a, dar vad ca réutatea ta n-are leac.” ‘* Deznodéméntul legendei trimite auditoriul spre analiza si reflectie si e fnfitisat prin reunirea planului fantastic cu cel real. El este prezentat dupa ce copiii fac predicfii asupra evolutiei derularii evenimentelor. Prima etapa a lecturarii legendei: - are ca procedeu didactic expunerea; = aparfine in exclusivitate educatoarei; = copii sunt familiarizati cu continutul legend. jn etapa urmitoare copiii sunt impértiti in 4 grupuri corespunziitoare celor 4 roluri /responsabilitafi: METODE DE PREDARE - INVATARE Clarificatorit_| Prezicitorii [principale in functie de| * fac rezumatul ftextului, in mod clar _|intrebairi despre + decid asupra ideilor Ice vor fi expuse; + identifica elemente lale textului; (timp, loo, dupii ce au fost + rdspund a intrebar. = fac [predictii; explicd cuvinte |+ rispund la lintrebais + gisesc alte Hinaluri pentra = reformuteazs ftextul Iprezentat Prezicitorii IZdeile principale + Un baiat ficea lmereu fapte rele (fairéma cuiburile [pasirilor spargea lcdte 0 tinichea de lcoada”, 0 bucaté \si-1 transforme mporta urat cu fincercari a fost * se preschimba [Duminica pentru a-1 ajuta pe baiat si + ,garbovita de [Duminica incearca [si transforme , ldar nu reuseste. = Ces-a fintmptat mai Ideparte in legends? + Fac predicfii cu [privire la finalul liegendei. + Ce s-ar fi lintamplat daca [baiatul ar fi Idevenit bun? * Gisesc alt final lal textului |prezentatMETODE INTERACTIVE DE GRUP_ PREDAREA —INVATAREA RECIPROCA in aceasté metoda copii + Apreciazd conduita personal. + Exprima opinile lor in legituri cu faptee $i ‘nldmplarile petrecute. + Dovedesc injelegerea corect® a textulu + Dezvoltd predictii cu privire la evolutia ppersonajului, + Regleazd invégarea in interioral grupului $i Sntre grupari Dacé grupurile sunt omogene conform maximei ,Omul potrivit la Tocul cpotrivit” ele sunt selectate dup& principiul inteligentelor multiple. Atunei: Lingvisticii — fac rezumatul, Logicienii — pun intrebari: Clarificatorii — adue lmuriri; Vizualizatorit — fac predictii. | # Pe tot parcursul activititii copiii invafé, dar de fiecare dati din alts perspectivd, in funcfie de grupul din care fac parte ‘© Tofi au la bazK textul care apoi este descompus in ideile principale, aciuni/miscati, explicafii ete. «Este o activitate de invatare, intelectualé, creativa. «© Fiecare grup define in timpul demersului didactic rolul principal « [ati cum apare relafia dintre grupuri in timpul activititii in reprezentarea graficd in care mucleul stabil este textul si restul reprezinta efementele proprit specifice fiectrui grup. METODEDEPREDARE-INVATARE St Ce, INTREBATORU CLARIFICATORII Relafia de interdependent’ intre grupuri ‘Astfel pe baza textului intri in scena recumatorii care prin expunerea ideilor principale, a rezumatului se afl in atentia grupului de copii; apoi activitatea celor care intreaba define atentia auditorului; ei fac apel la confinutul textului; uneori dau rspunsuti, alteori completeazi. Clarificatorii au acces 1a dialog ori de cate ori se iveste o situatic- problema, o nelimurie. ‘Apoi prezicdtorii fac predictii asupra a cea ce e posibil sa urmeze. Bi pot schimba finalul textulsi dac& educatoarea directioneazi/canalizeaza grupul in acest sens. Implicarea fiecirui grup apare ca factor determinant in timpul activitatii, dar si ca efect a textului al evolutiei fiecdrui grup, in flux continuu ce permite stabilirea de conexiuni52 METODE INTERACTIVE DE GRUP. Retinefi! > intrebarile ce au un caracter operant, continutul lor marcheaza. progresele pe care le fac copii, uneori aspectele neinfelese impun miésuri corective. > Intrebarile intretin starea activa de concentrare a copiilor in timpul activitai > Rispuncurile primite din partea copiilor constituie feedback-ul activititii. > Comunicarea este in sens reversibil - in dowd directii - doua grupuri, intre cel care intreabi si cele care