BEHAVIORISMUL Cel care a dat denumirea de "behaviorism" noii paradigme a fost John B.Watson (1878-1958).

n 1913, apare n "Psychological review " lucrarea polemic "Psychology as the behaviorist wiews it". Aici defineste psihologia ca o stiint natural pur experimental , ce urmareste predictia si controlul comportamentului. Excluznd introspectia din aria metodologic , nu recunoaste nici demarcatia dintre om si animal; ct de complex este manifestarea comportamental a omului, ea apartine totusi schemei generale de investigare a comportamentului, astfel nct referirea la constiint si la alte entit ti mentaliste devine inutil . n lucr ri ulterioare, Watson a promovat un reductionism provocator (de exemplu, afectele reduse la modific ri vasculare) si a f cut referiri pozitive la reflexologia lui I.P.Pavlov. n "Behaviorism" (1925) apare preocupat de ambient si de perfectionarea fiintei umane. Behaviorismul ca paradigm 1) Definirea psihologiei ca stiint . Dac ne referim la un text de maturitate, "The battle of behaviorism ", lucrare polemic din 1929, nregistr m urmatoarea definitie: "acel domeniu al stiintelor naturii ce se ocup cu comportamentul uman, cu ce face si ce stie, att nv tat, ct si nenv tat" (pag. 4). "Constiinta" si "viata psihic " sunt considerate "pure presupuneri". Limbajul, pentru altii si pentru sine, este un gen de comportament precum baseball-ul. Obiectivele unei asemenea stiinte a comportamentului se rezuma la dou genuri de predictii: stiind stimulul sa prezici raspunsul si invers. Evident, ntr-o asemenea larga viziune, stimulul si r spunsul au o nelimitat gam de conotatii relative la diversitate si complexitate. 2) Natura datelor. Pentru behavioristi, datele despre psihic se refer la conexiunea stimul-r spuns, n toate ariile de raportare a organismului la mediu: chinestezie, verbalizare, reglaj glandular, toate plasate n spatiu si timp, exprimate n m suri cantitative. 3) Postulate. Din ampla literatur behaviorist pot fi relevate patru postulate: a) n sfera comportamentului animal si uman exist un strict determinism; b) comportamentul se reduce la procese psihomecanice, deci musculare si glandulare; c) orice comportament, orict de complex, este analizabil n elemente de raspuns; d) procesul constiintei, dac exist , nu poate fi studiat stiintific. 4) Modul de selectare a datelor. Consecvent unui determinism naturalist, Watson pune n prim-plan nv tarea si disponibilitatea ereditar . 5) Principiile conexiunii. Din orgoliu sau dintr-o fixitate conceptual , Watson n-a acceptat principiul nt ririi descoperit si formulat, de Pavlov si nici legea efectului, de la Thorndike. Punnd n prim-plan legea exercitiului (frecventa si recenta), comportamentele, orict de complexe ar fi, sunt explicate ca nl ntuiri de unit ti Stimul -Raspuns.

6) Raportul psihic-corp. n accentele sale extreme, behaviorismul nseamn un monism fizic, n sensul c mentalul nu este dect o expresie a modului n care functioneaz sistemul nervos; constiinta (daca exist ) nu are o existent independent . 7) Programul de cercetari experimentale. Watson s-a remarcat si a impus paradigma behaviorista experimentnd pe animale; sinteza acestor experimente o g sim n lucrarea din 1925, "Psychologies of 1925". Ulterior ns , studiul comportamentului copiilor n prima lun de viat si conditionarea emotional au devenit cercet ri curente. Prin observatii zilnice asupra a peste 100 de copii, a identificat un "repertoriu comportamental la nastere". O concluzie a acestor investigatii a fost lipsa unei diferentieri a abilit tilor manuale si cstigarea acesteia pe m sura condition rii sociale. Prin studii longitudinale a demonstrat si conditionarea fricii, furiei si dragostei la copii, respingnd astfel conceptia traditional a predetermin rii ereditare. Prin situatii stimulative speciale a educat frica (de exemplu, asociind un zgomot puternic cu un anumit fapt, obiect sau animal), iar prin altele a nlaturat-o (prin asociere cu stimuli pozitivi).