1.

Analiza constructive-functionala a principalelor tipuri

de rezervoare atmosferice utilizate la depozitarea
produselor petroliere:
Analiza constructiv-funcional a princioalelor tipuri de rezervoare atmosferice de depozitare a
produselor volatile
Prin rezervoare se neleg recipientele avnd capaciti de depozitare mai mari de 3 m3,
forme i dimensiuni variate i diferite, executate din diferite materiale i destinate recepionrii,
depozitrii, desfacerii i prelucrrii tehnologice a diferitelor produse n stare lichid sau
semilichid. Recipientele cu capaciti reduce (de obicei, ntre 3 m3 si 100 m3), destinate
transportului diferitelor medii aflate n stare lichid sau semilichid, se numesc cisterne.
n cadrul unei anumite variante de depozitare, alegerea tipului corespunztor de rezervor se
face n funcie de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii:
- condiiile de lucru impuse i condiiile climatice;
- caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri;
- indicatorii tehnico-economici ai proiectrii, construciei, montajului i exploatrii (ntreinerii)
rezervoarelor;
Din punctul de vedere al condiiilor de lucru, rezervoarele trebuie s corespund
urmtoarelor cerine:
- s fie impermeabile i etane n raport cu produsul depozitat;
- s nu se aprind, s fie durabile i puin sau de loc sensibile la aciunea chimic, electrochimic
sau mecanic a produsului depozitat;
- s permit o uoar curare de depuneri, precipitri sau decantri;
- s fie prevzut cu echipamentul necesar, coreapunztor att umplerii (ncrcrii), ct i golirii
(descrcrii) lor;
- s asigure o perfect securitate a depozitrii produsului;
- s fie eoonomice n exploatare i usor de deservit, supravegheat, controlat etc.
Avnd n vedere caracteristicile constructive, rezervoarele trebuie s corespund urmtoarelor
cerine:
- soluiile constructive adoptate i formele rezervoarelor s fie simple, iar n cazul rezervoarelor
cilindrice verticale, s asigure posibilitatea montrii i funcionrii corecte a capacelor plutitoare,
ecranelor plutitoare etc.;
- capacitatea lor de depozitare s fie optim;
- construcia rezervoarelor s permit executarea i montarea rapid a tuturor elementelor lor
componente, iar dimensiunile semifabricatelor s se nscrie n limitele gabaritelor transportabile pe
drumuri, osele auto, autostrzi, calea ferat etc.;
- dimensiunile rezervoarelor i ale elementelor lor componente s fie tipizate;
- s fie folosite, la maximum i n mod efectiv, caracteristicile mecanice ale materialelor de
construcie, fra a diminua capacitatea portant a rezervorului, asigurndu-se, astfel, un consum
specific de metal minim.
Indicatorii tehnico-economici ce se pot meniona, n cazul rezervoarelor sunt:
- costul rezervorului propriu-zis;
- costul instalaiilor anexe ale parcului de rezervoare (instalaiile de protecie, prevenire i
combatere a incendiilor; conducte tehnologice; conducte de ap i canalizare; conducte de nclzire
etc.), bineneles, raportal la fiecare rezervor n parte;
- consumul de metal (n special sub form de tabl i profiluri);
- consumul de beton i de beton armat;
- volumul lucrrilor de construcie etc.
Clasificarea rezervoarelor:
Construcia de rezervoare, de diferite tipuri, forme i dimensiuni, s-a dezvoltat, pe plan
mondial, n concordan cu cerinele activitii industriale n diferite domenii, n pas cu tehnica
modern.
S-a ajuns, astfel, s se dispun de o mare varietate de soluii constructive de rezervoare.
Clasificarea lor se poate face dup numeroase criterii, urmnd a se trata
numai criteriile de clasificare determinante:
a) Dup poziia fa de suprafaa solului, se deosebesc:
- rezervoarele de suprafa (rezervoarele supraterane), din categoria crora fac parte rezervoarele
montate direct pe sol sau deasupra solului (supranlate), precum i rezervoarele ngropate pe mai
puin de jumtate din nlimea lor;
- rezervoarele semingropate, din categoria crora fac parte rezervoarele ngropate pe mai mult de
jumtate din nlimea lor, far ca nivelul maxim al produsului depozitat s depeasc nlimea de
2 m fa de suprafaa solului;
- rezervoarele ngropate, din categoria crora fac parte rezervoarele n care nivelul maxim posibil al
produsului depozitat se afl cu 0,2 m sub nivelul solului.
b) Dup forma geometrica:
- rezervoare cilindrice verticale sau orizontale
- rezervoare sferice
- rezervoare sferoidale
- rezervoare torosferoidale
- rezervoare paralelipipedice;
- rezervoare de form special
c) Dup capacitatea de depozitare:
- rezervoare de capacitate mic, pn la 100 m3, cu capac conic susinut de o construcie
metalic uoar;
- rezervoare de capacitate mijlocie i mare, ntre 100 m3 i 50000 m3, cu capac plat pe
construcie metalic cu forme - pentru 100 ... 1000 m3, cu capac conic pe grinzi i stlpi de
susinere - pentru 1000 ... 5000 m3 i cu capac bombat, cu capac n form de umbrel sau cu
capac plat pe stlpi - pentru 30000 ... 50000 m3;
- rezervoare de capacitate foarte mare, de peste 50000 m3;
d) Dup natura materialelor din care se execut:
- rezervoare metalice, cuprinznd rezervoarele sudate i nituite, cilindrice verticale sau
orizontale, sferice, sferoidale i sub forme i construcii speciale;
rezervoare nemetalice, cuprinznd rezervoarele din beton, beton armat, piatr, crmid,
pmnt, materiale plastice obinuite sau armate etc.;
e) Dup presiunea interioar maxim de depozitare:
- rezervoare de joas presiune, denumite i rezervoare atmosferice, care sunt, n general,
rezervoare cilindrice verticale;
- rezervoare de medie presiune, din categoria crora fac parte, n general, rezervoarele cilindrice
orizontale, rezervoarele sferoidale, rezervoarele cilindrice verticale cu capac bombat etc.;
- rezervoare de presiune ridicat, din categoria crora fac parte rezervoarele cilindrice orizontale de
construcie special, rezervoarele sferice i alte rezervoare de construcie special.
Rezervoarele cilindrice verticale de depozitare atmosferic.
Urmrindu-se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se poate
constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt: rezervoarele atmosferice
cu capac fix (forma capaoului fiind plat, conic sau bombat, denumite i rezervoare de tip
standard; rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare i foarte mare capacitate;
rezervoarele atmosferice cu capac respirator (rezervoarele cu capac autoportant fr moment).
Din punct de vedere constructiv, mantaua i fundul acestor rezervoare se soluioneaz n
mod identic, de la caz la caz diferind doar construcia capacului.
2.Alegerea pe criterii tehnico-economice a
materialelor,determinarea caracteristicilor
mecanice,elastice si fizice ale acestora,calculul
rezistentei admisibile si stabilirea coeficientului de
rezistenta al imbinarii sudate
2.1 Prezentarea constructive a rezervorului:
Tipul rezervorului:rezervor cilindric vertical(RCV)
Capacitatea nominala de depozitare:V=20000m
3
Produsul depozitat:titei
Suprapresiunea din spatial de gaza-vapori:h
g
=200mm H O
2
Vacuumul din spatial de gaze-vapori:h mm
v
40 H O
2
Productivitatea pomparii produsului: Z=500 m
h /
3
Viteza admisibila a lichidului prin conducta: w=1,75m/s
Temperature de depozitare: Dn=80
Diametru=42000 mm
Materiale:-tabla manta:S355J2G3 conf. SREN 10025+A1
-tabla fund,capac:S355J2G3 conf.SREN 10025+A1
-stuturi:L235GA SREN 10216-4
-flanse si organe:P355NL1
2.2 Calculul rezistentelor admisibile
Conform prescriptiilor tehnice ISCIR C4-2003 rezistenta
admisibila a materialului la temperatura de 20
0
este:
2 20 20 20
/ )} / ( ); / min{( mm N c c
c c r r a