rispund. > Apare relafia de colaborare intre grupa intrebatorilor si celelalte grupe. Demersul metodei predariifinvatarii reciproce cu un grup de copi ‘Tema social ,Familia” Aria Biblioteca” Material: o imagine A4 sau 4 imagini de acelasi fel care confin tema social amintité pentru fiecare membru al grupului Desfiisurare: in cadrul grupului tofi membrii intuiesc continutul imaginii, fiecare membru avand alt& strategie de lucru. Copilul 1 — citeste imaginea, aledtuieste propozitii despre clementele imaginii, le ordoneazd intr-un text, rezuménd astfel confinutulilustratiei. Exemplu: »»Toatd familia se afld acasd. Mama pregateste cina, Tata citeste 0 stire importanta pe un ziar. Bunicul priveste emisiunea preferaté la televizor. Bunica 0 ajutd pe sora mea mai mica”. METODE DE PREDARE -INVATARE 33 Copilul 2 ~ concepe o serie de intrebiri despre imaginea ,descifrata” Intrebiri la care prevede rspunsul pentru ai aprecia pe colegii din grup, adreseaza intrebati, corecteazd, formuleaza rispunsuti Exemplu: Ce face mama? Ce emisiune priveste Bunicul? Ce credepi ed serveste mama la masa? De ce 0 ajutd bunica pe sora mai mica? Citi membri are familia? Pofi sd-i denumesti? (Cine sunt membrii familiei?) Copilul 3 — clarified elementele mai importante cina = masa de seara cemisiunea preferatd = care ii place si o vizioneaza mereu arborele genealogic = membrii familiei de la cei mai mici pand la cei mai in varsta (3 generatii) prezenti la cind Copilul 4 ~ dezvolté predictii cu privire la ce se poate intampla in continuare Exemph sn Servesc cina in armonie »»Un incident neprevitzut ... A sosit un musafir ..” Ce s-ar fi intémplat daca A sunat telefonul care Grupul - eterogen, poate fi alcatuit din copii care descifreaza cu usurinta imaginile, fac deducfii logice, aledtuiesc un text pe baza unui suport intuitiv, dezvolta predictii Copilul / copii care doresc sa se atageze unuia dintre cei care lucreazii la imaginea-text pot face echip’ cu cel pe care I-au ales dupa preferinfa fata de ccopil sau strategia pe care o abordeaza. Evaluarea se face in functie de obiectivele propuse pentru fiecare strategie (a rezuma, a pune intrebiti, a clarifica, a face predicfii). ete.MEO INTERACTIVE DE GRUP. Textul stiintific Un text stiintific — presupune inftisarea directa 2 realitatii sub forma explicdrii unor notiuni stiinfifice sau al descrierii unui colf din natura — ‘modificarile apdrute in infijisarea pe care o imbraci de-a lungul unui anotimp, unui an sau a unei perioade mai lung de timp. Munca copiilor in cadrul acestor activititi ce se bazeazi pe texte stiintifice fi orienteaz spre dezvoltarea capacitiii de invajare prin utilizarea textului, ca pe un instrument al muncii cu cartea. Capacitatea copilului de a se orienta in textul stint citit se poate asigura / forma prin metoda predaiii / invatirii reciproce. Activitatea integratié , Toamna” are ca punct de pornire textul stiintific prin care sunt surprinse transformirile naturii in acest anotimp. a) Se actioneazi frontal prin completarea buletinului meteo cu imaginile care reprezinta fenomenele naturii specifice momentului / timpului gi consemnarea pe flipchart a caracteristicilor naturii (fie sunt scrise ctichete cu aceste caracteristici si pe masura ce sunt enumerate sunt subliniate pe flipehart, fie sunt scrise pe masurd ce copiii le enumer’). b) Analiza textului pe fragmente este cel mai important moment al activitatii care depinde de capacitatea copiilor de a se orienta intr-un text. ©) Organizarea colectivului in grupe de cate patra R copii care indeplinesc fiecare un rol specific metodei i -sinvitarea reciproca” P Fiecare grup are cite un simbol Gl ~ mere, G2 ~ frunze, G3 ~ flori / crizanteme pentru a se vedea cirui grup ii apartine. in cadrul grupului pot avea pe fiecare insemn cfte o litera corespunzitoare initialei rolului pe care il indeplineste (R - rezumator etc.) @) Distribuirea