PREFAŢĂ

Tratatul intitulat “Materiale inteligente” reprezintă o lucrare fundamentala pentru inginerii implicaţi în producţia de vârf a materialelor avansate în acest început de mileniu. Este de menţionat faptul că materiale cu memoria formei fac parte din grupa materialelor inteligente care constituie una dintre ultimele descoperiri ale Ştiinţei Materialelor. Pima parte a lucrării are ca obiectiv principal prezentarea fundamentelor ştiinţifice ale unor materiale inteligente din categoria materialelor nemetalice cum ar fi materialele ceramice şi polimerii. La sfârşitul lucrării se prezintă o sinteză asupra proprietăţilor fizico-mecanice şi de memorie ale materialelor inteligente. Pentru înţelegerea în profunzime a corelaţiilor dintre aceste proprietăţi şi transformările structurale care au loc, în partea a doua a lucrării se prezintă caracterizarea AMF, utilizările materialelor inteligente şi comportarea mecanică a acestor materiale. Lacrarea se încheie cu un capitol aparte referitor la termenii specifici şi definiţia acestora, pentru a se uşura însuşirea acestei noi ramuri a ştiintei materialelor. Prof. dr. doc. ing. Florea Oprea

WORD The handbook called “Smart Materials “represents a fundamental book for the science and engineering of advanced materials at the beginning of this millenium. It should be mentioned that the shape memory materials belong to the group of smart ma erials, which consists in the one the latest discovery of Material Science. The first 9arl of the book is aimed at the performing of scient bases of some snarl ma erials from the nonmetallic materials series as ceramics and polymers to the metallic ones. The end of the book is a synthesis on physico—mechanic properties and memory of smart materials are performed. For deeply knowledge of correlation between these properties and the structural transform 2tions which take place in the second part of the book ones perform the characterzation of SMA, the using of smart materials and the mechanic behaviour of these materials. The book ends with a unique chapter relating to the spec terms and their definition to moderate the feature of this new branch of materials science. Prof. doe. eng. Florea Opre PhD

1

CUPRINS
INTRODUCERE Capitolul I MATERIALF INTELIGENTE……………………………….. 17 1.1 Aliaje cu memoria formei…………………………………. 23 1.2 Materiale piezoelectrice (PZT) …………………………….25 1.3 Materiale magnetostrictive………………………………… 27 1.4 Fluide etectroreologice ……………………………………..29 Capitolul II MATERIAILE CERAM ICE …………………………………..31 2.1 EMF in materialele ceramice 2.2 Feroelectricitatea i antiferoelectricitatea……………………. 32 2.3 Piezoelectricitatea 2.4 Transfotmari de faza induse de un camp electric 2.4.1 Modificarea parametrilor de retea …………………………41 2.4.2 Dependenta deformatiei induse de temperatura ……………41 2.4.3 Dependena deforma;iei induse de compozi;ia materialului 42 2.4.4 Mecanismul de reorientare a domeniilor feroelastice in materialele antiferoelectrice 2.4.5 Dependenta deformajiei induse de presiune ………………..48 2.5 Avantajele utilizärii materialelor ceramice cu memorie Capitolul III MATERIALS PLASTICE - POLI1…………………………….. 51 3.1 Generalitati…………………………………………………. 51 3.2 Arhitect ira structurala a polimerilor 56 3.2.1 Poimeri liniari amorfi 56 3.2.2 Polimeri ramificati 58 3.2.3 Potimeri reticulati 59 3.2.4 Poimeri cristalizati 61 3.3 Propriei polimerilor 64 3.3.1 Densitatea polimerilor 65 3.3.2 Prcprietali termice 65 3.3.3 Proprietati electrice 70 3.3.4 Prcprieta optice 71 3.3 Prcprieta mecanice 72 3.4 Mecanh;mul EME1n polimeri 74 3.4.1 L4IFstimuIaL de temperaturA 75 3.4.2 LA’IE stimulat de reactii fotocromice 81 3.4.3 EVE produs de reactii chimice 85 3.5 Avantajc le polimerilor in raport cu AMF 87 Capitolul IV CARACThRIZARLA ALEAJELOR CU MEMORIA ror 88 4.1 Caractristici principale ale AMF 88 4.2 Efecte t 93 4.2.1 Ef simplu de meniorie a formei (EMF) 94 4.2.2 Ef de superelasticitate (SE) sau pseudoelasticitate de transformare 95 4.2.3 E tip cauciuc (pseudoelasticitate de maclare) 97

2

4.2.4 Efect de memorie a formei în dublu sens, indus (EMFDSI) (supertermoelasticitate) 98 4.2.5 Ef de mernorie a formei în dublu sens (EMFDS) 99 4.3 Determinarea experimentala a efectelor termomecanice 100 4.3.1 N1 efectului de superelasticitate i comportarea tip cauciuc 100 4.3.2 D efectelor de memorie 102 4.3.3 D capacitA de amortizare mecanicä 104 Capitolul V 1NTERPRI TERI’IODINAMICA A EM? 106 5.1 Interpre;area termodinamicà a defectelor 106 5.2 lnterpre:area termodinamicä a energiei mnmagazinate 107 5.3 lnterpre;area termodinamicä a EMF 108 5.4 lnfluen histerezisului asupra echilibrului termoelastic i asupra comportarii termodinamice 113 5.5 Originea EMFDS 114 5.6 Procedee de educare 116 Capitolul V I COMPORIAREA MECANICA A AM? SUB INF’LUENTA UNOR ACTOR1 EXTERNI 118 6.1 Termod namica generArii tensiunilor de recuperare in stare tensionatA 118 6.2 Capacitatea de arnortizare a AMF 122 6.2.1 Fiictiunea internä Ia transformarea martensiticä 123 6.2.2 F.ictiunea internA in martensitä 124 6.3 Efectelc ciclärii, oboseala i degradarea AMF 125 6.3.1 Fenomenul de obosealä ………………………………………………….125 6.3.2 Distrugerea prin rupere ……………………………………………………126 6.3.3 Influenta ciclLarii termice …………………………………………………129 6.3.4 Diigrama de reprezentare a efectului de memorie 130 6.4 Comportarea mecanica a aliajelor din sistemul Ti-Ni 132 6.4.1 De sub tensiune …………………………………………………………..132 6.4.2 Ef de memorie i pseudoelasticitatea 134 6.4.3 Inf uenta texturii AMF asupra EMF 139 6.4.4 Infuenta dimensiunilor de graunte asupra comportärii mecanice 140 6.4.5 E i pseudoelasticitatea fazei R 141 6.5 Comportarea mecanica a aliajului cu baza Cu. 145 6.5.1 Efe:tul de memorie i superelasticitatea 145 6.5.2 E!V In sens myers (reversibil) 146 6.5.3 Ru erea Ia limita de gráunte 147 6.5.4 Ru La obosealä 148 6.5.5 Rezistenta mecanicãla rupere i Ia obosealà 151 Capitolul V II MATERIALE INTELIGENTE. IJIILIZAffl i 153 7.1 Utilizäri generale 153 7.2 Cuplaje din AMF 156 7.2.1 Cu laje din atiajele sistemului Ni-Ti 157 7.2.2 Cu Diaje din AMF cu baza cupru 158 7.2.3 Cu din aliaje cu baza fier 159 7.3 Conectori electrici 159 J 7.4 Dispozitive de fixare 161 7.5 Activato 162 7.6 Materiale ceramice i materiale plastice Cu memorie 163

3

10 Criterii de se1ec a materialelor inteligente 183 7. 3 Tratanimte termice tratamente termomecanice 198 8.8.9 .2 Teste de evaluare a caracteristicilor mecanice.8.7. 1 Iitilizäri stomatologice 168 7.7 Utilizarua materialelor inteligente In constructii civile 166 7.8.4 Caracteristici de memorie 201 B1BLIOORAl SEIECTIVA 205 4 .8 Materiate biocompatibile 168 7.3 Rer Ia coroziune 176 7.tarea biocompatibi1itA 179 7.8.11 Noçiun elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente 184 Capitolul V III TERM 1 DErINrII 188 8.4MFpentru utilizari la temperaturi ridicate 180 7. 8.2 UlilizArj medicale 173 7.1 ProprielAti fizice fundamentale 191 8.5 Te:.4 Tete de elutie 177 7. chimice i electrice 196 8.

2.4 SME mechanism in polymers 74 3.2.2.2 Ferro-electricity and anti ferro — electricity 35 2.3 EWIF yielded by chemical reactions 85 3.2 Thermo — mechanical effects 93 4.3 Rubber — Iik.3 Electric properties 70 3.5 Shape rremory ceramics advantages 49 Chapter I PLASTIC .2 Th properties 65 3.4.2 Piezoelectric materials (PZT) 25 1.2.5 Mechanical properties 72 3.5 Shape memory polymers advantages 87 Chapter IV CHARAC’I’ERIZAT or SHAPE MEMORY u 88 4.4.2 Temperature dependence of induced strain 42 2.POLYMER MATERIALS 51 3.3.4.3.e effect (twinning pseudoelasticity) 97 5 .4.4 Electric field induced phase transformation 41 2.1 Mcdification in lattice parameters 41 2.2 Etilanglement polymers 58 3.4.2.4 Ferroelastic domain reorientation mechanism in antifermo elcctrics 47 2.3 Piezoelectricity 39 2.3 Material composition dependence of induced strain 45 2.2 SLiperelasticity effect or transformation pseudoelasticity 95 4.1 Poymers density 65 3.3.2 Three dimensional network structure of polymers 56 3.5 Pressure dependence of induced strai 48 2.COi HIS introduction Chapter I SMART MATERIALS 17 1.3 Crosslinking polymers 59 3.3 Polym rs properties 64 3.1 Main claracteristics of SMA 88 4.1 Thermal responsive SME 75 3.4 Crystallized polymers 61 3.2 Photo —responsive SME 81 3.4.2.1 Generalities 51 3.3.1 Shap m alloys 23 1.1 SME in ceramics 32 2.4 Optical properties 3.2.4.4 Electroheological fluids 29 Chapter 11 CERAMICS 31 2.4.1 Oie — way memory effect (SME) 94 4.1 Linear amorphous polymers 56 3.3 Magrtetstrictive materials 27 1.3.

2 Thermcdynamic contribution of the stored energy 107 5.4.5.6 Shape memory ceramics and plastics 163 6 .3. fatigue and degradation of SMAs 125 6.1 Ni—Ti couplings 157 7.1 Measuring of superelasticity effect and rubber — like behaviour 100 4.5.ion in martensitic transformation 123 6.2.1 Internal fricl.3.3.3 Grain boundary fracture 147 6.2 Eetermination of memory effects 102 4.2.3 Electrical cormectors 159 7.4 Representing diagram of shape memory effect 130 6.4.4 Clampcr devices 161 7.3 Experimental determination of thermo — mechanical effects 100 4.4.2 Dampirg capacity of SMA 122 6.4 Induced two — way memory effect.3 CycIin effects.2.3 Influence of thermal cycling 129 6.3.3.4 Fatigue fracture 148 6.5 SME and pseudoelasticity of R phase 141 6.2.2 Reverse shape memory effect 146 6.3.2 Shape memory effect and pseudoelasticiy 134 6.4 Mechar ical behaviour of Ti — Ni alloys 132 6.5.3 Fe — based couplings 159 7.3 Eetermination of the mechanical damping capacity 104 Chapter V Tt1ERMODYNA1 DESCRIPTION or SME 106 5.5 The origin of TWME 114 5.5 Actuatcrs 162 7.1 Thermcdynamics of recovery stresses generation in stressed state 118 6.2.2 Internal friction in martensite 124 6.2 Ci—based couplings 158 7.5 Fatigue and fracture strength 151 Chapter iqi SMART M APPLICATIONS AND vc 153 7.5 Mecharical behaviour of Cu — based alloys 145 6.4.2.3.! Thermcdynamic contribution of defects 106 5.1 Genera applications 153 7.1 Shape memory effect and superelasticity 145 6.4 Hysteresis influence on thermoelastic equilibrium and therniomechanical behaviour 113 5.5 Two — way memory effect (TWME) 99 4.5.4.4.4 Grain size influence on mechanical behaviour 140 6. (ITWME) (siiperthermoelasticity) 98 4.5.1 Fatigue phenomenon 125 6.1 Stress curve deformation 132 6.3 Thermcdynamic contribution of SME 108 5.2.2 Failure by fracture 126 6.2 SMAs couplings 156 7.3 Texture influence of SME 139 6.6 Training procedures 116 Chapter VI M BEHAVIOUR or SMA AND SOME EXTERNAL FACTORS INFLUENCE 118 6.

1 Basic physical properties 191 8.10 Selection criteria of smart materials 183 7. 1 Dental applications 168 7.8.8.2 Assessment of mechanical.3 CDrrosion resistance 176 7.8. chemical and electrical characteristics 196 8.8 Biocompatible materials 168 7.2 lv edical applications 173 7.11 Micro and nanostructures of smart materials.7 Smart riaterials in civil engineering 166 7.4 E ution test 177 7 Biocompatibility test 179 7.4 Memory characteristics 201 Selective references 205 7 . 8.7. 3 Thermic and thermomechanic treatments 198 8. Elementary notions 184 Chapter /III TERMS AND DEFINITIONS 188 8.9 High temperature applications of SMAs 180 7.

proprietăţi fizice şi tehnologice ale AMF. polimeri. A ceste mãteriale speciale con. Pentru a se obtine computere de densitate ultimä. Obiectivul celor mai avansate cercetäri realizate in electronicä. aliajele cu memoria formei. In raportul intitulat “ Sfãrşitul frontierei?” realizat de catre “Asociatia Americana pentru progresul tiintei”. chimi şi metakrgi care lucreazä în prezent în lume se ocupä de materiale. aparitia circuitelor biomoleculare i a nanotehnlogiilor. Lucrarea se adreseazã studentilor de la specializarea Stiinta Materialelor. Shackelford. materiale ceramice i sticle. adaptat la nivel molecular (MLC va fi de un milion d on mai puternic decât un cip Pentium.tribuie la dezvoltarea unor domenii de vârf ale :ehnicii actuale cum sunt: mecatronica. utilizate In etapa actualã in domeniul de vârf ale iintei i tehnicii. find utilä Insã i doctoranzilor i cercetätorilor care Iucreazä In domen jul materialelor avansate. robotica industria tehnica radia. Din grupa meterialelor inteligente s-au tratat separat. microelectronica. filtrare i logicä. care constituie elementele esentiale pentru tranzitiile logice. C lasificarea realizatã de cätre James F. Activitatea creierului se bazeazA pe impulsuri electrice. se pot clisifica In cinci categorii: materiale metalice. pe reactii chimice rapide de conditionare. de la Universi Berkeley din California mentioneaza faptul cã materialele speciale. Creierul uman este superior celor mai performante dispozitive electronice i flu utilizeazä electronii. utiliz termeni i definitii. mai mult de o treime din fizicienii. Un calculator perfect. intitulat “ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor referitoare la ani 1990 se mentioneaza ca aproximativ. cu circuite i dispozitive la nivel molecular. Jr trarea In Mileniul III ar putea insemna deci Inceputul unei ere a fotonilor. materiale compozite i semiconductori. fotonicA i In sistemele biologice 11 constituie domeniul logic sau de calcul. in primele douä voume.iilor i energetica industrialä. materiale plastice — polimeri. In raportul Consiliului National al Cercetärii din SUA. domenii In care lucreazä deja chimi fizicienii i speciali In biologie molecularä. AUTOAREA 8 .I NTRODUCERE Materialele joacã un rol important în spectrul larg al ştiintelor şi tehnologiilor contemporane. materiale care prezintä o irnportan deosebitA In dezvoltarea tehnicii actuale. materiale ceramice. trebuie aiticipatä era biocomputerelor. se aratä cä 10 din cele 26 de tehno Logii identificate In fruntea cre economice se referä la diferite tipuri de materiale avansate. In ultimul deceniu a! Mileniuluial Il-lea au apärut deja primele Incercäri de realizare a unor computere bazate pe ADN Lucrarea “MATERIALE INTELIGENTE trateazä următoarele domenii: materiale noi în industrie. a particulelor subatomice.

in the first two vDlumes it has apart been dealt with shape memory alloys. The objective of the advanced research achieved ii electronics. To obtain computers of the latest density with circuits and devices at molecular level. fast chemical n of conditioning. underatom c particles. omposites and semiconductors. From smart materials. The entering the Ill Millenium could mean the beginning of an era of photons. industrial robotics.S. microelectronics. The book “SMART MATERIALS” deals with the following fields: new materials i: industry. photons and in the biologic system is constituted by logic or cal culation field. materials which perfrm a great importance in the development of the present technique. In the latest decade of the second Millenium the first achievements and experimenl:s of some computers relied on ADN already arisen. These spe materjals contribute to the development of some advanced technologi as: mechatronics. The book addresses to students from the specialization of Materials Science but being also useful to trainers for a doctor t degree and researchers who work in the field of advanced materials. The human brain is superior to the most performance electronic devices and does not use electrons. filtering and logical.A. arising of biornolecular circuits and nanotechnology. A perfect computer. physicists and molecular biology specialists. adjusted to molecular level (MLC) will be one million times harder than a Pentium chip. called “ Science and Engineering of Materials relative to 1990’s one mentions that approximately much more than one third of physicists. using terms and definitions. The Author 9 . ceramics. is mentioned that 10 of the 26 technologi identified in the front of economic development relative to different types of advanced materials. biocomputer era must be anticipated. which consists of the essential elements for logical transitions. polymers. plastics — polymers.Materials take a prominent part in the large spectrum of contemporary science and technologies. fields in which already work chemists. ceramics and glasses. The classification achieved by James F. chemists and metal1urgi who work in the world at the moment is implied in materials engineerin In the report called “Science: The End of Frontier?” achieved by “American Associatio:i for the progress of science”. Shackelford from Berkeley University of Califorria mentions five types of special materials used at the present stage in t Hi •Teclmology and Science: metallic materials. radiation technique and industrial energetics. physical and technological properties of SMA. In the report of The National Board of Research from U. The activity of human brain relies on electric impulses.

