MEMORATOR TEORIE CLASELE V- Vill Il Gramatica 1. Vocabularul Sensul propriu= cel mai cunoscut de catre vorbitori si legat de un aspect al realitati Sensul fiqurat= sensul neobignuit al unui cuvant folosit in imagini expresive Noftiuni elementare a. Antonime= cuvinte cu inteles opus (ex. mare-mic; sus- jos) b. Sinonime= cuvinte cu inteles asemanator (ex. urias- Gigantic; gingas-plapand) Omonime= cuvinte cu aceeasi forma, dar inteles opus (ex. Broasca: Broasca era pe lac./ Am pus cheia in broasca) . Cuvinte polisemantice= cuvinte cu doud sau mai multe sensuri ( spre deosebire de omonime, sensurile sunt mult mai apropiate) ex. cap: Are un cap foarte mare. (parte a corpului) M-am lovit de capul patului. (c&pataiul patului) Treaba trebuie facuta cu cap. (Inteligent) Am primit 100 de lei pe cap. (per individ) .. Camp lexical= cuprinde toate elementele care tin de un domeniu / cuvant ( ex. Campul lexical al padurii: crengi, urs, frunze, animale, ciuperci) f. Familia lexicala= cuprinde cuvintele formate prin derivare de la un cuvant de baza ( ex. Familia lexicala acuvantului ,padure”: padurar, impadurit, padurice, a impadusi) 9 2 ° Mijloace de imbogatire a vocabularulul a. Derivarea= mijlocul intern de imbogatire al vocabularului prin ad&ugare de sufixe si prefixe la radacina formata de la cuvantul de baz& Exemplu: innorat- format prin derivare de la “nor” cu prefixul “in” si sufixul “at” b. Compunere= mijloc intern de Imbogatire al vocabularului prin - contopire: untdelemn 5= aldturare — cu cratima: cine - lup = far8 cratimds de pe fa - prin abreviere: BRD, Tarom c. Schimbarea valorii gramaticale/ Conversiune = mijlocul intern de imbogatire al vocabularului prin car, se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la 0 valoare gramaticala la alta Exemplu: Omul batran merge fa piata. Batranul merge ia piata. batrénuls format prin SVG din adjectiv in substantiv 2. Fonetica = studiul sunetelor Notiuni: a. Sunete —vocale: a, 7,4 ~ semivocale: OU - consoane Corespondenta sunet: litera: 1 sunet- 1 litera !Exceptil © x (cs/gz) 2 sunete © @- 2 sunete in unele situati( ex .el"- se pronunts aie!” => 3 sunete) © grupuri de litere (ce,cinoteara ¢ (cees [tas]; ciornd [Eorna}}), ‘G6, gi noteazS g (geam [gamr; givvaier [gwaier}, che, chi noteard & (cheams [K em’]; chiar [at], che, hi noteaz5 g’(gheoré [sari]; ghiol lg b. Diftong: vocala + senivocale in aceeasi silaba ex: wra-ji-toa-re ¢. Triftong: vocala + 2 semivocale in aceeasi silaba ex: le-oai-ca d. Vocale in hiat: 2 vocale alaturate, dar in silabe diferite ex: mi-e (context: 0 mie de lei)3. Morfologie A. Verbul - predicative: formeaza singure predicate Verb predicativ El este acasa. El inseamnéa ceva pe caiet. Mancarea se face la foc. Se numeste consiliul elevilor. Pare ca va ploua. Eliese din casa. Am ajuns acasa. Eu am constituit o iubire. El va ramane acasa. El se naste la Oradea. - nepredicative: © copulative Verb copulativ Afi Eleste destept. Ainsemna Ciubucul inseamna furt. Aseface — Else face medic. Asenumi — El se numeste Andrei. A parea El pare inteligent. Aiesi El iese medic dupa facultate. Aajunge El ajunge medic. Aconstitui Ciubucul constituie un furt. Aramane — El va ramane doctor. Asenaste El se naste poet. © auxiliare Afi Aavea Conj. perfect: sa fi fost Cond. optativ: ag fi fost Viitor anterior: vei fi fost Ind. vii Ind. perf. compus: am fost Ind. viitor f. pop.: am sa fiu Ind. viit. f. pop. Cond. optativ, prez.: as fi a. Conjugarea verbului= terminatia verbului aflat la modul infinitiv ® Conjugarea |: verbul se termina in “a” (a lucra) e Conjugarea I!: verbul se termina in "ea" (a vedea) 7Conjugarea Ill: verbul se termina in "e" (a scrie) © Conjugarea IV: verbul se termina in 'i’, "7" (a omori) b. Modurile si timpurile verbale ¢ Moduri predicative ( formeaza predicatul) > Indicativ - prezent: eu mananc > Conjunctiv Imperfect: eu mancam Perfect compus: eu am mancat Perfect simplu: eu mancai Mai mult ca perfectul: eu mancasem Viitor: eu voi manca Viitor anterior: eu voi fi mancat - Prezent: sa mananc - Perfect: sd fi mancat > Conditional optativ - Prezent: as manca - Perfect: i$ fi mancat > Imperativ: mananca! ¢ Moduri nepredicative (nu au functie sintactica de predicat) > Infinitiv: forma de dictionar a verbului (a manca, a ajuta) > Gerunziu: se termina in “ind”, “and” (mancand, dorind) > Participiu: se termina in ’s’, "t" (mancat, ajuns) » Supin: prepozifie + forma de participiu ( pentru méancat) c. Funcfiile sintactice ale modurilor nepersonale e Infinitiv » Subiect: A lucra e bine. >» Nume predicativ: Placerea mea e de a lucra. » Atribut verbal: Bucuria de a lucra era mare. » Complement direct: Doresc a lucra de dimineata.> Complement prepozitional: Ma plictisesc a lucra dimineata. > Complement circumstantial de timp: Inainte de a lucra beau un ceai. > Complement circumstantial de mod: Voia rezultate fara a lucra. e Gerunziu > Subiect: Se aude plouand. > Atributul verbal: Frunzele cz4nd erau un spectacol. > Complement direct: El se aude ploudnd. > Complement prepozitional: Ma plictisesc lucrand. > Complement circumstantial de timp: Mergand spre casa, l-am observat pe Dan. > Complement circumstantial de mod: Merge vorbind. e Supin > Subiect: De lucrate greu. > Nume predicativ: Cartea era de citit. > Atribut verbal: Cartea de citit era frumoasa. > Complement direct: El are de citit o carte. > Complement prepozitional: Ma satur de alergat. > Complement circumstantial de timp: Inainte de citit ma ocup cu scrisul. d. Verbe personale si verbe impersonale Verbe personale= actiunea este realizata de un subiect ce este 0 persoana Verbe impersonale= actiunea nu are subiect ( acesta nu este nici subiect inclus, nici injeles) Elzice c& ninge. (verb personal) ( verb impersonal)Verbe impersonale: ploua, tuna, fulgera, se intuneca, se lumineaza, se insereaza, se innopteaza etc. Expresii impersonale: e bine, e rau, e frig, e necesar etc. !Observatii: 1. Verbele impersonale pot sta deveni impersonale. 2. Verbele impersonale au forma doar de persoana a lll-a, verbele personale au toate cele 3 forme 3. Exceptie: Mama tuna si fulgera, caci am luat un patru. (vb. personale) B. Substantivul 4. Notiuni recapitulative a. Simplu ( casa, masa, frate) b. Compus ( floarea-soarelui) a. Comune ( masina) b. Propriu ( Braila) a. Defective de singular( ochelari) b. Defective de plural ( miere) 2. Regimul cazual al prepozitiilor a. Prepozitii care cer cazul genitiv: - inapoia, deasupra, inaintea, asupra, contra, indaratul b. Prepozitii care cer cazul dativ: = contrar, conform, aidoma, asemenea, gratie, datorita, multumita c, Prepozitii care cer cazul acuzativ: - de, pe, de la, de pe, la, langa, sub, pe la3. Functiile sintactice ale substantivului: a. Subiect: Baiatul merge la mare. b. Nume predicativ: - InN: Eleste elev. - In Ac: Cartea este despre fata. - InG: Caietule al elevului. - In D: Eleste aidoma fratelui. c. Atribut: Subst. genitival: Casa mamei e mare. Subst. prepozitional: Casa de la strada e mare. d. Complement + Direct: Pe baiatul de acolo |-am ajutat. - Indirect: l-am spus lui Dan c4 se merge la mare. - Prepozitional: A vorbit despre Marian. - Circumstantial de timp: A plecat luni. - Circumstantial de loc: A plecat la mare. - Circumstantial de mod: A scris ca mama. C. Articolul a. Articolul hotérat Nr. Masculin Feminin NA. Sg. al -a PI. “i -le GD. Sg. -lui -i Pl. -lor -lorb. Articolul nehotarat c. Articolu! posesiv Masculin si neutru Feminin NAL Sg. un o Pl. nigte niste GD. Sg. unui unei Pl. unor unor oe | Mase. Fem. Neutru Se. al a al Pl. ai ale ale d, Articolul demonstrativ Masculin gi neutru, Feminin N.A.| Se. Cel Cea PL Cei Cele G.D.| Sg. Celui Celei Pl. Celor CelorD.Pronumele a. Personal 1. Forme: Nesind Sage ake | Bee | | “ae” | rs | | | Parl Rae WOR | | | alll-a Ex(pye be w-a katy 1 | | Ex (pee basa | | L | 2. Cazurile gi functiile sintactice: a. Nominativ - S.: El este la mare. Prietenii ei sunt noi. b. Acuzativ: - C.D.: Peel lam cunoscut in tabard. - C.P.: Tata o sa discute cu voi. - A.P.P: Vestile de la ei au sosit. - N.P.: Darurile sunt de la el. - C.C.L: Am mers la ele. - C.C.T: O sa plecém dupa voi, nu inainte. - C.C.M: Ana vorbeste ca tine. = C.l.: am imprumutat schiurile. 3- N.P: Copilul este asemenea tui, - A,P.P: Un campion asemenea tie este curajos. - C.M.M: S-a comportat asemenea lor. d. Genitiv - A-P.G: Prietenul ei este neastamparat. - AP.P: Ghetusul dinaintea lor este alunecos. - N.P.: lon este contra lor. + C.C.L: Dan merge inaintea lor - C.C.T: George a sosit inaintea lor. e. Vocativ ( fara functie sintacticé) - Tu, pleaca de acolo! b. Reflexiv 1. Formele pronumelui reflexiv CAZ PERSOANA FORMA SINGULAR PLURAL acuzativ | Aeacoentuaté ma,m-.