LED-uri 1.

Heterojonciune Produce lumin ntr-o zon precis cu o intensitate mai mare ntr-un mod n care putem s o cuplm direct la fibr. Heterojonciunea este o jonciune ntre dou semiconductoare diferite cu energii diferite ale benzilor interzise. E- sau golurile sunt atrase peste bariera, dinspre materialul cu nivele de energ mai mari spre materialul cu nivele de energ mai mici. Cnd un strat de material cu un anumit nivel de energ este pus ntre dou straturi cu nivele de energ mai mari se formeaz o dubl heteroj. 2. Burrus i edge-emitting Aceste leduri cu emisie pe supraf. opereaza la 850nm, i edge opereaza la 1310nm. n ambele tipuri de leduri o combinaie de materiale izolatoare i jonciuni este folosit la: ghidarea curentului spre o regiune activ mic i ghidarea luminii produse afar

din led ca s poat fi cuplat mai uor la o fibr.

3. Pigtailing ataare f.o. la led Lentila colecteaz i focalizeaz lumina n f.o. O lentil sferic este legat de supraf. ledului cu o rin care are un indice de refracie specific Metoda de culpare direct. Se monteaz f.o. a.. s existe contact direct ntre led i f.o. O modalitate de legare este fixarea ledului ntr-un conector iar la celalalt capat este fibra. Se fixeaz o lentil sferic pe suprafaa f.o

LASERE Emisia spontan i cea stimulat 1. Este absorbit un foton avand energia necesara pentru a excita un electron sa treaca de pe nivelul inferior pe un nivel superior de enrgie 2. Atomul va ramane in stare excitata atata timp cat timpul de viata ii permite electronului sa ramana pe nivelul superior de energie- apoi va reveni la starea stabila 3. Se va emite (probabil) un foton la aceasta revenire la starea stabila, iar fotonul emis va avea o directie oarecare

Sunt valabili pasii 1 si 2 La revenirea purtatorului de sarcina, in cazul in care un al doilea foton, avand aceeasi cuanta de energie ca si fotonul absorbit, va interactiona cu atomul excitat, il va stimula sa emita un foton cu proprietatea ca acesta are aceeasi: faza, lungime de unda, directie ca si cel incident Fabry-Perot Conceptual este doar un led cu 2 oglinzi terminale. Ele sunt necesare pt. creearea condiiilor de laserare. Lumina intr n cavitate printr-o oglind parial argintat n stnga i iese printr-o oglind similar prin dreapta. Numai lambda care rezoneaz cu cavitatea sunt lasate s treac. Celelalte lambda sunt atenuate puternic. La laserul FP lumina este generat n interiorul cavitii i nu vine din afar. 2. DFB Distribute FeedBack Ideea de baz este c se pune o reea de difracie Bragg n cavitatea unui laser FP de indice gradat. DFB nu are nevoie de oglinzi terminale. Reeaua de difracie produce suficient relfexie pentru a avea procesul de laserare. Cnd curentul este pornit, fluxul de purttori de sarcin se schimb foarte rapid. Aceasta cauzeaz o schimbare a indicelui de

refracie, ce duce la modificarea lambda rezonant a grilei i deci lambda de ieire a laserului se schimb.

3.

DFB cu modulator electro-optic

Laserul DFB i modulatorul sunt dispozitive separate construite mpreun pe acelai chip. Exist o oglind ntre stratul de absorbie i cavitatea laserului . Modulaia este fcut prin varierea absorbiei n modulator. Reg de absorbie este polarizat invers i exist doar un mic curent de scurgere.

4. Q-switching Oglinda este mutat din zona activ n zona de absorbie. Cnd materialul este n stare absorbant previne laserarea. Cnd este transparent(nonabsorbant) laserul produce lumin. Acest laser produce impulsuri scurte de putere mare. Cnd laserul este n starea off (absorbantul absoarbe lumina) mediul activ devine fluorescent. Cnd laserul este on, laserarea ncepe imediat i produce impulsuri scurte de putere mare.

5. DBR- Distributed Bragg Reflector DBR au o cavitate partiionat cu o reea de difracie ntr-o regiune care nu este activ. Indicele de refracie se schimb datorit schimbului de temp i a fluxului de e-. Schimbarea indicelui de refracie n regiunea grilei de difracie duce la schimbarea lambda operaionale a dispozitivului. 6. DBR acordabil
Curentul din seciunea stng a dispozitivului curge prin mediul de ctig (gain medium) i aici are loc fenomenul de laserare. n seciunile central i din dreapta fluxul de e- din cavitate cauzeaz o schimbare a RI n aceste

seciuni. Astfel se schimb lambda emis. Seciunea din dreapta are o gril n ea i este folosit pentru acordare. Acordarea fin este realizat prin varierea curentului din seciunea n faz (partea din mijloc) a cavitii laserului.

7. DFB tunabil cu grating periodic ntrerupt

Reelele de difracie periodic ntrerupte au proprietatea de a produce reflexii ale lambda Bragg n ambele pri. Astfel avem o reea cu multiple vrfuri de reflexie. Separarea dintre aceste vrfuri este invers proporional cu perioada de ntrerupere. Dac folosim dou astfel de reele cu perioade de ntreruperi diferite la capetele opuse , putem organiza lucrurile a.. cele dou reele s aib doar un singur vrf n comun. Acesta va fi lambda rezonant a laserului. Cnd RI al uneia dintre reele se modific, vom avea alt pereche de vrfuri rezonant., putem organiza lucrurile a.. cele dou reele s aib doar un singur vrf n comun. Acesta va fi lambda rezonant a laserului. Cnd RI al uneia dintre reele se modific, vom avea alt pereche de vrfuri rezonant.