memorie i multipla functionalitate. de stimulatori i de senzori. Cele mai interesante aplica sunt cele referitoare la controlul activ al vibratiiior mecanice i al transmisiiior acustice. modificarea formelor) Existä mai multe definitii pentru materialele inteligente: . Modificäriie posibile sunt: . a activatorilor i senzorilor. autosesizare. Ltilizärile specifice le constituie micromanipulatorii. de tipul compozitelor. din mecanica integrärii i procesarea imaginilor (transformarea formelor. A vantajele folosirii materialelor i structurilor inteligente sunt multiple: integrarea sisteme!or. Dispozitivul conslituit dintr-un AMF sesizeazä o modificare de temperaturä i reac prin modificarea lungimii sale. coordonate. Domeniile specifice acestor materiale sunt telmica aerospa industria prelucratoare.modificarea pozitiei sau a frecventei de vibratie. gruparea senzorilor i stimulatcriior In ace1ea dispozitive.modifice comportarea sub actiunea unor fo4e externe. • materialele magnetostrictive. pentru asigurarea rigiditA sau formei platformelor aerospa In majoritatea acestor situatii functiile de activator i de senzor sunt separate pnntr-un circuit electronic de control pentru obtinerea feedback ului. . corespund cu modul de comporta a! aliajelor cu memoria formei (AMF) utilizate ca activatori.riateriale cu functii duble. 10 . pentru fiecare stimul In parte. ocuriie pentru automob: de lux i asamblãrile mecanice active pentru aeronauticä. P grupe de materiale inteligente sunt: • materialele ceramice piezoelectrice. ‘ pãr mobile ale stimulatorilor. Materialele inteligente se definesc deseori prin functia br senzitivä. sistemele de infrastructurä civile i sistemele biomeca Materialele inteligente sunt materiale capabile sä. reducerea consumurilor de materiale i energie. Un astfel de exemplu ii constituie controlul sistemelor de aer conditionat. Dezvoltarea materialelor i structurilor inteligente se caracterizeaz printr-o avansare rapida o data cu aparitia inovatiilor tehnologice din domeniul tiintei materialelor. controlul activ a! formelor i contro ui activ al avariilor. Natura stimulilor externi la care reactioneaza i modificãrile corespunzAtoare ale unor proprietA pentru unele materiale inteligente variazà Intr-un domeniu foarte larg. aceastä modificare de lungime zictioneaza prin intermediul unei valve.CAPITOLUL I MATI INTELIQCNTC Materialele i structurile inteligente constituie una dintre ultimele descopeiiri ale tiintei materialelor cu largi aplica in toate domeniiie de utilizare.modificarea formei sau a rigidita . inateriale cu reactii multiple.1. FDrtele care produc aceste rnodificàri pot fi generate de variatia temperatLlrii sau de varia fluxului magnetic care actioneaza asupra materiakior respective. InteIigen Inseamnä autoadaptabilitate. • fluidele electroreologice.Aceste materiale sunt utilizate In majoritatea cazurilor In constructia structurilor inteligente sau adaptabile. ele cornbinând In general functia de senzor cu functia de stimulator. materialele inteligente care î modificä una dintre proprietä ca räspuns la un stimul exterior. valvele i duzele cu actiune rapida. direct asupra curentului de aer al instalatiei respective. • aliajele cu memoria formei. In principiu. amortizoarele. traductoarele. dupa cum se observA din tabelul 1. In domeniul materialelor int.eligente sunt cuprise atât materiale metalice cat i materiale eramice i polimerii.

materiale cu inteligen activä. Zn O dopat cu Bi .1 Materiale inteligente cu proprietăţi speciale Nr.creşterea temperaturii .protectori împotriva supratensiunii 2.Polimeri: polietilenă saturată cu negru de fum .supratensiune Reacţie de răspuns .Materiale ceramice BaTiC3 dopat cu La. . .scăderea rezistenţei electrice Utilizare -termistori . cu caracteristici de autoreparare sau de a In functie de modificärile instantanee provocate de reactia de impotrivire.ioneazä Ia stimulii din mediul Inconjurätor).Materiale semiconductoare. 1. 3. Pb(ZrTi)O3 . Materiale Stimuli crt.creşterea rezistenţei electrice . Care utilizeazä feedback-u! (reac.niateriale cu inteligen.a i sisteme care reproduc fiinctii biologice In sistemele structurale cu capacitate de Incãrcare (purtatoare de sarcinä).protectori de supracurent . 11 .creşterea intensităţii curentului electric .riateriale cu inteligen pasivã. Tabelul 1..

cu câteva ordine de märime.ä astfel: “Scopul tehnologiei structurilor inteligente Ii constituie reproducerea func biologice in sistemele structurale purtãtoare de sarciná “. in compara cu AMF.Dacă pentru o anumită utilizare se solicitã o dependenţă liniară între stimul şi raspuns. care se considerä in general primele materiale inteligente. Dupä cum se cunoa majoritatea obiectelor electrocasnice cu utilizare zilnicä au incorporate in ele dispozitive electronice. pentru AMF aceastA caracteris. prin cre temperaturii sale pâna la o valoare criticä.e ceramice inteligente se pare cä au un potential uria din acest punct de vedere deoarece acestea au de obicei o Incärcäturä electricA atât ca senzor cal i ca stimul (activator).un sislem imunitar care asigurä capacitatea de adaptare i .ine printr-o recoacere.2 cuprinde o clasificare succintã a tipurilor de memorie identificate in diferite tipuri de materiale.un sisi em scheletic care sä asigure capacitatea de purtare a sarcinii. . prin intermediul unui semnal condiţionat. 0 altã asemãnare Intre AMF i alte materiale inteligente.icä se ob. In multe cazuri se poate utiliza i o ftinctionare a sistemului respectiv In trepte. Efectu! ob este neliniar. .Ufl si stem neural pentru asigurarea functiilor de instruire i de luare a decizii 12 . polietilena saturat cu negru de fum poate sA prezinte o cre a rezistenTei cu temperatura. MaterialeJ. deoarece materialele ceramice se pot integra In mod direct In dispozitivele electrice sau In cele electronice i din aceasta cauzã numärul aplica acestor materiale este in continua cre Tabelul 1. Aceste functii biologice trebuie sa includä: . Acest lucru se poate realiza cu dispozitive microelectronice care au In prezent un pre destul de scãzut. reducand practic curentul care trece prin ella valoarea zero. S-i fàcut o analogie intre sistemele structurale inteligente i sistemele biologice pe care Jam o enun. In conformitate Cu defmitia anterioarä o constituie faptul cä adaptabilitatea acestor materiale poate fi prograrnatä. este necesar realizarea unei forme de control cu feedback. Insà este atat de mare Incât se poate utiliza ca protec Impotriva supracurentului. De exemplu. . Astfel. rezistenla sa cre In mod dramatic. In timp ce In cazul activatorilor piezoelecirici acest lucru se obtine printr-o orientare Intr-un camp electric.un sislem motor care sA asigure i sa furnizeze raspunsul adaptat. majoritatea celorlalte materiale inteligente se aflä deocamdatà In perioada de debut din punct de vedere a! utilizärilor.un sis senzitiv alcätuit dintr-o retea de senzori Ingloba sau ata care sá unnäreascä starea structurii. Un astfel de element reactioneazä la cre curentului.

Abaterile locale din sistemele optice se :orecteazä rapid In mod eficient. un astfel de exemplu de utilizare 11 constituie telescopul 1Jubble. 13 .” Materialele inteligente ocupä un bc central in preocupärile cercetAtoiilor i In activitatile destinate dezvoltArii br In aplica structural din cauza avantajelor de necontestat pe care le oferä In raport Cu materialel e clasice. fibrele optice se utilizeazã In general ca materiale senzitive. elor generative relativ man. cerinfelor reduse In privinfa puterii i for. produsele cu acoperiri structurale Inglobate electromecanic se utilizeazä In mod curent pentru suprimarea activä a vjhratjjloi oscjlatorjj In sjstemele indicatoare. Cele mai utilizate materiale pentru senzori ci activatori (stimuli) sunt mat piezoelectrice. materialele utilizate ca stimulatori (activatori) trebuie sa posede capacitatea de mod a formei. mod cámpului electric ci / sau ale câmpului magnetic. printrUfl sistem notor. poz4ie. elasticã . I)e exemplu. materialele magnetostrictive. rezultatul final find mod caracteristicilor termomeeanice ale structurilor inteligente. fluidele electroreologice ci fibrele optice. aliajele cu memoria formei ci fluidele reologice se utilizeazà ca materiale pentru activatori.ci magneticá. In consecinfä. cele mai utilizate sunt materialele piezoelectrice. rigiditate. frecven(a naturalá.In cazul stimulatorilor i senzorilor. In timp ce aplica La nivel structural se integreaz rapid in eforturile de proiectare flu s-a realizat Inca o investigare serioasä çentru controlul domeniului interfazic din materialele compozite la nivel mic’ Un control eficient al acestei zone ar putea reprezenta 0 Im’bunätäl ire semnificativä pentru sistemele Compozite. aliajele cu memoria formel. amortizarecit a!te caracteristici mecanice ca ràspuns la mod ae ternperaturã. datoritá capacitá(ii br rapide d ràspuns electromecanic. Jam formuleazä astfel caracte:ri5ticile necesare: “Materialele senzitive trebuie sã aibá capacitatea de reac(ie la stimulii de naturã termicã. Materialele magnelostrictive. Dintre toate materialele inteligente active.

care pot transforma energia termicä direct in lucru mecanic. de obicei de 0. Un astfel de aliaj deformat plastic Ia o temperatur situatA sub punctul M dacä este incàlzit pânä la o temperaturä situatA deasupra temperaturii Aj (reversibilitate completä) I redobinde forma originala. insä cu tensiuni de activarè reduse cu douä ordine de mãrime. Locul br real este însä In rãndul materialelor inteligente care au o gamà foarte extinsä de aplica Memoria mecanicA a materialelor reprezintä un aspect al efectului termoelastic.1% la un camp electric aplicat d 1 MV Un bloc de cerarnicä monoliticä de 1 cm Inaltime poate sã produca o deplasare de 10 jan. la aplicarea unui camp de 10 Ky. In a fel Incât sâ flu aparä nici o variantä 14 . se pot obtine deplasari similare. Cu ajutorul unui dispozitiv integrat.ä memorArii trebuie sA fie imprimatà initial in materialul aflát In stare austeniticá. combinA proprieta mecanice superioareale materialelor compozite cu capacitatea suplimentarà incorporatä de perceper i adaptare a rãspunsului br static i vibro-acustic. Mecanismul efectului de memorie se poate schematiza astfel: forma destinai. Srinivasan a discutat problema beneficiilor poten oferite de In functionärii materialelor din nalurä pentru dezvoltarea materialelor artificiale avansate.Sistemele biologice pot constitui un ghid pentru dezvoltarea proiectàri structurilor inteligente. Insä conectate In paralel din punct de vedere electric.iri pot permite de asemenea integrarea func.01 — 0. Prin utilizarea unei structuri de tip compozit. in mod egal.1 mm legate in serie din pullet de vedere mecanic. Materialele compozite inteligente i structurile cu capacitati de senzor I si imul care se adapteaza. Anumite aliaje cu o compozi corespunzatoare pot sä prezinte Un astfel de efect prin tratamente termice repetate.1). Tehnicile de obtinere a straturilor sub.iei de control cu ajutorul activatorului senzor. Structurile stratificate pennit combinarea a numeroase functii active Ir. acela dispozitiv. Se poate realiza i integrarea semnalului conditionat cu senzorul In a fel Incât rezultatul obtinut sa fie liniar i propo4ional. Materialele multifunctionale sunt definite de cätre Paine ca materiale care prezinta rãspunsuri multiple (de exemplu variante mecanice i electrice combinate) când sunt supuse unui stimul (de exemplu termic) sau prezintA un singur rAspuns când sunt supuse unor stimuli (activatori) multipli. alcãtuitä din straturi de 0. prin realizarea unor materiale compozite din diferite uateriale ceramice. AMF pot fi educate in scopul obtinerii efectului de memorie In dublii sens ( astfel incât la incäizire sä prezinte una din formele memorite jar Ia ràcire sà o redobIndeascà pe a doua. adicA forma pe care o avea Inainte de prima transformare martensiticA. Dispoziti ceramice piezoelectrice prezintä deformatii induse de un camp electric relativ reduse. Aceste structuri prezinta avantajul unei reactii intensificate prin producerea unui semnal de räspuns mai mare la acela stimul sau prin generare aceluia raspuns la un stimul mult mai redus ca intensitate.1 Aliaje cu memoria formei Aliajele cu memorie au fost considerate la Inceput ni curiozitati interesarte ale metalurgiei. Efectul de memorie a formei (EMF) se poate obtine atunci când un astfel de aliaj este deformat mecanic Ia temperaturi scäzute i apoi este IncAlzit Jeasupra unei anumite temperaturi critice cu redobIndirea formei originale memorate (figura 1. 1. aliajele cu memoria formei se Inscriu In aceastä clasä specialä de mateiiale adaptabile.

care se transformä Intr-o fazä martensiticä ortorombicä. inferioarã Iimitei de elasticitate. utilizând principiul energiei poten minime.ji mecanice care se pot utiliza in scopuri stimulative. care se aseamãnã cu 0 deforma plastica. 0 coexistenta perfecta se poate obtine in cazul ii care acela produs din material piezoelectric se utibizeazä atât ca senzor cat i ca activator (stimulator). Activatorii piezoelectrici se utilizeazä pentru controlul formei active. antenele i cateterele. Olander La aliajul AuCd. Aceastã comportare este In conformitate cu principiul Le Châtelier: varianta respectiv este varianta pentru care forfecarea asociatä corespunde cel mai bine relaxärii tensiunii aplicate. separate dar foarte apropiate totu una de cealaltä. Aceste dispozitive se pot introduce cu u In 15 .ional. man de cuplare ale tevilor. se utilizeazA In general câte douä pie se piezoelectrice. 1. faza initiala. un fenomen descoperit In anul 1932 de cãtre metalurgistul suedez A. a unui monocristal piezoeleciric din piezoceramicã. La aplicarea unei forte de o anumitä märime. Modelarea matematicA a unei structuri piezoelectrice anizotrope neliniare laminate este realizatä de cätre Tzou In anul 1994. Jr majoritatea acestor aliaje. materialele piezoelectrice prezintä o comportare de stimulator (activator). materialul I reia forma impusA prin deformare In cursul primei rãciri. DacA In plus.martensiticä ca efect al acestei deformäri. Cu — Zn — Al i Cu — Al — Ni. In practicä. Mecanismul prezentat este caracteristic efectului simplu de memorie afor i. Ir mod curent. acestea se deformeazä. Modelul matematic ob Incorporeazä direct efectele fortelor exteme mecanice i electrice asupra materialului piezoceramic. In primul car aceste materiale ac ca senzori pentru identificarea fo4elor sau a defornmtiilor. In industrie se utilizeazã trei categorli de AM!’. reiaxare care are ca scop acomodarea variantei respective. electrice i de ternperaturã. pentru evitarea neliniaritàtilor datorate interactiunilor diritre semnalele stimulatoare i cele senzitive. A ceste aliaj e cu memorie prezintä i un fenomen de superelasticitate sau o elasticitate de tipul cauciucului. Cu ajutorul rnodelului respectiv s-au identificat componentele neliniare i relatiile dintre cãmpurile termomecanice cu cele elastice. Chan a Incercat modelarea matematicà a materialelor piezoelectrice neliniare Dentru slimulatorii structurali.le foarte man i pe principiul varia. Piezoceramica este apoi modelatA sub forma unui agregat alcAtuit din aceste monocristale rotite In directii aleatorii. control acustic sau controlul vibra unor structuri datoritä adaptabi1itA i greutã reduse. Comportarea neliniarã datoratä neliniaritatii materiale sau geometrice poate influenta in mod semnificativ performan senzorilor i stimulilor piezoelecirici In structurile piezoelectrice laminate adaptiv. corespun sistemelor Ti — Ni. Modelul respectiv se bazeaza pe descriere unei comportari reversibile Ia polarizare. Fortele de deformare produc deforma. In ccl de-al doilea caz. Deformarea plasticä efectuatä In starea :nartenaiticã sau par martensiticA la rAcire se realizeazà prin cre IamelelDr variantei orientate in mod favorabil. acestea find o categorie specialã a materialelor ceramice cu memoria formei.2 Materiale piezoelectrice (P Ma :erialele piezoelectrice sunt materiale care produc un camp electric dacã sunt supuse unei deformäri mecanice jar dacã asupra br actioneaza un camp electric. una din variantele fazei martensitice (care in cazul sistemului Au — Cd sunt In numär de 24) se dezvoltä In detrimentul celorlalte i cedeazä locul unei deformatii sub sarci aã constantà. se propune o teorie generala i se stabilesc câteva ecuatii neliniare termoelectromecanice. In acest caz rnateriatul trebuie sä fie “educat” printr-o ciclare termomecanicä.. Transformarea inversä care se desth Ia reIncãlzire a materialului reconst tuie cristalul initial austenitic. Utilizärile reprezentative ale acestor aliaje sunt: contactorii i activatorii. materialul respectiv se caracteiizeazä printr efect dub/u de memorie a formei. In detrimentul celorlalte var ante. Modelul obtinut se bazeazä pe luarea in considerare a neliniaritätii geometrice induse de deformati. In cursul unei a doua räciri. austeniticä are o structurä cubicä ordonatà (de tip B2) rezultatä dintr-o structurä cubicà centratä dezordonatä.