-m- ne alka neaccentuatd te va alla neaccentuatd se, s+ se,s- accentuat’ (pe) sine dav I neaccentuatd ne alla neaccentuata vi, ve alla neaccentuata isl, gl- accentuat sie, siesi_—_ sie, siegi 1 Obs.; Formele pronumelui reflexiv au aceeasi persoana si acelasi numar ca si subiectu! verbului determinat, deoarece pronumele este identic cu subiectul 2. Funetiile sintactice ale pronumelui reflexiv la cazul acuzativ © Acuzativ © C.D: Eu ma apar de soare. 4* C.l: El povesteste despre sine. e N.P.: Totul este pentru sine. © APP: Increderea in sine este buna, CLL: Profesoara |-a asezat langa sine. M: Si-a spus in sine. © Dativ © A-P: Mircea si-a depus banii la banca. * C.l: Isificea loc cu coatele. ¢. Demonstrativ Clasificarea pronumelui demonstrativ In functie de indicatiile pe care le ofera despre obiect pronumele demonstrative se impart in: N-Ac. G-D N~Ac. G-D - pronume demonstrativ de apropiere: acesta, aceasta/ departare: acela, aceea - -pronume demonstrativ de departare: acela, aceea; celalalt, cealalta - pronume demonstrativ de identitate: acelasi, aceeasi 1. Forme: Pronumele demonstrativ de apropiere MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SNG PLURAL acesta acestia aceasta acesiea acestuia acestora acesteia acestora Pronumele demonstrativ de departare MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL acela aceia aceea —acelea aceluia ‘ecelora aceleia acelora 35CAZ N-Ac. G-0 N-Ac. G-D Pronumele demonstrativ de diferentiere MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL celalalt ceilalti cealalta celelalte celuilalt celorialti celeilalte celorialte Pronumele demonstrativ de identitate MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL acelasi aceiasi aceeasi aceleasi aceluiasi acelorasi aceleiasi acelorasi 2. Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ - S: Aceea mi-e vecina. N.P.: Colegii mei sunt acestia. - A.P.P: Cartea de la acesta mi-a fost de ajutor. - C.D: Pe aceasta am cunoscut-o la scoala. + C.l: Acestora le place compunerea mea. - C.L: Cartea pune-o langa celelalte. - C.M: Scriefi ca acesti - C.T: Arfi bine sa veniti odata cu ceilalti. 3. Adjectivul pronominal demonstrativ + Adjectivul pronominal demonstrativ este rezultat prin schimbarea valorii gramalicale a pronumelui demonstrativ. Pronumele demonstrativ nu mai ‘inlocuieste substantivul ci-! determina si se acorda in gen, numar si caz cu acesta. Masina aceasta este rosie. (aceasta — adjectiv Pronominal demonstrativ, determina substantivul -masina” si se acorda cu acest substantiv)d, Pronumele posesiv 1. Formele pronumelui posesiv MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ unsingur pers.| almeu amea ai mei ale mele posesor singular pers. altau ata ai tai ale tale all-a pers. al sau asa aisdi ale sale alll-a maimulti pers.! alnostru a ai nostri ale noastre posesori Noastra plural pers. alvostru a voastra ai vostri ale voastre alla pers. nu are forme proprii; se foloseste pronumele personal la alll-a_genitiv al (a, ai, ale) lor ¢ ! Alor este mai veche. (a lor — este pronume personal, nu pronume posesiv) ¢ ! Pronumele posesiv este intotdeauna insotit de un articol posesiv $i poate fi insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale. 2. Functia sintactica a pronumelui posesiv S: Ai si au venit. - NP: Caietul este al meu. - A.P: Cartile alor mei sunt vechi. Al a placut cartea de la ai mei. - C.D: |l-am cunoscut pe ai tai. - Cl: Cu ai tai m-am intalnit in centru. - C.M: Prietenii mei joaca fotbal ca gi ai tai. - C.T: Ej au venit inaintea alor mei. jasina a oprit langa ai vostri. 3. Adjectiv pronominal posesiv Adjectivul pronominal posesiv Inlocuieste doar posesorul si determina substantivul care denumeste obiectul (obiectele) posedat. Se acorda in gen, numér $i caz cu substantivul determinat. vv» Tatal meu este medic. (meu — adjectiv pronominal posesiv, determina substantivul tatal) ! Orice pronume posesiv care sta langa substantivul pe care-I poseda, devine adjectiv pronominal posesiv, cu cateva excepti 1. daca pronumele posesiv este insotit de prepozitie 2. daca este insotit de articolul posesiv de forma alor (alor mei, alor sai) Tn general locul adjectivului posesiv este dupa substantivul determinat, dar exista si situatii in care adjectivul posesiv sta inaintea substantivului determinat. in ambele situatii poate fi sau nu insotit de articolul posesiv. (prietena ta, o prietena a ta, numeroasele tale prietene, ale tale prietene). e. Pronumele nehotarat 1. Forme: CAZ SINGULAR PLURAL MASCULIN — FEMININ MASCULIN FEMININ N-Ac — altul atta alti altele cineva cineva a = fiecare fiecare 3 = mutt mutta muti mute oarecare oarecare - - oricare oricare = - oricine oricine s = tot toata tof toate unul una unit unele G-D —altuia alteia altora altora cuiva cuiva - - fiecaruta fiecareia - - = = multora multoraoarecdruia oarecdreia - - oricdruia oricdreia oricdrora oficérora oricui oricui ~ 7 - - tuturor tuturor uneia unora unora ile sintactice ale pronumelui nehotarat S: Oricine poate sa cante. N-P: Cartea este despre oricine. AP.G: Cartea tuturor e in biblioteca. C.D: |-am vazut pe toti. C.L: Am fost la toti. C.I; Le-am spus tuturor despre petrecere. C.P: Am vorbit despre toti. 3. Adjectivul pronominal nehotarat Pronumele nehotarate pot fi folosite ca adjective pronominale nehotarate, cu exceptia urmatoarelor pronume: careva, altcareva, altceva, cine, cineva, altcineva. In general, adjectivele pronominale stau inaintea unor substantive nearticulate, dar pot sta si dupa substantive (oameni multi, masina oarecare). » Fiecare om este responsabil de faptele sale. » Cateva case au fost devastate de apele revarsate. Adjectivul pronominal are functia sintactica de atribut adjectival. f. Pronumele neaativ Pronumele negativ se foloseste doar in propozitii negative. 1. Forme: CAZ SINGULAR PLURAL MASCULIN FEMININ) MASCULIN — FEMININ N-Ac niciunul niciuna niciunii niciunele G-D_ niciunuia niciuneia —_niciunora niciunora 2. Adjectivul pronominal negativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui negativ, sta in fafa unui substantiv 19CAZ nearticulat, se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il determina. - Niciun om nu-si pierde speranta. Adjectivele pronominale negative au functie de atr. adj. g. Pronumele de intarire 4. Formele pronumelui de intarire PERSOANA, SINGULAR PLURAL MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ pers. | Insumi insdmi —_ingine insene pers. alla insu ins&fi —_—ngiv’ Inseva pers. alla Insugi InsSgi —_ingigi ‘insesi ‘insele PERSOANA _— SINGULAR PLURAL MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ pers. | insur insemi _—_ingine insene pers. alla Insuf inseti Ingiva inseva pers. alll.a — insusi Insesi insisi insegi Insele 2. Funetiile sintactice ale pronumelui de intarire - Insituatiile rare in care se foloseste, de obicei, pronumele de intarire are functia sintactica de ‘subiect, in cazul nominativ. Ins&mi am ales culoarea masinii. (cine a ales? insami) 203. Adjectivul pronominal de intarire Pronumele de intarire, prin schimbarea valorii gramaticale, este folosit in mod frecvent ca adjectiv pronominal de intarire, caz in care insoteste si determina substantive si pronume personale. Ea insasi a scris compunerea. h. Pronumele interogativ Pronumele interogativ se foloseste intr-o propozitie interogati 1 locul cuvantului asteptat ca raspuns lao. intrebare. (care, cine, ce, cat, cati, cate) 1. Forme: CAZ PRONUME MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL N-Ac. cine? cine? cine? cine? cine? G-D aui? cui? cui? cui? N-Ac. care? care? care? core? care? G-D carvia? ——cdrora? careia? ——crora? N-Ac. cat? car? cai? cata? cate? 6-D - ctor? - cator? 2. Functiile pronumelui interogativ ine vine la masa? |.P: Care este intrebarea? - C.0: Pe cine ai vazut? - C.l. Cuii-aidat manualul? - C.P: Despre cine am discutat? - AP.G: Cartea cui ai vandut-o?3. Adjectivul pronominal interogativ + Pronumele interogativ poate fi folosit ca adjectiv pronominal interogativ, iar atunci pronumele st& inainte unui substantiv nearticulat, cu care se acorda in gen, numér si caz. ( ex: Care masina este a ta?) + Adjectivul pronominal interogativ are functia sintactica de atribut adjectival. i. Pronumele relativ - Pronumele relativ se foloseste doar in fraza, face leg@tura (stabileste relatia, de aici si numele de pronume relativ) intre o propozitie subordonata si regenta ei, dar si tine loc. unui substantiv exprimat in propozitia regenta. - Frumoasa este masina '/ care starneste admiratia celor dit jur.2/ (care — pronume relativ, inlocuieste substantivul masina, stabileste raportul de subordonare, P1 — propozit regenta, P2 — propozitie subordonata ) 1. Forme: CAZ MASCULIN FEMININ SINGULAR, PLURAL SINGULAR, PLURAL N-Ac. care,cine,c&t care,cafi care, cine,c&ti. care, cAte G-D_ c&ruia, cui c&rora, cAtor —cSreia, cui c&rora, cator Pronumele relativ compus: CAZ MASCULIN FEMININ SINGULAR PLURAL SINGULAR — PLURAL N-Ac. celce cei ce ceea ce cele ce G-D celui ce celor ce celei ce celor ce 22. Functiile sintactice ale pronumelui relativ N, Ac: subiect, complement direct, complement indirect prepozitional, complement circumstantial de loc + D,G: complement indirect, atribut genitival 3. Adjectivul pronominal relativ Adjectivul pronominal relativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui relativ, situatie in care pronumele insofeste un substantiv nearticulat, sta in fata substantivului si se acorda in gen, numér si caz cu acesta. + Avéazut '/ cate filme a dorit. 