fragmentelor de text pe grupuri de lucru, Analiza textului pe fragmente este cel mai important moment al activitatii si depinde de capacitatea copiilor de a se orienta intr-un text stinfific. Fragmentele confin un numir restrans de propoziti METODE DE PREDARE -INVATARE 55 METODEDEPREDARE-INVATARE 00 G1 = ,E septembrie, prima lund a anotimpului toamna. vesel inca strluceste pe cer. 1: | fructiferi de lang drum sunt incdrcafi cu oe roade. rosii de pe crengi sunt ,dulci si coapte, mari si reci, ey Yuh mumai cat sé le culegi". Cateva "S25 galbene au apirut in meri. o @ Do copi—o eis um bit —ngrupapreghitae se oct eu 9) G2 — ,E octombrie. Afari un bland ne incanté cu razele sale. Toamna a coborat cu al siu alai in copaci si le-a ficut frunzisul de aur. ~seau ivit deasupra copacilor. O adiere de , fe, S¢ vant a smuls trei |" WR%="5 "SS roscate si plutese spre pimént si se aseze langi celelalte”. G3 — ,E sfarsit de noiembrie si e frig. ay pe cer. Soarele suparat isi trimite de dupa un“ as ed e 2S au amas goi. Toate * colorate s-au astemut pe jos intr-un ,covor gras, ruginiu si métésos”. h toamnei, tuffinele si crizanteme, ne bucura in acest sfarsit de toamna”. urias doar trei razeMETODE INTERACTIVE DE GRUP Fducatoarea trece pe la fiecare grup si int-un minut ~ un minut si jumitate prezinté fragmentul corespunztor. Copii reflecteaz asupra confinutului, asupra limbajului utilizat, fac legaturi fntre confinut si semnificatia titlului, cauté cea mai buna formulare pentru rezumat, intrebari, explicatii si anticipeaza evenimentele. Indmmarea si coordonarea din partea educatoarei este obligatoric si trebuie ficxti in mod diferenfiat (unde este nevoie chiar individualizat in funofie de rolul pe care il indeplineste in cadrul grupului). ©) Prezentarea muncii in grup (interpretarea rolurilor) Fiecare grup prezinté fragmentul 1 fiind un text stiinffic ce urmareste indeosebi extragerea caracteristicilor anotimpului toamna Exemplu: Grupul 1 R —+ rezuma confinutul care reprezinti luna septembrie: , soseste toamna cu roadele bogate; in copaci apar frunzele galbene; copiti nu se mai joaci afard; pasdrile edlitoare se pregatesc sii plece in farile calde”. 1 — o list de intrebari: Care este prima lund a toamnei? Cum este soarele? Dar pomii fructiferi? Ce se intémpla cu frunzele? Ce fac pasérile caildtoare? De ce copiti nu se mai joaca pe afard? C- clarificd fenomenele specifice lunii septembrie, dar si expresii literare: coacerea fructelor, ingalbenirea frunzelor, plecarea pisirilor ,soarele vesel”, ,dulci si coapte, mari gi reci, mumai cét si le culegi”. P — fac predicfii asupra a ceca ce se va intdmpla in perioada urmitoare a toamnei: Ce s-ar intémpla dacé ar ploua prea mult? Ce s-ar intémpla dacé ar {ficald in continuare? etc. Fiecare grup prin prezentarea muncii in echip&, face cunoscut confinutul frogmentului analizat celorlalte grupe invatindu-i pe copii ce au aflat despre textul abordat. in felul acesta invapdi unii de la alfii. Sinteza celor trei fragmente poate fi facut de un expert in comunicare, un copil ca inteligenta lingvistied si naturalist’ — interesat de fenomene ale naturii IwApaRE gr Evaluarea se face intergrupal ~ fiecare grup apreciaza evolutia celorlalte grupuri, dar si autoevaluarea daci este corect si motivati aduce un bonus echipei. Aprecierile ficute de educatoare, impulsioneaza copiii in a desfigura METODE DE PREDARE activitafi care si-i puna in situatia de a opera cu elemente de baz a studierii unui text, Ele reprezint modalitii eficiente care tE invafa pe copii cum sa ‘nvefe prin intermediul unui text, iar mai tarziu prin intermediul cart. Tema pentru acasi: Ficcirui grup i se inmaneaz& o fig care confine in partea de sus a paginii textul. Sarcina lor este de a ilustra prin desen continutul textului reprezentand grafic elementele esentiale.METODE INTERACTIVE DE GRUP 1.2. Mozaic Definitie ; fnvitarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si