1)ispozitivele magnetostrictive se pot Incorpora in structuri de compozite multifunctionale pentru obtinerea unor deformatii stabilite anterior sau pentru interceptarea unor astfel de deformatii sau forte. Pentru aceste materiale magnetostrictive este necesarà efectuarea unei an 1ize a sistemelor luate In considerare atât din punct de vedere magnetic cat i din punct de vedere mecanic. Dacã se aflä dispu sub forma unor microdispozitive de mäsurare acestea pot actiona a senzori distribuiti in compozitele multifunctionale. Activatorii disponibili In corne4 cu posibilita totale de deplasare de 0. La deformarea tnaterialului respectiv se genereazä un camp magnetic. 4. Aceastä metod se nume metoda JCL (Intelligent Constreined Layer Damping). proiectori sonici (500 — 2000 Hz). terbiu i dyprosiu. Aceste materiale sunt capabile sä se deform cu un ordin de m mai mare decât piezoceramicele conven ionale care produc forte comparabile. frecven de pâna Ia 20000 Hz. proportional cu gradu! de deforrnare a materialului.ue la expunerea unei brre dintr-un astfel de material Ia actiunea unui camp magnetic de ordinul a 1000 Oe. Cercetarea efectuatà In domeniul JCL s-a extins i asupra controlului vibratiilor arcuite (Indoite) care apar in cazul curentilor Euler Bernoulli. Acest dezavantaj fundani ental a fost recent depa prin crearea unor a magnetostrictori gigan denumiti Terfenol — D.2 prezintà modalitatea de constructie a activatorilor din baghete pi ezoelectrice. Materialele magnetostrictive sunt cercetate de mult timp Insä existä putme ap1ica practice deoarece produc In general fo4e i defonnatii man In raport Cu puterea redusa pe care o consumA. dispozitive de absorbtie a ocuri1or i la simularea vibratillor unei mimi artificiale.1% (J00jw sunt capabili sä genereze forte de 1750 N i opereazä la. Aplicarea unor cãmpuri magnetice bidireclionale asupra unei bare de Terfeni — D se poate realiza printr-o tehnicA simpla: se trece un curent electric alternativ printr-un solenoid Infa In jurul barei respective.3 Materiale magnetostrictive Proprietatea de magnetostric apare In unele materiale care se deform sub actiunea unui camp magnetic i myers. Terfenol — D este un material inagnetDstrictiv gigant deoarece se poate deforma cu 1400 .structurile respective i prezintA interes deoarece prin utilizarea br se eliminã p mobile Intâlnite In cazul activatorilor convenlionali. Traductorii din Terfenol — D se utilizeazà cu succes ca pozitionatori. Figira 1. izolatori (15 — 20Hz). 16 . Acest material denumit Terfenol — D este un aliaj de fier cu elemente de pãrnânturi rare. Con trolul activ al vibratiibor torsionale in cazul unui arbore se poate realiza prin ata unor straturi de material piezoelectric pe suprafe respectivà. Ccntrolul structural se realizeazA prin simpla implantare a stimulilor PZT In materialele respective sau prin legarea br la suprafatA.

micropc zitionatori. Materialele magnetostrictive se utilizeazà la confectionarea miniact magnetostrictivi (MMA.4 Fluide electroreologice Materialele electroreologice (ER) sunt suspensii care suferä modificäri reversibile ale proprieta br reologice (viscozitate. Figura 1.ri pasive i ca senzori de vitezä. La aplicarea unui camp electric comportarea materialului se modificã de la o comportare caracteiisticä stärii lichide la o comportare corespunzàtoare unui gel solid. Traductorii magnetostrictivi se utilizeazä la ma unelte pentru amortizi.3 prezinta un activator magnetostrictiv. Polarizarea acestor particule conduce la modificäri de configura care produc modificäri semnificative ale proprietA reologice. Utilizärile materialebor ER se pot clasifica In douà categorii: dispozizive controlabile ci structuri adaptabile. magnetostrictive mini actuators) i la amortizarea vibra cu ajutorul unor dispozitive integrate cu structuri compozite obtinute prin Inglobare.Aceste materiale pot actiona cu scopul suprimärii vibratiilor.zA activatori din Terfenol— D pot reduce in mod semnificativ vibratiile flexibile de La motoarele rotative. Rezultatele simulärilor efectuate cu astfel de materiale au arätat Ca prin Inglobarea MMA in structurile luate In considerare.4). 1. suprimarea vibratiilor se poate realiza prin intermediul unui proces termoelastic. detectori de efect i control al formelor. Aceste structuri au proprietati “acordabile” datoritä faprului Ca incorporeaza In ele componente controlabile dintr-un material ER. Sistemele de control analogic care utilizea. ceste modificäri reversibile se datoreazä interactiunii controlabile dintre )articulele dielectrice micronice din suspensiile ER. Structurile adaptabile ER se bazeaza pe controlul stãrii de agregare obtinut prin aplicarea unor câmpuri electrice diferite asupra unui material ER (figira 1. 17 . plasticitate i elastL sub actiunea unor cãmpuri electrice.

faze cristaline i faze vitroase saTi amorfe. indispensabile Intr-un mare num th activitati telmologice din cele mai diverse domenii: mecanicã. Proprieta mecanice ale materialelor ceramice sunt dependente In mare mä:.urä atât de materiale prime utilizate cat i de metodele de fabricatie care fixeazä microstructurile finale i determinã reparti. carburile. au structuri eterogene.CAPIITQUJL II MATI CERAMICE Materialele ceramice sunt reprezentate In general prin OX1Z1 CU legaturi Lonice sau covalente. industria nuclearA etc. Porii constituie discontinuitã. timpul sinterizãrii se produce sudarea particulelor prin difuzie In stare solidä i diminuarea treptata a porozitätii.i de material i reprezintä sediul concentratorilor de tensiune care concuc la fragilizarea materialelor ceramice. Intâlnite in constructia elicopterelor. electrotelinicä i electronicA. care contin pori mai multi sau mai putini. Aläturi de ceramicile traditionale utilizate la constructia clädirilor existã o mare varietate de ceramici tehnice. dispozitivele de frânare i amortizoarele. 0 grinda de tip compozit cu o fractie volumicä de aproximativ 40% fluid ER prezintä o Imbunätä a amortizärii vibratiilor. Ir. Ceramicile traditionale fabricate din materii prime care nu au sufent prea mu! Le transformäri i care conlin deseori impuritati In concentratii care ne pot fi controlate. In aceastä categorie de rnateriale sunt incluse In afara ceramicilor traditionale fabricate din argue i a oxizilor pun. permit ajustarea fortei de amortizare aplicate asupra vehiculelor. amortizor rotaiv de ocuri i un algoritm de control. suportur ile. In ultimul timp insã. Dispozitivele ER controlabile importante utilizate sunt valvele. (‘aracteristicile de proiectare i operare ale dispozitivelor RACD (Rotary Active Control Damper) controlate de calculator (cuplate cu fluide ER i cu senzori). Se obtin astfel materiale eterogen constituite din faze solide distincte. Dupa o operatie de punere In formä In stare plastica (de exemplu argila modelatã cu apä de cätre olar) produsul respectiv se introduce Intr-un cuptor de tratament termic. l’luidele ER se utilizeazA i la structuri de tip fluid ER — bare flexibile umplute.ia diferitelor faze prezente. In functie de conditijie de sjnterizare (duratä i temperaturä). chirurgie. soclurile. apoi eliminarea apei de cristalizare i In fina] se produce sinterizarea la o temperaturä mai ridicatà. nitrurile i borurile. In prima etapä are bc o evaporare a apei In exces. naturali sau sintetici i sticlele. cimenturile i betoanele. 18 . opticä. Puterea necesarä este furnizatä de cätre sistemele electrice existent In vehicule. fluidele ER se utilizeazä la controlul activ a! elicelor flexibile ale rotoarelor. Sistemele de suspensii ale automobilelor sunt alcAtuite din trei elemente: fluid electrore ologic. Sinterizarea sub presiune uniaxialä sau hidrostaticà permite diminuarea nivelului de porozitate i accelereazä viteza de difuzie obtinându-se In final piese cu proprietá mecanice Imbunätãtite.

Figura 1.a. 19 . Unele materiale ceramice prezintä fenomenul de piezoelectricitate sau de feroelasicitate find incluse In ultimul timp In categoria materialelor inteligent 2.1 EMF In materialele ceramice In general EMF se Intâlne In materialele metalice i este asociat Cu 0 tran martensiticã termoelasticà sau netermoelasticä reversibilä (figura 2.2).1 prezintA trei microstructuri tipice ale unor astfel de materiate. at compozi al repartitie granulometrice i at parametrilor de sinterizare (temperaturä. Reyes — Morel .ii materiilor prime.doped tetragona] zirconia policrystal”).5 prezinta utilizärile fluidelor ER In sistemele de transmisie (de putere) cum sunt dispozitivele de frãnare i schimbätoarele de vitezL Un control riguros a! calitä. In 1989 au semnalat prezen EMF i a proprieta de superelasticitate In policristalul tetragonal de Zr0 stabilizat Cu CeO (simbolizat cu Ce-TZP de la expresia In limba engleza “Ce . Figura 2. . presiune) permite obtinerea unor materiate cristatine i neporoase.

3). Se poate urrnäri modul de redobIndire a formei materialutui La Ineälzire. materialul se deformeazä plastjc iar In material are toe o transformare indusä de tensiune de Ia structura tetragonilä la 0 structurä monocLinicä.iei tensiunii monoaxiale de compresiune In functie de gradul de deformare pentru policristalul de oxid de zirconiu tetragonal dopat cu ceriu i curba temperaturä — grad dedeformare.4 prezintä diagrama varia. 20 . Materialele ceramice caracterizate printr-o transformare de fazà feroelastica prezinta un efect similar.E se manifestä In general printr-o recuperare (revenire) a unei deformäri plastice aparente intr-un proces de incälzire. transformarea se poate realiza de la o stare par (PE) la o stare feroelectricà (FE) sau de la o stare antiferoe]ectricã (AFE) la o stare feroelectricà (figura 2. Figura 2. prin tensionare monoaxialA.

F. stare paraelectricà (PE) b.0. este Intrerupta de cäderi repetate ale sarcinii. .iazá un fenomen de redobândire a formej asemänãtor cu cel Intâlnit la materialele ceramice din Zr0 A doua transformare este o transformare indusA de un camp electric i prezintä o deplasare de substitutie de 0. Se remarcA o tensiune de rezistent maxima aproape constantä de 0. BT prezintã o structurã cubicã de tip “perovskit” (faza paraelectricã — PE. Se observA de asemenea aparitia unei deformatii plastice reziduale axiale man. Revenirea aceasta este foarte accentu redobIndindu-se deformatia axialä anterioarã In propo4ie de aproximativ 95%.1%.ie cu natura “analoga” esentialã a deformärii conventionale de 0.2 Feroelectricitatea i a ntiferoelectricitatea Figura 2. La o Incàlzire ulterioarä se produce dispari treptata a deformatiei reziduak datoritA transformàrii de fazà inverse care Incepe Ia 60°C ian Ia 186°C materialul revine Ia forma initialà. figura 2. titanatul de bariu BaTiO (9T). 7.5 Structuri cristaline ale titanatului de harm a. 2.Materialele ceramice Cu memoria formei se caracterizeazä i prin transformäri feroelectrice de la starea paraelectrica Ta cea feroelectricã i tranzitii de la starea antiferoelectricã Ia cea feroelectricä.4 % cu caracteristici “digitale” sau 0 functie de memorie care este In contradic. Curie Figura 2.7 %). La temperaturi situate peste temperatura de transformare de 130°C (ttmperatura Curie. de (. stare feroe1ectric (FE) (a) T-.5 a). Pima transformare indusà termic eviden. (b) T< 7. 7GPa.17 • O’ 21 .I)eformatia continua. caracteristicä transformärii de la starea piezoelectrica Ia starea electrostrictivä. notatä cu Ta).5 prezintä modificärile structurii cristaline care se desfà Intr—un material feroelectric caracteristic.

.. . De fapt. Se remarcã faptul cà momentele dipolilor electrici in fiecare celulä unitarä In stare feroelectricä sunt a In paralel. 7 a). Se remarcã reorientarea directiei de polarizare sau chiar disparitia câmpului exterior aplicat (figura 2. Figura 2. Din aceastä cauzA centrul de greutate al sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative ceea ce face ca celula e1emen. La aplicarea unui camp electric Insä. astfel incât flu se produce o polarizare netä.4+ Din cauza dimensiunilor ionilor de Ti i u.t.0 data cu scäderea temperaturii sub T cationii de Ba i Ti se deplaseaza spre anionii de (t (figura 2. donienjile orientate pe directia câmpului tind sã creascA (figura 2. . IrL absenta unui camp electric exterior. Apare astfel o polarizare a materialului chiar In absent i unui camp electric exterior.tar sà contina un dipol. 22 . In celulele antiferoelectrice dipolii se a antiparalel unul In raport cu celäla .4+ . directia de polarizare a fiecArui domeniu este orientatä aleatoriu. dipolii electrici sunt orientati toti In accea directie. in interiorul unui domeniu feroelastic (figura 2.5 b) prezentând o polarizare spontanã i o deformare spontanã (faza feroelectricã — FE). Titanatul de bariu poate prezenta o polarizatie permanent chiar In absenta unui camp electric exterior. ionn de Ti flu ocupa exact centrul celulei elementare jar ionii de O nu se aflA situati chiar In centrul f celulei. 7 c). 7b).6 prezinta structura BaTiO .

In cazul unui material feroelectric apare un histerezis datorat polarizarii spontane (figura 2.9 c).9 prezintã curbele de variatie ale po1ariza induse In material&e paraelectrice (PE feroelectrice (FE) i antiferoelectrice (AFE). sub actiunea unui camp electric aplicat asupra br. materialele feroelectrice se comporta In mod asemänätor cu materialele feromagnetice. La aplicarea unui camp electric altemativ.P Aceastä valoare corespunde polarizärii de satura(ie pentru ca toate domeniile sunt orientate in aceea directie (figura 2.Figura 2. 23 . Figura 2. Intr—un material paraelectric (figura 2.9 b). aceastA stare se mentine chiar in cazul In care cámpul electric scade la zero.10). Transformarea respectivä este Inso! itä de un histerezis care depä o anumitA valoare criticA E a cámpului electric (figura 2. aceastä situatie corespunde cu fenomenul de “memorie deforma”.8 prezintã douA modele de aranjament antipolar ale dipolilor In comparatie cu modelele de aranjament nepolar i polar. curba de excitatie primara P = f(E) atinge 0 valoare rniaximA . configura dipolului se modificã sub ac câmpului electric exterior sau a tensiunii. Dacä entalpia liberä a stärii aritipolare este apropiatA de entalpia liberä a stárii polare. Pornind de la o stare initiala pentru care rezultanta dipolilor diferitelo domenii este nulä.9 a) se observä o variatie liniarä a curbei de polarizare. Un material AFE prezintä o transformare de fazä Intr-o stare feroelectiicä indus de cãmpul electric aplicat. In unele cazuri dacA se induce starea FE.

este necesar aplicarea unui camp exterior -Er.3 prezintã schematic mecanismul pentru efectul de memorie In ceram AFE.3 Pi Piezoelectricitatea constituie o caracteristicà importantA a materialelor feroelectrice ( a unor dielectrice cum este cuartul). denumit camp coercitiv. In material se constatä prezenta unei pokirizaj ii remanente Pr. La cre temperalurii cre i dezordinea momentelor dipolare i orientarea devine aleatorie deasupra unei temperaturi critice denumitä lemperatura Curie. piezoelectricitatea are nevoie de câteva cc nditii cristalografice care trebuie respectate. Functul Curie pentru BaTiO este situat la 120° C Iklte materiale ceramice feroelectrice sunt sarea Rochelle (KA . Pentru a se putea manifesta. 24 . En material apare o deformatie elasticã care induce sarcini pozitive i negative pe fetele opuse ale cristalului. Ji Toate aceste materiale feroelectrice se pot utiliza ca elemente de memorie. chiar Ia suprimalea câmpului electric exterior.10).11). dacã materialul este supus actiunii unei forte pe o anumitã directie cristalografica (figura 2. Figura 2. se mentine o polariza permanentä In ele (figura 2. Aceastã situatie corespunde cu fenomenul de “memorie aforrnei Totu memoria materialelor feroelectricelor flu poate fi permanentã deoarece in absenta unui camp electric exterior se produce o depolarizare lentà in timp. 4H sau compu Kt Sr BaKNbTi0 Pb(Zr. Pentru a se obtine disparitia polarizärii. Materialele piezoelectrice sunt materiale In care centrul de greutate a! sarcinilor pozitive nu mai coincide cu Ce! al sarcinilor negative. sub efectul agitàrii termice. 2. deoarece dupä ce au fost polarizate pânä La saturatie. Feroelasticitatea materialelor depinde de temperaturä.La schirnbarea directiei câmpului exterior i La diminuarea irttensitä acestuia pânä La valoarea zero.

datoritã aplicArii unui camp electric cu aceea frecventä pe fe cristalului. Posibilitatea de generare a undelor ultrasonore cu frecvente cuprinse ntre 0. 2. Ti Jo 9803 Cu y 0.4 Transformäri de faz md use de un camp electric ub influenta unui camp electric.1 Modjficarea parameirior de refea igura 2. )eoarece unghiul ‘ flu contribule semnificativ Ia modificarea volumu ui materialului. aceste unde se propagA Cu viteza su case este mult inferioara vitezei semnalelor electrice.ce ale materialului respectiv se modificã considerabil 2.06 (PNZS7).12 prezintä modificarea parametrilor retelei sub influenta u camp electric pentru un material ceramic de tip perovskit Pb Nb /(Zro Sn 1).4. are bc astfel c transformare de fazA jar proprieta electromecanice i cele cielectr:. In materialul respectiv se desf o transformare de fazä indusä de Ia o fazà ATE Intr-o fazä FE prin care cresc parametrii de retea a i c.Fenomenul de piezoelectricitate este reversibil i once deformare e1astic a unui cristal piezoelectric antreneazã apari sarcinilor electrice de semne contrare pe fe cristalului. Prin cristal. un cristal piezoelectric poate fi emitator sau receptor de unde u itrasonore. ]n concluzie.5 i 50 MHz. modificarea deformatiei In cursul transformärii este aproxirnativ izotropa. La cealaltã extremitate a cristalului aceste unde de presiune se transformä din nou in unde electrice. constituie o caracteristicä importantä a piezoelec tricit Aplicarea unui camp electric variabil pe o fata de intrare Intr-un cristal pi zoelectric genereazã unde de presiune mecanicä care se propagä In cristal. cu 0 amplitudine 25 . In consecint prin modificarea grosimii cristalului piezoelectric Se poate regla viteza de transmjtere In functie de durata solicitatã. pastrandu-se totu aproape constantä tetragonalitatea retelei c/a. dipolii aflati Intr-o configura antipar lelä Intr-o subretea AFE se rearanjeazä pe directii paralele.