2/ Adjectivul pronominal relativ are functia sintactic& de atribut adjectival. E. Adjectivul - Adjectivul este o parte de vorbire flexibila care arata insusirea unui obiect, insoteste si determina un substantiv. Adjectivul se acorda in gen, numér si caz cu substantivul determinat. (om frumos, oameni frumosi; masina frumoasa, masini frumoase) 1. Clasificarea adjectivelor Dupa numarul cuvintelor afiate in structura adjectivelor: simple (bun, rau, frumos, urat, harnic, lenes) compuse (atotstiutor, cumsecade, atotputernic, multimilenar) in variabile (bun, alb, negru, greu, lung, cenusiu) invariabile (cumsecade, ferice, asemenea, atare, asa) 2. Adjectivele pot avea trei grade de comparatie: pozitiv (mare), comparativ (de superioritate — mai mare, de egalitate —la fel de mare, de inferioritate - mai putin mare), superiativ (felativ dé superioritate - cel mai mare, relativ de inferioritate ~ cel mai putin mare, absolut - foarte mare). » Exist si o serie de adjective care nu prezinté grade de comparatie, in general cele care reprezint& Insusiri care nu Pot fi comparate (eter, viu, mort, rotund) sau cele care Bteprezinta in sine forme de comparativ sau superiativ (superior, inferior, optim). 3. Funotiile sintactice ale adjectivului > Adjectivul poate avea in propozitie functiile sintactice de atribut adjectival, nume predicativ, complement circurnstantial de timp, complement indirect 4. Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului « prin conversiune: substantiv, adverb « cu valoare de adjectiv: participiu, gerunziu, adverb F, Numeralul 1. Clasificarea numeralelor » Numeralele se impart in doua categorii: © cardinale - exprima un numar abstract sau numan obiectelor (unu, doi, trei) @ ordinale — exprima ordinea numerica a obiectelor intr-o insiruire (intaiul, al doilea, al treilea). > Numeralele cardinale se impart in: numerale cardinale propriu-zise (unu, doi, patruzeci) numerale colective(amandboi, tustrei, tuspatru) numerale multiplicative (indoit, intreit, dublu) numerale distributive (cate unul, cate doi) numerale adverbiale (o data, de doua ori) numerale fractionare (jumatate, sfert) 2. Valorile numeralului: valoare substantivala, valoare adjectivala, valoare adverbial 3. Functiile sintactice ale numeralului: > subiect, nume predicativ, atribut substantival, atribut prepozitional, atribut adjectival, complement direct, complement indirect, complement de agent, complement circumstantial de timp, complement arcumstantial de mod, complement circumstantial de loc 24! Schimbarea valorii gramaticale a numeralului: » substantiv, adverb, interjectie, adjectiv G. Interjectia= partea de vorbire nefiexibilé care exprima: un ‘sentiment, un ordin, un indemn sau 0 modalitate de adresare. a. Simple: vail, of!, miau!, bum! Etc. b. Compuse: tic-tac, sont&c-gontac, bim-bam Fun sintactice ale interjectie: a. Predicat: Hai la joacd! b. Subiect: Se aude de afar’: tropa-tropa! c. Nume predicativ: Era vai de el. d. Complement direct: In sala de spectacole, am auzit: tronc! e. Atribut: Din casa prietenei mele se aude un zgomot puternic: boc f. Complement circumstanfial: Pisica mieuna de zor: miau! H.Adverbul = 0 parte de vorbire neflexibild care insogeste un verb a. Clasificare: b. Dup’ forma: simple( abia, asa, bine), compuse( azi-noapte, maine- sear) ¢. Dupd inteles: adv de timp (acum, atunci), adv de loc (aici, acolo), adv de mod (alene, crucis) d. Gradele de comparatie: ! ca la adjectiv! €. Functiile sintactice: Atribut adverbial, Nume predicativ, Complement circumstantial de loc, Complement circumstantial de mod, Complement circumstantial de timp I. Conjunctia= o parte de vorbire neflexibild care face legatura Intre parti de propozitie dé acelasi fel sau dowd propozitii 1) Clasificare: a. Dupa form’: simple( £8, nici); compuse( ca 68, cum 3) b. Dupa functie: Coordonatoare4, Sintaxa a. Propozitiei |. Subiectul este partea principald de propozitie care arata cine face actiunea exprimata de predicatul verbal, cine sufera actiunea exprimata de un predicat verbal pasiv sau cine are o anumita caracteristica exprimaté de numek predicativ. Exemple: In fata casei latra voios un catel. (cate! — subiect, face actiunea exprimata de predicatul verbal; cine latra?) C€rtile sunt aranjate in biblioteca. (cartile - subiect, are caracteristica exprimata de numele predicativ; cine sunt aranjate?) Ea este laudata de parinti. (ea — subiect, aratd cine sufera actiunea predicatului verbal pasiv; cine este laudata?) Pe mas se afla o carte. (0 carte - subiect, face actiunea exprimata de predicatul verbal; cine se afla?) Cazul subiectulut: Cazul nomi este cel mai des intalnit caz al partilor de vorbire flexibile (substantiv, numeral, pronume) cu functia de subiect. © Telefonul se afla in ghiozdan. (ce se afl? cazul nominativ) e Else afia in ghiozdan. (cine se afla? cazul nominativ) Excepti 1 Exista si situatii speciale in care partile de vorbire cu functia de subiect stau in cazurile acuzativ, dativ si genitiv. Aceste exceptii sunt de douad feluri: aparente si propriu-zise. @ -exceptii aparente — partea de vorbire considerala subiect este tn realitate un atribut al unui subiect subinteles Ai casei (ai lui) au venit. (cazul genitiv) Au mai venit dintre elevi (dintre ei). (cazul acuzativ) —exceptii propriu-zise Reusita este a cui insista. (cazul genitiv) Imprumut cartea’/ cui o inapoiaza/ (,aceluia” care o inapoiaza) (cazul dativ) Dau cartea‘/ cui mi-o cere.?/ (cazul dativ) Lauda pe cine merita. (cazul acuzativ) Ti-0 trimit'/ pe care ajunge mai repede.”/ (cazul acuzativ)Predicatul Il, Predicatul este partea principala de propozitie de care depinde existenta unei propozitii, care spune ceva despre subiect, confer subiectului o actiune, 0 caracteristica, 0 stare, o identitate sau o insusire. In general predicatul indica ce face, cine este, ce este, cum este subiectul. © Copilu! merge voios spre scoala. (spune ceva despre subiect; ce face copilul?) Elevul citeste o carte. (atribuie subiectului o actiune ; ce face elevul?) Pisica sta pe soba. (atribuie subiectului o stare; ce face pisica?) Masina aceasta este frumoasa. (atribuie subiectului o ‘insusire ; cum este?) Maria este premianta. (atribuie subiectului o calitate; ce este Maria?) Prietenu! meu este Mihai. (atribuie subiectului o identitate; cine este prietenul?) Clasificarea predicatelor Dupa partea de vorbire prin care sunt exprimate, predicatele se impart in: predicate verbale, predicate adverbiale, predicate interjectionale sau predicate nominale. ! Exist cercetatori care considera ca predicatele adverbiale si Predicatele interjectionale sunt predicate verbale. Conform acestora, Predicatele se impart doar in verbale sau nominale. P&rtile de vorbire prin care poate fi exprimat un predicat sunt: verb, locutiune verbal&, verb copulativ, adverb, locutiune adverbiala predicativa, interjectie predicativa. IIL. Atributul (care? Ce fel de?) Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv, 0 locutiune substantivala sau un inlocuitor al substantivului ~ pronume sau numeral. Exemple ”© Hainele colorate sunt in dulap. (care haine? colorate determina un substantiv) . © Noi cei tineri vom schimba RomAnia. (care noi? ce tineri, determina un pronume) e insala au ramas doi colegi. (cAti colegi? doi, determing un numeral) Clasificare: Dupa felul partilor de vorbire prin care este exprimat, atributul poate fi atributul substantival * Apozitional: Sora mea, Ana, citeste. * Genitival: Casa bunicil este mare. + Prepozitional: Casa de [anga lac e alba. atribut adjectival: Casa frumoasé e din cdramida. atribut pronominal * Genitival: Casa ei e mare. + Prepozitional: Casa de lang ea e mare. atribut numeral atribut verbal atribut adverbial atribut interjectional Complementul V. Complementul este o parte secundara de propozitie care determi ‘un verb, ee A i ao adjectlv, un adverb sau 9 interjectie cu functia de predicat ° 58 : ets lem in camera noastra. (In camera complement, etermina verbul s4 merqem) 28« Masina rosie ca focul este a mea. (ca focul complement, determina adjectivul rosie) » Masina merge mai repede decat trenul. (decat trenul complement, determina adverbul mai repede’ Clasificare: 1. Complementul direct (pe cine? Ce?) arata obiectul asupra caruia Se exercita direct actiunea exprimata de cuvantul determinat. Determina un verb, 0 intesjectie sau o locutiune verbala. L-am cunoscut pe fratele lui Vasile. (pe cine am cunoscut? — pe el, -l) Citesc cartea cumparata online. (ce citesc? — cartea) Uite-| pe Mihai! (pe cine? — pe Mihai, -!) A luat peste picior un profesor si a fost pedepsit. (pe cine a luat peste picior? - un profesor) 2, Complementul indirect (cui?) arata obiectul caruia i se atribuie actiunea, insusirea sau caracteristica exprimata prin cuvantul determinat. Determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. © |-am spus loanei vestea cea mare. (cui am spus? — loanei) Privim la televizor un concert de muzica rock. (la ce privim? —la televizor) Magazinul acesta este mai aproape de casa. ( de casa — complement indirect, determina adverbul mai aproape) ° 3. Complementul de agent arata de cine este facuta actiunea exprimala de verbul determinat: de regula un verb la diateza pasiva sau verbe la modurile supin $i participiu, verbe la diateza reflexiv-pasiva, locutiuni verbale cu verbe la diateza pasiva, adjective provenite din verbe. C&ntecul a fost compus de noi. (verb la diateza pasiva la modul personal) Fiind ascultat cu atentie de noi, profesorul si-a continuat lectia. (verb la diateza pasiva la modul nepersonal) Este un examen de trecut de oricine. (supin) Mancarea gatita de mine s-a stricat. (participiu cu sens pasiv) Amenzile se dau de politisti. (diateza reflexiv-pasiva)4, Complementu! circumstantial de loc (unde?) aratd locul unde se. petrece actiunea (directia, punctul de plecare, spatiul, limita). Determina un verb, locutiune verbala sau o interjectie cu functie de predicat. « Mergem la munte. (la munte, complement circumstantial de loc ~ determina un verb) « Aluat-o la s&natoasa prin padure. (prin padure, complement circumstantial de loc — determina o locutiune verbala) Hai fa film! (la film, complement circumstantial de loc — determina o interjectie predicativa) s. Complementul circumstantial de timp arata timpul cand se petrece actiunea (momentul, durata, limita temporala) (cand?). 6. Complementul circumstantial de mod arata modul in care se desfasoara actiunea exprimata de verbul determinat sau cum se infatiseaza o actiune. 7. Complementu! circumstantial de mod (cum?) araté modul ‘incare se desfasoara actiunea exprimata de verbul determinat sau cum se infatiseaza o actiune. 8. Complementul circumstantial de cauza araté cauza unei actiuni, a unei stari, a unei insusiri.( din ce cauza?) 9. Complementul circumstantial de scop arata scopul actiunii exprimate de verbul determinat (cu ce scop?) 10. Complementul circumstantial conditional arata conditia de care depinde realizarea unei actiuni sau a unei insusiri. (cu ce conditie?) 11. Complementul circumstantial concesiv arata 0 imprejurare care ar fi putut impiedica realizarea unei actiuni sau a unei insusiri, dar nu 0 impiedica. 12. Complementul circumstantial consecutiv arata consecinta actiunii sau a insusirii, masura intensitatii actiunii.b. FRAZEI a. Unitatile sintaxei. « fraza * propozitia « partile de propozitie (subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementu! predicativ suplimentar si apozitia) > Enuntul este o comunicare intreaga, de sine statatoare, ce poate fi inteleasa sau doar perceputa (daca ascultatorul / cititorul nu ntelege lexical toate cuvintele comunicarii). Enuntul poate reprezenta: + o informatie: Nu am gasit pe intemet ce am cdutat. 0 constatare: Masina este tot mai murdara. un ordin: Du-te la scoala! un sfat: Cred ca ar fi bine sa citesti. © rugaminte: Te rog sa ma suni. un indemn: Nu ceda atat de usor. 0 Intrebare: Mergem la film? un raspuns la intrebare — Mergem la film? > Propozitia Propozitia este un enunt format din cuvinte sintactice dependente direct sau indirect de un predicat. Din punct de vedere sintactic, propozitia este o unitate sintactica independent care are in structura ei un singur predicat. © Ploua. (propozitia echivalenta cu partea de propozitie) Este frumoasa. Ea este frumoasa. Vara! Eul Repede! (parti de vorbire intonate predicativ) Da. Nu. (propozitii neanalizabile, ca raspuns la o propozitie interogativa) > Partea de propozitie ¢ Partea de propozitie este cea mai mica unitate sintactica a unei propozitii, care nu are autonomie si poate fi reprezentata printr-un cuvant cu parte sintactica. Am citit o carte buna. n> Fraza Fraza este un enunt format din doua sau mai multe Ppropozitii. Cele mai multe enunturi iau forma frazelor. Frazele lungi si complexe, tntalnite in limba literara, poarts denumirea de perioade. Din punct de vedere sintactic, fraza este 0 unitate sintactica independenta care are in componenta ei doua ‘sau mai multe predicate, a doua sau mai multe propozitii, legate prin continut. Prezenta propozitiei principale este obligatorie intr-o fraza. [vezi mai multe detalii despre fraze Fraza poate fi formata din: doua sau mai multe propozitii principale sau mai multe propozitii principale si una sau mai multe propozitii secundare. !Ca exceptie, in limba literara, prin procedeul stilistic numit izolare, sunt construite fraze far propozitii Principale. b. Raporturile sintactice (relatiile sintactice) inseamna legaturile sintactice intre unititile sintactice (fraze, propozitii, parti de propozitie). in limba romana, exista patru feluri de raporturi sintactice: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul apozitional (apozitiv) si raportul predicativ (de inerenta). Raport de coordonare © Raportul de coordonare este raportul de egalitate sintactica intre doua sau mai multe unitati sintactice , aflate intr-o succesiune, au aceeasi importanta, nu depind una de alta, nu isi aduc lmuriri una alteia, (unitati sintactice aflate in coordonare se noteazA astfel: C1+C2+C3) ( ex: Doua masini mari, negre erau in parcare. (C1+C2 — coordonare) © Coordonare se poate realiza in doua moduri: prin juxtapunere si prin jonctiune. + Coordonare prin juxtapunere (parataxa) + Coordonarea prin juxtapunere se realizeaza prin aldturarea unor unita{i sintactice de acelasi fel sau diferite ¢i despartirea lor prin virgula. 2- Aplecatiute, chiuind de bucurie. (unitati sintactice diferite) > Coordonarea prin jonctiune + Coordonarea prin jonciiune se realizeaza prin contact intre unitatile sintactice de acelasi fel sau diferite, realizate prin intermediul conjunctiilor si al locutiunilor conjunctionale coordonatoare (si, dar, ci) (ex: Viata lui a fost grea si tristé. (si conjunctie coordonatoare) « Raport de subordonare o Raportul de subordonare este un raport de inegalitate sintactica intre doud unitati sintactice. Unitatile nu au aceeasi important, iar una depinde de cealalta. O unitate se numeste regent (determinant) si este notata cu R, iar cealalté subordonat (determinat) si este notata cu S. (relatia dintre cele doud poate fi notata SR sau RS) © In fiecare zi citesc ceva frumos. (fiecare zi si ceva frumos SR) - Subordonare prin juxtapunere (parataxé) - Subordonarea prin juxtapunere se realizeaza prin alaturarea unitatilor sintactice diferite (alaturarea subordonatilor la regenti), fr ajutorul elementelor de jonctiune. - Aucitit o carte buna. (carte si buna R-S) - Swubordonare prin jonctiune Subordonarea prin jonctiune se realizeaza prin contact intre unitati sintactice diferite cu ajutorul propozitiilor, al locutiunilor prepozitionale, al conjunctiilor gi locutiunilor conjunctionale, al pronumelor, adjectivelor si adverbelor relative. - Am fost salutat de catre colegii mei. (subordonare prin jonctiune “colegii” cu ajutorul prepozitiei “de catre” fata de predicatul “am fost” RS) Eu n-aveam nevoie’/ sa copiez.