8. VCSEL diode laser cu cavitate vertical

Sunt construite prin suprapunerea unu nr foarte mare, 500, de straturi subiri de material semiconductor. Echipamentul emite lumin vertical prin stiva de straturi de materiale. Ca n orice laser structura este format din 2 oglinzi terminale pe fiecare parte a regiunilor active care produc lumin. Oglinzile sunt produse prin alternarea straturilor de material cu RI diferite. Stiva formeaz o reea de difracie Bragg care este de fapt o

oglind selectiv de lambda.

9. Lasere EDF Se folosete o seciune de fibr dopat cu pmnturi rare ca i cavitate a laserului. Oglinzile pot fi fcute n diferite moduri dar se folosete In-Fibre Bragg Grating datorit naturiii de selectivitate a lambda. Lumina de intrare a unui laser de pompaj ce opereaz la 980nm intr n cavitate prin FBG din stnga. Ambele FBG sunt rezonante la o

lungime de und specific. Emisia spontan va ncepe n erbium destul de rapid. Majoritatea emisiei spontane nu va fi n modul ghidat i astfel va prsi cavitatea foarte rpd. Majoritatea emisiilor spontane nu vor fi exact nu vor exact la lambda reflectate de FBG astfeel c vor iei afar din cavitate chiar prin oglinzile FBR, dar unele emisii spontane au lambda bun i se ntmpl sa fiu n modul ghidat. n acest caz aceste emisii vor fi reflectate de FBG i amplificate n cavitate de unde rezult laserarea.

FOTODETECTOARE 1. Dioda PIN Fotodiodele convertesc lumina direct n curent electric. O diod pin ideal poate converti un foton ntr-un electron de curent. Acest lucru nseamn c, curentul de ieire dintr-un astfel de dispozitiv este foarte mic i un amplificator extern este necesar nainte de receptor. Energia unui foton absorbit trebuie s fie suficient pentru a deplasa un e- de-a lungul benzii interzise. Totui materialul va absorbi fotoni cu orice energ mai mare ca energ benzii interzise. Tipic, diodele pin vor opera la orice lambda mai mici dect lungime de und de tiere. Acest lucru sugereaz ideea folosirii unui material cu o energie a BI mic pentru toate diodele PIN. Modul de lucru cu polarizare invers numit (mod fotoconductiv) are o problem major. La nivele sczute ale luminii, curentul produs de cldura ambiental este o surs de zgomot. La nivele nalte ale luminii aceasta nu mai este o problem i echipamentul ofer avantajul unor viteze mai ridicate i caracteristic de rspuns liniar pe un domeniu larg. Dac dispozitivul opereaz fr aplicarea unui curent extern, potenialelel jonciunii pin vor face ca e- i golurile s migreze de-a lungul jonciunii. Aces mod este numit mod fotovoltaic. Avantajul este c exist un curent negru mai mic, cauzat de cldura ambiental. Dei n acest mod, echipamentul este mai sensibil, ieirea necesit amplificare imediat datorit nivelelor de tensiune sczute produse. 2. Dioda Schottky Sunt numite fotodiode metal-semiconductor. Un strat subire de metal, nlocuiete o jumtate de jonciune p-n. Nu sunt des utilizate n produsele de comunicaie dar sunt subiectul unor cercetri, i promit viteze foarte mari i o operare eficient. Caracteristici: exist un nr de semiconductoare disponibile care promit operare cu eficien ridicat dar nu pot fi folosite n configuraiile uzuale

p-n sau pin pentru c nu pot fi dopate la ambele p i n caracteristici. n plus, cu dispozitivele normale heterostructurale trebuie s potrivim laticea cristalelor la ambele pri ale jonciunii i asta limiteaz sever alegerea de materiale. Cn o parte a acestei jonciuni este metal nu se ntlnesc aceste probleme; stratul de metal este bun conductor deci e- sunt condui departe de jonciune imediat. Acest lucru semnific c efectele de recombinare sunt minimizate astfel mbuntind eficiena. Deci operare mai rapid.

3. Fotodiodele cu avalan APD Ele amplific semnalul n timpul procesului de detecie. Utilizeaz un principiu similar ca acela al fotomultiplicatoarelor. Sunt de fapt diode pin cu o polarizare invers foarte mare (50 V). Fotonii care intr, n general trec direct prin jonciunea n+ - p deoarece este foarte subire, i sunt absorbii n stratul pi. Aceast absorbie produce un e- liber n banda de conducie i un gol n banda de valen. Potenialul electric al stratupui pi este suficient pentru a atrage e- spre un contact i golurile spre un altul. n jurul jonciunii dintre stratul n+ i p, cmpul electric este att de intens nct purttorii de sarcin sunt puternic accelerai i acumuleaz energie. Cnd aceti e- acum cu energie mai mare se ciocnesc cu ali atomi din latice ei produc perechi noi de e- goluri. Acest proces este numit ionizare la impact. Noii purttori de sarcin eliberai sunt accelerai n direcie invers i pot s se ciocneasc din nou. Acum ambii e- i goluri pot contribui la procesul de multiplicare. Rezultatul procesului este c un singur e- poate produce 10 sau 100 perechi egoluri. 4. Fotodetectoare cu cavitate rezonant Principiul este acela c se pune un detector pin cu un strat i foarte subire n interiorul unei caviti rezonante FP. Din moment ce stratul i trebuie s fie foarte subire pt a produce rspuns rapid noi putem trece lumina prin el de multiple ori pentru a avea o ans mai mare de a fi absorbit.

5. Fototranzistorul Lumina care ajunge pe echipament este absorbit i creeaz perechi de purttori de sarcin n multe locuri diferite. Aciunea este diferit depinznd de locul unde perechile de purttori de sarcin sunt creai. Absorbia are tendina s aib loc n zona de depleie, ntre emitor i baz. Creearea de purttori de sarcin cauzeaz o scurgere de curent de la E la B care apoi este amplificat de tranzistor.