Irnaginea subretelei po In stare AFE este foarte asemänAtoare cu cea a eramicii PbZrO (figura 2. paralel cu axa [ 10]a perovskitului.4.2 Dejenden deformafiei induse de Iemperaturâ Figura 2. 2. 26 .06 in func de gradul de deformare indus de un camp electric.14 prezinta polarizarea unui material ceramic cu y = 0. Inir-un material ceramic de tip PNZST aflat Ia temperalura camerei ( = 0.06) Var ia intensitätii radia X reflectate la aplicarea unui camp electric aratä cä polarizarea spontana In stare FE rämãne In planul c.13).Figu ra 112 Mod jficarea parametrilor de retea sub influenta until camp electric.

15. La polarizarea inversà. Piezostricliunea este negativA pe dire tie transversalä i este pozitivä pe directie longitudinala. La aplicarea unui camp de intensitate redusA in sens myers. la temperatura de —76 C.C caracteristicã de histerezis dublu este raprezentatä la tem camerei jar pentru starea feroelectricä. Procesul de transformare de fazä se poate urmäri pe curba de deformar transversalä din figura 2. la temperatura camerei. sau a unei recoaceri. la — 76°C. EMF se observä la temperatura de —4°C. Se remarcä faptul Ca discontinuitAtile de deformare care Insotesc transfor de fazä au o cre pozitivä atât pe directie longitudinalA cat i pe directie transversalä In raport cu directia de aplicare a câmpului electric (coeficientul lui Poisson aparent este negativ). se caracterizeazã printr-un grad mare de deformare discontinuä. Ia temperaturi intermediare se observä o formä de tranzi cu curburi. Transformarea materialului indusä de câmpul electric de la starea A TF la st area FE. apare un histerezis caracteristic stärii fero lectrice de tip fluture. se obtine forma initialä In stare 27 . La aplicarea unui camp electric de intensitate mare asupra unui material ceramic In stare AFE recoaptä se produce o deformatie masivã AL/L de aproximativ 7 x 10 care se mentine Intr-o stare metastabilä chiar dupä Ind cãmpului electric.

3 Dependen deforma. temperaturä care se aflã situatã deasupra punctului Curie (sau Neil ) pentru toate materialele.200°C este AFE.zä AFE. Si:area initialä se obtine prin recoacere la 150°C.iei induse de compozi(ia materialului F: gura 2.16 ilustreazä câmpul electric critic de sens myers care induce transformarea FE — AFE. FracTia molarä de Ti. reprezentat cu linii continue pe diagrama de fazà a unui material ceramic cu y = 0. La transformarea de fazä AFE — FE indusä se remarcä salturi man In gradul de deformare (zlLi’L=8 28 . Acest fenomen a fost inco rect interpretat In cercetärile anterioare ca find o altä fa.) Ia 0. faza AFE nu se observä Insa niciodatä In cursul unui ciclu de cre i descre a cãmpului electric. pentru materiale Cu compozitii chimice diferite.AFE. y.30°C (linia purictatä). La un continut corespunzätor unei fractii molare a titanului y = o.06.30°C i .17 prezintä curbele de deforma induse transversal de câmpul electric extern la temperatura camerei.4. Slarea recoaptä prezentã in domeniul cuprins Intre . Linia câmpului critic corespunzãtoare transformärii de la starea FE la starea AFE (linia continua) intersecteazä linia cãmpului coercitiv pentru starea +FE In domeniul de temperaturi cuprins Intre . 2. In domeniul de temperaturi cuprins Intre --30°C i 10°C se remarcä un histetezis sub formä de curbã pentru polarizarea produsa de campul electric un histerezis myers. Cre de la 0. diferitã d faza prezentà la temperatuli de peste 10 °C. 0 data cu inducerea stärii FE. In cazul deformatiei induse. FLgura 2.065(ç).06(’a.o6 se observä o curbä caracteristicä unui dublu histerezis (de tipul I).30°C i +10°C i linia câmpului N coercitiv pentru starea —FE la temperaturi situate sub temperatura de .

faza FE indusã de campul electric flu revine In starea AFE nici la scäderea intensitit câmpului pânä La valoarea zero (tipul II. In timpul unui ciclu de camp e1 (tipul III). Caracteristica principalá a acestei diagrame o constituieexisten celor 29 . este de asemen remarcabilä. Figura 2. Pentru obtinerea sthrii initiale este necesar Un camp redus de interferenta de sens contrar.065 cu caracteristici ireversibile. (y= 0. cu pozi pornit/oprit. acest proces este denumit “memorizarea” stàrii de deformare FE. Diferenta dintre deformatia din starea initialA i cea care apare in procesul ciclic la o intensitate a câmpului electric nulA. modificarea gradului de deformare In funcie de cârnpul e ectric aplicat In stare AFE sau In stare FE este destul de mica. de pe axa orizontala se inlocuie cu temperatura care se reprezintä pe directie opusä.17 b). y. In functie de concentratia y i de câmpul electric E utilizat (figura 2. acest lucri constituie o posibilitate de utilizare a materialului ca traductor de deplasare digital.Pc de altä parte.17 c contine reprezentarea curbei de deformare pentru un material cu y = 0. Starea initiala de deformare se poate redobindi doar printr-o recoacere pâna La 500 C. aceastã diagram de fazA este din punct de vedere topologic identicä cu diagrama de fazä din figura 2. figura 2. Datele oblinute din aceste curbe de deformare se pot utiliza Ia construirea diagramei de faz a sistemului Pb Nb [ Sn )I.y 7 La temperatura camerei.063). n materialul care are o compozitie pu diferitä fata de cazul discutat anterior i anume un conhinut de titan ceva mai mare.16.18) In cazul In care concentra de Ti. E = 0 kWm.

17 a). se pot lua In considerare orientãrile domeniilor feroeIasti Aceastä interpretare permite In diferentei dintre deformatia care se produce in stare initialä i deformatia care apare intr-un proces ciclic (figura 2. nul dintre cele mai impotrtarite criterii de apreciere a unui activator este conducerea sigur i stabilà. F igura 2. sub o tensiune mare. x .4. Se poate presupune cä procesul de inducere a deformãrii se desffi In douã etape: In prima etapä are bc o cre izotropicä a volumuluj (0 — A. 2. Zonele de compozi I i IVprezintä un histerezis caracteristic dublu i respectiv o inversare (anulare) a domeniului feroelectric.5 x 10 In cea de a doua etapä se produce o deformare anizotropica care Insote rotatia domeniului FE (A — A ‘. Acest proces este schitat In figura 2.0707 atât In stare AFE cat i in stare FE la temperatura camerei.iei induse de presiune T.12) In care celula de perovskit cre izo tropic prin AL/L = 8.4. Deoarece aceste materiale au polariz de subre.ea strâns legate de distorsiurea retelei.20 indicä deforma longitudinale induse intru-un material u memoria formei din sistemul PNZST cu y = 0.. 2. A’: ZIL/L = 8 x ]U datoritA transform ãrii de fazà AFE— FE (figura 2. Reprezentarea 30 . A cum s-a aràtat anterior.a deforma.20.c3 = 9x 10’.19. este posibil o reorientare a domeniilor chiar pertru materialele AFE prin transformarea de faz folata la starea FE. faza FE polarizatã pozitiv (+ FE) i faza FE polarizatü negativ (-FE ale cäror limite se caracterizeazA prin cele douä linii de transformare coresponzätoare cre i scãderii intensitatii câmpunlor electrice.20 prezintA de asemenea un model posibil pentru materialul cu hister dublu (zona 1). In zonele II i III se observa prezen EMF.trei faze: AFE. Figura 2. indicä deforma longitudinale i transversale induse In materialul cu y = 0.4 Me de reorientare a domeniiorftroelastice In materialele ant feroe ectrice Materialele antiferoelectrice nu pot fi polarizate macroscopic. a elementului de pozition Intr-o ma de taiat de precizie. Figura 2.075 In zona a 111-a.5 Dependen.

avantajele principale ale materialelor ceramice sunt: • raspuns rapid La modificäri ale parametrilor extemi.Penomenul de modificare a formei Intâlnit In materialele ceramice se poate e ffirä dificultàti prin terminologia conventionalA utilizatä In cazul aliajelor Cu memorie: expresia “tensiunea X” se Inlocuie Cu expresi “câmpul electric E”. cre stabilitätii caracteristicilor de deformare In raport cu modificärile de tempe t-aturã. thrà o generare de caldurä. Drept urniare. cre pânä Ia 80 MPa In comparalie cu valoarea normalã de 35MPa pentru starea feroelectricã. caracteristici ale aliajelor cu memorie i ale m ceramice antiferoelectrice. tudiul materialelor ceramice cu memorie a Inceput doar In ultimii ani. In concluzie. • posibilitatea unui bun control a! memoràrii i redobindirii formei prin actiunea cámpului electric. cre rezisten.s-a realizat In funcçie cie tensiunea de comprimare uniaxialä pentru diferite valori ale intensitalii câmpului electric. din cauzEI diferentei dintre deformatiile spontane din stärile AFE i FE. força maxima generata obtinutä când ceramica se contractã mecanic ( flu pentru generarea unei deplasäri). Pentru compara se prezintà i un material ceramic cu baza niobat de plumb (PAIN) care este un material electrostrictiv cunoscut Curba tensiune — deformatie pentru materialul PNZST In starea AFE este modificatà dc-a lungul axei deformatiei In raport cu cea pentru PAIN.ei mecanice i a mentenabilitatii. de ordinul milisixundelor. ‘Fabelul urmãtor prezintA o compara Intre caracteristicile celor doua caLegorii de materiale discutate. 31 . Aceastä categoric de materiale utilizate In mod special ca activatori ceramici la fel ca i materialele piezoelectrice vor constitui noi elemente vitale pc:ntru genera urmätoare de dispozitive utilizate In micro — mecatronicä sau In electromecanicä.iei induse. • consum mic de energie care reprezintä cam a suta parte din cel necesar in cazul aliajelor. • spa redus necesar pentru obtinerea modificärii initiale a formei. “Substituirea digitalã “si “memorarea stariiferoeleclrice” discutate in cazul materialelor ceramice corespund CU “superelasticitatea” i Cu “efectul de memorie aforrnei” prezente In aliajele CU memorie. mv stiga continua pentru Imbunatätirea deforma. 2.5 Avantajele utilizärii niaterialetor ceramice cu memorie .

in cazul polimerilor siliconici este atomul de siliciu.Unghiul dintre douä legaturi de carbon este de 1090. Ace monomeri reprezintä elementele de bazä In toti polirnerii cu masã molecularä ridicata cum sunt de exemplu macromoleculele biologice din org2nismele vii (ADN. elastomerii etc. colagenul etc. C poate avea legäturi cu ci Insu cu un element electropozitiv (IJ sau cu un element electronegativ (CT Energia de legäturä.) sau polimerii naturali (cauciucul. Figura 3. polimerii sintetici (materia1 plastice.CAPITCeLUL II) MATERIAIL PLASTJCE .1).1 b prezintä schematic structura etanului (G i a cloretanului (c In spatiul bidimensional thrä a se lua In considerare unghiul de 109° format Intre legaturile atomilor de carbon.POLIMERI 3. ARN.1). Atomul de carbon care posedã patru electroni de va1en poate stabili legaturi covalente cu atomii de aceea naturä (cazul diamantului) sau de naturi dif (figura 3.1 a) este legat de cei patru vec:ini prin patru legaturi covalente.). P’limerii sunt constitui dintr-un mare numär de unitati elementare denumite monomeri care sunt molecule organice al cAror element principal este atoniul de carbon sau. Atomul situat In centrul tetraedrului (figura 3. I ntre diferitii atomi ai unei molecule organice este relativ ridicatä (tabelul 3.). celuloza tc. 32 .1 G E lectul de memorie a formei care a fost eviden in unele materiale polimerice are Ia bazã un mecanism diferit de cel Intâlnit In materialele metalice.

T 3.2 prezintä monomerii utilizati In mod frecvent pentru sinteza plimerilor. care constituie grupa ce mai importantA. propan et prin prezen unei duble legaturi C = C care se poate deschide i devine X-C-C-X. Ia care se pot lega alti monomeri In punctele notate cu X 33 . diferä de hidrocarburile saturate (metan. etan. Hidrocarburile nesaturate (olefinele).

34 .

35 .

Materiale lermoplastice se caracterizeazä printr-un comportament global reversibil. total reversibile (sub tensiune. elastomerii trebuie utilizali kt temperaturi situate peste temperatura br de tranzitie vitroasä. La cre temperaturii cre mobilitatea relativä a lanturilor polimerice iar comportamentul acestora este la Inceput asemAnätor cu Ce! al sticlei. Polimerizarea prin reactii consecutive se realizeazä succesiv. . In cazul acestor materiale nu se poate utiliza notiunea de masä molecuhrä. La räcire.1 Podimeri liniari arnorfi Polimerii [ sunt constituiti din lanturi lungi a cãror coeziune este asiguratä de legäturi covalente.portament elastic nu este Insä liniar jar raportul a . Proprietä br depind de gradul de reticulare. aceste materiale sunt amorfe. punerea in forme sau formarea se realizeaz prin injec polimerului In stare caldã (sub formä de granule pulbere. fDite sau pläci) Intr-o formä In general rece.2 Arhitectura structuralà a polimerilor D punct de vedere arhitectural. sä devinä asemänä. Dacä tensiunea este nulä. pentru ca apoi. deci i cre rigidità materialului respectiv. sunt de fapt potimeri cu masà molecularä mare i cu lanturi liniare. A materiale se numesc termodurjficabile deoarece In general cre temperaturii favorizeazä reactia de polimerizare i cre gradului de reticulare. Comportarea materialelor plastice depinde In mare mäsurä de structura br i de gradul de reticulare. Polimerizarea prin reac cii In lan.. dependent de mobilitatea relativä a lanturilor polimerice i de posibilitatea de rotire a legaturilor C — C.or Cu cel a! cauciucului. L cre temperaturii flu apare starea vâscoasä Insà polimerul termorigid I pãstreazä rigiditatea pânã In momentul degradärii prin oxidare sau prin ardere. In polimerii liniari sau ramificati obtinuti prin aditie.ie conduce la formarea macromoleculelor liniare care se pot ramifica. aceste lanturi pot sä alunece cu destulä u urintä unele In raport cu celelalte i in acest caz polimerii iau forma unui lichid mai mult sau mai putin vâscos.i i uneori polimeri cristaliza(i. Acestea unt materiale amorfe. In cazul polimerilor termoplastici. Polimerizarea prin adi. 3. In functie de comportarea br mecanicä. Termenul “termodur indicä de fapt procedeul de formare prin injectare Intr-o formä caldä a materialului sub forma monomerilor Impreunà cu catalizatorul i desf reactiei “la cald”. Policondensarea conduce La obtinerea unor retele tridimensionale. de tip Van der Waals. agita termicã scade i Linturile nu mai pot aluneca cu u unele In raport cu celelalte. polimeri ramjfica polimeri reticula. Legaturile atomice sunt foarte puternice i lan flu se pot deplasa. trimeri etc. Plimerizarea se poate realiza prin reactii consecutive sau prin reactii in lan i este puternic exotermä. macromoleculele nu sunt legate Intre ele decât prin legäturi slabe. lanturile tind sä se aliniaze In cursul deformärii i rigiditatea br cre Pentru obtinerea unui astfel de comportament. Mest com. se realizeazä prin radicalii liberi i conduce la obtinerea unor macromolecule cu grade de polimerizare de cáteva sute sau mu. obtinându-se dimeri. 36 . Deplasarea relativ a lanturilor flu este limitatã dec de o u reticulare.2. 3. gradul maxim de polimerizare In acest caz rareori depA cifta 6. aceste deformatii elastice pot atinge nivelul de 1000%). structura polimerilor poate lua forme dil’erite.e flu respectä 1 lui Hooke. Materiale termorigide (termodurificabile) se obtin prin condensarea monornerilor polifunc In retele tridimensionale de macromolecule. care nu se topesc.E4astomerii sunt materiale cu proprietã caracteristice. sau de tipul legäturilor de hidrogen. La cald. In functie de modul de polimerizare. materialele plastice In general se pot clasifica in materiale termoplastice i materiale termorigide.Reactia de transformare a monomerilor unor substaifle nesaturate (foarte reactive) in polimeri se nume polimerizare. find posibile deformatii elastice man. se pot deosebi polimeri liniari amorfi. Intre temperattira de tranzitie vitroasã i temperatura de topire.