exercitarea statutului de expert fn rezolvarea unei sarcini de invatare, Obiectiv Documentarea si prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalti, devenind expert pentru tema studiata. Etape: ‘L Stabilifi tema si impéirtit-o in 4-5 subteme. Pentru fiecare subtema stabiliti pe ce va pune accent copilul atunci cdnd studiazi independent. Se pot formula intrebari pentru orientarea studiului Elaborati o figd-expert si distribuiti-o copiilor pentru a o completa, 2. Organizarea grupelor de invajare Se grupeazi copiii in 4-5 echipe si se repartizeazA fiectirui copil cate un simbol sau cif ce corespunde unei subteme. Subtema se studiazi independent in cadrul fiecdrei echipe de cate un copil ce va deveni expert in acea problema. Exemplu: numarul 1 va studia patratul (C1), numarul 2 cercul (©), numérul 3 dreptunghiul (), numarul 4 triunghiut (A). Faza independenti. Fiecare copil investigheazi subtema dati si figa expert. Pentru alte subteme aceasti fazi de munca independenta se poate studia acas& sau in ariile de stimulare in grdinita. 3. Construirea grupelor de experti Grupele de experti se formeaza prin reunirea expertilor cu acelasi simbol sau numar in scopul dezbaterii si aprofundarii, clarificdtii, ordonirii cunostinfelor insusite independent. METODE DE PREDARE - INVATARE fa Discusii in grupul de experi Copiii prezinté rezultatul studiului independent. Au loc discutii care lamurese, clarified noile cunostinfe ce vor fi transmise ecaipei de invafare din care fac parte. Obiectivul grupului de experti este si inteleaga si sa refind informatiile descoperite de experti pentru a le preda intr-o forma atractiva, clati, concisa si eficientd colegilor din echipa initial 4, Activititi in echipa initial de invitare a) Raportul in echipa Experfii reporteaza intr-un mod atractiv cunostinfele, colegilor de echipa care sunt gi ei experti in acelasi timp pentru alte subteme. Modalitatea de predate/invatare se va baza pe materiale intuitive, audio- video pentru a usura atat invajarea cat si predarea, Se pot folosi de calculator, imagini, pliante, jocuri de masi, siluete. Copii asculté activ in timp ce unul expune, apoi adreseazii intrebari pana este convins (el si educatoarea) ci a injeles dar 2 si refinut intreaga {informatie exprimata pe rand de experti Expertul adreseazi intrebari colegilor de grup pani cdnd este sigur c& au {ngcles, refinut, invayat materialul expus. Pernd fiecare expert urmireste aceleasi obiective. 5. Evaluarea Demonstraia rezultatelor Ficcare grup isi prezintd oat mai original rezultatele demonstriind ce au invajat. Evaluarea se organizeaza fie oral, fie scris. Se concep fise de evaluare sau chestionare cu intrebari pentru fiecare copil. Pot fi abordate si alte strategii alternative de evaluare ca: jocul, desenul liptic, povestirea elipticd etc.METODE INTERACTIVE DE GRUP va 3g oF He Constituirea grupurilor Grupuri de experfi METODE DE PREDARE - INVATARE a" METODEDEPREDARE-INVAJARE gt, - Observare - Etapa 1 a) Stabilirea temei “Corpul uman” b) Alegerea temelor de studiu corespunzétoare celor 5 echipe: 1. Aledtuire; 2. infitisare; 3. Dezvoltare; 4, Sentimente; 5. Mentinerea sinatafi ) Fisa expert pentru tema “Corpul uman” Fisa prezinti: elementele pe care trebuie si puna accent copilul cand studiaza independent materialele legate de subtema pentru a deveni expert. Imaginile svgereaza pe infelesul copilului confinuturile pe care urmeazi si le studieze. Fisa expert poate fi diferita de la o tem la alta, ca de exemplu: * Desene incomplete; © Labirinturi; ¢ Rebusuri si ghicitori; * Texte scurte eliptice; © Chestionar. Spafiile libere se completeazi in timpul desfigurarii metodei de catre educatoare, 2-3 scolari parteneri ai grupei sau de cétre alte ajutoare (parinti, colegi etc.) Se inregistreazd expunerea expertilor de la fiecare grup pentru a fi ajutati de educatoace in cazul in care