CUPLOARE Fused Taper Couplers Pentru a le realiza se pun dou fibre monomod obinuite n contact direct, se nclzete seciunea i apoi se aplic o presiune de tragere la capetele fibrei. Fibrele sunt scoase afar i devin subiri. n acest proces, fibrele se sudeaz mpreun. Uneori fibrele sunt torsadate nainte de nclzire i alungire. Acest lucru ne d miezuri nguste i miezurile sunt foarte aproape unul de cellalt datorit subierii nveliului. Polishing and Etching Aceast tehnic implic introducerea fibrelor ntr-un material solid precum plasticul. Suprafaa plat este apoi lustruit pn cnd nveliul fibrei este nlturat pn aproape 4 microni de miez. Rezult o seciune de fibr n form de D. Dou seciuni n form de D sunt unite longitudinal de-a lungul suprafeelor plate cu rin epoxidic cu acelai index. Twin Core Fibers Se pot construi fibre cu miez dublu cu un control al separrii foarte precis. Conectarea la fibr este foarte dificil Cuplorul Y Sunt greu de construit n tehnologia fibrelor, dar uor n tehnologia ghidurilor planare. Sunt foarte eficiente n divizarea luminii. Lumina care intr prin portul 1 va fi divizat n mod egal ntre porturile 2 i 3 cu aproape nici o pierdere. Totui lumina care intr pe la portul 2 va pierde jumtate din puterea sa nainte de prsirea prin

portul 1. REELE DE DIFRACIE O reea de difracie este format dintr-un set de linii paralele foarte apropiate sau anuri fcute n suprafaa unei oglinzi sau material solid. o reea de difracie poate fi fcut din aproape orice material la care putem varia proprietile optice cum ar fi RI cu o perioad aproape de lambda. Sunt filtre selective de lambda. n comunicaiile optice se folosesc pentru divizarea sau combinarea semnalelor optice n sisteme WDM i ca reflectori n cavitile externe ale laserelor DBR. O raz incident este proiectat pe reea. Un numr de raze reflectate i refractate sunt produse la diferite ordine (valori ale lui m=0,1,2...). Pt m=0 avem reflexie obinuit. Cnd m=1 avem o raz produs la un unghi diferit. Pri din raze sunt reflectate de diferite linii ale reelei. Interferena prvine reflexiile care nu sunt n faz una cu cealalt s se propage. Littrow Grating Folosete o singur lentil. Este necesar s folosim o lentil pentru a focaliza lumina la captul fibrei. Selectarea lung de und WDM cu cu o oglind sferic i reea de difracie. Liniile care arat calea luminii de la fibr la oglind i de acolo la grating nu ar trebui nelese ca raze nguste de lumin. Cnd lumina ajunge la fibr o difuzeaz afar iar undele divergente formeaz un con. Oglinda focalizeaz aceste fascicule divergente pe un loc de pe grating. Gratingul reflect la un unghi determinat de lungimea de und a luminii. Lumina reflectat este apoi refocalizat de oglind pe o fibr diferit. Waveguide Grating Routers Poate avea o intrare multi-canal pe un dingur port i poate separa canalele pe diferite porturi de ieire. Poate combina mai multe intrri de lambda diferite de la porturi de intrare diferite n acelai port de ieire. Poate opera

bidirecional. Se poate conecta ca i multiplexor optic add-drop. Este bilateral simetric i oricare dintre pri poate fi in sau out. Etajele de in sau out sunt formate din cuploare stea numite free space couplers . Regiunea de difracie este un set de ghiduri de und paralele de diferite lungimi. Aceste ghiduri de und sunt deprtate destul una de alta a.. cmpul evanescent al unui ghid nu se extinde spre alte ghiduri. Astfel nu se face o cuplare de putere ntre ghidurile din regiunea de difracie. La intrare, o intrare monomod la fi cuplat la un nr mare de moduri n regiunea free space. Aceste moduri vor fi cuplate apoi la ghidurile de und din regiunea de difracie deoarece exist att de multe moduri implicate, puterea cuplat de la orice intrare la fiecare ghid de und n regiunea de difracie este egal. Totui distana de la oricare port de intrare la fiecare ghid de und al reelei este diferit. Asta nseamn c la intrarea n regiunea de difracie exist diferen de faz ntre modurile originale la acelai port de intrare. Regiunea central a cuplorului funcioneaz ca o gril dei nu este o gril ci doar funcioneaz ca una. Ghidurile de und din regiunea girlei sunt suficient de deprtate a.. puterea nu se poate cupla de la un ghid la altul. Lungimea fiecrui ghid difer de la un vecin la altul cu un delta fix. Acest fapt duce la o diferen de faz ntre semnale cnd ajung la cuplorul stea destinaie. OTDR Optical Time Domain Reflectometer Sunt folosite pentru marea majoritate a msurtorilor i este mai mult sau mai puin instrumentul universal de msurare a f.o. este folosit pentru controlul calitii cablurilor, pe tambururi i dup montare, determinarea pierderilor lipiturilor, verificarea unei instalri, i detectarea erorilor. Funcioneaz pe baza propagrii luminii n f.o. pe durata unui interval de timp. ntr-un generator de impulsuri, impulsurile electrice scurte cu intervale de timp specifice sunt generate. Impulsurile electrice sunt transformate n impulsuri luminoase n dioda laser. Un impuls de lumin trece printr-un cuplor direcional nainte de a fi trimis pe fibr. Deoarece fibra nu este complet transparent o anumit cantitate de lumin va fi returnat n instrument datorit rayleight scattering sau reflexiilor. Lumina returnat este detectat de o fotodiod cu avalan. Semnalul de la APD este amplificat de un amplificator i procesat de microprocesor. Semnalul optic este slab i procesul este deci repetat de mai multe ori pt a furniza o baz pentru o valoare medie. Tipuri de msurtori: Msurarea distanei eficient cnd dorim s msurm distana ntre lipituri i lungimea total a fibrei. Este singura metod pt a determina distana pn la o ntrerupere. Atenuarea deoarece puterea este desenat pe axa vertical, pierderile de putere pot fi calculate prin scderea unui nivel de putere din cellalt. Msurarea pierderilor de lipitur: graficul obinut de OTDR, arat atenuarea n seciunea cablului. Dac seciunea conine lipituri, sunt artate ca o scdere a nivelului pe grafic. Pierderile n fiecare liptur poate fi determinat prin msurarea n aceste puncte fie cu metoda n 2 puncte sau prim metoda n mai multe puncte.