*/ (subordonare P2 prin jonctiune cu ajutorul conjunctiei sa fata de regenta P1) 33Raport apozitional o Raportul apozitional este un raport special si este evidentiat prin intonatie, pauza in rostire si punctuatie. Se naste intre doi termeni, atunci c&nd unul primeste o explicatie (termen explicat ~ E), iar celdlalt este o apozitie (Ap). Deoarece si E si Ap identificd acelasi continut (obiect, persoana) este notat E=Ap. (e: Vecinul meu, fotbalistul, vine imediat. (E - vecinul, Ap ~ fotbalistul) e Raport predicativ o Raportul predicativ este un raport special si se naste intre subiect si predicat. Se noteaz4 SoP gi semnifica relatia de interdependenta sintactica, de reciprocitate, precum si faptul cd fiecare impune anumite conditii. Concret, subiectul cere verbului-predicatului caracteristici de numar si persoana c. Propozitia subiectiv4 (SB) este propozitia subordonata care indeplineste in fraz& functia sintactica de subiect al propozitiei regente. e Harnicul ajunge departe. (harnicul — subiect; cine ajunge?) Cine este hamnic'/ aiunge departe7/ (P1 - SB; cine ajunge?) e Fapia nu conteaza. (fapta — subiect; ce nu conteaza?) Ce ai vazut'/ nu conteaza #/ (P1 — SB; ce nu conteaza?) © Intrebari pentru propozitia subiectiva o cine? ce? care? o Prima intrebare, cine?, se adreseaza unui subiect teprezentat de o fiint4, autor al actiunii, iara doua, ce?, unui subiect reprezentat de un lucru, care nu este autorul actiunii, o Cine se trezeste de dimineata’/ ajunge departe.2/ (cine ajunge departe? d, Propozitia predicativ’ (PR) este propozitia subordonata care ‘indeplineste in fraza functia sintactica de nume predicativ al unei propozi{ii regente; arata insusirea sau caracteristica subiectului din Propozitia regent, prin intermediul unui verb copulativ,Eleste damic. damic —nume redicati El gste’/ cum sunt oamenii uni la aula (P2-PR) ¢ Ocupalia elevului este invajatura, (invatatura) Ocupatia elevului este’ sa invete2/. (P2 — PR) © Intrebari si recunoastere ° Identificarea subordonatei predicative nu se face cu ajutorul intrebarilor, aga cum se face in cazul numelui predicativ, Predicativa poate fi recunoscut& dupa Continut si dupa faptul cA ocupa locul imediat dupa verbul copulativ din regent&. (ex: Adevarul este'/ cd nu an stiut.2/ (P2 - PR imediat dup verbul copulativ ‘este’ e. Proporitia atributiva (AT) este propozitia subordonata care indeplineste in fraz& functia sintactica de atribut pe langa un substantiv, pronume, numeral din propozitia regenta. e Am vazut filmul recomandat. (recomandat ~ atribut; care film?) Am vazut filmul'/ ce mi |-ai recomandat’/. (P2 — AT; care film?) e Sper sa reusiti voi insiva. (insiva — atribut adjectival; care voi?) Sper sa reusiti voi'/ care insistati mai mult. 24 (P2 - AT; care © voi?) o Intrebari © care? ce fel de? cat? cati? cAte? al cui? a cui? ai cui? ale cui? 1. Propozitia completiva direct (CD) este propozitia subordonatd care indeplineste in frazd funclia _ ; . de complement direct pe nga cuvntul determinat din regenta. Giteste-mi o poveste. (0 poveste — complement direct; ce 82 Cltesti?) Giteste-mi'/ orice doresti2/(P2 — CT; ce sa citesti?) 35© A invatat a socoti. (a socoti— complement direct; ce a invatat?) A invatat'/ sa socoteasca.*/ (P2 — CT; ce a invatat?) o Intrebari © pe cine? ce? g. Propozitia completiva prepozitionala (CP) este propozitia subordonata care indeplineste in fraza functia sintactica de complement indirect pe langa cuvantul determinat din regenta Ma gandesc Ia plecarea la mare. (la plecarea — complement indirect; la ce ma gandesc?) Ma gandesc’/ s& plec la mare.*/ (P2 - Cl; lace ma gandesc?) e Profesoara pune note ascultatilor. (ascultatilor — complement indirect; cui pune?) Profesoara pune note’/ cui a raspuns.?/ (P2 — Cl; cui pune?) o Intrebari © cui? despre cine? despre ce? de cine? de ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? pentru cine? pentru ce? impotriva cui? contra cui? asupra cui?Il. Literatura 1. Bezumatul Regulile rezumatului - hu se insisté asupra amanuntelor nesemnificative —se respect strict cronologia intamplarilor din textul dat — toate verbele si pronumele sunt fa persoana a Ill-a -singurul mod de expunere utilizat este naratiunea, fiind interzise descrierea, dialogu! sau monologul ~yerbele la modul indicativ se folosesc la timpul prezent (sau perfect compus); sunt recomandate imperfeciul si, mai ales, perfectul simplu sau mai- mult-ca-perfectul — pentru concizie, se recomanda utilizarea gerunziului si a participiului. Realizati in aproximativ 150 de cuvinte rezumatul urmAtorului text, In dimineata celei de a patra zile parasira Oltisorul, care le aratase drumul pana aici si, folosind de data asta numai busola, sub cerul de plumb, se indreptara spre est, urcnd povarnisul spre acel pisc misterios, pierdut in celuri; Anton Lupan il zarise o singura zi, de Jos, cand cerul fusese senin, $i socotise ca infatisa punctul cel mai inalt al lantului de munti. Urcusul era greu acum, copacii padurii incepeau sa se rdreasca si pamantul pietros, fara radacini si fara frunzis, aluneca sub picioarele oamenilor si ale micilor caluti. Dupa un timp, dédura de zdpada intérita, care se prefacu in cruste de gheatd ceva mai sus. Tot atunci, deasupra incepura sA fluture Neguti si curand ceata ii acoperi pe toti, indesindu-se cu fiecare pas, pana ce, deodata, cei din spate nu fi mai zarira nici macar pe cei dinaintea lor. Nu mai era un drum, ci o navigatie in necunoscut. Ceasuri intregi mersera aga pe ghelus, castigand anevoie din indlimea piscului nevazut. Pe la ceasul patru dupa pranz, Anton Lupan, care mergea inainte, simti povarnisul indulcindu-se, $i indaté dupa aceea isi dadura seama cu tofii ca erau sus. Calculele aratau c4 se gaseau cam la o mie cinci sute de metri inaltime, ceea ce intarea credinta capitanului cd acesta era cel mai inalt pisc din imprejurimi.Dar ce castigasera urcand pana aici? Nu se z4rea a7rp la zece pasi, nu stiau Incotro e Oceanul dec&t dupa busola $i tinutul tainic, in inima cdruia patrunsesera, ramanea si acurn tot nevazut, ascuns sub panzele celii ca sub lespezi de granit cenusiy, la fel de necunoscut lor, veniti aici, ca si celor aflati peste mari, nepasatori si tihniti: Capitanul dadu ordin de popas, {ard sa se sir: in glasul lui cat era de dezamagit. Ei bine, dar nu avea sa se lase batut! Aveau, in saci si pe samarele poneilor, merinde pentru sase s&ptamani. Sase saptamani aveau sa ramana pe loc, asteptand ziua cu cerul senin! Si daca nici in acest timp n-avea sa se insenineze cerul, macar 0 zi, un ceas, un minut, el, Anton Lupan, trebuia sa-si trimita oamenii jos, A se intoarca, daca ar fi vrut, cu alte merinde, iar daca nu, sd-| lase pardsit in munti; orice-ar fi fost sd fie, el trebuia s& ramana neclintit, pana ce izbutea sa smulga taina acestui pamént. Exempli Ina patra zi, de dimineata, acestia au parasit Oltisorul, Indreptandu-se spre est, folosind doar busola. Anton Lupan a zarit ‘intr-una dintre zile ceva ce considera ca infatiseaza punctul cel mai inalt al lantului de munti. Urcusul a devenit greu, iar dupa un timp au dat de zapada intarita. Tot atunci, deasupra lor s-a lasat o ceata densa, obligandu-i sa mearga in astfel de conditii cateva ceasuri. In jurul orei patru dupa pranz, Anton Lupan realizeaz4 ci au ajuns sus, calculele aratand ca se afla la o mie cinci sute de metri indltime, ceea ce intareste credinta capitanului ca acesta este cel mai inalt pisc din imprejur. Acesta a dat ordinul de popas cu dezamagire. Nu doreste sa se lase batut. Au suficienta hran&a pentru sase sAplaméni cat trebuie sa astepte pentru inseninarea cerului. Stie totusi cA daca in dupa aceasta perioada nu soseste ziua, trebuie sa isi trimité oamenii jos si sd spere ca se vor intoarc: cu merinde pentru ca el este nevoit sd ramana sd desluseasca taina acelui pamant. Exercitii pe text Conacul Chicug nu semana cu niciuna dintre casele boieresti sau mai instérite din imprejurimi. In mijlocul marelui parc de plopi si salcAmi, cladirea cu un etaj résdrea pe neasteptate, dupa perdeaua de salcii care inconjura un mic iaz, ca o aratare. Casa cu turci o numeau oamenili din C., cand nu-i spuneau, simplu, castelu! Era farul calduzitor, punctul dupa care se orientau calatorii si nou- venitii, dar si locuitorii satului cand voiau sa indice 0 adresA. PArea 38ca, odata cu fiecare generatie, cate un membru al familiei mai adaugase ceva constructiel, o odaie, o firidd, un cotlon, macar un omament care raspundea gusturilor proprii. In realitate, conacul nu era atat de vechi. Cand vreun invitat al slugerului* loan observa asta, cineva din familie fi raspundea imediat: dar nu se intampla asa cu toate casele din Moldova. Partea din ,castel’ preferata de Mihalachi era exact cea opusa fatadei cu pridvor in care dadea camera lui: erau doua turnuri circulare ce comunicau printr-un fel de culoar, doua odai minuscule, rotunde, cu ferestre in semicerc. Deasupra ferestrelor stateau, sculptati intr-o piatra care cu timpul devenise cenusie, c&te un turc cu turban impletit, privind unul spre sud, celdlalt spre nord. Mihalachi intrase de putine ori in odaile acum parasite, in care se ingramadeau o parte din lucrurile vechi, inutile ale casei, dar amintirea luminii de-acolo, filtrate de geamlacul acoperit de praf, nu-! parasise niciodaté. Deseori, cand fi instalau divanul mic la umbra cAte unui pom de pe malul iazului, alegea locul dupa cum putea privi toata ziua de acolo micile turnuri gemene, inghitite treptat de lumina tot mai