se inhibi in timpul prezentirii in grupele de expertMETODE INTERACTIVE DE GRUP METODE DE PREDARE -INVATARE 63 Fis expert pentru tema “Corpul uman” Tema de studiu — ,, Dezvoltare — schimbare” és ‘UME: NUME: . QS @F | —eA— WO / YY PRENUME: ~ CARINA — PRENUME: VARSTA VARSTA: sam fej componente Funeiiile ae PREGATIIONRE Temi de studiu — Alcdtuirea eorpului Temi de studiu - sia ‘NUME: ‘Tema de studiu — Sentimente pRENOME r Z ee ce AS i vs 6] ma i, bai at ‘rumos, urat a 0,0) Fatd, baiat % (hot a ‘ 6,0 : feami —picere—bucure—_indfeenga | VARSTA: fs @ ge sy Gras, slab Me ee suprins stele jubire So Tabel al sentimenteloreat METODE INTERACTIVE DE GRUP ‘Temi de studiu —_Menfinerea sanatapii Lg THN ‘NUME: PRENUME: VARSTA: METODE DE PREDARE -INVATARE 5 Etapa2 Organizarea echipelor de invijare a) Formarea echipelor # Se formeaza 4-5 grupe a cate 5 copii fiecare; + Fiecare copil din grupa primeste céte un ecuson simbol corespunzitor celor 5 subteme de studiu independent — de exemplu: ) Familiarizarea copiilor cu fisa expert Se folosese diferite procedee: ‘se explica figa pentru fiecare tema de studiu; © se intuieste figa expert de cdtre copii si se fac cunoscute sarcinile de invatare; © se procizeazi modalititile si timpul de studiu independent atat la ‘gridinita cat si ca tema pentru acasi; * se sugereazi sursele posibile de informare, exemplu: in clas ~ diverse materiale, acasé ~ internetul, discutii cu membrii familiei, vizite la66 METODE INTERACTIVE DE GRUP ‘muzee, procurarea unor c&rfi cu coninut adeevat, exemple practice din activitatea familiei, cunostinfelor acestora. ©) Faza independenta Variante de studi ‘Varianta 1 Dac temele se studiazi numai in grdinifé atunci se stabileste timpul, ocul si materialele existente in dotare. Acestea sunt investigate independent de cdtre copii, de aceea timpul de studiu este mai mare si tematica poate interfera cu alte teme proiectate. Se pot organiza 5i activititi extracurriculare ca de exemplu vizita iatr- tun Iaborator de biologie, prezentare de carte “Corpul uman’, intalnire cu medicul etc Varianta 2 ‘Atunci cnd tema este mai complex ca cea din exemplul dat este bine si fie studiat& ca tema pentru acasi. Périnfii pand la constituirea grupurilor de experti sunt informaji printr-un afig si prin explicarea “figei expert” care detaliazd cunostinfele pe care copilul trebuie si Ie descopera “studiind” ajutati de familie pentru a deveni expert pentru tema dati. Implicarea motivati a pirinfilor va conduce la eficienta prezentirii viitoare Etapa 3 Intélnirea grupurilor de experfi «¢ reamintirea zilei si modalititile de organizare a grupurilor de experti fie verbal, fie scris, printr-un afig pentru parinti si copii. «se pregatese 5 spatii de prezentare a materialelor si de organizare a discutiilor pe marginea celor 5 teme studiate timp de o siptimani in sala de last. Copii vor aduce la gridinifé in acea zi toate materialele informative si le vor grupa in spatiu! destinat temei studiate. {in acelasi timp copiii experfi se vor grupa si vor prezenta pe rand informatiile obtinute. Ei vor adresa intrebari pentru a se convinge cé toi colegii de grup au infeles totce au “predat” ei. METODE DE PREDARE - INVATARE METODE DE PREDARE-INVATARE ir Ceilali exper din accayi grup pot adresa tinted ontai ' ai, pot face ot aduce argumente. , snes Etapa 4 Raportul in echipa initial Copii experi raporteaz3/prezint& pe rind cat mai concis si mai atractiv pentru a capta partenerii de grup. Acestia asculté activ si retin cat mai multe informafii transmise de expert pentru a face fat etapei de evaluare. De aceea igi adreseazi fntrebari reciproc pentru a clarifica si a refine corect esenfialul fiecdrei teme. EtapaS Evaluarea rezultatelor Chestionar de evaluare Ceringe Numérul intrebirilor corespunde numarului copiilor din clasa. ‘Nu se adreseazi copiilor intrebari din tema studiatd individual. Se evalueazi capacitatea de