— N t: l’r-. linlilepunctate reprezintd legdturile de hidrogen Din punct de vedere ca rigiditatea unui polimer amorf depinde de tipul atomilor sau de radicalii prezenti In lant. Exista trei tipuri de configura . . N—Sfl w= I— . V arietatea posibilitätilor de dispunere a grupãrilor laterale conduce La configura diferite in functie de pozitia br i de ordinea br de aparitie de-a lungul lantului (figura 3.?r= c i N C N N N Figura 3.pozi atacticã in care gruparile laterale apar aleatoriu de-a lungul lantului. . p)zitionare atacticä (aleatorie).—-—N.In acest caz polirnerii trec printr-o etapä de tranzitie (lichid —÷ solid amorO asemänätoare celei care apare In procesul de fabricatie a sticlei. T Ia care se produce tranzitia este denumitA temperaturä de tranzitie vitroasã. Aceasta rigiditate se datoreaza legAturilor secundare de tip Van der Waals sau legAturilor de hidrogen (punti de hidrogen) care se stabilesc intre lanturi. sau Intre segmentele aceluia lant daca acesta se Inra injurul lui insu (figura 3.2 Naion 6—6 crisializas. b.3). p izotacticä (de aceea parte).H — (f N N (‘II 7 ‘N ‘N I ( N . 37 .pozitie sindiotactica in care grupàrile apar Intr-o altemantá regulata de-a lungul lantului.2).pozitie izotacticã In care gruparile laterale sunt situate de aceea parte a lantului. N •‘ ‘N II a C . in punctele br de contact. lungul a. 0 sub aceastA temperaturã polimerul manifesta o oarecare rigiditate care nu depinde in mod direct de legaturile covalente dintre laiituri.

pzi sindiotactic (alternare ordonatä).2 F ramjflcati C’opolimerii pot fi grefa adicä de lanturile principale se pot lega grifoni au segmente de lanturi (figura 3. cpolimer grefat.4 i figura 3.2.c.6 prezintä polietilena cu structurä ramificatä. cpolimer static. 3. c. c alternant. Figura 3.3 Plirneri reticula(i 38 . Astfel de ramificalie a 1an principal nu se produce doar In cazul copolimerilor ci apare i Ia numero homopolimeri. 3. d. a.5). cDpolimer secvential.2. Grupärile aterale pot fi atomul de clor (In cazul policlorurei de vini!) sau radicalul benzenic (in cazul polistirenului). b.

reticularea prin intermediul atoniilor de oxigen. AceastA reticulare se poate obtine i In cazul polimerilor cu lanturi liniare. dacä se reu stabilirea unor legaturi transversale Intre lariturile liniare principale. Cauciucul natural care are un comportament mecanic asemänätor unui elastom (rigiditate redusà i o mare elasticitate).Din monomeri trifunctionali sau multifunctionali se pot obtine polimeii ai cãror lanturi formeazä o re tridimensionalä i care suntcunoscu! i sub denumirea de polimeri reticulati. Folimerul reticulat reprezentativ este cauciucul (figura 3. in cazul cauciucului vulcanizat reticularea se realizeazä prin intermeciul sulfului. prin intermediul unor por de lanturi.8). Procesul de reticulare In acest caz se obtine prin deschiderea legaturilor duble C = C din lant i formarea unei legäturi covalente puternice Intre douA larfluri liniare. ca In figura 3.7). a. 39 . reticularea se produce in prezen oxigenului din aer i sub influenta radiatiilor ultraviolete (figura 3.9.. Prin aceste legaturi transversale se In legaturi puternice covalente i flu legAturi de slabä inlensitate cum sunt legaturile de tip Van der Waals sau legàturi de hidroger. b. deschiderea leg C = C sub actiunea fotonilor din radiatiile ultraviolete. In cazul vulcanizärii se obtin reticuläri cu legaturi foarte scurte Intre lanturi Insä se pot obtine i legãturi mai man.

Curbele ABCD. figt.3. Configura lanturilor permite legarea br prin atomi sau lanturi secundare (In cazul polimerilor reticulati). D — stare vitroasä. La scäderea temperaturii mncepãnd de la temperatura de topire. deci o structurà moleculaiä simpla (de exemplu.stare lichida. Curba ABCD corespunde comportärii polimerilor care nu pot cristaliza n conditii intrinseci.10).ra 3. dupã curba ABCD. medii i respectiv reduse. Panta curbei corespunzätoare stärii cristaline (G) este aproximativ egalä cu panta corespunzätoare stärii vitroase (D) i este inferioarä pantelor corespun2:ätoare stärii tip cauciuc (E. Lanturile respective “Inghea(ã” in pozi pe care o au la Inceputul scäderii temperaturii.2. G — stare cristalinä. Pantele acestor curbe sunt propor cu eoeficientii de dilatare Iiniarã ai polimerilor respectivi. ceea ce face ca la räcire sä flu se mai poath obtine un aranjament ordonat. Figura 3. ABEF i ABG corespund unor viteze de ràcire man. Unii polimeri prezintä o modificare pronun a volumului (curba ABG. B -. care evolueazä spre o stare mai stabilä. Aceastä modificare de volum se datoreazä faptului cà In momentul solidificärii. corespunde unei sc a energiei totale a sistemului.10 prezintã modificarea volumului polimerilor In functie de temperaturä. C — stare Iichidà (comportare tip cauciuc). 40 . polietilena Iiniarã).A). elementele br constitutive (atomi sau molecule simple) crista1i Noul aranjament spatial ordonat a! particulelor. Conditiile care favorizeazä cristalizarea sunt: . E — zone cristalizate in matrice de lichid care se solidificä (sau se tope F zone cristalizate in matrice vitroasä. Polimerii care au un astfel de comportament sunt constituiti din lanturi cu grupäri laterale de dirnensiuni man. Aceastä tranzitie corespunde unei ordon a lanturilor de Ia o configura caracteristicà stärii lichide (agita termicä puternicã care flu permile ordinea la mare distantä) la o configura caracteristicA stärii cristaline (agita termicA redusã care permite ordinea la mare distantä). A -.lichid vâscos. In acest caz polimerul se aflà In stare vitroasA i are o structurã amorfà. lanturi ramificate i 1an reticulare. materialele care contin legaturi metalice i majoritatea materialelor cu legäturi covalente i ionice suferä o contractie bruscà. ( i stärii lichide (B.4 P cristalizafi La solidificare.siinetria lanturibor In raport cu axa acestora. densita polirnerului variazä continuu.

lanturile macromoleculare se regrupeaza pentru a forma cristale ale cäror forme geometrice exterioare pot sä imite structura cristalinä (figura 3. 3.or’lonarea structurii lanturilor. . In zonele cristalizate. La scarä macromolecularä. monocristal format din lanWri moleculare Indoite (cele trei axe a. In general se Intâin polimeri cu un nivel de cristalizare de 80% sau 90%. Uneori un lant flu se limiteazä la zona cristalizatã ci se poate prelungi In zonele Invecinate cu structurä amorf sau uneori poate sä Intre In zonele cristalizate vecine. in general o moleculä cu masä molecularä mica). a.. a.absenta unei ramificäri puternice sau a reticularii.12).11). aceste zone cristalizate pot apare uneori grupate In “sferolide”. Polimerul cristalizat caracteristic este celuloza. .11. Axa lanturilor este perpendicularä pe plachetele cristaline i deoarece lungimea br este net superioarA grosimii acestora. polimer par cristalizat. conditie care permiteordonarea macromoleculelor.3 Pioprietä polimerilor Reactia de polimerizare poate prezenta douä forme: polimerizarea pr/n ad/tie (in cursul cäreia monomerii reactioneazä f eliberarea unui subprodus de reactie. b i C Sunt ortogonate). b. poliamidele). deci o ordonare stericä (polipropilena izotacticä). Acest grad de cristalizare cre cu scäderea vitezei de cristalizare. D e obicei se Intâlnesc foarte rar polimeri total cristalizati.prezenta legaturilor secundare (legAturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen) Intre lanturi (de exemplu.13) i polimerizarea prin condensare (care antreneazä formarea unor subproduse. se presupune cä lanturile se pliaza unele peste celelalte dupa curn se vede In figura 3. 41 . figura 3. adicä sub forrnà de globule incluse Intr-o matrice cu st: amorra (figura 3.

M se determinä cu relatia. — Ma— >2 unde.14)..3). corespunde numArului mediu de monomeri prezen In macromolecule (Xpoate atinge valori de ordinul 4 1O sau 1O Masa molará medic ca numãr. n este fractia molarä de macromolecule care au masa molecularä M ])acä se neglijeaza masa molecularä a grupelor terminale ale macronioleculelor (grupele R i R din figura 3. X.5 i 3 ( 2 pentru policlorura de vinil i polimerit obtinuti prin condensare) Insã poate atinge i valori mai man de O. Raportul M / M este egal cu 1 dacä toate macromoleculele au aceea inasä. — Mp= = I 1 E Inlocuire. 42 . Masa molecularä medie a polimerilor are o influentä deosebità asupra proprietà fizice i mecanice ale acestora. cea care prezintä o importaii ã deosebità In uti1iz este In primul rand densitatea acestora (tabelul 3. ecuatia ia forma. se nume polidispersitate i ilustreazä lärgimea distributiei maselor moleculare (figura 3. M este un alt parametru caracteristic. Gradul mediu de polarizare. R de polimerizare conduce la formarea macromoleculelor cu mase moleculare man. Masa moleculará medic ca math.• i o reprezintä eiectronii care particip Ia Iegätura C — C. Raportul M I M. 33. De obicei acest raport M /M este cuprins Intre 1. Proprieta fizice i mecanice ale polimerilor depind atât de masa br molecularä cat i de gradul de polimerizare. x reprezint electronul liber sau grupul lonizat de initiatori.1 De polimerior Dintre proprieta fizice ale polimerilor. (de exemplu In cazul polietilenei). adicä au acela numàr de unitati fundamentale.11. d i f) ecuatia de mai sus devine: M =M unde: X este gradul mediu de polarizare jar M este masa molecularä a monomerului. Dacä se considerä P fractia ponderalA de macromolecule care au o masä molecularä M.

macrornoFeculele pot avea puncte de contact i coeziunea totalä se mic In consecintä. ramificati sau reticulati. Prin calculele efectuate pentru determinarea t&erantelor i jocurilor in ansamblele mecanice care con. Conductibiliratea termicã a polimerilor.Densitatea mica a materialelor plastice se datoreazä densitãtii reduse d H i C care alcAtuiesc laturile polimerice. In cazul polimerilor amorfi. sub formä de spume. coeficientii de dilatare liniarä ai materialelor polimerice sunt mult mai man decât cei ai materialelor metalice.erial i este cu atât mai mare c cat legaturile respective sunt mai slabe.2 Priipriet termice Coeficientul de dilatare liniarã depinde in general de tipul legãturilor care asigurã coeziunea asamblului de atomi sau de molecule ale unui ma. ionice sau covalente (tabelul 3. devine mai dens decât In starea amorf 3.4). macromoleculele acestora sunt foarte apr’opiate insä intensitatea legaturilor dintre ele este slabä (legaturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen).3. dupà cum se observä din tabelul 3.iunea de temperaturä de tranzi(ie vitroasà simboIiza cu T care se define ca find temperatura deasupra 43 .in materiale plastice montate de exemplu pe axe m ta1ice.4 este relativ scAzuth ceea ce face ca aceste materiale sä se utillizeze In general ca izolatori termici. In cazul polimerilor cristalizati. Pentru explicarea fenomenului de memorie intâlnit In matenialele polimerice se utilizeaza no. trebuie sã se ia In considerare diferenta mare care existä intre coeficjentjj de clilatare liniarä ai celor douã tipuri de materiale. [ polimerul cristalizeazä.

T segmentele lantului polimeric rigidizate devin mobile iar panta curbei de reprezentare a elasticitä’:ii in functie de temperaturã se modificä brusc. nu se poate utiliza pentru determinarea propo4iilor relative ale diferitelor faze. Aceastà comportare asemànätoare cauciucului presupune posibilitatea de a se deforma prin expansiune sub ac unei fo4e i de a reveni la dimensiunile initiale la Incetarea actiunii for.15). 74 T Copolimerii cu secventa aleatorie se situeazä In zona In care T 741 copolimerii secventialj sunt situati In zona In care T O.17’). La cre ternperaturii peste temperatura caracteristicä T deformatia se anuleazä jar forma m revine la cea initialã. P: räcire. T i temperatura de tranzitie vitroasä. T a polimerului.cäreiaeIasticita unui polimer scade brusc i polimerul rigidizat prezintã o comport de tip cauciuc (figura 3. fiecare compozitie 44 .i de tip cauciuc i ale stArii de polimer. S’ remarc faptul Ca hornopolimerii cu lanturi simetrice (de exemplu polietilera) sunt apropia de temperatura Tv=O. jar limita sa inferioar este temperatura de tranzjtie vitroasä. Se remarcä faptul c temperaturile de topire i de tranzi vitroasA ale polinierilor pun pot varia atuncj când se realizeazA amestecul polimerilor (figura 3. 5 T Aceastã figura permite determinarea limitelor domeniilor de existent ale stäri. Aceastã figur prezintä o oarecare asemänare cu diagramele de fazã I asä deoarece flu este vorba de o adeväratä diagrama de echilibru. S poate evidentia experimental o corela Intre temperatura de topire. la temperatura de tranzitie vitroasä. Limita superioara a acestui domeniu se situeazä la dreapta punctului T = T. T reprezentatä grafic In figura 3.ei respective. fenomen care se poate repeta de mai multe on.5T In timp ce homopol:merii asimetrici (de exemplu polistirenul) se situeazä aproape de temperatura T ‘O.

Electre(ii sunt materiale dielectrice Incärcate in permanen cu sarcini electrice. Din acest punct de vedere polietilena i polipropilena prezintä o impor1an deosebjtã datoritä structurii br ordonate. forte Van der Waals sau punti de hidrogen Intre lanturi. In cazul polimeri]or aceste valori sunt mici (1O ÷ IO In ultimul timp se studiazà din cc In ce mai mult polimerii conductcri. dar In cazul In care i se aplicã o for se formeaz microzone pseudocristalizate care difuzeazã lumina i dau polimeru ui transluciditate.3. cuprinse Intre 1 O’ O i 1018 Q i constituic excelenti izolatori electrici. In acest caz. marea mobilitate a lanturibor permite deplasarea acestor sarcini. alcätuite doar din carbon i hidrogen.3 Pr electrice Datoritä legaturilor atomice existente in polimeri (legaturi covalente de-a lungul lanturilor). Sarcinile electrice preexistente se deplaseaza i se obtine o orientare a dipolilor sau o injec a sarcinilor exteme produse prin ionizarea gazului ambiant.iri situate peste temperatura de tranzitie vitroasã polimerii respectivi sunt supu unui camp electric unidirectional puternic. se scade temperatura polimerului. Trnsiunea de sträpungere a polimerilor este mare i este cuprinsã Intre 150 kV/cm i 500 kV/cm. utilizati ca electreti. Deoarece energia internä a unui solid cri este mult mai slabà decât cea a unui solid amorf. 3. mobilitatea lanturjlor se reduce i sarcinile electrice sunt imobilizate In pozitiiie respective. In momentul in care sarcinile elcctrice se repartizeizA In pozi urmãrite. Polimerul utilizat In mod frecvent In acest scop este un copolimer de tetrafluoretilenä i hexafluorpropilena. P. aceste materiale flu presupun prezenta unor purtätori de sarcini electrice (electroni sau ioni). Electretii se obtin din polimeri (nailon sau polipropilena) la temperat .4 Pnprietáfi oplice 45 . Materialele plastice au in consecinta rezistivitãfi electrice foarte man. Sub temperatura de tranzitie vitroasä. 3. Unii polimeri amorfi pot suferi o pseudocristalizare par cand sufit SU unei tractiuni uniaxiale.corespunde de fapt CU Compozitia constituentilor (macro individuale) care flu variazä In func de modificärile de stare. Factorul de pierdere dielectricã este un parametru important care permite sudarea prin inductie la curenti de InaltA frecventa. Comportamentul polimerilor In camp electric alternativ i in mod special in cãmpuri electrice de Inaltã frecventa depinde de polaritateamolecule br.eudocristalizarea datoratA fortelor mecanice dä un aspect translucid aib laptos unor polimeri amorfi transparen In stare amorf polimerul este perfect transparent.3. procesul de cnStaliz este Insotit de o degajare de cäldurä. lanturile liniare se depliazä se aliniazä sub actiunea fortei aplicate.

se pot modifica In functie de arhitectura structuralà (amorf crista1iz sau ramificatã).Lnii polimeri prezintä proprietä optice interesante. Coeficientul de transmitere a luminii scade o data cu apari unei cristalizäri.5 Proprietã mecanice Rigiditatea polimerilor flu se datoreazã coeziunii dintre atomii constitutivi ai materialului ca In cazul materialelor ceramice. valorile respective pentru ace1a material. Ia temperatura ambianta. 46 . Tabelul 3.3. poliacrilici i policarbonati). zonele cu structurä cristalinã joacä rolul unui centru de difuzie. caracteri tica respectivä rezultã din interactiunile secundare dintre macrornoleculele din lanturi.6 prezintä principalele caracteristici mecanice ale unor polimeri organici.5 prezinta vaborile indicelui de refractie (pentru lungimi de undä siti In spectrul vizibil) i al coeficientului de transmitere a luminii ale unor polimeri care se pot utiliza datoritä proprieta br optice (po1imer i termoplastici. Rigiditatea polimerilor este in consecinta mult mai slabA decât cea a materialcior sau a ceramicelor (tabelul 3. Modulul lui Young in cazul materialelor termoplastice este cuprins Intre 1 i 4 MPa.6). labelul 3. ace trebuie sa aibã o structurä amorffi. Pentru a putea transmit lumina. In acest caz. 3.

