Tipuri de personalitate:

A: Extravertita introvertita, B: Functia senzoriala, intuitiva, reflexiva, afectiva, perceptive, judicativa Clasificarea tipurilor de personalitate:

Oamenii au fost constienti din cele mai vechi timpuri de varietatea si de pluralitatea comportamentelor umane. In anul 450 i.Cr., Hippocrate distingea patru temperamente diferite o ipoteza pe care mai tarziu au preluat-o si alti specialisti. Insa abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente in sprijinul acestei teorii, in cartea sa Tipuri psihologice. Savantul elvetian sustinea ca oamenii au anumite trasaturi specifice care pot fi identificate cu usurinta. Cartea lui Jung, desi acopera o mica parte din preocuparile sale, a reprezentat o baza solida pentru diversele studii de mai tarziu. Nota distinctiva a oricarei personalitati este data de caracteristicile ei dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le detine un individ, el prefera sa le foloseasca in mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispozitii. Celelalte caracteristici, mai putin dezvoltate, sunt oarecum neglijate in comparatie cu acestea. interactia individului cu lumea. Urmatoarele patru perechi de caracteristici (sau predispozitii) vor forma tipul de personalitate pe care il reprezinta persoana respectiva.

Predispozitiile definesc variatele aspecte (sau functii) pe care le imbraca

Caracteristicile de baza ale personalitatii:

Extravertirea (e) si introvertirea (i) legate de preferinta noastra pentru lumea exterioara, respectiv interioara. Functia senzoriala (S) si cea intuitiva (I) legate de modul in care asimilam informatii despre lumea inconjuratoare. decizii. Functia reflexiva (R) si cea afectiva (A) legate de procesul prin care luam

Functia judicativa (J) si cea perceptiva (P) legate de preferinta noastra pentru un stil de viata mai organizat, respectiv mai flexibil.

Extravertit

Introvertit

energia psihica este directionata extern, spre lumea energia psihica este directionata din afara persoanei intern obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior ".... atitudinea fata de obiect "... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi este de abstractie.. se afirma importanta atat de pregnant, incat confrunta permanent cu dilema atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata distantarii libidoului fata de in mod continuu fata de obiect...." (Jung) obiect...." (Jung) "o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relatii" (Hyde) "un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)

"comportamentul este "comportamentul este directionat spre exterior, directionat spre interior, pentru pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" intelegerea si administrarea (Benziger) sinelui si a experientelor" (Benziger) ceea ce este ceva analitic, semnificatia obiectiv, si principii, intelegere standarde, criterii greutate si valoare subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman realistic, rational, practic, sensibil

Reflexiv

Afectiv

daca este bun sau nu

ambele se opun functiilor de judecata si rationament oamenii prefera in mod constient una sau cealalta Jung a numit aceste functii `rationale`

Senzorial ceva exista

perceptie senzoriala

Intuitiv

de unde vine si unde se indreapta

posibilitati si atmosfera

ambele se opun functiilor de perceptie - oamenii prefera in mod constient una sau intuitii, cealalta - Jung a numit aceste viitor, speculativ, functii`irationale` fantezie, imaginativ

Reflexiv

Afectiv

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe judicativ inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv. (functiile Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si `rationale` ale personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei lui Jung) subiective personale in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, directiuni, context, Senzorial posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul perceptiv vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. (functiile Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si `irationale` ale lui Jungs) detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, Intuitiv oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete. analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Extravertit

Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea Afectiv Extravertit Afectiv Introvertit Senzorial Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara practic, participativ, cauta placerea, inflexibil

Senzorial Introvertit Intuitiv Extravertit Intuitiv Introvertit

intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, echilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.