Un camp electromag consta din 2 campuri:el&mag.Amandoua au o irectie,ampit.Sunt perpendiculare unul pe celalalt.C el e pe axa y,cel mag pe x,iar axa z e irectia de depl.Curba din imag repr puterea campului, care se schimba sinusoidal. Important e ca avem 2 campuri care oscileaza in faza,adica is ating max si min deodata.Distanta parcursa intr-o perioada repr lung de unda.

polarizarea= Orientarea campurilor Din cauza ca campurile sunt ortogonale, ele nu interfereaza unul cu celalalt.Asta ca orice unda el-mag poate fi impartit in 2 comp.Prin conventie,cnad se vb de polarizarea c el-mag. se vb despre directia campului electric.in fiecare moment de timp campurile sunt orientate intr-o directie anume,insa orientatarea lor se poate mpodifica in timp=> polarizarea circulara sau eliptica.Acestea apar cand campurile se rotesc in timpul depl lor.Cel circulare presupun o rotatie de 360 intr-o lung de unda.Cel elliptic se intampla cand perioada de rotatie nu conicinde cu lung de unda.(bineinteles ca campul mag se invarte deodata cu cel el).Rotatiile de mai sus se intampla cand viteza de propagare pe cele 2 campuri difera putin una de alta(cand materialele au indici de refractie diferiti). Efectul Young lumina soarelui trece printr-o prisma pt a se produce lumina monocromatica(de o singura lumg de unda).acesta trece printr-o fanta subtire, care va avea ca efect producerea de lumina coerenta(de aceasi faza).Lumina

produsa este proiectata care e trecuta prin alte fante si apoi e proiectate pe un fundal,unde se vor obseverva zone de intunecate si zone luminoase(marg de interfeente). Aceste zone apara datorita lung diferite parcurse de lumina. In anumite zone, din cauza fazei, lumina se anuleaza,iar ina alte zone se amplifica.,adica puterea s-a transferat din zonele intunecate spre cele laminate. Lumina care se relfecta in proportie de 4% daca trece din aer in sticla sau invers. Daca insa sticla e f subtire atunci lumina trece fara sa se reflete,daca insa e f groasa atunci se poate relfecta max 16%.Max se atinge atunci cand dist round trip(de 2x grosimea) este un multiplu al lung de unda.Min se produce cand este un multiplu impar de juma de lung de unda .

Principiul transmisiei luminii pe fibra optica O f.o. consta dintr-un miez si un invelis.Miezul consta dintr-un cilindru ingust de sticla,iar invelisul din jacheta invasurata in jurul sticlei.Miezul are un indice de refratice(IR) putin mai mare ca a invelisului=>invelisul se comporta ca o onglinda. Efectul dispersiei Dispersia apare cand un impuls de lumina se imprasite de-a lungul unei trans prin f.o.Un impuls scurt devine mai lung pana cand se interesecteaza cu impulsurile vecine,facand recuperarea imposbilila.

Atenuarea se datoreaza in primul rand imprasierii Rayleigh curba de jos e pt fo monomod,iar cea de sus e pt fo. multimod cu indice gradat.

Ferestre de transmisie Short Wavelength Band intre 800-900nm.e prima banda folosita,f bun pt ca e atenuare mica si pt ca se pot folosit dispozitive terminale ieftine. Medium Wavelength Band in jurul 1310nm.azi e atragatoare pt k e dispersie in fibra nula,iar atenauare e de 04db/km. Long Wavelength Band intre 1510 si 1600 are atenuare de 0.26dm/km. Moduri de propagare in fibra monomod,multimod cu indice gradat si cu indice treapta.diferenta intre ele e de traiectoria luminii prin ele. Lumina nu poate lua o infinitate de drumuri printr-o fo,ci un nr fnit(=moduri).Problema la fo multimod este ca anumite drumuri sunt mai lungi ci alte,adica lumina va ajnge la timpi diferiti=>interferenta intersimbol.O solutie pt aceasta este ca miezul sa aiba IR diferiti in functie de distanta pana la centrul miezului(=multimod cu indice gradat).=> caiile lungi vor fi parcurse mai rapid,iar cele scurte mai incet.FO monomod consta dintr-o fibra f ingusta in comparative cu lungime de unda,astfel ca luminea va putea sa o ia numai pe un drum.Evident cu cat lung de unda e mai mare cu atat mai groasa poate fii fo.Diametrul obisunit =9microni.Aprox 20%din lumina calatoreste prin invelis. FO monomod repr un compromise intre pierderile pe fibrala indoriri(<=diametrul fo).cu cat e mai mic diametrul cu cat trebuie sa fie mai mic unghiul de indoire.=> o fo monomod poate fii facuta daca:avem o lung de unda maresau diametrul e destul de mic sau diferenta intre RI destul de mica. Indici de profil