pierita a soarelui. Cregtea acolo gi un salc&m al cdrui trunchi se acoperise de nigte {epi lungi de cativa centimetri, toatd lumea il ocolea pentru ca nu era nevoie decat de o clipd de neatentie ca spinii si-fi sfasie hainele sau, si mai ru, pielea. in fiecare vara, cand salcamul se acoperea de ciorchini grei de flori galbene, gaseau in fiecare zi smocuri de bland agatate acolo, uneori si urme de sange uscat. ‘ingelate de acoperamantul verde si de parfurnul gros, de tamaie al florilor, animalele uitau de capcana de dupa perdeaua vegetala si intrau direct in spinii lemnosi. Totusi, nimeni nu se indura sa-I taie, era unul dintre cei mai batrani copaci din curte, il inconjurasera cu 0 iederd care in scurt timp se urcase pana in varf si care in fiecare primavara intindea laje lungi, ca niste degete subjiri, spre trecatori, ininserare. In spatele casei mari, cum fi spuneau in familie corpului principal al cladirilor, erau pasdrile de carne si oua, curcanii cu gusile lor de culoarea margeanului, fazanii cu capetele lucioase, verzi-albastrii. Dar Mihalachi ajungea rareori in aceasta parte a gospodariei. Mihalachi simtea diminejile mirosul adus de vantul care venea de undeva dinspre apus. O urma dulceaga, ca de peltea ars, Ti ramanea in nari si, fara sa stie de ce, asta Tl facea s& simta un amestec de rusine gi tristele, ceva sfasietor... 39Andreea Rasuceanu, V&ntul, duhul, sufi: E greu de spus care e prima amintire a unui om. Eu imi aduc aminte cat se poate de clar de ziua in care am implinit trei ani. incerc $i acum sentimentul de importanta care m-a coplesit cu acel prilej. Servi cu tofii ceaiul in gr&dina — in acea parte a grddinii unde, mai tarziu, atama un hamac legat de doi copaci. Pe masufa de servit ceaiul e plin de prdjituri, in mijlocul cdrora troneaza tortul aniversar, acoperit cu glazura de zahar, in care sunt infipte lum&nérile. Trei lumAnari. Si apoi un incident care face senzatie — un paianjen mic $i rogu, atat de mic incat abia il zaresc, strabate cu repeziciune fafa de masa alba. Mama spune: —E un paianjen aducator de noroc, Agatha, un paianjen aducator de noroc chiar de Ziua ta... Din punctul acesta amintirea se pierde in neant. Nu-mi mai aduc aminte secat, vag, de o cearta interminabila, avandu-l ca protagonist pe fratele meu, care voia sa m4nance mai multe ecleruri. Ah, minunatul, linistitul $¥ totusi atat de palpitantul univers al copilariei! Probabil ca, in cazul Meu, elementul cel mai fascinant al copilariei este gradina. Gradina care avez $4 imi fie tot mai draga, an de an. Aveam s@ cunosc fiecare copac din gradind gi sd ii atribui fiecdruia povestea sa. inc de foarte devreme, gradina se imparfea, in mintea mea, in trei zone distincte. Era gradina din fata bucdtariei, mrginita de un zid inalt, paralel cu soseaua. Zona asta nu-mi trezea niciun interes, decat ca sursd de zmeura si mere verzi ~ pe care le mancam in cantitati uriage. Era grddina ce {inea de bucatarie gi atata tot. Nu-mi oferea nicio incntare. Apoi venea gradina propriu-zisd — 0 fasie de pamant acoperita cu gazo: ce $erpuia pe deal in jos gi era plind de tot felul de arbori interesanti. Stejarul de piatré, cedrul gi chiar un Sequoia Gigantea (grozav de inait)_ De asemenea, doi brazi pe care, din motive nedeslusite, Ti asociez cur fratele si sora mea. (... In fine, cea de-a treia zona era padurea. In imaginatia mea aceasta era la fel de intins ca New Forest* gi pana in ziua de azi am aceasta senzatie. Alcatuitd in cea mai mare parte din frasini, era str4batutd de-o cdraruie intortocheatd, ce-si croia drum printre arbori. [...] Jocurile mele aveau Intotdeauna ca protagonisti personaje imaginare. De cand imi amintesc am avut astfel de tovardsi de 40joaca, pe care fi botezam dupa bunul meu plac. Primul grup de Personaje, carora nu le mai retin decat numele, erau .Pisoii”. [...] Nursie era mult prea infeleapta ca s& m& traga de limba cu privire la tovarasii mei de joaca sau ca sa incerce sa se aldture conversatiilor ce se desfasurau, in surdina, la picioarele ei. Probabil se simtea usuratd cd ma pot distra de una singura. Cu toate acestea, a fost o surpriza grozav de neplacuta pentru mine cAnd, intr-o zi, venind din gradin& ca s4-mi beau ceaiul, am auzit-o pe Susan, servitoarea noastra, spunand: — Nu pare sa se dea in vant dupa jucarii, nu-i asa? Atunci cu ce se joaca? La care Nursie raspunse: — Oh, se preface ca € pisica gi se joaca cu alli pisoi. Agatha Christie, Autobiografia B. Exercitiul 7 model: Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, intre cele doua texte. Pentru astfel de exercitii se cauté un motiv literar comun. CO legatura care se poate stabili la nivel contextual intre cele doua texte este reprezentatd de descrierea celor doua colturi de natura. in textul suport A naratorul descrie salcdmul surprins intr-un peisaj vegetal, usor ‘salbatic (, Crestea acolo gi un salc4m al carui trunchi se acoperise de niste tepi lungi de cativa centimetri’, .Inselate de acoperamantul verde si de parfumul gros, de taméie al florilor, animalele uitau de capcana de dupa perdeaua vegetala gi intrau direct in spinii lemnosi”), iar in textul ‘suport B se prezinta gradina prin ochii naratorului in copilarie ( ,o fasie de paméant acoperité cu gazon, ce serpuia pe deal in jos si era plina de tot felul de arbori interesanti. Stejarul de piatra, cedrul si chiar un Sequoia Gigantea"). C. Exercifiul 9 model: a. Lista de lecturi- exercitiu! 9 * 1, Inocentii- loana Parvulescu « 2. Asfintit marin- Lucian Blaga « 3. Malul Siretului- Vasile Alecsandri « 4. Aasfintit lumina- Alexandr Puskin « 5. Lacul- Mihai Eminescu « 6. Izvorul nopfii- Lucian Blaga aL7. Evocare- Nichita Stanescu 8. Aventurile lui Tom Sawyer, Aventurile lui Huckleberry Finn- Mark Twain 9. Harry Potter si Piatra Filozofala- J. K. Rowling 10. D-I Goe, Vizité, Bubico, O scrisoare pierduta, 2 lotuy L. Caragiale 11. Cismigiu & Comp- Grigore Bajenaru 412. Amintiri din copilarie- lon Creanga 43. Cei trei muschetari- Alexandre Dumas 44. Romanul adolescentului miop- Mircea Eliade 15. Matilda- Roald Dalh 16. Micul print- A. De Saint Exupery 17. Padurea copiilor- Tudor Arghezi 18. Fiind baiet paduri cutreieram- M. Eminescu 19, Aleodor imparat, Tinerefe fara batranele si viata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur- Petre Ispirescu 20. Povestea lui Harap Alb- lon Creanga 21. Popa Tanda- loan Slavici 22, lliada- Homer 23. Hotul de carti- Markus Zusak 24. Morometii- Marin Preda 25. Amurg in Delta- lon Pillat 26. Viata ca o prada- Marin Preda 27. Fat frumos din lacrima- M. Eminescu 28, Florin scrie un roman- Mitcea Cartérescu 29. Miorita 30. Toate panzele sus!- Radu Tudoran 31. La medeleni- lone! Teodoreanu 32. Tara de dincolo de negura- Mihail Sadoveanu 33, Fabule- Jean de la Fontaine 34. Mihai Eminescu « Scrisoarea | + Serisoarea Ill + Floare albastra, + Povestea teiului Singuratate + Inz&dar in colbul ¢colii Numai poetul... Calin - file din poveste+ O, mama + Criticilor mei = Departe sunt de tine... « 35. Lucian Blaga - vol. Poemele luminii: + Lumina * Vreau sa joc + Gorunul © Lumina raiului + Trei fete + Eva, = Ghimpii + Amurg de toamna, Catrenele fetei frumoase + Floare de vita 36. Nichita Stanescu — * Ce bine ca esti »* Confesiunea zeului visator + Poveste sentimentala + Ingerul cu o carte in mana + Viala mea se ilumineaza » Muzica. « 37. Marin Sorescu + Trebuiau sd poarte un nume, Am zarit lumina * Actorii * Shakespeare * Scarala cer + Bibliotecd © 38. Panait Cea * P4Araul si floarea * CAntec * Mama 39. Alphonse de Lamartine - Meditalii poetice 40. Edgar Allan Poe - Corbul, Annabel Lee 41. J. W. Goethe - Regele ielelor, Pescarul 42. loan Slavici — Moara cu noroc, Padureanca 43 Liviu Rebreanu — Catastrofa, Rafuiala 44, Mihail Sadoveanu + Baltagul * Neamul Soiméarestilor « 45. Lucian Blaga — Hronicul si cantecul varstelor « 46.1. L. Caragiale 4a+ Invreme de razboi + Laconac « 47. Vasile Voiculescu + Cprioara din vis + Lostrita + lubire magica + Sakuntala. « 48. Fanug Neagu — Dincolo de nisipuri 49. Charles Dickens - David Copperfield 50. Agatha Christie - Zece negri mititei 51 Danie! Defoe — Robinson Crusoe + 52, Jules Verne — Capitan la 15 ani, Copii cApitanului Grant « 53. Karl May — Testamentul incagului 54, Michael Ende — Povestea fra sfarsit 55, Roald Dah! — Matilda 56. |. L. Caragiale + noapte furtunoasa * Drale carnavatului * scrisoare pierduta + 57. Mihail Sebastian — Jocul de-a vacanfa. Steaua fara. nume + 58. Tudor Musatescu — Titanic Vals « 59. Teodor Mazilu — Prostii sub clar de luna « 60. Moliere — Avarul, Bolnavul inchipuit b.Model: Asociaza fragmentul extras din ,Autobiografie” de Agatha Christie cu un alt text literar studiat la clas sau citit ca lecturd suplimentara, prezentand, in 50 ~ 100 de cuvinte, o asemanare si 0 deosebire de confinut dintre ele.Autobiografia Agathei Christie poate fi asemanata cu romanul loanei PArvulescu, ,!nocentii”. in ambele opere este prezent caracterul autobiografic, avand ca tema copilariei, redata prin ochii naratorului copil{ Ah, minunatul, linistitul si totugi atat de palpitantul univers al copilariei! Probabil cd, in cazul meu, elementul cel mai fascinant al copilariei este gradina). Totusi, in romanul loanei Parvulescu timpul si spatiul sunt clare, fiind fixate cu ajutorul indicilor spatio-temporali (.Brasov, Strada Maiakovski, viitoare Sfantul loan), pe cAnd in fragmentul extras din Autobiografie indicii sunt vagi (,gradina’, ziua in care am implinit trei ani”). 