Unde :
r
c -coeficient de siguranta fata de rezistenta la rupere
4 , 2
r
c

c
c - coeficient de siguranta fata de linia tehnica de curgere
5 , 1
c
c
20
r

-rezistenta la rupere la temperature de 20

0
C in
2
/ mm N
20
c
-linia tehnica de curgere la temperature de 20
0
C in
2
/ mm N
Pentru materialul mantalei S355J2G3:
20
r

=Rm=490
2
/ mm N
20
c
=355
2
/ mm N
)} / ( ); / min{(
20 20 20
c c r r a
c c =min{(490/2,4);(355/1,5)}=204,16
2
/ mm N
Pentru materialul stuturilor L235GA:
20
r

=Rm=370
2
/ mm N
20
c
=235
2
/ mm N
)} / ( ); / min{(
20 20 20
c c r r a
c c =min{(370/2,4);(235/1,5)}=154,16
2
/ mm N
Pentru materialul organelor si flanselor:
20
r

=Rm=490
2
/ mm N
20
c
=355
2
/ mm N
)} / ( ); / min{(
20 20 20
c c r r a
c c =min{(490/2,4);(355/1,5)}=204,16
2
/ mm N
Stabilirea cifrei de calitate a imbinarilor sudate:
Suma elementelor de aliere pentru stuturi L235GA:
%Mn+%Cr+%Si+%Ni=1,2+0+0,4+0=1,6
C%=0,16%>grupa Ia B
K1=1 k2=0,95 k3=0,95 k4=0,90 > 73 , 0 81 , 0 * 90 , 0
69 , 112 16 , 154 * 73 , 0 *
20
,

t
a S a

2
/ mm N
Suma elementelor de aliere pentru flanse si organe P355NL1:
%Mn+%Cr+%Si+%Ni=0,90+0+0,50+0+0=1,4
C%=0,18%> k1=1 k2=0,95 k3=0,95 k4=0,90 > 73 , 0 81 , 0 * 90 , 0
149 16 , 204 * 73 , 0 *
20
,

t
a S a

2
/ mm N
Suma elementelor de aliere pentru manta S355J2G3:
%Mn+%Cr+%Si+%Ni=1,6+0+0,55+0=2,1
C%=0,20>grupa Ib : k1=0,95 k2=0,98 k3=0,95 k4=0,95
Unde:
0
* 4 * 3 * 2 * 1 k k k k

1 k -coeficient de corectie ce tine seama de sudabilitatea
materialului
2 k - coeficient de corectie ce tine seama de tratamentul ethnic de
detensionare
3 k -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea
defectoscopica nedistructiva prin gamografiere sau radiografiere
4 k -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea aspectului
exterior si de numarul de incercari mecanice
0
-cifra teoretica de rezistenta a imbinarilor sudate in functie
de procedeul de sudare si de modul de prelucrare a marginilor
tablelor
3.Stabilirea dimensiunilor optim economice ale
rezervorului,aplicand metodele teoretice A.P.I. si
SUHOV.
Generalitati:
Capacitatea totala de depozitare,capacitatilor diferitelor
parcuri,numarul de rezervoare,ca si capacitatile rezervoarelor
incluse in parcuri, sunt determinate atat de ordinal de marime al
capacitatilor de prelucrare a instalatiilor,rafinariilor si
combinatelor deservite,cat si de multi alti factori
precum:cerintele de flexibilitate si duratele de flexibilitate.
Primul aspect reprezinta o problema de natura tehnico-economica:
Fixarea elementelor dimensionale(diametru,grosimi de
fund,capac,manta) constituie o problema de natura constructie-
proiectare pe criterii economice, cunoscuta sub numele calculul
dimensiunilor optime.
In literature de specialitate sunt cunoscute 2 metode de calcul:
Calcul dupa metoda costurilor unitare
Calcul dupa metoda consumurilor de metal minime(metoda Suhov)
Calculul dimensiunilor optim-economice,dupa ipoteza
consumului de metal minim(metoda Suhov)
Comparativ cu metoda costurilor unitare,se pot puncta aspectele:
a)Dimensiunile optime se stabilesc fara sa se tina seama de influenta
exercitata de catre factorii de exploatare si costurile de montaj
b)Aceasta metoda nu tine cond de costurile terenului si de
constructia fundatiei
c)Dpdv teoretic, se identifica optimul economic cu consumul minim de
metal
d)Se stabilesc 2 metode de calcul:
Cand grosimea mantalei este constanta(metoda Suhov 1)
Cand grosimea mantalei este variabila(metoda Suhov 2)
e)In cazul dimensiunilor optim-economice, se folosesc greutarile
conventionale,volumele de metal folosite.
Determinarea parametrilor de calcul:
A.Determinarea grosimii echivalente de calcul al
capacului(Sc)
Sc=St+
CM
S unde; St=grosimea tablei invelitoare capacului

CM
S =grosimea echiv. de calcul a constructiei metalice
CM
S =
CM
CM
A
V

CM
V =
0

CM
m
=
g
G
CM
*
0

adica:
CM
S =
4
* *
2
0
D
g
G
CM

CM
A =aria constructiei metalice asimilata cu un disc de diametru D
CM
A =
4
2
D

2
mm
0
-densitatea otelului;
0
-7850 [kg/
3
m
]
G-greutatea constructiei metalice [N]
g-acceleratia gravitationala ; g=10 m/
2
s
CM
G =(20..40)*V [N]
B. Grosimea de calcul echivalenta a fundului
Fundul rezervorului se realizeaza, in general, din doua zone de
grosimi diferita, zona panoului central de grosime
PC
S si zona
inelului periferic de grosime
IP
S
IP
S =
PC
S
PC
S =
1
* 2
*
r r
C
t
a
C
c c
p
D p
+ +

[mm]
Unde
C
p -presiunea de calcul al rezervorului ce tine seama doar de
presiunea hidrostatica exercitata la baza rezervorului si de
presiunea din spatial vapori-gaze
C
p =
+ + gH h p
g H

g
h

2
/ mm N
unde:

=desntitate lichid depozitat

H=inaltimea rezervorului
g
h =suprapresiunea din spatial de vapori-gaze a rezervorului
D-diametrul interior al rezervorului [mm]

=coeficientul de rezistenta sau sau cifra de calitate a imbinarii

sudate
t
a
=rezistenta admisibila a materialului mantalei la temperatura
nominala
1
c =adios de grosime pentru coroziune [3 mm]
1 r
c =adios de grosime ce tine cont de abaterea negativa de la grosimea
tablelor [=f(Sstas;lt)]
hi
p = 142 , 0 ) 0 2 , 14 ( * 10 * 1000 ) ( *
2 3
m
s
m
m
kg
zi Hu g
apa

2
/ mm N
g k k k R P
s di
* * * * * *
4
3 1

2
/ mm N
unde: k=1,07
05 , 0
s
k
tabel k
3
0176 , 0 10 * 5 , 0 * 05 , 0 * 07 , 1 * 1000 * 21 *
4
2 3

m
m
m
kg
m P
di

2
/ mm N
O mmH h
g 2
200
=0,01962
2
/ mm N
142 , 0 0176 , 0 01962 , 0
,
+ +
i c
P
=0,17922
2
/ mm N
Lungimea rezervorului= m mm mm D R 8 , 131 131880 * 42000 2
mm
mm
N
mm
N
mm
mm
N
p
D p
s
ci
t
a
i c
r
5 , 24
17922 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2
42000 * 17922 , 0
2
*
2 2
2

Conform table 16.1
1 r
c =1mm
s
pc
=24,5+1+3=28,5mm

Se adopta urmatorii parametrii ai tablei:
Grosime=25mm
Latime=2400mm
Lungime=12000mm
Rezulta:5x2400mm virola +1x2200mm virola
Calculul virolei 1:
Lungimea virolei= m D 8 , 131
Numar foi tabla=
'
1
12 10 98 , 10
12
8 , 131
L m foix
m
m
+ >
L m m m 88 , 11 120 21 2
'
1

mm s 5 , 28
1

L=2400mm
Calculul virolei 2:
118 , 0 ) 4 , 2 2 , 14 ( * 10 * 1000
2 3
2
m
s
m
m
kg
p
h
2
/ mm N
00617 , 0 * 7 , 0 * * * * *
4
1 2
g k k R P
s d