indice treapta=eo schimbare brusa intre IR al miezului si cel al invelisului. indice gradat=schimbare mica de IR de la centru spre exterior, lucru facut prin dopare diferita a materialului.Multa mai greu de facut=>mai scumpa ca cea de sus. monomod=diferenta de IR este de 0.01. Propagarea luminii in fibra multimod O caract f imporatanta a propagarii luminii prin fo este invunerabilitatea la indoriri alea fibrei(min 2 cm). acest fenomen se numeste reflexive totala interna,adica sa nu se piarda putere.Toate aste se rezolva cu legea lui Snell:n1 sin fi1 = n2 sin fi2. Daca unghiul fi1 crste mai mult de 90,atunci se vor produce pierderi. acesta se numeste unghiul critic. Calculul aperturii numerice exista un con de acceptanta.daca lumina intre sub un anumit unghi in fo va fii acceptata,insa daca intra cu un unghi mai mare va parasi miezul si intr-un final fo. NA este sinusul unghiului cel mai mare din conul de acceptanta.

Mode Field Diameter (MFD) la lipirea a doua fibre avem nevoie de o marire care sa ne dea marimea regiuni care transporta semnal.la fo monomod diametrul miezului nu este sufiecent,astfel ca se introduce notiunea de mode field diameter.aceastra poate fi considerate miezul efectiv al fo. un exista margini effective, astfel inca se allege un pct.Spotsize repr alta marime care caract fo monomod si repr raza modului.

Calcularea intensitatii luminii la un capat al fo se poate masura in 2 feluri:near field si far field. near field e f dificil de realizat,pt ca masurarea se face exact la capatul fibrei optice pt ca pot sa fie si moduri ale invelisului.Far field se foloseste pt a calcula near field.aceasta consta dintr-o serie de loburi imprastiate in jurul axei fibrei,datorate faptului k lumina la iesirea din fo apare fenomenul de difractie. la indoirea benzii monomod, toate undele trebuie sa fie in faza in raport cu celelalte undele de pe diametru(acelasi front).asta inseamn ca cele din exterior trebuie sa aiba o viteza mai mare ca cele din interior,adica in ext sa fie un IR mai mic ca in interorul curbei.daca curba devine prea mare,IR devine egla cu cel al invelisului si astfel va parasi fo. Polarisation Mode Dispersion (PMD) in fo monomod(SM) putem avea de fapt 2 semnale deodata,fara ca ele sa interfere unu cu celalalt.acest lucru este posibil pt ca se transmite 2 semnale ortogonale.Intr-o SM normala semnal consta din amanadoua polarizari,,totusi starea polarizarii nu e mentinuta in acestea.in timpul progagarii luminii is schimba o polarizare la alta in mod arbitrar. Birefringence repr caracteristica regasit in anumite materiale si geometrii in care drumul razei depaseste un IR diferit in fct de polarizarea diferita.Acesta se intalneste la SM si exista o mica diferenta in IR.Poate fii o sursa de disperie si are ca efect producerea unei polarizarii eliptice sau circulare pe parcursul progagarii luminii.Disperia se numeste Polarisation Mode Dispersion (PMD). in timpul propagarii lumini isi schimba des polariziarea ca urmare a diferentelor compozitie si geometrie a fo.puterea nu se pierde insa axele de polarizare si orientare a campurilor el si mag se schimba in raport cu ele in mod constabt. daca la capat exista un device sensibil la asa ceva=> schimbari in puterea totala a semnalului. disperia SM la lamba=1550nm este f mare,astfel incat fabricarea de fo cu disperise minima la aceasta lungime de unda.aceasta se face prin manipularea profilului miezului pt a introduce dispersie in sensul opus in care apare disperisa cromatica. Mentinerea polarizatiei in fibra SM standard nu isi mentine starea de polzarizare.astfel ca s-au inventat fo Polarisation Maintaining Fibre,care mentin pozlarizare care a avut semnal la intrarea in fo.aceasta se realizaeaza facand fo sa fie f birefringenta.asta inseamna ca are o diferenta intre IR f mare pe

sensurile de polarziare ortogonale(asta inseamna si viteza de grup).asta se realizaeaza prin facerea fo sa fie asimetrica in profil miezul elliptic este cel mai simplu dintre fo PMF,insa foloseste cel mai mare nivel de dopare. miezul bow-tie f populara. in miezul ei se creeaza anumite tensinuni mecanie. miezul panda- fibra Polarisation maintaining AND Absorption reducing se obtine prin crearea de tensiuni laterale in fo.zona inchisa din poza e o zona de dopaj pentru crearea unei zone cu coefficient de exapndare diferit ca a invelisului.aceasta modifica IR fara se se foloseasca un nivel mare de dopaj.lumina nu circula in zonele de stress astfel ca atenuare e minima. Four-Wave Mixing (FWM)

apare atunci cand 2 sau mai multe unde se progaga in aceiasi directie in aceasi SM.semanle se combina si produc alte semnale la lungimi de unda care sunt asezate la fel ca cele mixate.efectul FWM este cu atat mai important cu cat spatiul dintre semnale e mai mic.FWM nu e linear cu puterea semanlui,astfel ca odata cu cresterea puterii,aceasta creste exponential.efectul este puternic influentat de disperia cromaticaapare cand un semnal ramane in faza cu altul pe o distanta lunga.disperia cromatica in acest caz e benefica pt ca face ca semnale san u ramane in faza pe o distanta mare.o modaliate ed evitare acestui efect de a spatial inegal semanelel. Interferometrul Mach-Zender consta dintro config stabile a un unui splitter si un combiner conectate prin intermediul a doua ghiduri de unda. Converteste diferenta de faza create de cele 2 ghiduri de unda in dferenta de amplitudine.Principiu de functionare: semn de intrare e impartit cu un splitter y in 2 directii,in jumatate.(polarziarea nu e afectata).Daca nu e intarziere de fza,sem e recombinata in jonctiunea y(cuplor) imediat dup ace lumina iese din dispozitivc.deoareca semn de fie care brat sunt coerente unu cu celalalta pierderea de 3db nu are loc.cand e o intarziere de faza la cuplorul y,sem vor fi defazare,iar la recombinare se va pierde putere.daca diferenta de faza e de 180 iesire este 0,daca este 0 semnalul e fara pierdere.diferenta de faza la