4 Mcanismul EMF In polimeri Exemplul caracteristic pentru aceastä grupä de materiale Ii reprezintã cauciucul. care este un material polimeric cu proprietä de elasticitate la temperatura camerei. dar care la temperaturi scäzute (196°C) I pierde aceste prcprietä.3. cauciucul I poate man de câteva on dimer 47 . Sub actiunea unei fo4e.i.

ramificare i reticulare. cei care prezintA In anumile conditii i efecte de memorie a formei sunt polimetacrilatul de mciii. (pc limetil metacrilatul. Acest fenomen este repetabil. Una din probe este comprimata la 80°C (T — 25°C) cu Ufl grad de deformare de 50% iar cea1a1t a fost supusa aceluia grad de detbrmare La 120°C (T + 15°C). Prin ramificare sau sub actiunea radiatiiioi. Forma initiaia (originala) a polimerului se obtine prin topirea pulberii sau a peletelor polimerice. la Indepartarea folei respective revine imediat la forma de plecare. PMMA curge in absenta liantilor (agen de here) i nu. PMM i policlorura de vinil (PVC). nu. D intre polimerii organici utilizati In mod frecvent. in lanturile Dolimerice unidimensionale flu se poate pästra nici o formä peste temperatura T Pentru a se mentine o formä stabilä. lanturile polimerice trebuie s constituie o retea tridimensionalä.EMF obtinut pnin reactii chimice. 3.mai poate redobândi aceastä formä. Ultimele douA tipuri de interactiuni sunt permanente i se utilizeazä pentru construirea formei initiate. Modificarea formei poiimeruiui se obtine sub actiunea unei tensiuni aplicate la o temperaturA mai mare decât temperatura de topire a polimerului respecti.EMF provocat de actiunea electronilor sau a fotonilor prin reactii foto sau electrDchimice. Dupä o deformare prin Intindere urmatä de o räcire la —196°C cauciucul i ‘ (memoreazã) forma alungita i o pästreazä atâta timp cat t se mentine sub temperatura de tranzi vitroasä. T Piin reIncälzirea materialului peste temperatura sa de topire sau peste tern peratura T acesta I redobãnde forma ini. originale. se pot crea legaturi transversale. 7 prezinta interactiunile fizice caracteristice EMF pentru câteva tic un de polimeri.poate mentine forma Ia cre temperatunii peste T Forma poiimerului respectiv se poate totu modifica sub actiunea unei tensiuni In apropiere de temperatura T (sub T + 10°C) i materialul poate reveni la forma mi ialä La temperaturi situate peste T IFi 3.siunea initiala.4. celelalte 48 .1 EMFstimulal de temperaturà In general interactiunile lan polimerice sunt foarte slabe. . a agregatelor sau In stare sticloasä. D exemplu. . Tabelul 3. Interactiunile lantunilor polimerice care pot contribui la constituirea unei retele sunt cele Intâlnite la formarea stàrii cristaline. In polimeri se pot distinge trei tipuri de mecanisme ale EMF: .v sau mai mare decât temperatura sa de tranzitie vitroasä T Forma modificatä a polimerului se fixeazä (memoreazä) prin räcire la o temp raturä mai mica decât temperatura sa de topire sau temperatura de tranzitie. Memoria formei se pästreazä atâta timp cat proba este deformatä sub temperatura T A mod de comportare este caracteristic polimerilor organici.EMF produs ca rezultat a! actiunii temperatunii. Proba deformatã la 80° C I poate recobândi forma initialá Ia temperaturi situate peste T insä proba deformatä la temperaturi mai man decât temperatura T timp de peste 30 mm.ialã memoratä.18 prezintä fenomenul de redobândire a formei pentru douã probe de .

Lanturile polirnerice lungi reticu!eazà i forrneazã o re tridi mensionalã. La räcjre sub T polimerul memoreazä forma obtinutä prin deformare datoritä reducerii mobilitätii lanturilor polirnerice. I zomerul “trails” al poliizoprenului (TIP) are teniperatura de topire de 67CC i un grad de cristalinitate de 40%. poliuretanul i potieti1en a. lit tabetul 3. Dezavantajul principal al acestui polirner cu memorie II reprezinta marea sa masä nlolecularã care produce dificultäti In procesul de prelucrare.2 contine principalele proprietä fizice ale acestui polirner. Polinorbornenu S. Sub teniperatura de topire polimerul cu structur TIP are o retea care contine atât legaturi chimice cat i nlicrocrtstale.19. PoIi (IP) Cele patru structuri posibile ale poliizoprenului sunt prezentate in figura 3 20. In stare sticloasä sunt rigizi.8 se prezintA principalele proprietä fizice ale polinorbornenei.ructura acestul polinier organic este prezentatä In figura 3.8). ‘Fabelul 3. In polimer se pot crea rarnificatii pun reactii chimice Cu peroxizi. Exemple de polimeri organici Cu mernorie sunt polinorbonena. A cum s-a tnen polimerii organici se caracterizeazä prin ternpera:uri de tranzitie sticloasA.000. poliizoprenul. La temperaturi mai marl decal temperatura de topire faza microcristalinä dispare i In structura retelei se 49 . b.000. deasupra c ace au o comportare asern cu cea a cauciucului. copofirnerul butadjen-stiren (tabelut 3.tipuri de interactiuni sunt interactiuni termic reversibile i se utilizeazA pentru mentinerea formelor de tranzitie. in cazul actiunii unei forte. reteaua polimerului se deforrneazä. masa mo tecularã a acestui polimer este de 3.

La aproximativ 1 45°C timp de 30 de minute. Polimerul are In acest caz o elasticitate asernänätoare cu cea a cauCiUclilUl. Deformarea ulterioar se poate realiza prin Incàlzirea polirnerului la aproximativ 80°C Fcrrna dc tranzi se mernoreazà prin microcristalele formate in polimer in timpuf piocesului de räcire. 50 . Butadien — stirenu! Acest material se ob prin copoliinerizarea butadienei cu stirenul i are structura prezentata in figura 3.2 prezint principalele proprietã lizice ale acestul copo(im r. Tabelul 3.pästreaza doar legaturile chinuce. Figura 3. Tensiunea se poale controla prin rnodificr. La o reIncälzire Ia peste 80°C se redobânde forma initia1 Folimerul TIP are o tensiune de redobândire a fortnei originale (de contractie) relativ mare (lOkgf/cm pâna La 3okgf/crn Aceastä tensiune cre proportional cu gradul de intindere.22.rea gradului de deformare a tractiune (200% pâna Ia 400%).21 ilustreazä EMF In cazul izomerului ‘Irans” al poIiizopr Fjnna ini a polimerului se obtine prin Iucälzirea pulberii sau a peletetor in prezen catalizatorilor. urmatA de o rAcire pânA La temperatura camerei. [ acestui tip de polimeri I constituie absen(a durabilità datoritä rezenlei grupelor reactive de diene in lanlul polimeric principal. c.

La tern mai man de 120°C butadien-stirenu! se tope i cu sub 120 C apare o formA de agregare.25. la aceastã temperaturã microcristalele din polibutadienä se topesc par M icrocristalele din polibutadienä contribuie la memorarea forrnei de tranzitie. Printr-o reIncälzire la aproximativ 80°C materialul I redobânde forma initiala. La aproximativ 80°C se poate realiza o deformare prin Incãlzirea materialu la aceastä temperaturä polistirenul este rigid însã polibutadiena este flexibilà. 18) Fi 3. e. 51 . Poliurrtanul Pc liuretanul este un polimer cu o comportare diii punctul de vedere at EMF foarte asernänätoare cu cea a polimetilmetacrilatului (figura 3. d. Cnistalele joaca rolul de puncte de legAtura transversale in reteaua polimeruYui. Se observä cá materialul tratat Ia temperatura T I redobânde forma iniliatà ciriar dupä 10 cicluri de functionare. La temperatuni rnai mici de 40°C polibutadiena cristaiizeazä i memoreazä forma modificatã. Polieirlena Polietilena este un poliiner cu o structurä cnistalina.23).24 ilustreazä dependen nurnärului de cicluri de functiona N. Materialul a fost supus unei defonnäri prin trac (Intindere) (50%) Ia o temperatura de 338K care reprezintä temperatura (T (cazul a) i Ia temperatura de 318K care este char temperatura T (cazul b). Niaterialut tratat Ia teniperaturi mai man decãt temperatura T I pierde mernoria In unina deformãrii prin tractiune i revine Ia forrna initiata foarte Incet i incomplet. ale acestui polimer de regirnul de ternperatura. efectul säu de memorie a formei este ilustrat in figura 3. Apari stärii de agregat sau a stärii vitroase (sticloase) a materialului este utilizatã pentru memorarea stärii initiale (f gura 3.

9 prezintä câteva astfel de reaclii caracteristice. hu A ‘—B hv Tabelul 3. Forma obtinutä prin tractiune este rnemoratä Ia räcirea polietilenei pánä Ia c temperaturã situatä sub punctul säu de topire. momentul de dipol i structura geometricä) care conduc Ia rândul br Ia modificAri ale formei polimerilor. Cele mai räspândite aplicatii ale acestui tip de polimer 11 constituie tuburile termic compresibile utilizate Ia etan i la conectarea ermeticä a cablurile r electrice. Aceste reactii sunt Insotite Intotdeauna de unele modificäri ale proprieta fizice i chimice (de exemplu. Acest tip de reactie se nume reactie fotocrornä. Polirnerul deformat prin Intiiidere I redobânde forma initialä la o incàlzire peste temperatura sa de top ire. 52 . La temperatura carnerei coexistä atât legaturile chimice transversale permanente cat i structura microcristalinä par Li Inc polimerului deasupra punctului de topire (aproximativ 80°C). slructura partial microcristalinä se tope i polimerul se poate deforma sub tensiune prin Intindere.2 EMF stimulat de reac fotocroinice Unele molecule polimerice cu activitate opticä se transformä sub actiunea luminii in izomeri care pot reveni la starea initiala sub actiunea unui stiniulent tennic sau fotochimic.4.Forma initiala a polietilenei se obtine sub actiunea radiatiilor sau prin ram ficare cataliticA. Printre aceste modificäri se situeazà i schimbarea culorii. 3. La aceastä temperatura se pästreazã Iegäturik chimice transversale i este Irnpiedicatä curgerea polimerului.

3. Sunt prezentate in continuare douA exemple din aceastä categorie de a .polinieri.Film r polimerice Cel rnai simplu exeniplu Ii constituie politneril care con legäturi duble de azot (figurile 3.26.27 i 3. 53 .28).

26%. Gel irri polimerice ]e1uri1e poliacrilarnidice contin mici cantitãti de leucohidroxid de trifenil :uetan sau grupãri leucocianidice care disociazä prin fotoiradiere in perecili de ioni. I m volurnul. La intuneric.31 EMFfotostimulat Inir-un gel poliacrilamidic cu grupJri de leucohidroxid de Irifenil melon 54 . ligura 3.8 % mol reziduuri de leucohidroxid de trifenilmetan (X=270nm).29. filmul polirneric revine Ia lungirnea sa initiala.16% dupA curn se observã In figura 3.Prin modificarea trans-cis a grupärii azobenzenice sub influenla radiatiik)r ultraviolete. (Ielurile mentinute in apA. Ia Intuneric ace ioni se recornbinä (figura 3.30 i tabelul 3. Figura 3.31 prezintä dilatarea fotostimulatä In apä la 25°C a unui disc de gel cu 3. 29 Modlficarea reversibildfoiosllmulaid aforsneipolielilacrilalului cu grupdri azobenzenlce In sirsiclura re(eleL b. la Intuneric. ________ __________ Figura 3. sub influent radiatiilor ultraviolete I modificA dimensiunile.10). filmul polirneric se contractä Cu 0. Sub influenta radiatiilor din dornenjul vizibil are bc izomerizarea cistrans care este Iriso Je o cre a vo!umului filrnului polimeric cu 0.

Formarea ionilor sub formä decationi fic i anioni liberi creeazä o diferentà de presiune osmoticA Intre gel i solutia Inconjurätoare case se considerA a Li cauza expansiunii (umflärii) gelului.32c. O2nHC1 i se revine (expandeazä) din nou Ia forma initiala prin adaosul a 0. acesta se indo ca In figura 3. Figura 3.000 de on. La Intuneric gelul I redobânde forma initiala dreaptä. 1)acã se iradiazà o parte o unei baghete de gel leucocianidic.ngime) se contractä (cu 1cm) la adaosul a 0. Figura 3.3 EiIF produs de reac chimice In cazul in case polimerii contm grupäri reactive. ciclurile de dilatare contraclie se pot repeta de mai multe on. gelul se Indoaie ca In figura 3. forma acestora se poate modifica sub actiunea unor substante chimice.Sub influenta radia ultraviolete gelul se umflä Intr-o orA de trei on fatà de greutatea sa inilialä W La Intuneric. gelul se contractä Ia greutatea sa initialä In timp de aproximativ 20h.O2nNaCl. Dacä se iradiazä In douä puncte. Filinul (5cm k.33 prezintä modificarea reversibilä a formei unui film de acid poliacrilic prin adaosul alternant a! unui acid sau a unei baze. Dm acest punct de vedere olimerii care prezintä interes sunt polielectroli Tabelul 3.4. ciclul se poate rtpeta de 2.urile polimerice disociazä in ioni. Prin Inlocuirea reziduurjlor de leucohidroxid cu reziduuri de leucoci gelul se umflä de 10 on In greutate i de douä on In lungime.32 EMFfoIosiimuIas mit-a bagheM de gel pollacrilamidic (In apá Ia 25°C) a) inain:e de fotoiradiere b) iradirre a unei fete a baghetei c) iradiere in douä puncte 3. Figuu 3.33 EMF In ft film de add poliacrilic lungime initiaI 5 cm greutate 350 mg 55 . Forma gelului se poate controla prin iluminare sau neilumi riare. 1ecanismul EMF se explicä astfel: prin fotoiradiere leucoderivatii din lanl.32.10 prezintä câtiva polimeri care disociazã In ioni Ia modificarea pH Retelele br formeazä un gel sau un film care i schimbI forma Ia adaosul In apä a unor acizi sau baze.

34). ii): • greutat specifica redusa. 3. acestea trebuie sä fie constituite din numeroase retele reticulate sau sa aibã o structur chimicä rigidã.N se obtine prin peroxidarea i hidroliza succesivä a fibrei de po1ia Gelul se umflä foarte mult In solutii alcaline i revine Ia dimensiunea initiala In solulii acide (cu folà de 750g/cm Umfiarea produce modificarea lungimii cu aproximativ 80% iar durata de rãspuns (contraclie/alungire) este sub 20 secunde. forta de contract e este mare. Forta maxima de contractie este de aproximativ 12 kgf/cm comparabila cu cea a mu scheletici activi. Tensiunea de contractie In fibra de gel este dependenta de gradul de aromatizare a polimerului. Gelul PA. Un astfel de exemplu este gelul PAN (figura 3. Pentru a se atinge o for mare de contractie In geluri. 56 . • pret de cost convenabil.5 Avaiitajele polimerilor In raport cu AMF Polimerii organici cu memoria formei se remarcä prin urmãtoarele avantaje (tabelul 3.Dacã gelurile respective sunt supuse unui lucru mecanic. la un grad mare de aromatizare. tensiunea de contractie cre Pentru a se atinge o tensiune de contraclie mare este necesará o structurä chimicä rigidã. • posibil itatea unui bun control a! temperaturii de redobândire a formei i al mod ificãrii culorii.

efectul de superelasticitate. CAPIfOWL I CARACTCR1ZAR1 AL1AJI CU NEMORIA FORMEI Tiansformarea martensiticã contribuie la modificarea unor proprietali fizice ale aliajelor cu efect de memorie a formei i induce in acestea proprietati mecanice caracteristice.elor sau prin deplasarea limitelor de gráunl e. Intre 25% i 60%. In timpul transformärii martensitice. In general. In functie de ampliludinea vibraliilor. Amortizarea caracteristjcã martensitei se realizeazà prin mi atomilor. 4. efect de memorie In dublu sens indus sau efectul de supertermoelasticitate.1 Cat acteristici principale ale AMF In faza austeniticä.• posibiltatea controlului comportarii acestor materiale cu memorie prin incàlzije. efect de memorie In dublu sens (EMFDS care se poate obtine printr-un tratament termomecanic suplimentar denumit “educare “. deplasarile dislocatiilor interfe. deci se modificä In totalitate puterea de reflexie a radiatiilor. capacitatea de amortizare mecanicä a ocuri1or i vibratiilor (in fazA martensiticä). activatä prin cäldura generata de o radiatie laser. rezistenra electricã specjficã variazä ej aproxirnativ 40% de La faza martensiticA La faza austeniticã. In faza martensiticã materialul flu scoate nici tin sunet la lovire deoarece martensita absoarbe 0 mare parte din vibratii. memoria formei se referä Ia o comportare termomecanicã speciflcä a materialelor prin care variatii mici ale uneia sau a douä din cele trei variabile termomecanice (temperaturä. Martensitele din aliajele cuprului i cele din aliajele Ni — Ti au o capacitatc de amortizare cu eel pu un ordin de märime mai mare decât martensit din oteluri. ca rezultat al obtinerii martensitei induse de tensiune. deformatie sau tensiune externä) poate produce modificãri Insemnate ale celorlalte douã variabile termome anice. A proprieta se obtin ca efecte ale tratamentului termic de austenitizare (sau betatizare) La care sunt supuse materialele respective. Gradul de amortizare variazä neliniar. însä flu depinde de frecventa de vibratie. prin iluminare sau prin reactii chimice. culoarea materialelor se modificã Intotdeauna. efect de pseudoelasticitate sau comportare tip cauciuc. amortizarea vibratiilor este insä relativ slaba. utilizarea polimerilor cu memorie este destul de limitatä din cauza imposibiIitä de recuperare a tensiunii. martensita amortizeazä In general in mod satisf vibratiile din intervalul de frecvente cuprins Intre câtiva hertzi pánã La ‘valori de ordinul kilohertzilor. L temperaturi scãzute. Cu toate avantajele pe care le prezintä. materialele Cu memorie au un sunet i o rezonant asem cu cele ale metalelor. Transformarea martensiticã este Insotita In general de un maxim de arnortizare foarte proeminent care se distinge pe diagrame. In timpul desffi transformärilor martensitice. La temperaturi ridicate. efectele obtinute pot fi: efect simplu de memorie a formei sau efect de memorie Intr-un singur sens (EMF sau EMFSS). Acest fenornen oferã posibilitatea dezvoltãrii unei memorii optice. Gradul de amortizare depinde Insä de temperaturã i de timp. 57 .