2
/ mm N
O mmH h
g 2
200
=0,01962
2
/ mm N
14732 , 0
2

ci
p
2
/ mm N
mm s
l
m L
mm s
mm
mm
N
mm
mm
N
s
nec
r
2 , 24
2400
12
2 , 24 3 1 2 , 20
2 , 20
* ) 1434 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2 (
42000 * 14732 , 0
2
2
2
2
2

+ +

Calculul virolei 3:
2 2 3
3
094 , 0 ) 8 , 4 2 , 14 ( 10 * 1000
mm
N
m
s
m
m
kg
P
h

006 , 0 * 7 , 0 * * * * *
4
1 3
g k k R p
s d

173
2
/ mm N
1197 , 0
3

ci
p
2
/ mm N
mm s
r
4 , 16
1197 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2
42000 * 1197 , 0

mm s
nec
4 , 20 1 3 4 , 16 + +
l
5
=2400mm
Calculul virolei 4:
07 , 0 ) 2 , 7 2 , 14 ( * 10 * 1000
2 3
4
m
s
m
m
kg
p
h
2
/ mm N
0052 , 0 * 6 , 0 * * * * *
4
1 4
g k k R P
s d

2
/ mm N
mm s
mm s
nec
r
17 3 1 13
13
0949 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2
42000 * 0949 , 0
4
+ +

mm l 2400
4

Calculul virolei 5:
046 , 0 ) 6 , 9 2 , 14 ( * 10 * 1000
2 3
5
m
s
m
m
kg
p
hi
2
/ mm N
0044 , 0 * 5 , 0 * * * * *
4
1 5
g k k R P
s d

2
/ mm N
07 , 0
5

ci
p
2
/ mm N
mm s
nec
4 , 13 ) 80 , 0 ( 3 6 , 9 + +
mm l 2400
5

Calculul virolei 6:
024 , 0 ) 12 2 , 14 ( 10 * 1000
2 3
6
m
s
m
m
kg
p
hi
2
/ mm N
003 , 0 * * * * *
4
1 6
g k k R P
s d

2
/ mm N
04714 , 0
6

ci
p
2
/ mm N
mm s
mm s
nec
r
2 , 10 ) 80 , 0 ( 3 4 , 6
4 , 6
04714 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2
42000 * 04714 , 0
+ +

mm l 2200
6

4.Calculul de predimensionare al mantalei,capacului si
fundului
Stabilirea grosimilor de calcul echivalente:
a) Stabilirea grosimilor de calcul ale capacului:
Sc=St+
CM
S unde; St=grosimea tablei invelitoare capacului

CM
S =grosimea echiv. de calcul a constructiei metalice
CM
S =
CM
CM
A
V

CM
V =
0

CM
m
=
g
G
CM
*
0

adica:
CM
S =
4
* *
2
0
D
g
G
CM

CM
S =
mm m
m
s
m
m
kg
N
5 , 5 055 , 0
)
4
2
42 * 14 , 3 ( 10 * 7850
600000
2
2 3

iar St>=4mm
Sc=St+
CM
S =5,5mm+4mm=9,5mm
b) Determinarea grosimii echivalente de calcul a fundului
capacului:
IP
S =
PC
S
C
p
=
+ + gH h p
g H

g
h

2
/ mm N =1000
> + P a O m m H m
s
m
m
k g
1 4 2 2 , 0 2 , 1 4 * 1 0 *
2
2 3
IP
S =
PC
S =24,5mm
) ( * ) 85 , 0 ... 8 , 0 (
ip pc ip f
s s s s +
s
mm s
vb ip
5 , 28
PC
S =4mm
mm s
f
9 , 8 ) 5 , 28 4 ( 8 , 0 5 , 28 +
c) Stabilirea grosimii echivalente cumulate a fundului si
capacului:
mm mm mm s s
f c
4 , 18 9 , 8 5 , 9 + +
d) Stabilirea grosimii de calcul echivalente a mantalei:
mm S S
VB M
5 , 28
Calculul volumului de material consumat pentru
realizarea fundului si capacului
a) Realizarea fundului si capacului:
3
3
5 , 25
5 , 14
20000
* 4 , 18 * m
m
m
mm
H
V
c V
f
+
b) Calculul volumului de material consumat pentru confectionarea
mantalei:
V
M
=2*
m
s * * H V * 2 5 , 28 * 14 , 3 *
3
10178 5 , 14 * 20000 m
c) Volumul total de material consumat:
Grosimile echivalente se calculeaza astfel:
3 3
4 , 10203 10178 5 , 25 m m V c V V
M f tot
+ + +
m H optim
t
8 , 11
5 , 28 *
20000 * 5 , 14
3
2

m m
m
D
t
optim
42 4 , 46
8 , 11 *
20000
* 2 >

diamentru initial
mm s m s
m mc
30 5 , 28 * ) 05 , 0 1 ( * ) 1 ( + +
mm
mm s f s
mm s m s
c
f fc
c c
5 , 15 5 , 14 * ) 075 , 0 1 ( * ) 1 (
6 , 9 9 , 8 ) 08 , 0 1 ( * ) 1 (
1 , 10 5 , 9 * ) 07 , 0 1 ( * ) 1 (
'
+ +
+ + +
+ +

m H
c
optim
9 , 11
30 *
5 , 15 * 20000
3
2
2

m D
c
optim
2 , 46
5 , 15 *
20000 * 30
* 2 3

Rezulta au fost dimensionate corect Diametrul si inaltimea(H)

A. Calculul constructiei metalice a capacului:
1.Determinarea numarului necesar de semiferme:
n
s
=
semiferme
m
m
D
D
15 3 , 14
42 * 1 , 0 5
42 * 14 , 3
* 1 , 0 5

+

2.Determinarea lungimii semifermei:

L= mm
D D
s
20600
2
800 42000
2

3.Alegerea numarului de panouri a semifermei:

.l=2..4=3,4 m adopt
L=20600mm
Rezulta m panouri =12 panouri
4.Determinarea inaltimii h
1
a semifermei:
h
1
=
m mm
m
D k
1 , 2 2100
12
42000
* 6 , 0
*

5.Determinarea inaltimii h
2
a semifermei:
h
2
=(0,7..0,8)*h
1
=0,8*2,1=1,68m
6.Determinarea solicitarii pe capac pe timp de iarna:
a) solicitarea din greutatea totala a capacului:
2 2 3 0 1
5 , 7457 095 , 0 * 10 * 7850 * * *
m
N
m
s
m
m
kg
s g s q
c c t
i

b)solicitarea datorata greutatii zapezii:
2 2
750
m
N
p q
z
i

c)solicitarea din vacuumul din spatial de gaze-vaporizate
2 2 3
40
m
N
O mmH h p q
v v
i

d)solicitarea din greutatea proprie a constructiei metalice de sustinere a capacului:
2 3 2 1 4
79 , 239 * 42 * 06 , 0 6
m
N
q q q m q
i i i i
+ + +
e)solicitarea totala unitara pe capac pe tot timpul iernei:

i
c
q
i i i
q q q
3 2 1
+ + +
i
q
4
=8847,29
2
m
N
B. Determinarea solicitarilor pe capac pet imp de vara:
a)Solicitarea elementara din greutate:

w
q
1 2 2 3 0 1
5 , 7457 095 , 0 * 10 * 7850 * * *
m
N
m
s
m
m
kg
s g s q
c c t
i

b)Solicitarea de presiune a vaporilor din spatial gaze-vapori a rezervorului:
2 2 2
2000 200
m
N
O mmH h p q
g g
v

c)Solicitarea din greutate proprie a constructive metalice de sustinere a capacului:
2 2 1 3
251 2000 5 , 7457 * 42 * 06 , 0 6 * * 06 , 0 6
m
N
m q q D q
v v v
+ + + +
d)Solicitarea totala pe capac in timpul verii:
2 3 2 1
5 , 9206 251 2000 5 , 7457
m
N
q q q q
v v v
cr
+ + +
a)Calculul suprafetelor aferente fiecarui nod al semifermei:
l=3,4m
R1=Rs=