3. Caracterizarea unui personal a. Modalitati de caracterizare 1. Directe, realizate de catre: + narator + alte personaje - autocaracterizare 2. Indirecte, reies din: - gesturi, fapte, atitudini - mediul in care se afla sau din care provine personajul ganduri - limbaj - nume - vestimentatie + felatile cu alte personaje b. Model: Spre deosebire de ceilalti cSl3tori din vagonul de clasa intai, imbracali in redingote negre, cu veste infiorate, gulere scrobite si palanii tari, cam greoi in aceste haine adoptate de curand, téndrul nostru se misca sprinten in costumul sau neobisnuit, un costum cafeniu, alcatuit dintr-o haina in carouri si pantaloni de golf, rastran{i peste genunchi, cu ciorapi scotieni si ghete foarte bombate la vrf. In vreme ce vecinii sai isi imbrdcau cu mult& cumpéanire pardesiile negre, el lua din cui o pelerina si o aruncd Sub braf, impreuna cu sapcade calatorie pana atunci aflata in Plasé, apoi, apucand cealalté mana un mic geamantan rosu, cu burduf, deschise usa compartimentului care raspundea direct afaré $/ Sai pe peron inca inainte ca trenul sé se fi oprit. 45Vreo lifta de la Comisia Europeand! Pufni in urma tai unul din domnii ramasi in compartiment. Ei, multumit de calatorie, domnule? It intreb& mecanicul, de sus. De la Barbosi incoace ai lasat-o mai domol, raspunse Anton Lupan. [...] E terasamentul slab... Si p-orma, podurile astea de lemn! Aud ca 0 sa le schimbe, ori o si le intdreasca. La anu’ o sa mergem cu patruzeci de kilometri pe Ora... Dupa ce mai schimba céteva cuvinte cu omul de pe locomotiva, calatorul nostru isi lué ramas bun de la el si se Indrepta spre jesire, nu inainte de a arunca o privire asupra constructillor din jur. Era vadit ca innoirile acestea il interesau cum nu se poate mai mult. Aceeasi dorint3 de a vedea totul, de a afla, de a nu scap& nimic din ochi il fcuse sa coboare prin géri, in timpul opririlor mai lungi, sd cerceteze sinele, traversele, macazurile, semafoarele 88 intre in vorb& cu mecanicul, ca si cnd ar fi fost inspector la rumurile de fier. Radu Tudoran, joate panzele sus! Personajul Anton Lupan ocupa locul central in fragmentul selectat din opera literara Toate panzele sus! de Radu Tudoran. deoarece este prezent pe intreg parcursul actiunii. Anton Lupan este personajul principal, individual, surprins intr un moment reprezentativ, la finalul unei calatorii cu trenul. Portretul sau este realizat prin imbinarea mijloacelor de caracterizare directa realizata de narator, personaje sia mijloacelor indirecte de caracterizare prin fapte, vorbe, limba $i» atitudinea fala de ceilalti , Portretul fizic este realizat in mod direct de catre narator syeste limitat la cateva detalii semnificative: tanarul este sprinten poarté un costum lejer care fi permite sa se miste in voie misca sprinten in costumul sdu neobisnuit). Naratorul fol epitete de caracterizare pentru a realiza un contrast intre ceilalti cAlatori: ( inflorate, gulere scrobite si palani tari: car greoi). De asemenea, aspectul s4u trezeste admiratie in unui tovardg de calatorie (Vreo lifté de la Comisia Europ 46Portretul moral este complex, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte. Astfel, din faptele sale reiese ca este o persoand nerabdatoare, dar si sigur pe sine, fapt evidentiat in momentul in care sare din tren inainte ca acesta sa se opreasca. in plus, este diplomatic si stie s8 obtina informatii cu mula diplomatie de la mecanic (E terasamentul slab... Si p-orma, podurile astea de lemmn!). Trds&tura sa dominant de caracter este dorinta de cunoastere, de explorare a oricarui loc prin care trece, idee sustinuta de secventa: innoirile acestea il interesau cum nu se poate mai mult. Enumeratia ampla din final, in care sunt integrate, in relatia de opozitie, pronumele nehotarat totul si cel negativ nimic ( Aceeasi dorinja de a vedea totul, de a afla, dea nu scapa nimic din ochi) are rolul stilistic de a accentua ambitia personajului de a nu lasa nimic neexplorat. In concluzie, personajul Anton Lupan reprezinta tipul omului domic de cunoastere, care stie s4 transforme orice calatorie intr-una de descoperire a lumii si imbogatire a propriului sine. -fraza introductiva ( alineatul in care se expune opinia proprie) -argumentul 1 (, Pe de o parte,.."/ , In primul rand,...”) -argumentul 2 (, Pe de alta parte..." In al doilea rand....”) ~coneluzia (, In concluzie,...”) Exprimati-vd opinia despre importanta libertatii de exprimare. In opinia mea, libertatea de exprimare inseamna o atitudine de toleranta fata de opiniile celortalti, chiar si atunci cnd acestea nu coincid cu crezul Personal. Pe de o parte, onestitatea este fundamentul increderii. O exprimare sincera poate fi, de multe ori, solutia pentru rezolvarea unor probleme ‘sau 2 unor conflicte care ar fi, de altfel, ignorate. De exemplu, expunerea publicd a unor atrocitali precum tortura prizonierilor de razboi de catre guvern poate fi, desi radicala, 0 metoda de a atrage atentia asupra unei nevoi de schimbare — mai mult decat atat, un puternic instrument al opiniei publice. De aceea, de multe ori s-a incercat ingrddirea acestei libertati, din cauza amenintarii pe care o poate reprezenta. aPe de alta parte ins&, libertatea de exprimare nu inseamni libertatea det a batjocori o alta persoana sau de a ii lua in deradere principiile. Libertatea proprie este, de altfel, limitata de libertatea altora. De exemplu, dreptul la exprimarea crezului religios nu inseamna a calomel feligia altora sau a discrimina ceea ce nu intelegem. Din acest mot persoand care alege s8 se exprime direct va invata s4 dea o forma constructiva propriilor comentati si idei. in concluzie, libertatea de exprimare contribuie la consolidarea relatitlor, la identificarea conflictelor, si la acceptarea a ce ne face diferiti. 5.Compunere narativa a. Structura: ® trebuie s4 respecte momentele subiectului ( expozitiunea intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodaméntul) © momentele subiectului trebuie diferentiate de alineate dife: introduse prin indicatori specifici ( ,Deodata", Odata", .Des?’,) -De nicdieri’, ,In ciuda") trebuie fixati indicii spatio-temporali b.Model Realizati o compunere narativa in care si relatati o intamplar: petrecuta in timpul unei excursii. Picaturi grele cadeau din norii involburati. vantul naprasnic, neobisnuit pentru aprilie, sufla cu putere, raspandind parca atmosfera stranie. In ciuda vremii deloc favorabile, pomim in excursia programata de doamna diriginta la cetatea Sarmizegetusa. Odatd ce am ajuns, ghidul ne preia si ne conduce catre ruine. Inc& picura incet asa cd pasim cu mare atentie. In fata ochilor ni se arata o insiruire de coloane rupte parca de la temelie. La inceput nimeni nu-si putea imagina forma initiald a constructiei de pe vremea stramosilor nostri, Dar, calduza noastra schifeaza un zambet pe sub mustata sa deaséd si ne indica cu precizie fiecare detaliu care ne ajuta sA ne. Inchipuim modul de trai al inaintasilor nostri. Suntem purtati apoi cAtre 43locul unde a fost camera conducatorului acum aproape doud mii de ani. Usor, ugor observam cum nu mai batea vantul, dar asupra noastra se ldsa 0 ceata densa. Deodata, se aude un fosnet. Speriati, cu gandul la o posibila fantasma a regelui manioasa deoarece intrasem in lacasul s4u, facem un pas in spate. Atunci, dintr-un tufis din apropiere sare un iepure, facandu-ne pe toti sa ne amuzam de situatia creat. N-am sa pot uita prea curand momentul in care mintea puerila si vremea mohorét& s-au imbinat si mi-au creat o festa. §.Scrisoarea a. Structura specifica: data $i locul formula introductivé (,draga” pentru o persoana apropiata, .Stimate" pentru cineva oficial) formula de incheiere (,cu drag” pentru o persoana apropiata, .cu stima” pentru o persoana oficiala) b.lmportant: © corelarea cu cerinta © utilizarea unui ton si limbaj adecvat cu destinatarul © utilizare persoanei | pentru relatare sia adresdrii directe c.Model: Te numesti Narcis/ Narcisa si ai primit