1 prezintã principalele proprieta fizice. impusä. Tabelul 4.iie de memorie a formei necesitä o schimbare de temperatu rä. Cu — Zn . mecanice i tehnologic ale unor AMF din sistemele Ni — Ti. Intâlnite In literatura de specialitate. apar deformaçii plastice ireversibile i redobandLrea formei este incompleta. Faza initialä i faza martensiticã sunt faze metastabile i ca urmare. Proprieta. modificarea formei spre forma de joasä ternperaiirä care are bc la räcire se poate desf i sub actiunea unor forte sem care se opun acestei desf Materialul care prezintã EMFDS poate efectua astfel un /ucru mecanic Ia rãcire. T de redobândire ajorrnei ini(iale sunt generate atunci când se impieclica manifestarea EMF. Modificärile reversibile de formã necesitä actiunea unor tensiuni mai mici decft tensiunea criticã necesarã pentru deformarea plasticä. Se obtine astfel producer ea lucrului mecanic la Incàlzire sau func de acfionare (activare) care are aplica In cazul activatorilor sau stimulilor. “dobánditá”. A4 proprietä sunt strâns legate de transformarea martensiticà termoelasticä.Al i Cu—Al — Ni. reversibilä din punct de vedere cristalografic. Once defDrmatie suplimentara genereazä deformatii plastice nerecuperabile care prod ic o redobândire incompleta a formei. Modificarea macroscopicã a formei este maxima atunci cãnd se formeazä un monocristal din varianta martensiticã orientatã preferential. la pierderea proprieta de memonie.’rperaturã apar atunci cãnd Ia rãcire este Impiedicatä modificarea formei perltru obIinerea formei reci. In cazul In care ten5iunile sunt prea marl. 58 . din cauza difenitebor orientàri ale graun dar i datoritä cerintelor de compatibilitate la deformare cu gräun vecini. Redobândirea formei initiale prin Incälzire se poate desf In cazul acliunii unei fo4e care se opune acestui fenomen. In primul rand s-a arätat Ca tensiuni/e de redobOndire a formei de /oasä te. In consecintä. D reversibilä In cazul materialelor policristaline este mai mica decât in monocristalele acelora materiale. forma caldã (de temperaturä ridicatä) se redobânde In Intregime La Incetarea actiunii for Recent s-au evidentiat douã noi proprieta care apar doar In materialele care posedä un efect de memorie a formei In ambele sensuri. DefonnaLia aparent plastica se Indepärteaz in timpul Incälzirii ulterioare când mal erialul I redobânde structura initialä. Acest efect este denumit “efectul de memorie Intr-un singur sens’ç deoarece materialul I reaminte doar forma “caldä” initiala.Baza proprieta functionale de memorie o constituie transformarea martensiticä Intr-o formä martensiticã “rece”. o supraIncálzire poate conduce la transformäri In faze intermediare sau in faze stabile i. In a! doilea rand. Eftctul de memorie In dub/u sens (EIvIDS. se referä la modificarea reversibjl spontanä in dublu sens a formei Ia Incälzirea materia!ului i Ia rãcirea acestuia Intre faza initialä “caldã” de temperaturã ridicatä i forma martensiticA ‘ dejoasä temperaturä. In cazul efectului de superelasticitate tensionarea izotermä a formei de temperaturä Inaltä (forma caldA) produce deformatii man La tensiuni relativ scäzute.

59 .

60 .

2 Ef*cte termomecanjee Eftctele care se produc la Incälzire pot genera un lucru mecanic in cursul revcnirii materialuluj la starea austenitjcA.1 Efect simplu de memorie aformei (EMF) 61 .1) se poate prezenta sub mai multe aspecte diferite. Efectul de memorie (figura 4. 4.2.4.

Aceastä deformatie este reversibilA. La indepartarea folei are bc transformarea inversà.2 Efrct de superelaslicitate (SE) sau pseudoelasticitate de transforinare Dacä se ia In considerare un aliaj cu memoria formei Ia o temperatura constantä superioarä temperaturii Aj c i se aplicä o tensiune o In material se induc variante orientate de martensitä care produc o deformatie apreciabila (panà la câtiva centimetni) In acela sens cu sensul tensiunii aplicate. se ajunge Ia austenita de plecare i Ia forma initiala (starea “0”). La rãcire. Prin urmare. Dupa Indep fortei.2). Prin reIncälzirea materialului Ia o temperaturä T> Af. pâna Ia o temperaturá situatä sub temperatura Mf Se obtine astfel o stare martensiticä (starea “1 “) f defcrmaçii macroscopice. L o temperaturä T< Mfi aplicarea unei forte suficient de man poate reorienta vaniantele. 4. oblinându-se o deformalie macroscopicä (starea “2”). care la rândul ei se poate deforma cu u La reIncälzirea martensitej austenita revine la forma initialä.E lectul simplu de memorie a formei. austenita se transformä In mod reversibil (f o deformare macroscopicA) in martensitä. Efectul respectiv poartä denumirea de “efect de superelasticitate” (figura 4. acest efect se obtine la räcirea simpla a materialului aflat in stare austeniticä (starea “0”. memorat anterior. constituic efectul eel mai u de utilizat i de stäpânit.2. Dupä o “educare” prin intermediul unui ansamblu de tratamente termice efectuate sub acliunea unor forte (tensiuni) exteme se obtine 0 austenitã (fazä cor temperaturii Inalte) care memoreazä forma impusa. 62 . In austenitA.3). figura 4. In sensul strict al cuvãntului. In absenta actiunii unei forte. datoritä efectului de compensare reciprocä a forfecàri Lor diferitelor variante (fenornen denumit autoacornodare). In material rãmâne o defonnatie permanenta (starea “3 “).

T criticä. Aceastä deformatie reversibilä foarte irnportantä care poate sa atingä valori de pãna Ia 8% (sau in cazuri extreme. Acest fenomen poartã deriumirea de ‘!efect de cauciuc” i corespunde unei deplasäri pa4iale In sens myers (unei “Intoarceri”) a interfe martensitä — austenitã (pseudoel asticitate de mactare). 4. deforma rämâne permanentä In cea mai mare parte. Cr-Mn i In BaTiOS-a constatat cä acest fenomen se realizeazä prin demaclarea martensjlei jar deformarea In acest car flu este o deformare elasticä ci o deformare plastica.2. martensita indusA dispare i se reconstituie forma initialä Cu structurä austeniticä. In figura 4. Cu-Mn. o i disc are la o tensiune mai mica. C mai mare parte a deformatiei este recuperabila prin reIncälzire i acestfcnomen constituie efectul de memorie. pâna Ia 17%) este Insotita de un schimb d cäldur care corespunde entalpiei de transformare.AV unde: A: este varjatja de entropie molarä Intre cele douA faze In echilibru (faza gazoasã i faza lichida). (T < In materialul respectiv apare o (leformatie macroscopicä.Clapeyron care aratä cä temperatura de fierbere a apei scade o data cu cre presiunii: dP -. Aplicarea unei tensiuni este echivalentä Cu deplasarea temperaturilor de transfbrmare spre valori superioare. 0 mica parte din deforma.4 se observã ca ta o temperaturã T < Mf i In absen. Irtuitiv. Forta care actioneaza din exterior produce o degaj are de cäldurä. 63 . este cazul trecerii de la starea “2” la starea “3”. efectul de pseudcelasticitate corespunde trecerii reversibile Intre starile “3” i “2” sau”3” “4”.Martens ita apare Ia o anumitä tensiune denumitã “tensiune criticã “. In acest sens se poate face o analogie cu ecuatia Clausius .a actiunii unei forte exterioare. La temperatura joasa. relaxarea se realizeazä cu absortie de cäldurã. In -Cd. La scäderea tensiunii aplicate. Comportarea elasticã similarã cu cea a cauciucului se Intâlne la aliajele di ri sistemul Au-Cd. a cre liniar Cu temperatura Incercãrii.ie Insä este reversibilä la temperatura de Incercare. La Incetarea actiunii fortei exterioare. Pl de Ia starea predeformata “3” ob in acest fet. se poate Inlocui actiunea presiunii Cu fenomenul de forfecare jar variatia de volum Cu variatiile de formä. deformarea martensiticã datoratä reorientãrii variantelor este pa4ial reversibilä.3 Elect tip cauciuc (pseudoelasticitate de macIart Prin aplicarea unei tensiuni exterioare asupra unui material aflat In stare maitensiticä. datoritä prezentei histerezisului.AS dT -. IXV reprezinta variatia volumelor molare ale celor douá faze.

4.2. La räcire.ine In cazul martensitei induse sub tensiune dacä asupra unui aliaj cu memoria formei se aplicä la o temperaturä T> Aj.5 Efrcf de inemorie aformei In dub!. indus (EMFDSI) aperteirnoelasi’icitate. indus” sau “superterrnoelasticitat&’. Ia räcire se poate induce o modificare de form obtinându-se astfel o modificare de formä reversibi1 64 .e constantã sau variabilã care produce o deformatie pur elasticä (starea “A “din figura -1. Aceste variante provoacä o deformatie semnificativã (pãna la câtiva centimetri ) in ace1a sens (starea “2”). figura 4.6). sens (EMFDS) Acest efect se poate obtine ca urmare a unui tratament de “educare” realizat pe produsul final. La o reIncãlzire In faza austeniticä. o tensiur. prin aplicarea unor cicluri termomecanice. Materialul astfel obtinut se considerä “educat’ Ciclul de tratament termic efectuat In absenta vreunei fo4e aplicate constä din trecerea reversibilä de La o stare de temperatura “malta” (starea “1 “) Ia o stare de temperaturà ‘ (starea “2 “. Acest efect se poate ob. Ir cazul unei rãciri a materialului apar variante orientate datoritä tensiunii aplicate.. I ri anumite conditii de educare. Acest comportament poartá denumirea de “efect de memorie in dublu sens. Memoria formei In dublu sens se poate obtine prin aplicarea unor cicluri :ermice i mecanice adecvate.2. 4.4 EJ’ecf de memorie a formei In dubI sens.Comportarea elasticä de tip cauciuc apare Ia aliajele care au 0 structurä martensiticã cu Ufl grad redus de tetragonalitate (raportul c/a mic) iar distorsiunea retelei care se produce la demaclare este redusä. Se creeazä astfel un “reflex condqionat” i proba se deformeazä In mod spontan când faza initialä se transforrnä in martensitä i I reia forma initiala La transformarea inversà. aceastã deformatie dispare. martensita indusã de tensiune apare la temperatura M care cre In functie de tensiunea aplicata.5).

3 Det experimentalã a efectelor terinomecanice PrcprietatiLe termomecanice ale aliajelor cu memoria formei se determinä in general pe baza IncercArilor mecanice uniaxiale de tractiune sau de conipresiune. in care parametrii masurali sunt tensiunea. pararnetrii care se determinA In functie de fiecare caz in parte sunt: • pentru indoire: forta aplicatä. In acest caz.3 pentru definirea teoreticà a Iui o • panta curbei da/ dc In timpul transformàrii. In detrinientul altora.Este posibila obtinerea unui mare numär de astfel de cicluri de räcire i Incälzire. rotatia unghiulara i temperatura. T> A pe curba o . 4. rLelinear.2% (In absenta tensiunii: cY.8). Conportarea materialului La solicitarea termornecanicä este corelatä direct cu comportarea acestuia La tractiune sau la compresiune Insä in mod conipLex. vacante) care conduc La forniarea anumitor direclii de alunecare a interfetelor austenitä / martensitá. cu o bunã reproductibilitate. • deformatia maxima reversibilä CrevQ2 tensiunea corespunz are pentru o deformatie rezidualA de 0. se recomandA mäsurarea directá a proprietati br materialelor respective. f scAderea performan I)efonnarea spontanã care are bc In material La räcire se datoreazã cre variantelor preferen pe una sau mai multe directii de forfecare. Totu pentru utilizãrile tehnologice.corespunzätoare unui ciclu de transformare martensiticä se pot defini urmãtoarele caracteristici dependente de temperatura de Ineercare (figura 4.1 Mas. deformatia sau ternpratura. efectul dublu de mernorie se explicä prin prezenta defectelor (dislocatii.7): • :ensiunea criticã conventionalã care corespunde unei deforrna de transformare de 0.irarea efectului de superelaslicilate i comporlarea lip cauciuc Ac efecte se deterrninã simplu. Deierminarea efectului superelastic La o temperaturä constantà. pentru o anumitä deformatie b. • histerezisul tensiunii H care reprezintã diferenta dintre tensiunile de Incärc are i descärcare.3. • pentru rásuc ire: cuplul de rãsucire. Din punct de vedere teoretic. pe o proba predeformata la 65 . Determinarea efectului lip cauCiUC Acest efect se poate determina temperatiirà constantã T < Mf (figura 4. prin másurare cu ajutoruL dispozitivc br echipate cu incintA terrnostatatä. curbura i temperatura. de ordinul milioanelor. in conditiile Incercäribor Ia tractiune definite In standardul de IncercAri SR EN 10002. a.2% (ligura 4. 4.= 0) obtinuta prin Incercàri succesive de tractiune descärcare completa.

. pe curba a ..2 Determinarea efectelor de inemorie a...e se pot defini urmätoarele caracteristici: • modulul de elasticitate aparent care se calcu!eaz cu relatia: E max a= max • histerezisul Ia deformare J-I care reprezintä diferenta dintre deformatiile rezultate Ia Inc i Ia descArcarea materialului pentru tensiunea = 2 4.9). La temperatura constantä T dupA opera succesive de IncArcare sub tensiune a probei pân La tensiunea a i descárcarea completa a aceasteia. Màsunirea efectului de memorie aformei In dublu sens indus (EMFDSI) ía tens june constantà 66 . se mentine InsA o deforinatie rezidualA e (in general niull mai mica decât P caracterizarea efectului simplu de memorie se delinesc unnätorii parairietri: parainetri controlati 7 c T pararneiri Inasurati: i 6 palalnetri calcula(i: 6 Uilinia expresie reprezintä randarnentul efeclu!ui simplu de nieluorie. Formarea variantejoi de martensjtä cu diferite orient flu conduce Ia o deformare macroscorica aparentA. In absenla tensiunilor externe. b. L o reIncälzire Ia temperatura T > Aj se observä reveniiea cvasjtotal a deforinatiej s. Màsuiarea efectului simplu de memorie Prcba de referintä aflatä initial In stare austeniticä Ia temperatura T se rãce Ia temperatura T < Mj.I’e un ciclu de tratament termornecanic efectuat cu 0 anumitá tensiune cr.3. se obtine o deformatie permanentã 6 datoratä reorietitãrii varianteloi-de martens itä (figura 4.

f aplicarea unei tensiuni din exterior. 4. Ac eastä capacitate se poate determina In urmAtoarele cazuri: • pentru studiul materialului In sine i In acest caz se determinä o caracterislicä intrinsecã a materialului i anume: frecarea intemä (care este cvasistaticA.10). Parametrii care caracterizeazA efectul de memorie In dublu sens indus sunt urmätorii: • parametrii controlati: T T cr0 i n. La temperatura T. • parametrii m 6 San.. Au —Gd. Unele tratamente de educare conduc la o evolutie nesemnificativä a deformatiilor 6 i In functie de numärul “n” de ciclãri (figura 4.3 Determinarea capacitàfij de amortizare mecanicâ Datorità mobilitätii interfetelor la transformarea martensiticA directä i invers AMF prezintA o mare capacitate de amortizare a vibratiilor care se manif In intervalul de temperaturi de transformare martensiticä. 67 .10). • parametrul ca!culat ( . care reprezintA amplitudinea exprimaM prin deformatie a efectului de memorie in dublu sens Ia ciclul cu numärul “n “. Aceste deforinatii suni caracteristice electului de inemorie in dublu sens indus pentru ciclul “ii” i se inodifi in functie de nuniärul n” at ciclului (figura 4. pentru ocuri i unde de soc).. F cazul aliajelor din sistemul Ti — Ni capacitatea de amortizare se manifestã i In domeniul ultrasunetelor.s care reprezintä amplitudinea deformaliei datorate efectului de memorie In dublu sens asistat pentru ciclul “n” i sub tensiunea c. Se poate constata o stabilizare a acestor deformatii dupä Un anumit numär d cicluri. Aliajele care au aceastä proprietate sunt cele din sistemele Fe-Ni.3.. • parametrii m 5 6 • parametrul calculat (6mn . Mn — Cu. P ciclul termic Cu numãrul “n” (n 1) se determinä deformatia 6 Ia terriperatura T i deformatia 5 La temperatura T Aceste deformatii sunt caracteristice efectului de memorie in dublu sens pentru ciclul “n” i sunt susceptibile de modificare In functie de numArul ‘n” de cicläri ale materiahilui (figura 4. pentru vibratiile cu frecvente mici sau dinamicA.Pioba de referinta aflatã initial in stare austeniticà Ia temperatura T se supun ac unei tensiuni constante o < o i apoi unor cicluri de tratament termice efectuate Intre teinperaturile T i Ti < A’fjr Pentru ciclul termic “ii” (n 2 1) se determinA deformatiile 6 Ia Leinperatura T i er. Máshrarea efeclului de memorie In dub/u sens Proba de referintä aflatà initial in stare austeniticä La temperatura T in forma oblinutA dupã tratamentul de educare.6an). se supune actiunii unor cicluri de tratamente termice efectuate mntre temperaturile T i T Mf. ®• Parametrii caracteristici pentru efectul de memorie In dublu sens sunt: • pararnetrii de control: T T i n.