2
Ds
0,8/2=0,4m
R1=R1+l/2=0,4+3,4/2=2,1m
R2=R1+l=0,4+3,4=3,8m
R2=R2+l/2=3,8+1,7=5,5m
R3= R2+l=3,8+3,4=7,2m
R3=R3+l/2=7,2+1,7=8,9m
R4=R3+l=7,2+3,4=10,6m
R4=R4+l/2=10,6+1,7=12,3m
R5=R4+l=10,6+3,4=14m
R5=R5+l=14+1,7=15,7m
R6=R5+l=14+3,4=17,4m
R6=R6+l/2=17,4+1,7=19,1m
2
2 2 '
1
1
92 , 0
15
1 , 2 * *
m
n
R
A
s


2
2
2 '
1
2 '
2
2
4 , 5
) ( *
m
n
R R
A

2
) 2 '
5
2 '
6
6
2
2 '
4
2 '
5
5
2
2 '
3
2 '
4
4
2
2 '
2
2 '
3
3
7 , 24
15
( *
20
15
) ( *
15
15
) ( *
24 , 10
15
) ( *
m
R R
A
m
R R
A
m
R R
A
m
R R
A

b) Calculul fortelor din nodurile semifermelor:

F
1
= N
m
N
m q A
ci
5 , 8139 29 , 8847 * 92 , 0 *
2
2
1

N
m
N
m q A F
N
m
N
m q A F
ci
ci
24 , 90596 29 , 8847 * 24 , 10 *
3 , 47775 29 , 8847 * 4 , 5 *
2
2
3 3
2
2
2 2


N
m
N
m q A F
N
m
N
m q A F
ci
ci
8 , 176945 29 , 8847 * 20 *
3 , 132703 29 , 8847 * 15 *
2
2
5 5
2
2
4 4


F

6 6
A
* ci
q
= 2 4,7m
2
*8847,29
2
m
N
=218528N
c)Considerand ca grinda cu zabrele simplu rezemata la capete se determina
reactiunile in sistemul de reazeme:
Nodul [1]: Proiectie pe verticala: F
1
+N
1 1
+N
sin
2 1
=0>N
1 1 1
F

Proiectie pe orizontala: N
0 cos
2 1

>N
0
2 1

Nodul [2]:Proiectie pe verticala: F

0 0 sin sin
2 2 2 2 3 2 1 2 2
> + +

N N N N
Proiectie pe orizontala: N
0 0 cos cos
3 2 3 2 1 2
>

N N
Nodul [3]:Proiectie pe verticala: F 3 3 3 4 3 2 3 3 3 3
0 sin

> + + + N F N N N
Proiectie pe orizontala: N
0 0 cos cos
4 3 4 3 2 3
>

N N
Nodul [4]:Proiectie pe verticala: F 4 4 4 5 4 3 4 4 4 4
0 sin sin

> + + N F N N N
Proiectie pe orizontala: N
0 0 cos cos
5 4 5 4 3 4
>

N N
Nodul [5]:Proiectarea pe verticala: F 5 5 5 5 6 4 5 5 5 5
0 sin sin

> + + N F N N N
Proiectarea pe orizontala: N
0 0 cos cos
5 6 5 6 4 5
>

N N
Nodul [6]:Proiectarea pe verticala: F
0 sin
5 6 6 6 6
+

N N
>F 6 6 6
N
Proiectarea pe orizontala: N
0 cos
5 6

Dimensionarea grinzii cu zabrele:
a)Dimensionarea la flambaj:
N
KN N N N
compresie ij compresie
1 , 358 ) max(
6 6
>

I
E
l N c f
compresie f nec
*
* *
2
2
min

unde: c
flambaj coeficient
f
_ 3 , 2

l
m
l
l
f
49 , 3
37 , 4 cos
4 , 3
cos

lungime flambaj
E=2,1*10
2
5
mm
N
modul de elasticitate
I
4 4
5 2
2
min
5 , 485 6 , 4845118
10 * 1 , 2 *
3490 * 1 , 358 * 3 , 2
cm mm
nec

moment de inertie minim

necesar
Se adopta profilul I 20 din STAS 565-71, calitate material SREN 10025+A1
Dimensiuni: h=200;b=90;d=75;t=11,3;A
5 , 33
sc ; masa lineara=26,4
5. Calculul de stabilitate al mantalelor pentru rezervorul proiectat
In cazul rezervoarelor cilindrice verticale cu capac fix,calculul la stabilitate consta in:
Verificarea la stabilitate a virolei si a tronsonului de varf
Verificarea la stabilitate a intregii mantale
1.Verificarea la stabilitate a tronsonului de varf sau a virolei de varf:
0 * 2 * 3 * 4 * 5 * 5 * 0
5 4 3 2 1
+ + + + + > l F l F l F l F l F l V M
B A
M
A
=-V
B
*17+138,3KN+649,7KN+924KN+902KN+601,6KN=0>
KN V
B
181

0 * 2 * 3 * 4 * 5 * 5 * 0
1 2 3 4 5
> l F l F l F l F l F l V M
A B
0 6 , 271 8 , 324 924 7 , 1804 3008 17 * KN KN KN KN KN V
A
KN V KN V
A A
1 , 358
17
1 , 6089
1 , 6089 17 * >
Virola de varf isi poate pierde stabilitatea datorita actiunii conjugate a urmatoarelor doi factori:
1)vacuumul din sf.de vapori caracterizat prin presiunea vacuumetrica Pv,respective presurizarea
exterioara uniforma a virolei
2)Compresiunea axiala uniforma datorata greutatii proprii a virolei si greutatii cumulate
a:capacului,constructiei metalice si zapezii depuse pe capac
Rezistenta la stabilitate a virolei de varf este descrisa dpdv cantitativ prin presiunea critica minima
exterioara la care-si poate pierde stabilitatea:
] [
min inf,
Pa p p
cv

p
) , , , , (
inf t n
H D s E f
p ] [
) ( 2
*
*
1
* ) ( 2 * * 6 , 0
1 2
1 min inf,
Pa
D
c s
H D
c s E
n
t
n


p

min inf, 0,6*2,1*10
5

42000
) 3 5 ( 2
*
14500 * 42000
1
* ) 3 5 ( 2 *
2
2
mm mm
mm
mm
N
15,6Pa
G
virola
=
n n n
h s s D * * ) ( * +
*

OL

3,14*(42000mm+5mm)*5mm*2200mm*7850
3
m
kg
G
virola
=11383,19N
G

capac
OL c
s D

* * *
4
2
=
7850 * 095 , 0 * 42 *
4
2 2
mm m

3
m
kg
=103267N
CM
G =(20..40)*V [N]
CM
G =30*20000m
3
=600000N
G

zapada qz
D
*
4
*
2

= 750 *
4
42 *
2 2
m
2
m
N
=1038,5KN , unde qz=750
2
m
N
F p =
400 * ) 42 (
4
* *
4
2 2 2
m Pv D

2
m
N
=553,89N
P= Gvirola +Gcapac +G metalica c. +G zapada +F p =11389,1N+103267N+600000N+103850N-
55389N=2231,17KN
2.Verificarea la stabilitate a intregii mantale a rezervorului
Pierderea stabilitatii mantalei rezervorului se poate produce pe de-o parte datorita
vacuumarii incintei rezervorului indeosebi prin marea respiratie la golire sau/si datorita presurizarii
exterioare neuniforme in conditiile actiunii vantului.
Verificarea la stabilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul
echivalente p
] [Pa
e si in compararea acesteia cu presiunea critica de calcul a rezer1vorului P cr
Conditia de flotabilitate sau de securitate tehnica este:
] [
5 , 1
Pa
p
p
cr
e

p
) , max(
2 1 e e e
p p
] * * 5 , 0 [ * 25 , 1
] * * 5 , 0 ; max[ * 5 , 1
2
1
qv ca Pv p
qv ca Pv p
e
e
+