destinatie poate fii cauzate de o diferenta mare de lung de unde intre brate sau de o dif de lung optica. interferometrul e constr dintr-un material lcare isi sch IR sunt infl c el. Schimbare IR-ului are ca efect sch in viteza de propagara,adica de faza.Se foloseste astefel:pt scg mici de IR=>sch mari de amplit.Pt material se foloseste LiNiO3.

1)Cum se defineste responsivitatea unui dispozitiv optoelectronic?

In cazul fotodiodelor sensibilitatea se exprima prin responsivitate R si se masoara in A/W. Responsivitatea exprima curentul generat de fotodioda pt excitatie cu un flux luminos cu puterea radianta de 1W.Este o marime spectrala .

2)De ce este preferabila alimentarea in curent constant a ledurilor in raport cu alimentarea in tensiune?justifica procedeul inserierii ledurilor.

Inserierea ledurilor este singurul procedeu prin care se obtin niveluri de radiatie egale pt ca ele sunt parcurse de acelasi curent.acest procedeu devine inutil cand legam in serie diode diferite.oricum punerea in paralel a ledurilor pt a avea aceeasi stralucire la aceasi tensiune este o greseala iar efectul este acela ca dioda cu cadere de tensiune direct cea mai mica monopolizeaza curentul,deci are toate sansele sa functioneze putin timp.

Intensitatea ledului e data de variatia curentului .Deoarece tensiunea are un singur prag , dupa ce se deschide intensitatea nu va mai depinde de tensiune. Ledurile se pun in serie pt ca intr-o serie de leduri avem curent constant ..ceea ce ne intereseaza.Daca le-am pune in paralel am avea divizor de curent si ar exista sansa sa fie prea mic curentul. Se urmareste curent constant prin tot sirul de leduri pt a avea o stralucire constanta si uniforma.

Suprafete cu cavitate verticala ce emit laseri(VCS)

VCS numite microlasere . La construirea unu laser esti limitat de caracteristicile materialului si de tehnologia disponibila. La VCS se emite de la suprafata , nu de pe margine cum era pana acum. Sunt construite din aporximativ 500 de straturi subtiri din material semiconductor. Procedeul emite lumina vertical prin toate straturile. Acest procedeu este aratat in fig 92

La orice laser structura generala este : la fiecare regiune activa se ataseaza o oglinda terminala care produc lumina. 1. oglinzile sunt facute din staturi care alterneaza, din materiale cu indici de refactie diferiti. Straturile formeaza un Bragg grating ( reflecta sau refracta lumina de o cantitate ce variaza cu lungimea de unda) care selecteaza lungimea de unda a oglinzii. 2. partile laserului sunt formate divizand materialul 3. dimensiunile laserului sunt astfel incat nici un mod lateral nu este posibil. De fapt laserul este limitat astfel incat formeaza o portie buna in care lumina se comporta ca fotoni individuali si

nu ca raze de lungimi de unda. Dimensiuni tipice sunt 12,20 microni in diametru. Experimental se poate lucra si cu un diametru de doar 3 microni. 4. regiunea active este f mica in comparative cu regiunea altor lasere. Aceasta inseamna ca oglinzile trebuie sa aiba o reflectivitate relativa mare. 5. una dintre marile provocari este de a alimenta putere in regiunea activa pt ca trebuie sa treaca prin multe oglinzi-strat (jonctiuni ) 6. puterea de la iesire in present este cam de 1mW. Aceasta este f bine pt tipurile lan de comunicatii ca si cum vrem sa transmitem pana la puterea maxima a limitei sigurantei ochiului ( -4dbm). Ledurile tipice au putere scazuta si cer utilizarea costisitoare a diodelor receptoare ( InGaAs). VCS in mediul lan lucreaza bine cu diode simple si ieftine de Si. 7. VCS ofera doua lungime posibile de unda : 980 nm si 850 nm. 8. VCS cu diametru mare 20 microni au multiple linii transversale. Aceasta face ca mecanismul sa fie f convenabil la folosirea fibrei multimod. Marea problema a laserilor cu fibra multimod este zgomotul modal. Coerenta joasa a iesirii luminii produsa de liniile multitransversale a VCSului conduce la insensitivitatea la modul tinta selectiv si minimalizeaza problema zgomotului modal. 9. un dezacord jos a razei luminii circulare este produs, ceea ce permite mai usor si mai eficient cuplarea la o fibra 10. VCS tipice au praguri f joase de curenti ( <5 mA).Foarte putina putere disipata si modulatie in curent joasa sunt cerintele VCS-ului. 11. VCS are un nivel foarte ridicat de modulatie a largimii benzii ( 2,4 GHz). 12. VCS-ul este foarte stabil si in general nu necesita o fotodioda monitor sau putere de control feedback care sunt necesare pt majoritatea laserilor in comunicatii.