in dar de fa parintii tai un animal de companie. Redacteaza 0 scrisoare de cel putin 150 de cuvinte, adresata bunicii tale in care sa-i prezinti experienta imprictenirii tale cu acest animal si care sd cuprinda o secventa narativa si un descriptiva. Data redactarii: 1 martie 2021, localitate: Timisoara.1 martie 2024 Timi { Draga bunica, Nu iti pofi imagina cat sunt de fericit! In urma cu doar doua s4ptmani familia mea a primit cu bratele deschise un nou membru: o pisicuta roscata asemanatoare unui pui de tigru. Initial, am fost foarte socat de alegerea parintilor mei de a-mi darui o pisicd. Le-am spus de mult timp cat de tare imi doream un animal de companie, dar mereu mi-am imaginat ca prietenul meu patruped va fi 17 caine loial care poate fi dresat si cu care ma voi putea juca. Incetul cu incetul a devenit mai prietenoasi, si s-a obisnuit cu noua et casa, dar totusi simteam ca nu avea incredere in mine. Astfel, am hotarat sa facem ceva special pentru a-i arata cat de mult m-am atasat de ea in putinul timp petrecut impreuna. Cum nu exista parc de pisici, am cautat pe internet si am gasit o cafenea unde iti poti aduce pisica. Locul acela este de-a dreptul incantator. Cum intri, un miros placut de ciocolatd calda te intampina, in timp ce un clopotel asemenea unei jucdrii de pisici anuntd sosirea ta. Totul este foarte curat, in ciuda faptuluit ca animalele au acces in cafenea. Exist doua zone: una in care Iti poti_ savura linistit cafeaua, doar tu cu gandurile tale si una in care esti inconjurat de pisica ta si a celorlalti clienti. Decorul este foarte plcut; imbinand nuante pastelate cu un bej relaxant. Eu iau loc in zona destinata si pisicilor, vreau s4 deschid meniul, cand, deodaté aud un mieunat, iar apoi o vad pe mica mea prietend fugind din calea unei pisici) mai mari direct catre mine. Gherutele ei s-au infipt in bluza, iar inima it batea foarte tare. Atunci, am strans-o si eu in brate stiind cd acest? inceputul unei frumoase prietenii. De cateva zile suntem inseparabili! Abia astept s4 0 cunosti si tusSiinit! sigur ca o vei indragi! Dar pana atunci, te las cu bine Cudmae \Nareis?7. Pagina de jurnal a.Structura specifica: - data (pe care o va da cerinta) + formula introductiva (,Draga jurnalule") - formula de incheiere ( .Pe curand!”, Atat pentru moment!" etc.) b.Important!: + corelarea cu cerinta utilizarea unui limbaj adecvat cerintei c.Model: 20 aprilie 2021 Draga jurnalule, Astazi, 20 aprilie 2021... 1Se va realiza o compunere narativa/ descriptiva in conformitate cu cerinta Janul de ideil Ideea principala 1. Ideea principala= cuprinde doar informatiile esentiale din fragment 2. Ideile secundare= cuprind informatii care nu sunt de o importanté aga mare pentru dezvoltarea actiunii 3. Planul simplu de idei= este alcatuit din ideile principale Reguli: ¢ Fiecare fragment ar trebui sa aib& propria idee care incepe cu alineat. (de asemenea, ideile se pot numerota) "1« Nuse vor adduga detalii inutile. Nuse dau citate. @ Serecomanda folosirea verbelor la timpul prezent si perfect compus. Model: Am fScut doud excursiiin fara, in 1974 si 1976, aveam 14 si, respectiv,16 ani. Excursille erau planificate cu mare atentie, itinerarele erau gAndite dinainte si etapele calatoriei erau scrise intr-un caiet de care raspundea mama; aveam harfi, obiective de atins, erau alese cele mai reprezentative locuri. Adoua excursie a avut in itinerar litoralul, dar nu plaja, ci Adamclisi, manastirile, Delta Dunarii cu vaporasul, sudul Moldovei, Podisul Transilvaniei, cu Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj, dar $i Hunedoara, Hateg cu zimbrii, cu muzeele, bisericile, locurile importante cate existau, pastrand proportille, in orice oras; toate erau in ghiduri si pe harfi, era simplu si era frumos s cauti locuri care trebuiau vazute. [...JParintii mei au mers pe munte ani de zile, intre 1955 si 1970. [...] Am fost gi eu pe munte, cu colegii sau prietenii. Am fost in Piatra Craiului de doua ori, a fost splendid. Am fost In Bucegi, in Retezat, in Cheile Caragului. Cu ghidurile acelea din librarii, cu rucsacuri pregatite cu grija, cu o lista cu meniul pentru fiecare zi, ca s4 nu caram mai mult decat era necesar, totul numarat $i cAntarit. [...] In Cheile Carasului (se ajunge din Herculane, prin Anina), zona este deluroasa, clima este mediteraneana (liane, dafin, dar si vipere). Dealurile sunt din calcar, gaurite de zeci de pesteri, inchise insa (atunci) cu porfi incuiate cu lacate, cu acces controlat de nigte oameni din partea locului, in legaturd cu Clubul de Speologie ,Emil Racovita”. Pericolul era ca, daca te aflai in pestera si ploua, tunelele se inundau si nu mai puteai iesi. Dar noi eram cu doi membri ai clubului care obtinusera accesul, am si intrat intr-o pestera, un. gol in munte, cu tunele uneori atat de inguste, incat ne-am tarat pe burta niste sute bune de metri, cu atentie s nu rupem stalactitele. Tunelul se infunda intr-o sala mica, plina de formatiuni de piatra pastelaté - verde galben, roz, alb stralucitor, bleu —, formatiuni ca niste draperii de catife: ‘sfere pe fundul unor ochiuri de apa, turturi ondulati. 1.Ideea principala: Naratorul personaj merge in mai multe excursii printre care unele pe munte si unele prin fara.2.ldei secundare: A doua excursie a naratorului din 1976 a vrut in itinerariu litoralul, dar nu plaja. Clima din Cheile Carasului este mediteraneana. Planul simplu de idei: 1.Naratorul a fost in 2 excursii, in 1974 si 1976, a doua desfégurandu-se pe litoral, dar nu pe plaja. 2. Parintii naratorului au fost in mai multe excursii bine planificate pe munte de-a lungul timpului. 3. Naratorul a fost si el la randul sau pe munte impreund cu prietenii. 4. Acesia povesteste din experientele traite alaturi de clubul de speologie. 9. Textul literar Traésaturis — are caracter fictional, fiind rezultatul imaginatiei unui autor (prezinta o fume virtuala, creata de autor cu ajutorul imaginatiei) — are scop estetic, caci trezeste in sufletul cititorului sentimente si emofii (stimuland fantezia cititorului) — se caracterizeaza prin expresivitate, caracteristica a limbajului, obtinuta prin utilizarea imaginilor artistice si a figurilor de stil, utilizandu-se cu mai mare frecventa sensurile figurate (conotative) ale cuvintelor — se pot utiliza neologisme, arhaisme, regionalisme, termeni populari si cuvinte a cror forma se abate de la normele limbii literare — are caracter subiectiv, vehiculeaza valori general umane, prin diverse teme si motive literare (natura, iubirea, istoria, copilaria, aventura, r&zboiul, satul) apare atat functia tranzitivé (de transmitere deinformatii), cat si functia reflexiva (de transmitere a propriilor convingeri, sentimente) Idin categoria textelor literare fac parte opere literare apartinand aent# liric, epic sau dramatic. Model: Textul narativ literar este textul in versuri sau in proza, in care ganduriteyy ideile si sentimentele autorului sunt transmise in mod indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor, iar modul de expunere predominant este naratiunea. Fragmentul selectat din “titlu’ , scris de .......autoru.......este text literarD narativ, deoarece respecta la toate nivelurile, de forma si continut, caracteristicile unui asemenea tip de text. Este sctis in proza, fiind divizael jin paragrafe/Este scris in versuri, fiind organizat in .......strofe. Un prim argument consta in organizarea textului sub forma unei naratiga puse pe seama unui narator obiectiv/ subiectiv, care relateaza intamplarile cu obiectivitate! subiectivitate, aspect ce reiese din nararee la persoana a Ill-a/l -(exemple de verbe si pronume din textul analizat. )> Un alt argument al textului narativ regasit in acest fragment este existenta actiunii. Aceasta este ampla/sumara, fiind plasata intr-un cadrillll spatio-temporal, inserata cu indici specifici ( exemple de indici spatiali- de loc gi de timp- temporali din text ). Intamplarile sunt prezentate in ordinea cronologica logica si temporala a desfasurdrii lor. (rezumatul textului.........) Modurile de expunere prezente in text sunt naratiunea.... ..(exemphD din text) si dialogul .. (exemplu din text ). O alta caracteristica a acestui tip de text o constituie prezenta personajelor. Personajul liter: este persoana, “imitatia unor oameni", “masca de teatru” ce participa | actiunea unui text literar, 0 proiectie imaginara a autorului prezenta do fn lumea actiunii. In acest text, personajele care participa la actiune sunt:... (principal/secundar/episodic/pozitiv negativ) Personajul este caracterizat in mod direct de catre autor/alte personaje/el insusi ...........exemplu din text sau in mod indirect prin fapte, dialog, comportament , acesta dand dovada de...