Presiunea critica se calculeaza in functie de constantele elastice ale materialului si in

functie de s
t m m
H D s ; ; ;
2 1
P
) , , , s , , (
2 m1 t m cr
H D s E
> < + 1
min inf, min inf,
P
P
P
Pv
indeplineste conditia
s

si hi
H
t
n
* *
2
1
1 ,

+ +
(inf)
17 , 0 028 , 0 * 4 , 2 024 , 0 * 4 , 2 020 , 0 * 4 , 2
jum
m m m m m m m
s 1 , n =
mm m m
m
6 006 , 0 17 , 0 *
2
2 , 14
1

s 2 , n =
m m m m m m m si hi
H
erioara jum t
095 , 0 012 , 0 * 2 , 2 0134 , 0 * 4 , 2 017 , 0 * 4 , 2 * *
2
1
) (sup
+ +

*
2
2 , 14
1
m =3,3 mm
Deci s 1 , n >1,5*s 2 , n adica avem rezervoare rigide!
6.Stabilirea consumului de metal necesar pentru realizarea RCV
1.Se stabilieste cantitatea de material necesara pentru confectionarea mantalei:
M=
V *
Cantitatea de material pentru manta se calculeaza pentru fiecare virola in parte:
V i i i c i
s l L * *
,

unde : V i =volumul materialului pentru o virola

L

i c, lungimea cercului descries de o virola
l i =latimea virolei
s i =grosimea virolei
( )
3
6
3
5
3
4
3
3
3
2
3
1
3
,
96 , 2 2 , 10 * 2200 * ) 2 , 10 * 2 42000 (
24 , 4 4 , 13 * 2400 * ) 4 , 13 * 2 42000 (
38 , 5 17 * 2400 * ) 17 * 2 42000 (
46 , 6 4 , 20 * 2400 * ) 4 , 20 * 2 42000 (
66 , 7 2 , 24 * 2400 * ) 2 , 24 * 2 42000 (
9 5 , 28 * 2400 * ) 5 , 28 * 2 42000 (
: ] [ * * ) * 2 ( * 2 2
m mm mm mm mm V
m mm mm mm mm V
m mm mm mm mm V
m mm mm mm mm V
m mm mm mm V
m mm mm mm mm V
m s l s D v s D D R L
i i i i i ext ext i c
+
+
+
+
+
+
+ > +

m
1
=
kg V 70650 *
1

kg mi m
kg V m
kg V m
kg V m
kg V m
kg V m
i
manta
284170
23236 *
33284 *
46158 *
50711 *
60131 *
6
1
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2

8.Dimensionarea tehnologica a supapei de securitate hidraulica

Sectiuni de treceri conform figurii:
1. Sectiune circulara de diametru D
1
=A
1
=
4
2
1
D
2. Sectiune inelara delimitata de cercurile de diametru Dsi D3 a carei arie este:
A3 =
) (
4
2 2
3

D D
3. Sectiune inelara delimitata de cercurile de diametru D
1
si D3 a carei arie este:
A
2
=
) (
4
2
1
2
2
D D

4. Sectiune cilindrica de diametru D

2
si inaltime hp, a carei arie este:
A
4
= hp D
2

5. Sectiune de diametru delimitata de cazurile D 3 si D

2
a carei arie este:
A
5
=
) (
4
2
2
2
3
D D

Ipoteze de calcul:
A. Raportul dintre viteza in stare gazoasa in sectiunea circulara (1) (w
1
) si viteza de faza
gazoasa in sectiune inelara (2) (w
2
) este constant si se determina cu relatia:
1906 , 10
2
2
1
c
w
w
Necesitate ca viteza w
2
sa fie de c
2
mai mica decat w
1
rezulta din conditia de neantrenare a
fluidului hidraulic , sub forma de stropi in forma de inspiratie.
B. Viteza in sectiunea inelara w (3) in faza gazoasa sa fie egala cu cea din sectiunea
inelara (2) w
2
, adica sa indeplineasca conditia:
w
2
=w
C. Volumul de fluid vehiculat in conditii de expiratie(V 3 ) este egal cu volumul de fluid
vehiculat in conditii de inspiratie(V
2
):
V
2
=V 3
V3 =V cil 3 +V con 3 > rezulta ca V
2
= V cil 3 +V con 3
D. Pentru a nu se ajunge la strangularea sectiunii , la trecerea prin sectiunea circulara(1) in
cea inelara(2) ,intre ariile A
2
si A3 trebuie sa existe relatia:
0474 , 0
3
2
5
c
A
A
E. Inaltimea de prag h p se determina cu conditia ca intre ariile sectiunilor (3) si (4) sa
existe relatia:
A
4
=A 3 =A
2
*c
F. Volumul de umplere (V
u
) in functie de care se determina inaltimea de umplere (h u )
trebuie sa fie egala cu volumul de lichid la prag (V p ) , sumat cu volumul vehiculat in
cilindrul (2) sau in cilindrul (3) .Matematic se exprima:
V 3 2
V V V V
p p u
+ +
Calculul dimensiunilor cu rol functional:
1. Diametrul D
1
se alege egal cu diametrul anterior al stutului pompei mecanice de respiratii
(D n

D
1
din STAS 404/3-87)
2.Calculul diametrului D
2
:
2 1 2
2
2
1
2
2
2
1
2
1
2 1 1
2 2 1 1
2
2
1
1 *
4 4
*
* *
c D D
c
D D D
c
w
A w A
w A w A Q
c
w
w
+ +

2. Calculul diametrului D
3
:
A 2 3 5
* A c
) (
4
2
2
2
3
D D

=
3
*
4
c

*(
2
1
2
2
D D )

D 3 2 1 3
1 * c c D + +
3. Calculul diametrului D:
V
2
= V cil 3 +V con 3
V
2
1 2
2
1
2
2 2
* * * * ) ( D c h h R R
v v

V
2
1 3 2 2 3 2 2
2
1
2
2
2
3 3
* * * * ) 1 1 ( * ) ( R c c h h c c c c R h R R
v v v cil
+ +
Volumul V con 3 se determina tinand cont de teorema lui Pappus-Guldin:
-baza sectiunii conice se determina cu relatia: B=R
R
2
-inaltimea sectiunii transversale conice este: h=h v g
h
-aria sectiunii transversale conice este: A
( )( )
2 2
*
1 2
.
v g
con tr
h h R R
h B


-raza centrului de masa este R
3
2
3
2
2 3 ,

R R B
R
con cg


Conform relatiei Pappus-Guldin , volumul V con , 3 se determina cu relatia:
V 3 , . 3
* 2 *
con cg con tr
R A

Prelucrand matematic ,se ajunge matematic la relatia:
R a +D*Ra
2
+E=0 unde:
D=R
1
*
2
1 c +
E=-2R
2
1
(1+c
2
)-
) (
3
3
2
1 2
v g
v g
h c h
h h
R c