Drivere LED-uri clasice

1.Afisajele cu mai multe leduri dispuse in linie (o singura coodonata) sunt folosite ca indicatoare in locul instrumentelor cu ac (analogice). Exista doua tipuri de afisaje in linie:

-coloanele de lumina in care in functie de nivelul semnalului de masurat sunt aprinse deodata un nr corespunzator de leduri -indicatoarele de pozitie in care in functie de nivelul semnalului de masurat este aprins la un moment dat un singur led

Circuitele integrate : UAA180 coloane de lumina si UAA170 indicator de pozitie Driverul UAA180 comanda o coloana de lumina de 12 leduri, dar exista si posibilitatea legarii in cascada a mai multor unitati (drivere si leduri , cu coloanele prelungite pt obtinerea unei coloane oricat de lungi ). Iesirile spre leduri sunt generatoare de current programabile ca si la UAA170. Rezistoarele R1 si R2 fixeaza curentul de alimentare prin leduri. Rezistoarele R3, R4 si R5 fixeaza limitele semnalului (tensiunii) de intrare. Driverul UAA170 aprinde un led din 16 corespunzator nivelului de intrare. Combinarea mai multor UAA170 pt un indicator de pozitie cu lungime mai mare de 16 este posibila.

2. Cateva exemple de Fixed Frequency LED Drivers sunt Mp 3024,3025 etc.Aceste tipuri de drievere sun capabile de controlul a mai mult de 5 serii de leduri alimentate de la o baterie de litiu . Lucreaza in modul curent si foloseste metoda Fixed Frequency arhitecure. Curentul este masurat printr-un senzor exterior (rezistenta). Driverele asigura ca ledurile sa aibe aceasi intensitatea luminoasa astfel trebuie mentinut un curent constant prin ele. MP 3024 este un astfel deriver care lucreaza in curent si acest curent este reglat prin Fixed Frequency architecture. Are senzor extern pt masurarea curentului (rezistenta). Eficientza este de 87 % datorita low feedback voltage care e de 104mV. Are si sisteme de protectzie: Under voage Lockout, current limiting, si protectie la temperaturi ridicate. driverul este disponibil in capsula cu 6 pini.

Leduri
1.calculul lungimii de unda =cT=c 1/ =hc/E c-viteza luminii in vid h-constanta lui Planck

2.elemente constructive ale ledurilor : se asambleaza industrial pe structuri metalice care reunesc terminalele. Aceste structuri sunt realizate din aliaj de cupru acoperit cu argint. Elemente interne ale ledului : oglinda conica, capsula(lentila) si cipul semiconductor, fir saritor( Au), anod, catod. Pe terminalul catodic poate fi amplasat cipul semiconductor. La catod se leaga zona dopata n , iar la anod zona dopata p.Capsulele de leduri sunt desemnate prin diametru exprimat in inch. La capsula miniatura oglinda este rectangulara.

3.Alte tipuri de leduri Ledul ermetic Se utilizeaza in mediile corozive cu multa umezeala. Ledul cu rezistor incorporate- se leaga direct in circuit. Leduri bicolor (doua leduri de culori diferite in antiparalel).La aplicarea unei tens dreptunghiulare ledurile lumineaza in contratimp. Variind factorul de umplere al tensiunii la o frecventa mai mare de 100 Hz se poate obtine o intreaga gama de nuante cuprinse intre cele doua culori de baza. Leduri cu prag de comutatie-comparatorul are histerezis , asa ca bascularea ledului se face brusc. Afisajele cu leduri- sunt grupari de mai multe leduri folosite in afisajul de informatii

4.Caracteristici electro-optice ale ledului Caracteristica curent-tensiune

Cipul semiconductor(jonctiune p-n) imi da caracteristica curent-tensiune asemanatoare cu cea a diodei de Si sau Ge(functie exponentiala).La materiale diferite corespund latimi diferite ale benzii interzise , deci tensiuni diferite Vf (cadere de tensiune directa). La proiectarea driverelor pt leduri este necesar sa se asigure un curent If care sa se incadreze in domeniul valorilor admisibile.

Caracteristica spectrala a radiatiei emise

Ledurile emit radiatie luminoasa in jurul unei valori centrale. Diodele laser au caracteristica spectrala mult mai ingusta => sunt mai bune. Banda la 3 db reprezinta latimea spectrala la o scadere a fluxului luminos la jumatate din valoarea sa. 10 log (max/2 /max)= -3 db Latimea benzii spectrale este 5% din lungimea de unda centrala.

Pt dioda- este de ordinal nanometrilor(cativa).

Caracteristica de directivitate Este graficul dependentei stralucirii B in functie de unghiul fata de axul optic al ledului. Caracteristica vazuta in spatiu este suprafata obtinuta prin rotirea caracteristicii din planul xOz in jurul axului optic al ledului. Stralucirea B este o marime ce caracterizeaza intensitatea radiatiei emisa de led si este definita ca fluxul luminos emis de led in unitatea de unghi solid. Unghiul de radiatie este unghiul la care stralucirea scade la jumatate din valoarea sa maxima (scade cu 3 db). Folosirea unei capsule de imersiune in care este montat cipul semiconductor mareste stralucirea ledului. Radiatorul Lambertian este o sursa de radiatie cu o caracteristica de directivitate sferica B0=Bmax Capsula sferica permite obtinerea unei caracteristici de directivitate alungite de-a lungul axului optic, utile in aplicatii care necesita o sursa de lumina concentrate.

Dependenta stralucirii B a ledului in functie de curentul If

Caracteristica B(If) este liniara pana la o anumita valoare a curentului If dupa care apare o saturare a ei ( 5If). Comanda ledului la curenti mai mari decat If se poate face numai in impulsuri pt nu a deteriora ledul. Pt a obtine stralucire maxima se foloseste un curent maxim pana la 3A si un factor de umplere mic. Frecventa minima a semnalului este de 100Hz. Ledul este caracterizat de randamentul sau definit de caracteristica ()sau B() la un curent mediu If constant.