refinere, de infelegere, de prezentare a informatiilor transmise de colegi. Raspunsurile incomplete pot fi intregite de alfi copii experfi in alti tema decat cea evaluat. : in functie de rezultatele evalustii copii oferite diplome de expert pentru tema studiaté. (de la caz la caz si paint) vor fiMETONE INTERACTIVE DE GRUP METODE DE PREDARE - INVATARE « Educatoare Chestionar de evaluare Tema — Corpul uman ‘Subtema ‘intrebari Alcdtuirea Care sunt pirfile componente ale corpului uman? Ce putefi spune despre cap? . Dar despre celelalte parti ale corpului? |. La ce folosesc: gura, nasul, ochii, urechile? 5. Dar membrele (mainile si picioarele)? infitisarea Prin ce se deosebesc copiii intre ei? . De cate feluri sunt copii? . Din ce cauza sunt copiii si oamenii urati? Ce trebuie facut pentru a nu creste in greutate? De ce ajunge omul bitrain? Dezvoltarea . Care sunt etapele de dezvoltare ale omului? Care este deosebire dintre un sugar sun prescolar? Dar intre un ténar si, wn batran? i 2. 3 in I, i 2. 3. De ce nu sunt la fel de inalti? 4. ls, 6, 1 2 3 \4. Cat traieste un om? IS. De ce mor oamenii? Sentimente |i. Ce sentimente pot avea oamenii? !2. Cand sunt ei veseli si cénd tristi? 13. Cand le este team si cand sunt curajosi? '4. Cand au fost colegii sau paint indiferenti fata de tine?| Is. Cand ne simfim bine? 6. Ce trebuie sf facem pentru a ne simti foarte bine? T. Ce trebuie si facem pentru a fi sindtosi? 2. Care sunt alimentele sindtoase pentru organismul jnostru? De ce? 33. De ce este nevoie de migcare, sport? 4. De ce apa este importanta pentru organism? |S. Unde inspiram aer curat? [6. Ce facem cand aerul este poluat? ‘Stinitatea Beneficiile metodei MOZAIC * Metoda dezvolté capacititi de ascultare, coozerare, implicare activa {n rezolvarea independenti a unei sarcini. ‘© Copiii invata si se documenteze din mai multe surse. ‘© fnvati si coopereze cu diverse persoane. + Exerseazi deprinderea de prezentare si expurere folosind ci variate pentru a invata pe ceilalti. + Invata si-gi evalueze propriile capaciti * fnvafi sd capete cura) in capacitifile proprii devenind motivati intrinsee, ‘+ Coopereazi cu colegii care au studiat acceasi tema + Invata si comunice ideile, descoperitile personale grupului * Dispar ierathiile de grup fiecare devenind lider pe rand. + Capita incredere unii in alii. Copii foarte buni invafi de 1a ceilalti si aprecieze fird prejudecati70. METODE INTERACTIVE DE GRUP. mw AS Studiaza independent; Aprofundeazai; Dezbat problema; Prezinti Stabilesc modalititis Se instruiese; Retin; Demonstreazi o idee; Tustreazas Pun intrebais Asculta activ; Coopereazit Reflecteaza; Rezolva problema; Exprima; Gisesc; Snteleg; Insusesc, METODE DE PREDARE - INVATARE $e 1.3. Tehnica Lotus (Floarea de nufir) Este 0 modalitate interactiva de lucru in grup care ofera posibilitatea stabilirii de relatii intre notiuni pe baza unei teme principale din care deriva alte opt teme. Obiective Stimularea inteligentelor multiple si a potent.alului creativ in activitati individuale si de grup pe teme din domenii diferite. Descrierea metodei Tehnica ,,Floarea de nufar" pomeste de la o tema principala din care deriva 8 teme secundare concretizate in opt idei ce vor deveni teme abordate fn activitatea pe grupuri mici. Reprezentarea grafics de organizare a Tehnicti LotusBMT ODE INTERACTIVE DE GRUP Etape Pasii parcursi in demersul tehnicii sunt: 1. Construirea schemei/diagramei tehnicii de Iueru, 2. Plasarea temei principale in mijlocul schemei grafice. 3. Grupa de copii se géndeste la continuturile/ideile/cunostintele legate de tema principald. Acestea se trec in spatiile desenate (cadrane) de la 1-8 finconjurdnd astfel tema principali (sau de la A-H, in sensul acelor de ceasomnic). 4. Abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere. 5. Stabilirea — in grupuri mici — de noi legaturi /relari /conexiuni pentru aceste opt teme gi trecere lor in diagramé. 