Rezulta: R 2 , 1 =
2
) 4 (
2
E D D t
4. Calculul unghiului

si al diametrului D
4
:
tg

=
v g con
h h
R R
h
R R

2 2
v g
h h
R R
arctg

2
Diametrul D
4
se alege constructiv pentru fiecare marime de supapa in parte , in functie de
diametrul D
1
,cu relatia: D
1 4
D
Portiunea tronsonica a deversorului se extinde in limita diametrelor D
2
si D
4
:
5. Calculul inaltimii h p :
Se determina tinand cont de ipoteza E si relatia: A
4
=c 2 3
*A
In functie de raze se determina:
2
i R R c h R
p
), ( * *
2
1
2
2 3 2

ar dupa prelucrari anterioare se determina :
h
2
3 2 1
1 2
* *
c
c R
p
+

4. Calculul marimilor cu rol functional:

In aceasta categorie sunt incluse :
-inaltimea de umplere(h
)
u
-volumul de umplere (v
)
u
-inaltimile de garda notare si generalizate(H
)
j
H g -in conditii de expiratie
H
v
-in conditii de inspiratie
Inaltimea de umplere se determina conform ipotezei F:
V 2
V V
p u
+
Exprimand volumele in functie de raze si inaltimi si dupa prelucrari ulterioare se obtine:
h v p u
h
c
h *
1
1
3
+
+
Volumul de umplere se determina in functie de h u cu relatia:
V ) (
2
1
2
3
R R
u
*h
u
[dm ]
3
Inaltimile de garda au ca scop preintampinarea scurgerilor de lichid ,de inchiderea
hidraulica, care, in regimurile de functionare de expiratie-inspiratie , este antrenat de catre debitele
de faza gazoasa sub forma de stropi peste nivelul de lichid static.
Inaltimile de garda (H g sau H
)
v se calculeaza cu metoda propusa de Constantinov ,
care determina aceste inaltimi cu relatia generalizata:
H i =h i
1
1
]
1

+
+
i i
dh g A c Q
Q
* 2 * ) 1 (
*
1
1
1

[m]
Unde:
h i -este egala fie cu h g (pentru calculul lui H g ) fie cu h v (pentru calculul lui H v ) [m]
A i -este sectiunea de trecere determinate cu relatiile:
Pentru calculul inaltimii H g : A g = ) (
4
2
2
2
3
D D

[m ]
2
Pentru calculul inaltimii H
) (
4
2
1
2
2
D D
v

[m ]
2
:
Unde: g-acceleratia gravitationala [m/s
2
]:
dh
1
- diametrul hidraulic determinat cu relatiile:
-pentru calculul inaltimii H g :
dh g =
2
3 2
D D +
[m]
-pentru calculul inaltimii H
v
:
dh v =
2
2 1
D D +
[m]
Q
1
-este egal fie cu Q g ,fie cu Q v , functie de inaltimea de calcul: [m
3
/s]
C si

sunt coeficienti determinati cu relatiile:

C=0,182 +logG ai
ai
G log 780 , 0 +
unde:
G
ai
=
2
3
*
i
i
v
dh g
unde:
dh i -diametrul hidraulic calculate anterior
g-acceleratia gravitaionala [m/s
2
]
v-vascozitatea dinamica determinate
Se considera: v
1
=v g =v v =31 [m ] /
2
s
Opritoare de flacari
1.Generalitati:
Opritoarele de flacari au rolul de a opri propagarea in interiorul rezervoarelor a flacarii
sau scanteielor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape,racorduri de ventilatie ,etc.
Ele se compun dintr-un corp,deobicei turnat din fonta,prevazut cu doua racorduri cu
flanse si doua capace laterale patrate sau dreptunghiulare, in interiorul careia este fixate o caseta
metalica detasabila care cuprinde elementele cu sicane pentru racirea si stingerea flacarii.
Elementele cu sicane vor fi executate, de preferinta,din benzi sau placi metalice subtiri
ondulate, alternand cu benzi subtiri sau placi metalice subtiri plate, bune conductoare de caldura si
rezistente la coroziunea mediului in care se lucreaza. Grosimea acestor placi este de 0,30.5 mm ,
distanta dintre ele nu depaseste 1mm , iar materialele folosite sunt aluminiu ,alama, cuprul,etc.
La unele constructii de opritoare de flacari,elementele cu sicane sunt inlocuite prin site
sau umplutura de pietris sau coart.
2.Functionarea opritorului de flacari:
Principul de functionare al opritorului este urmatorul:flacara nimerind in opritor este
obligate sa treaca printr-un sistem de canale cu sectiune redusa , divizandu-se si orientandu-se dupa
mai multe directii;in acest mod suprafata de contact cu elementele de racier-stingere creste, se
intensifica schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge.
La dimensionarea opritoarelor de flacari se va tine seama ca , la o viteza a aerului sau
amestecului de aer si gaze in sectiunea sa de trecere de 14 m/s, pierderile de presiune in opritor san
u depaseasca 25 mm H20.Corpul opritoarelor de flacari trebuie sa reziste la presiunea c ear aparea
in interiorul lui, la explozia amestecului de aer si gaze aflat sub o suprapresiune initiala de 600 mm.
Pentru buna functionare a opritoarelor de flacari ,este important ca sicanele de stingere-
racire sa fie permanent curate, neinfundate.De aceea, in timpul exploatarii, controalele si reviziile
se fac cel putin o data pe luna in sezoanele cu temperaturile positive ale aerului atmospheric sic el
putin de doua ori pe luna in sezonul cu temperature negative ale acestuia.
3.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de flacari:
Opritoarele de flacari sunt montate in serie cate unul cu supapa mecanica de respiratie si
cu supapa hidraulica de securitate , montate in paralel.
Aceste opritoare de flacari sunt de tip uscat, cu discuri casetate.Asa-zisa caseta este o
baterie de elemente din Al, Cu, executata sub forma infasurarii pe o inima(bucsa centrala) a unor
benzi plate si profilate care au functia de laminare a flacarii si de stingere al acestuia.
Eficacitatea tehnologica a opritoarelor de flacari depinde de canalele de stingere , fiind
mai putin influentata de lungimea canalelor respective.
Schita organologica a unui opritor de flacari de tip usor este reprezentata in (fig.1).
Fig. 1. Opritor de flacari de tip usor: 1 - racordurile opritorului; 2 - corp portcaseta; 3 -
garnitura de etansare; 4 - semicaseta superioara; 5 - element distantier; 6 - semicaseta
inferioara; 7 - grilele casetei; 8 si 9 - surubul si piulita de fixare a casetei; 10 - manerul
corpului portcaseta; 11 si 12 - suruburi si piulite de montaj; 13 - flansa semicorpului
inferior; 14 - balama de pivotare.
Structura casetei , precum si partile componente sunt date in (fig. 2):
Fig. 2. Caseta opritorului de flacari: 1 - inelul superior al casetei; 2 - grila superioara; 3 - grila
inferioara; 4 - inelul inferior al casetei; 5 - element distantier; 6 - piulita; 7 - prezon.
Opritoarele de flacari pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
a) dupa natura stratului opritor de flacara: uscate si umede;
b) dupa locul de amplasare in cadrul incintei tehnologice: de descarcare (instalate pe
racordurile sau tubulaturile de evacuare a gazelor inflamabile in atmosfera sau la
facla), de blocare (instalate in amonte de arzatoare) si de comunicatie (instalate pe
tubulaturile si conductele dintre aparatele tehnologice conjugate sau dintre instalatiile
ori sectiile tehnologice interconectate in amonte de arzatoare);
c) din punct de vedere constructiv: cu umplutura (asigurata din materiale granulate sub
forma de bile de portelan, sticla, metalice, pietris, granule de cuart), cu benzi casetate,
cu placi casetate, cu site metalice si metaloceramice;
d) dupa conditiile specifice in care se face asa-zisa laminare a flacarii: rezistente la
explozii, rezistente la foc, rezistente la socuri de presiune si rezistente la socuri
termice.
Conceperea unui nou tip de opritor de flacari tip fagure
de constructie speciala
Avand in vedere conditiile in care gazele trec prin conducta cu diametrul nominal Dn 400
ce duce la facla, se propune o solutie constructiva de opritor de flacari tip fagure special
ce se va monta pe aceasta conducta.
Noul tip de opritor (fig. 3) se compune din corpul opritorului (1) ce are flansa (2) si capacul
(3). Sustinerea grilelor este realizata de corpul port grile (4) avand fundul (5) si flansa de sustinere
(6) ce asigura etanseitatea prin garnitura (7). Pentru fixarea corpului port grile (4) la corpul
opritorului (1) sunt folosite suruburile M12 (8) si piulitele M12 (9). Reductiile Dn 600 la Dn 400
(10) si flansele Pn 6, Dn 400 (11) asigura posibilitatea montarii opritorului de flacari pe conducta
de facla. Sustinerea opritorului pe structura de sustinere (stalp) este asigurata de creasta (12), saua
(13), crestele suport (14), cornierele talpa (15), suruburile de prindere (16) si piulitele (17).
Scurgerea condensului rezultat se face prin mufa de 1" (18), teava de 1" (19) si ventilul (20) de
scurgere protejat de lantul de siguranta (21) cu lacatul (22). Gazele spre facla trec prin casetele
(23), (fig. 2), ce sunt in numar de 24 asezate pe patru randuri (fig. 3). Acestea sunt grilele standard
utilizate la opritoarele de flacari Dn 200 tip U.P.G. Ploiesti.
Noul tip de opritor de flacari (fig. 3), se realizeaza in constructie sudata utilizand
urmatoarele materiale:
pentru casete, grilele se vor executa din banda de otel inoxidabil h x s = 10 x 0,2 mm
semicorpurile casetelor din aluminiu turnat;
pentru elementele tubulare, tevi din otel carbon standardizate conform SR ISO 4200;
pentru restul reperelor, table si profile standardizate;
pentru racorduri, flanse plate din otel Pn 6, Dn 400;
pentru protectia anticoroziva la interiorul si exteriorul orpitorului de flacari se va folosi vopsea
speciala recomandata de "Intreprinderea Anticoroziva" Bucuresti
Concluzii
Pe baza lucrarii intocmite se pot evidentia si sublinia urmatoarele
aspecte semnificative:
noul tip de opritor de flacari tip fagure de constructie speciala este
relativ simplu de realizat intr-un atelier mecanic si de prelucrari prin
aschiere pe masini unelte normale;
pentru realizarea noului tip de opritor de flacari se vor utiliza reperele
cu rol functional (casetele) de la opritoarele de flacari Dn 200, tip
U.P.G. Ploiesti;
pentru realizarea noului tip de opritor de flacari tip fagure de
constructie speciala pot fi utilizate in mare parte elemente tipizate si
standardizate.
Bibliografie
1. Voicu, I., Nicolae, V. Calculul si constructia utilajului chimic, petrochimic si de rafinarii,
Indrumar de laborator, I.P.G. Ploiesti, 1984.
2. Pavel, A., Voicu, I., Dumitru, Gh., Nicolae, V. Inginerie mecanica in petrochimie, vol. II,
Editura Universitatii din Ploiesti, 2001.
3. Italon, Th. Echipamentul respirator al rezervoarelor atmosferice, stand pentru studiul
experimental, Lucrarea de laborator nr. 5, I.P. Ploiesti, 1973.
4. Iordache, Gh, s.a. Utilajul industriei chimice si petrochimice, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982.
Drumul critic privind tehnologia de montaj a RCV
Schema logica:
In cadrul oricarui sistem care reprezinta activitatile pe sageti se afla asa numita activitate
pe sageti., numita si schema logica sau retea.Aceasta se deosebeste de bine cunoscuta diagrama cu
bare din mai multe puncte de vedere.La construirea fiecarei retele se acorda o atentie deosebita
reprezentarii cat mai exacta a relatiilor logice si interdependenta tuturor activitatilor din proiect.
Drumul critic:
Aplicarea Metoda Drumului Critic in planificarea lucrarii presupune stabilirea
urmatoarelor etape:
-studierea si stabilirea conditiilor de lucru
-precizarea obiectivelor urmarite prin aplicarea metodei drumului critic
-precizarea nivelului de detaliere al graficului
-identificarea activitatilor
-elaborarea graficului retea de baza listei de activitati de mai sus
-stabilirea duratei activitatilor pe baza statistica
-calculul termenelor si stabilirea drumului critic
-depistarea si aplicarea eventualelor optimizari
-efectuarea actualizarii periodice
Operatia tehnologica Operatia
precedenta
Nr. Zile
necesar Codul Denumirea
A
Transpotul cupoanelor de tabla pe fundatia rezervorului
7
B
Amplasarea cupoanelor de tabla pentru realizarea panoului
central,al inelului periferic si sudarea acestuia
1 6
C
Realizarea imbinarii sudate intre inelul periferic si panoul central
2 5
D
Montarea si sudarea vilorei de baza
2,3 6
E
Sudarea virolei de baza la inelul periferic
4 4
F
Ridicarea si ancorarea stalpului central
5 3
G
Realizarea virolelor mantalei si sudarea acestora in montaj tabla cu
tabla
4,5,6 45
H
Montarea inelului de rigidizare la virola de varf
7 4
I
Montarea si sudarea rozetei stalpului central
6,7,8 4
J
Montarea capriorilor,penelor si contravanturilor
8,9 10
K
Verificarea tolerantelor si centrarea constructiei metalice
10 5
L
Sudarea constructiei metalice si a tablelor invelitoare
10,11 14
M
Montarea si sudarea echipamentelor
12 8
N
Probarea rezervorului si remedieri
13 7
O
Vopsirea rezervorului
14 6
Prescriptii tehnice de executie,montare si aprobarea rezervorului
GENERALITI
Prezenta prescripie tehnice face parte din reglementrile tehnice naionale referitoare la
aparatele cu grad de risc n exploatare i trateaz aparatele consumatoare de combustibili lichizi.
Prezenta prescripie tehnic stabilete cerinele tehnice minime obligatorii pe care trebuie s le
respecte aparatele consumatoare de combustibili lichizi pentru a putea fi acceptat exploatarea lor la
utilizatorii finali.
Prezenta prescripie tehnic reglementeaz utilizarea n condiii de securitate a aparatelor
consumatoare de combustibili lichizi racordate sau nu la o conduct de evacuare a produselor de ardere.
Prescripia tehnic definete n mod unitar semnificaia termenilor privind aparatele
consumatoare de combustibili lichizi (referitori la construire, ncercare i verificare) i stabilete
cerinele eseniale de securitate obligatorii la echiparea i instalarea aparatelor.
Prezenta prescripie tehnic stabilete condiiile de proiectare, execuie i ncercare n vederea
omologrii aparatelor, condiiile tehnice de instalare, verificare tehnic periodic a meninerii
parametrilor de funcionare, performan i securitate ai aparatelor precum i valorile minime ale
randamentului i valorile maxime ale emisiilor la care aparatele pot fi acceptate pentru utilizarea n
continuare.
Prescripia tehnic stabilete, de asemenea, condiiile minime pe care trebuie s le respecte
prestatorii de specialitate pentru confirmarea capabilitii lor tehnice de a executa lucrri la, sau n
legtur cu aceste aparate (proiectani, instalatori, prestatori care efectueaz ncercri n vederea
omologrii aparatelor sau verificri tehnice periodice).
Aceste condiii se pot grupa astfel:
a) condiii care se adreseaz productorilor: condiii tehnice privind proiectarea, construirea i
ncercarea aparatelor consumatoare de combustibili lichizi n vederea omologrii;
b) condiii care se adreseaz prestatorilor de specialitate: condiii tehnice pentru instalarea,
repararea i service-ul, precum i pentru cei abilitai s execute verificri tehnice periodice n timpul
exploatrii;
c) condiii care se adreseaz utilizatorilor finali.
Autoritatea tehnic care asigur supravegherea aplicrii i respectrii prevederilor din prezenta
prescripie tehnic este ISCIRInspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
i Instalaiilor de Ridicat, care, n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 1.340/ 2001, este
organ de specialitate cu personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, avnd
ca principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i securitii n
funcionare pentru instalaiile i aparatele din categoria crora fac parte i aparatele consumatoare de
combustibili lichizi.
1.2 Domeniu de aplicare

Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic tuturor categoriilor de aparate echipate cu unul
sau mai multe arztoare cu vaporizare, cu sau fr rezervor, racordate sau nu la o conduct de evacuare
a gazelor de ardere i care sunt folosite n scopul:
- nclzirii locuinelor sau a altor spaii similare acestora;
- preparrii sau nclzirii produselor alimentare;
OMOLOGAREA APARATELOR
Generaliti
Omologarea reprezint totalitatea activitilor de verificri i ncercri pe care productorul este
obligat s le execute n vederea confirmrii oficiale a realizrii parametrilor de performan i securitate
n funcionare ai fiecrui tip de aparat.
Omologarea aparatelor este sarcina productorului.
ncercrile n vederea omologrii au drept scop verificarea caracteristicilor tehnice i a
securitii n funcionare a aparatelor n raport cu documentaia de omologare, precum i verificarea
funcionrii dispozitivelor ncorporate (dispozitive de reglare i de supraveghere, de protecie, de dozare
a combustibilului).
ncercrile oficiale n vederea omologrii se pot efectua numai n laboratoare autorizate de
ISCIR-INSPECT pentru astfel de activiti. Autorizarea laboratoarelor se face conform prevederilor de
la cap.6.
Validarea rezultatelor obinute la ncercri i confirmarea respectrii cerinelor privind
securitatea n funcionare a aparatului se face de ctre ISCIR-INSPECT, prin emiterea certificatului de
omologare i de nregistrare a tipului de aparat.
nregistrarea tipului de aparat omologat la ISCIR-INSPECT constituie acceptul/aprobarea
fabricaiei de serie a aparatului i a introducerii lui pe pia.
Etapele omologrii
Etapele omologrii sunt:
ntocmirea documentaiei de omologare (pct. 3.2.1);
admiterea la ncercri n urma examinrii i avizrii documentaiei (pct. 3.2.2);
examinarea prototipului (pct. 3.2.3);
efectuarea ncercrilor/msurrilor (pct. 3.2.4);
ntocmirea rapoartelor i buletinelor de ncercri (pct. 3.2.5);
nregistrarea omologrii la ISCIR-INSPECT (pct. 3.2.6).
ntocmirea documentaiei de omologare
Pentru efectuarea ncercrilor n vederea omologrii, productorul trebuie s ntocmeasc documentaia
tehnic conform prevederilor capitolului 2, la care se adaug obligatoriu, Caietul de sarcini pentru
ncercare n vederea omologrii.
Caietul de sarcini pentru ncercare n vederea omologrii descrie concret condiiile de efectuare a
ncercrilor pentru aparatul supus omologrii i se ntocmete de ctre proiectantul sau productorul
aparatului, cu respectarea cerinelor prezentei prescripii tehnice i ale standardelor aplicabile i trebuie
s conin cel puin urmtoarele :
a) descrierea aparatului i domeniul de utilizare ;
b) principalele caracteristici constructive i funcionale ale aparatului;
c) caracteristicile combustibilului utilizat ;
d) schia standului/instalaiei propus(e) pentru efectuarea ncercrilor;
e) lista aparatelor utilizate pentru ncercri, indicnd pentru fiecare: caracteristicile, clasa de
exactitate (exactitatea), locul de amplasare i indicativul de recunoatere pe schema
standului/instalaiei de ncercare;
20 PT A 3-2003
f) enumerarea, n ordinea lor, a examinrilor, verificrilor i determinrilor care se vor efectua
pe prototipul supus ncercrilor de omologare;
g) condiiile n care se vor efectua ncercrile, durata acestora, intervalele de timp la care se fac
citirile aparatelor de msurat, metodele de ncercare precum i mijloacele materiale i
personalul necesar;
h) abaterile admisibile la valorile caracteristicilor funcionale i la performanele garantate
prevzute n desenul tip de ansamblu;
i) condiiile de efectuare a ncercrii de anduran, durata acesteia, caracteristicile de urmrit,
criteriile de apreciere a rezultatelor n funcie de datele deinute de proiectant privind durabilitea
i fiabilitatea elementelor componente ale aparatului comparativ cu cele declarate de
productor, alte observaii;
j) stabilirea numrului de aparate care vor fi supuse ncercrii de anduran;
k) examinrile i verificrile care vor fi efectuate pentru aparatele din producia de serie.
Admiterea la ncercri n urma examinrii i avizrii documentaiei
nainte de nceperea ncercrilor i msurrilor, se examineaz documentaia tehnic de
ncercare pentru a verifica :
a) existena i corectitudinea documentelor i documentaiilor tehnice prevzute 1a
pct. 3.2.1;
b) conformitatea caietului de sarcini pentru ncercri cu prevederile prezentei prescripii tehnice.
Condiii de admitere la ncercri n vederea omologrii
nceperea ncercrilor/msurrilor n vederea omologrii se poate face numai dup examinarea
documentaiei tehnice, verificarea caietului de sarcini avizat i verificarea conformitii constructive a
prototipului cu documentaia prezentat.
NOT: Avizarea caietului de sarcini se face mpreun cu avizarea proiectului aparatului de ctre
agenii economici autorizai de ISCIR-INSPECT pentru avizarea proiectelor. Autorizarea agenilor
economici pentru avizarea proiectelor se face conform cap.6.
Dac laboratorul accept prototipul la ncercrile n vederea omologrii se ntocmete raportul
de verificare a documentaiei i se comunic n scris la ISCIR-INSPECT programul i data nceperii
ncercrilor i msurrilor.
Examinarea prototipului
Prototipul se examineaz n raport cu desenul tip de ansamblu n ceea ce privete:
- principalele subansambluri i pri componente;
- conformitatea principalelor caracteristici constructive i dimensionale.
Dac n urma examinrii rezult neconcordane sau deficiene, prototipul se va respinge.
n acest caz n raportul de examinare a prototipului se precizeaz motivele care au stat la baza
deciziei de respingere.
Prototipul se va restitui productorului pentru remedieri, modificri sau completri.
Dup eliminarea neconformitilor constatate iniial se va relua examinarea prototipului.
21 PT A 3-2003

Modul de efectuare a ncercrilor/msurrilor n vederea omologrii este prezentat n
procedurile de lucru specifice (avizate de ISCIR-INSPECT ) ale laboratoarelor autorizate. Aceste
proceduri trebuie s respecte cerinele prezentei prescripii tehnice.
Laboratoarele autorizate trebuie s dein:
- proceduri de ncercare generale, aplicabile oricrui tip de aparat;
- proceduri de ncercare specifice pentru diferite tipuri de aparate.
ntocmirea rapoartelor i buletinelor de ncercri
Pentru fiecare etap a procedurii de ncercare rezultatele obinute trebuie notate n formulare specifice
fiecrui laborator i acceptate de ISCIR-INSPECT cu ocazia autorizrii laboratorului.
La finalizarea ncercrilor, laboratorul care a efectuat ncercrile va ntocmi un raport final de ncercri
n vederea omologrii. Acest raport final conine mai multe rapoarte de ncercare pentru fiecare tip de
ncercare precum i rapoartele de verificare a documentaiei i de examinare a prototipului.
Rapoartele finale trebuie s conin datele de identificare ale laboratorului care a efectuat ncercrile,
toate informaiile referitoare la aparat, la modul de lucru precum i urmtoarele :
- numele i adresa productorului;
- numrul de autorizaie al laboratorului;
- denumirea i datele de identificare ale tipului de aparat;
- identificarea prototipului pe care s-au efectuat ncercrile (serie fabricaie/an);
- metodele de ncercare;
- rezultatele ncercrilor (buletine de ncercri, fie de calcul, diagrame etc.); un exemplu de
buletin de ncercare este prezentat n tabelul 2;
- aparatura specific utilizat la ncercri (seria aparatului de msurat);
- buletinul de analiz a combustibilului utilizat (a se vedea anexa A);
- declaraie c cerinele din prezenta prescripie tehnic sunt sau nu respectate (acolo unde este
cazul se vor trece valorile msurate care s justifice rezoluia); un exemplu de declaraie este
prezentat n tabelul 1;
- copia plcii de timbru a aparatului;
- fotografii ale aparatului;
- alte meniuni referitoare la aparatul ncercat;
- numele i semntura responsabilului cu lucrrile de ncercare n vederea omologrii i a
efului de laborator.
Raportul final de ncercare mpreun cu dosarul tehnic se prezint la ISCIR-INSPECT pentru analiz i
decizie privind nregistrarea i emiterea certificatului de omologare al aparatului.