Comportarea ledurilor cu temperature Stralucirea ledurilor variaza cu temperature daca If constant.Diminutia standard a stralucirii cu temperatura este -1%/c.Stralucirea maxima are loc la -50 grade. Temperatura normala este 2050 grade. Timpul de viata 11,4 ani si durata de viata scade odata cu cresterea If.

Aplicatii tipice pt leduri: -tahometre optice -scannere -detectoare de fum, de proximitate, de nivel in lichide -transmisii optice -iluminat -panouri de afisare

Apertura numerica Apertura numerica (NA) este mrimea care permite msurarea capacitii unei fibre optice de a colecta lumina printr-un capt al ei. Cu ct apertura numeric este mai mare, cu att cantitatea de lumin care se va putea cupla de la o surs de radiaie extern va fi mai mare. Pentru o fibr optic cu indice treapt valoarea ei este produsul na.sinm:
2 2 NA n a sin m n1 n 2 (2n n)1 2

unde:

n (n1 n2 ) ; n 1 2 (n1 n2 ) .
Pentru o fibr optic cu indice gradat, din cauz c indicele de refracie al miezului este variabil, putem defini doar o apertur numeric local, dependent de distana radial r fa de axul fibrei:
2 NA(r ) n 2 (r ) n 2 .

Retele de difractie. Elementele fundamentale : in ce constau, ce functii au, tipuri de retele, unde se folosesc, exemple de utilizare. O retea de difractie este un dispozitiv care reflecta sau refracta lumina in functie de lungimea de unda. Tipuri: 1. Retele de difractie planare Retelele sunt folosite in transmisie(cand lumina trece printr-un material avand pe suprafata lui o retea ) si in reflexie. In comunicatiile optice sunt larg raspandite numai retelele reflexive. Reteaua de difractie reflexiva e formata dintr-un set de fante inguste, rectilinii, paralele, f. apropiate intre ele, obtinut pe suprafata unei oglinde sau a unui material solid. Retelele refractive, obtinute prin zgarierea unei suprafete de sticla, nu sunt folosite in cmunicatiile pe fibra optica. Retelele reflexive sunt filtre selective in lung.de unda. In comunicatiile optice sunt folosite pentru separarea/ cobinarea semnalelor in sisteme WDM si ca reflectoare in cavitatile externe ale laserelor DBR.

O raza incidenta cade pe suprafata retelei . Rezulta mai multe raze reflectate si refractate, corespunzatoare unor ordine diferite (0,1,2,3). Cand ordinul este 0, reteaua functioneaza ca o oglinda. Cand el este 1, se obtine o raza la un unghi diferit. Parti ale razei sunt reflectate de diferite linii ale retelei. Numarul de ordine al razelor refractate depinde de relatia dintre spatiul dintre striatii si lungimea de unda. Forma striatiilor nu are efect asupra unghiurilor cu care se difracta diferite lungimi de unda. Totusi, profilul fantelor permite distributia puterii intre ordine intr-un mod dorit de noi.

Profile tipice ale striaiilor reelele periodice Exista f multe metode de a demultiplexa/multiplexa un nr de diferite lungimi de unda. Mai multe lungimi de unda diferite dintr-o singura fibra sunt separate (sau combinate) din alte fibre. Multiplexorul cu reea de difracie Littrow foloseste o singura lentila( spre deoseb de alte config care folosesc 2). Folosirea lentilei e necesara pt a directiona lumina spre capetele fibrelor corespunzatoare.

WDM cu o oglind sferic i reea de difracie

Compresor cu reele de difracie i dubl trecere ngustarea impulsului luminos

O pereche de retele poate fi folosita pt a comprima un impuls ce a suferit o dispersie cromatica

Reea de difracie Bragg n miezul unei fibre optice : FBG Aceasta inventie revolutionara este foarte simpla, cu cost redus, reperezentand un filtru selectiv in lungime de unda.

O retea in-fibre Bragg este doar o parte dintr-o obisnuita fibra monomod de cativa cm. Reteaua se formeaza prin varierea indicelui de refractie al miezului de-a lungul fibrei. Lumina lungimii de unda specificate (rezonanta)se deplaseaza de-a lungul fibrei inapoi in directia din care a venit. Lungimile de unda care nu sunt selectate (nerezonante)trec fara sau cu f putina atenuare. Cele mai importanta caracteristici ale FBG sunt: Lung de unda centrala lung de unda in central benzii de reflexie a retelei Largimea de banda a benzii de reflexie Varful de reflexive- o masura a proportiei luminii incidente reflectate la lung de unda central Contrastul dintre indicii de refractie(n) Aceste caracteristici sunt determinate de parametrii caracteristici ai retelei, care sunt: 1. Perioada de retelei e distanta dintre modulatiile indicelui de refractive din retea 2. Lungimea retelei. 3. adancimea modulatiei (puterea retelei) Reflexie cu selectivitate n band n cazul unei reele FBG

Exista mai multe feluri FBG: Chirped FBGs- se obtine cand se variaza perioda retelei de-a lungul lungimii de trasare. Multiple FBGs in aceeasi sectiune de de fibra Reea cu striuri nclinate Acest tip de retea se obtine cand striatiile formeaza un unghi oblic cu axul central al miezului. Lungimile de unda selectate sunt reflectate in afara fibrei. Astfel, putem pastra doar lungimile de unda dorite. Retea In-Fibre Bragg modulata in faza se creeaza de transmisie in mijlocul benzii de reflexive unde lumina este transmisa prin filtru in loc sa fie reflectata Aplicatii ale retelei In-Fibre Bragg Lasere cu lungime de unda constanta Compensarea dispersiei Chirped FBGs pot fi folosite pt compensarea retelelor de transmie optica existente pt a le permite sa opereze in banda de 1550 nm Selectarea lungimilor de unda in sisteme WDM