6. Prezentarea rezultatelor muncii in grup. Are loc analiza produselor activitatii, aprecierea in mod evaluativ, sublinierea ideilor noi ce pot avea aplicatii intr-o etapa viitoare. Verbe specifice: © Sa conceapa/sa construias. © SK grupeze, si regrupeze obiecte Diagrama LOTUS ‘Joe exercitiu: jocuri si jucdirit Obiectiv — Familiarizarea copiilor cu metoda © Si identifice; dupa diferite criteri; © Si exemplifice; © S& argumenteze rezultatele © Sielaboreze un plan; obignuite; © Siaplice in situatii noi; © S& acumuleze cunostinfele; © Si distingd asemandri gi deosebiri; | 0 $a combine mocele; © S8 utilizeze nofiuni, termeni; © Si aleagl exemple; © Si stabileascd legaturi; © Si discute cu co:egii de grup; © Siclasifice obiecte, imagini; © Si colaboreze; © S&analizeze elemente, obiecte; | oS accepte puncte de vedere; © Si aprecieze actiunile; © Sa formuleze; © Si compare obiecte, modele; © Sk execute; © Sa ilustreze o actiune, © Sk evolueze; caracteristic’; © Si aprecieze. Benefici * Dezvolt& capacitati si - cognitive; - de relationare; © Stimuleaza potentialul creativ. ~ de lider de grup; ~ de autoevaluare $i autoapreciers abilita F Cc Cc — Stiingt >) G wo) B NAY A wa ea > (contac Cini Revive cy cont ae Ci de colorat b_A 4 E Citi de resende poeai vy. Recondione Cini taste A ileate Césieu lane povesti ® Diagrama LOTUSa METODE INTERACTIVE DE GRUP METODE DE PREDARE - INVATARE 1s 1.3.1 Lotus de grup > Fomis Ain commun © Culoare; Forma, culoarea; Varianta 1 Activitatea matematici — joc logic — ,, Formele geometrice” Obiectivul activitatii Exersarea capacititilor de a recunoaste, denumi si utiliza figurile geometrice dupa diferite criterii I. Predarea ‘Materialul (trusele utilizate) este selectat si agezat la aria constructii, Schema graficd a activititii (diagrama) este conceput& anterior inceperii activititi si agezata la loc vizibil (pe o masé, flipchart). I, Desfagurare 1. Educatoarea anunf& tema principala ,,Figuri geometrice” pe care 0 trece in schemi/reprezentare grafica 2. Copii au sarcina ,de a enumera truse de joc existente in sala de clas ce contin figuri geometrice”. Rezultatul acestei sarcini este trecut in schema ARCO, mozaic, cuburi cu litere, cuburi cu cifte, Logi I, Logi II, cuburi ~ puzzle, cuburi ~ zar. 3. Sunt impirtii copiii in opt grupuri mici (de cate trei copii). Fiecare grup primeste un numar de ordine de la 1-8 sau unul dintre simbolurile ayezate fntr-un cosulet. 4. Liderul fiecdrui grup ia o trusi, o denumeste apoi in cadrul grupului, analizeaza figurile geometrice, elaboreazi un plan de actiune ,,Ce putem face din ......2”, Cum realizém....? in acest moment ei grupeaza / regrupeazi obiectele dupa diferite criterii, construiesc, altemeazd elementele, discuta cu colegii de grup, iau decizii, executi, colaboreaz’. Educatoarea observa modul de lucru, cooperarea intre membrii grupului, identifica / noteazi ideile care apar pe parcursul activitatii, incurajeazd / stimuleaza copiii. fn diagrama pot aparea constructii prin utilizarea figurilor geometrice dupa unul sau mai multe criterii matematice: Marime; Forma, mérimea; Grosime. ‘© Culoare,mirime; * Grosime, marime;; © Grosime, culoare. Dupa asezare: * Plane; inalte — scunde {in spatiu); Prin suprapunere; Prin alaturare; Prin alternare: ~culoris - marimi; ~ forme; - grosimi. Dupé model - structuti decorative; ~ structuri geometrice; Dupd simboluri - cuburi cu litere (M-A-M-A); = cuburi cu cifre (1-2-1-2); = dupa numar repetitiv (3- Dupé cantitate - multe; ~ pufine; ~ tot atates; ~ inchise; = deschise, Ca titlu/denumire a constructiilor din figuri geometrice apar: ‘© Constructii asemanitoare cu denumiri diferite; © Construofii diferite — denumiri diferite; # Construcfii diferite — denumire identicd. 5. Prezentarea rezultatelor muncii in grup. Fiecare grup prezinti constructia/constructiile mentionind criteriile de utilizare a figurilor geometrice, denumirea constructiei, figurile geometrice utilizate, modul de76 METODE INTERACTIVE DE GRUP qe CMETODE INTERACTIVE DE GRUP asezare a pieselor (EX. un castel inalt din dreptunghiuri galbene si triunghiuri rosii suprapuse). 6. Evaluarea, Educatoarea apreciazi in cadrul evaluarii: Implicarea copiilor in realizarea obiectivelor activitiii. © Colaborarea in interiorul grupurilor. © Capacitatea de a astepta momentul prezentarii rezultatelor. ‘© Participarea creatoare a copiilor la activitate ‘Tema pentru acasi Desenati din figuri geometrice constructile realizate in clas! (copaci, pidure de brazi, cartier, iarbi etc.) Varianta 2 Arti — Desen — Culori 7 ; Obiectivul activititii — Participarea copiilor la un exercifiu creator in care si exerseze capacitatile artistico — plastice antrendndu-i in cadrul activitdtii de grup. petal de nuftr— suprafata de lucru pe care vor desena ca in figura 1 METODE DE PREDARE - INVATARE Etape 1, Educatoarea propune tema prineipala ,,Culorile”. 2. Individual - fiecare copil din grup menfioneaza cate o culoare. 3. Educatoarea trece in diagram culorile mentionate. 4. Fiecare copil alege un jeton colorat in funcfie de preferinta sa, raspunzand la intrebarile: Ce culoare alegi?e ce? “. Copilul alege culoarea, 0 denumeste si motiveazii alegerea. Ulimul copil ia culoarea care rimane. Jetonul colorat (autocolant) se anexeaz petalei de nufir. Acest jeton individualizeazi figa de lucru, 5, Fiecare copil are ca sarcina in aceasta etapa sd deseneze cu culoarea aleasi 0 imagine care sit reprezinte un colt din naturé. Ex. Peisaj in timpul nopfii ~ cu culoarea albastri: rau, nori, copaci, flori, iarb&, pasére in zbor, luna, pod peste apa. La mare — culoarea portocalie; copii, minge, baloane, soare, scoici, mare etc. in 3-5 minute si deseneze cite elemente poate in functie de reprezentarile grafice, capacitatile motrice, creativitate, 6 La un semnal sonor (clopotel, batdi de palme, tobi’) dat de educatoare lucririle se schimbi de Ia stnga la dreapta, iar in spafiul rimas liber copii adauga pe foaie alte elemente care si corespunda tematicii. Se continua schimbul de ,petale de nufér” si addugarea altor elemente/solutii pang ‘nd fiecare fig trece pe la fiecare membru al grupului si ajunge la copitul care si-a ales initial culoarea; acesta completeaza, retuseazi/corecteaza. 7. La finalul activitifii se face evaluarea fiecrei lucrari — care de fapt corespunde uneia dintre compartimentele diagramei. Se centralizeaza clementele, se evalueazd continutul si se giseste un titlul Iucrarii in concordant cu culoarea folosita.n METODE INTERACTIVE DE GRUP, METODE DE PREDARE - INVATARE Pl Tema pentru acasi! ~Desenati un colt din naturé intr-o singura culoare, cea preferata”. 1.3.2 Lotus de grup - Creativitate - Varianta 3 1, Este anunjata tema centrala ,RITM $I MISCARE” 2. Se constituie un grup de opt copii intr-un minut copiii sunt familiarizati cu tehnica de lucru. Cei opt copii sunt selectafi finand cont de abilitatile de lider pe care le au formate (inteligenta kKinestezicd) care permit organizarea acfiunilor activitayi. Ei vor stabili cu ajutorul educatoarei opt teme secundare care decurg din tema centrala (2-3 minute). © Gimnastica ritmica, © Joc sportiv; ‘© Gimnasticd de inviorare; © Dains ritmic; © Fitness; ‘© Gimnasticd aerobic’; # Joc de migcare ‘© Dans popular; 3. Constituirea grupelor secundare (dow minute). Fiecare copil din opt selectionati anterior fi alcdtuieste un grup de actiune. Cele opt grupuri rezultate vor aborda céte o tema secundara din cele Diagrama temei “Culorile” mentionate anterioare in cadrul grupului central. Analizind preferinfele copiilor in alegerea cartonagelor_colorate ‘educatoarea face 0 evaluare al c&rei caracter pronostic vizeaz’ semnificatiile legate de dezvoltarea psihica a prescolarilor. De exemplu rogu exprima: « forfa dar si agresivitatea, vointa dar si teama de pericole, de necunoscut.