T este determinatä de istoricul materialului respectiv. sau flu se ia In considerare influenta histerezi. • temperatura. Modelele empirice se oblin prin regresia unui numär limitat de date experimcntale.8) se caracterizeazä prin raportul: Aria ciclului max Ahajele cu memoria formei posedä o capacitate de amortizare mecanicá mai puternicä In stare martensiticä decât In starea br austeniticã.temperaturã. Principiul de m a amortizärii se bazeazä pe disiparea energeticA a materialul Ui. istoricul termomecanic al materialului etc. • frecventa de solicitare. se ajunge astfel din nou la defeciul original da. amortizarea zgomotului. Transformarea mai-tensiticä termoelasticä a fost studiatä i Cu ajutorul modelelor termodinamice. fenomen care implicà o disipare de energie. in spa de reprezen tare tridimensional tensiune.1 Interpretarea termodinamicã a defectelor Se considerä un defect da din structura fazei iniliale Cu 0 energie liberä 2 In timpul transformärii.— 0 (figura 4. modelele matematice respective contin un numär mare de coeficienti care trebuie determin ati experimental. Aceastä amortizare atinge un maxim in zona de transformare. In plus.deformatie . flu este suficient sä se determine relatia o . Modelele matematice existente flu sunt foarte detaliate. care in timpul transformàrii dà na unei contribuli i de energie liberà reversibilA {Qd(rn) D itoritã faptului CA Qd(rn) poate fi diferitA de £2j(mj). De exemplu. Cercetärile din ultimul timp au condus la ob.ului. Fa principali care influen amortizarea sunt: • amplitudinea de deformatie (sau a tensiunii aplicate). a .e -T doar pentru un singur set de temperaturi sau sarcini constante.inerea unui nou model termodiramic generalizat care ia in considerare contributia defectelor i a energiei elastice Inmagazinate. conducând deseori Ia extrapoläri eronate. Pentru obtinerea unui model empiric complet de comportare tridimen a EMF. acceleratie etc.). Nivelurile de amortizare obtinute pentru aliajele Cu memoria formei permit clasarea acestor m aläturi de materialele metalice cu amortizare puternicä. g (din calcule termodinamice) se define astfel: 68 . In general prin “amortizare” se In atenuarea unei märimi fizice In interiorul materialului. energia defectului instructura martensiticã poate depinde i ea de aceastä orientare a variantei martensit ice. acest defect este “mo de structura martensiticä. ambele tipuri de modele se caracterizeazä printr-un domeniu foarte limitat de aplicare. amortizarea In fazã martensiticä In cazul unui ciclu de tratament . frecventä. Deoarece orientarea cristalografica a acestui defect mo depinde de orientarea variantei martensitice. rezultA cA unele va:iante martensitice pot deveni favorizate din punct de vedere energetic de prezen acestui defect. 5. nivel de acceleratie etc. Di$pozitivul de mäsurare a amortizärii depinde astfel de alegerea acestei márimi fizice (de exemplu: nivel de zgomot. Nici aceste modele însä nu au condus la rezultate corespunzätoare deoarece In majoritatea cazurilor se ignoreazä energia clasticà InmagazinatA i prezen defectelor In faza initialä. Din aceastA cauzä energia defectului se noteazä cu Qd(m) unde indicele i se referA la varianta martensiticä rn. In concluzie.• pentru aplicaçii tehnologice (atenuarea vibratiilor mecanice. deplasarea frecventelor de rezonanta) i in acest caz se de o anumita mãrime fizicä care poate servi drept criteriu pentru am Drtizare (sunet. se presupurie cä transformãrile se desf la o anumitA temperaturã sau sub actiJnea unei singure fo4e. De exemplu. Transformarea martensiticä directã i cea inversä sunt transformäri f difuzie. CAPITOWL ‘I INTER TCRNODINAMICA A Li’!? Comportarea unui material din punct de vedere al EMF. Pentru reprezentarea comportärii termodinamice a AMF au fost propuse o serie de modele matematice i empirice care au Insã anumite limite. D de energie a defectului local.).

Pentru simplificare. M este masa totalä a sistemului. fM reprezintä media functiei f pentru masa M f reprezintä media fuiictiei f pentru toate interfe. [ este functia de volum i reprezintä In fiecare punct r. S-a determinat de asemenea faptul CA existA o coresponden cnstalogufica directA Intre zonele respective de dislocatii i variantele martensit:ce induse In mod repetat.gd= (J/drn)*ljvQj unde: dm este masa volumului infinitesimal dV. faza initialä.3 Int termodinamicã a EMF Dcoarece modelele termodinamice existente flu corespund In multe cazuri Cu reprezentarea cantitativã a EMF. p este densitatea masicä locala. Dcnsitatea medie de energie elasticä g este: geM=Ge/Mo (5. Contributia termodinamicA a acestor dispuneri de disloca. dA. o analizA termodinamicA a AMF de cupru a evidentiat faptul cA aceste di de dislocatii formeazä configura de energie micA In variantele martensitice induse In mod repetat i configura. 5. Acest sistem este o barä solicitatä monoaxiat.2) unde: Ge este energia liberä elasticã totalä din sistem. In consecinta. c.r) * p * dydA (5. dA. Aproximarile efectuate In acest model sunt astfel alese Inca: modelul sa constituie o bunä aproximare a sistemului real.2 Intirpretarea termodinam. 69 . aceastä flinctie descrie modul de aranjare a variantelor martensitice. care poate fi neglijatA in raport cu energia deformäri elastice deoarece. la o temperaturã omogen T. fazä initiala — martensitã (figura 5. In prelucrarea matematicA a datelor se ia In considerare un sistem reiativ simplu.3) $p*dydA unde: 24 r o sumã a tuturor interfetelor. • energia interJèfei. aceasta mai este denumitä i fractie de transformare. fractia x care reprezintà fractia masicä de martensitã. In cursul transformärii martensitice tennoelas interfetele au un Inalt grad de coerenta.ele. s-a stabilit un model Ierrnodinc generalizat.ii de energie InaltA In celelalie variante echivalente din punct de vedere cristalografic. aceasta seInmagazireaza i datoritA acomodãrii elastice a modificärilor de formä i de volum din timpul transformärii.icã a energiei Inmagazinate Energia elasticA inmagazinatA in AMF se poate clasifica in mai multe categorii: • energia deforrnarii elastice. indicii z. a. f macrotensiuni reziduale. m i m care se referä La faza z. faza martensiticä i respectiv varianta martensiticä m b. 5. M)dejul termodinamic utilizeazä urmätoarele notiuni i definitii: a. E reprezintA o Insumare a tuluror defectelor din volumul dv.ii are ca efect favc rizarea formArii variantelor martensitice induse in mod repetat. Se neglizeaz de asemenea modificarea mica de volum din timpul transfonnlrii. Pentru Inceput flu se iau In considerare nici influentele ireversibile i nici histerezisul care rezultä. fazä initiala—martensit dy reprezinta o deplasare infinitensimalã perpendicularà pe dA. ‘): Jf(z. faza i orientarea cristalografica a fazei i. D care prezintA un interes special din acest punct de vedere sunt dispiinerile de dislocatii complexe generate de ciclArile termomecanice i de cicl termice. care se mnmagazineazA datoritA tensiuniler exteme i deformatiilor elastice corespunzAtoare.

dependente de aranjamentul variantelor martensitice. dupä un. p0 este densitatea masicä In conditii de netensionare (In absenta solicitãrii A ecuatie se poate simplifica prin introducerea unui factor global Zg: Zgl = —g — cM + (i /p [ (5.6) Factorul Zg este alcätuit din trei componente ale energiei libere nechimic componenta referitoare la defecte { Ag ( }. se poate obtine un criteriu generalizat. condi de echilibru termodinamic global se simp1ific ‘-lgch (rn—a) — Zg( = 0 (5.5) unde: ‘ ( i A6(rZA ( reprezintA modificarea densitatii medii a energiel c. c complicat.n ecuatia 5. Iniluenta acestor trei termeni In general independen de temperaturä.(rn. Aplicarea primei i celei dc-a doua legi ale termodinamicii conduce.7) S poate de asemenea deduce cä urmätoarea conditie de echilibru termodinamic local se pästreazä In fiecare punct a! interfetei fazä initiala — martensitI: z1g =0 (5.3).r)_(i Ip (5.. • temenul referitor la lucrul mecanic favorizeazã formarea variantelor care presupun un lucru de transformare maxim.r)= —L\gJ(mJ _a. _a. reprezentatä prin in.9) +(1i p —a. la o conditie de echilibru termodinamic global: (m — a) + Ag ( + ag I ox — (lip * a * IrL4 ({xJ = 0 (5. tennenii care compun factorul Zg sunt elernentele de la punctuL (a) relativ independente de temperaturã i cele de la pun (b). poate satisface aceastä ecua.8) Factorul local Z in pozitia r este dat de expresia Z. Factorul Z este compus dintr-un termen care se referä la defecte. In once punct a! frontului de transformare. Doar o singura variantä. componenta elasticä (ôgeM I dx ) i componenta referitoare La lucrul mecanic {(l/po) Etr In afarä de energia chimicã liberä.r) unde z reprezintä aria suprafe elementare.8 care exprimä conditia de echilibru termodinamic local. (rn —a) (5. maxim. zif reprezintä modificarea fiinctiei f In cursul transformArii sau al reorientärii: — z = f(z — f(z (5. un termen refer itor La elastic jtate i un termen referitor Ia lucrul mecanic. D.ie in pozitia r a frontului de transformare. se formeazä variante care corespund unui factor Z.10) Pun urmare. asupra selectiei variantelor martensitice.efectelor i respectiv deformarea medie de transformare pe toate interfeteic fazä initialã— martensitã. Prin introduce rea factorului Zg. Pentru once variantã fictivä inK diferitä de rn este valabilà expresia Ze (mK— a) <Z. se poate exprima astfel: • te: referitor La defect favorizeazã formarea variantelor care au fost induse In mod repetat In timpul ciclurilor de transformare an terioare. 70 .d. la o fractie de transfonnare IxJ (a se vedea ecuatia 5.4) jar Ll -a) reprezintA deformatia de transformare legata de transformarea de Ia faza initialä la varianta martensiticä m resorbitä in lungul axei.

o tensiune constantä externà aplicata In timpul transformärii conduce La formarea unui aranjament cu orientare preferen a variantelor.a).a tensiunii exteme factorul Zg se reduce la termenul elastic Zg 9 (5. Un material policristaLin. prin cre variantei m corespunzAtoare unui ternien de lucru mecanic maxim.2). En absen. In consecintä. . in momentul In care apar varia pentru [ ecuatia 5.13) Acest exemplu evidentiaza domeniul limitat de aplicare a criteriului de lucru mecanic maxim. factorul local Z devine: — a)Ipo — (M /p*j i (5.deformatia de transformare.11) dT e 61 unde: o este tensiunea monoaxialä. care in acest car se reduce La termenul de lucru mecanic: Z=a*zle. ecua. Deoarece se formeazA doar o singura variantä.15) Termenul elastic este egal cu zero la Inceputul transformãrii i astfel: Zi(X—O)=a —a)/p (5.ii ale dependen. In timpul primului ciclu de transformare dupa recoacere Ia temperaturi suficient de Inalte (paragraful 5. In acest car s-au observat urmàtoar le fenomene: .• teimenul referitor la elasticitate este minim In cazul autoacomodãrii v Conditiile de tensiune i temperaturã pentru stabilirea echilibrului bifazic diritre martensitã i faza initiala sunt descrise in general cu ajutorul ecuatiilor Clausius Clapeyron: doAS AR* (5.ei liniare dintre o T(Defonnatia de transformare exprimatA prin expresia din partea dreaptä a ecuatiei 5.14) In consecinta prin maximizarea factorului Zg In once moment al transform se formeazä variantele care conduc Ia o cre minima a energiei libere elastice.entropia transformärii pe unitatea de volum. . AceastA variantä corespuncle unui factor Z maxim.12) Conditia pentru un [ constant presupune ca membrul drept al ecuatiei 5 12 sä fie constant.ir absen tensiuniLor externe se formeazä un aranjament de autoacomodare a variantei martensitice . geM ( pentru once frac de transformare [Aceastã conditie se poate Indeplini doar printr-un aranjament de autoacon odare a variantelor i este In concordanla cu observatiile experirnentale.a.12 exprimä o dependença Iiniarä Intre temperatl ra de transformare T i tensiunea extern a Conditia ca /xJ sã fie constant este absolut esentiala. 71 .ia Clausius Clapeyron generahzata se reduce pentru acest car particular la ecuatia dedusã de WoLlants i.r(mp_a)/po (5. Acest fenomen corespunde unei energii elastice Inmagazinate minime.entalpia transformärii pe unitatea de volum. conduce la formarea unei singure variante martensitice care corespunde criteriului de lucru mecanic maxim.12 flu este o constantä de material. reprezintA aproximaliv cazul unui sistem lipsit de defecte. Sclicitarea monoaxialä a unui monocristal de fazã initiala lipsit de defecte.7 pentru fractia de transformare [ constantä se obtin conditiile de temperaturä i de tensiune pentru menhinerea echilibrul iii termodinamic bifazic: dcr/dcr= (5. Ecuatia 5. inclusiv de tratamentul termic i de istoricul termomecanic a! materialului. expresia r se poate ieduce La AS (m . /i6tr descre In general o data cu cre lui x i este influentatä i de alti factori.12 nu se poate aplica i apar devia.16) R cã transformarea Incepe In grauntele fazei initiale cu orientarea cea mai favorabilä. In cazul In care se aplica tensiuni externe. caracterul preferentiaL se reduce o data cu cre fractiei de transformare x. s . Prin diferenlierea ecuatia 5.

In general se acceptä Ca termenul referitor la contributiile ireversibile. In absenta contributiilor ireversibile. Histerezisul se poate lua In considerare In acest caz formal. In conformitate cu criteriul factorului Z. Efectul respectiv este Insã complet diferit de EMFDS. Acest termen este pozitiv In cazul transfonnärii directe i negativ in cazul transformärii inverse.Din cauza modificärii de formä care Insote cre acestei variante referentiale.i poate cre sau poate dispare f aparitia unui histerezis de temperaturA sau de tensiune. In concordanta Cu rezuitatele experimentale.a. 0 [ . in ace car. e. In general In literaturã se accepta ipoteza cä originea acestei apari spontane a martensitc:i preferen este atribuitA unei anizotropii din substructura fazei initiale. i a histerezisului corespunzãtor. In practicA se observä InsA apari unor histerezisuri mai man. trebuie atribuite zonelor cu dislocatii generate in timpul ciclärii de educare. prin introducerea In ecuatja de échilibru a termenului ejr (m — a). care este atribuit u iei asimetrii la scarä macroscopicã. 5. este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. Intre faza initialã i martensitä se stabile un echilibru termodinamic bifazic. termenul elastic cre treptat. adicã unei asimetii microscopice. la fel ca o tensiune extemä. implicit originea EMFDS. acest efect de formã reversibil. care exprimä contributii le ireversibile. 5. sa conducä la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de formà. sunt valabile criteriul factorului Z i ecuatia generalizatä Clausius Clapeyron. Energia de defect a acestor zone cu dislocatii este minima In variantele “educate”. o plachetA de martensit.a esentialä dintre micro i inacrotensiunile reziduale. au arAtat CA germinarea martensitei termoelastice poate induce dcar un histerezis foarte mic. Aceastä distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate. indicat in general ca procedeu de educare. EMFDS a fost atribuit relaxärii tensiunilor reziduale. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificäri de formä. Raionamentui se poate continua. la educarea prin cjclare. Rezultatul II constituiQ formarea treptatA a unui aranjament mai bun de autoacomodare a variantelor. este faptul cä trebuie specificat sensul de deplasare a echilibrului bifazic. care este atribuit unei anizotropii substructurale. cre acelor variante educate va fi favorizatä din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmãtoarei ciclàri termice. Anizotropia substructuralã i.5 Originea EMFDS Dilerenta esentialà dintre EMFDS i alte proprietati de memorie o constituie faptul cä In cazul EMFDS. Cel mai important fenomen din acest punct de vedere ii constituie frictiunea care se produce in timpul deplasarii interfelelor martensitä — fazã inilialä. Dt plastica neomogenä a martensitei sau a fazei initiale se manifestä printr-o distributie neomogenã a macrotensiunilor reziduale. In consecin cre variantei m va fi urmatä de cre variantei m AceastA variantA m se caracterizeazA printr-o deformatie de transformare mai mica. o datA cu cre fractiei x.4 InIluenta histerezisulul asupra echilibrutui termoelastic i asupra comportärii termomecanice DicA fenomenele reversibile din punct de vedere termodinamic constituic singurele contributii Ia energia liberA nechimicA. modificarea macroscopicã a formei este generatä In mod spontan. adicA tin termen de lucru mecanic mai mic i un termen elastic care cre i ci rnai putin. 0 consecinla importantä a introducerij termenului contributiilor ireversibile. ejr (m — a). ca rezultat a! contributiilor fenomenelor termodinamice ireversibile. In timp ce termenul referitor Ia lucrul mecanic rAm constant. fenomen care se produce la apari martensitei preferen Insä f sà se specifice diferen. thrä interventia unor fo4e externe. este relativ independent de temperatura i tensiune i. adicã In variantele cu orientare preferentiala care au fost induse In mod repetat.r (m — a). M modificarii spontane a formei presupune deci existenta unei legãturi Intre aceastä anizotropie substructuralä i apari martensitei. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii. Anizotropia substructurala flu este o caracteristicA inerentä a fazei iniliale. Din punct de vedere fizic. 72 . In mod analog. aceasta se obtine doar dupä un tratament termomecanic specific. Originea exactã i mecanismul EMFDS obtinut dupä ciclarea pentru educare e poate explica u prin utilizarea teoriei termodinamice.

aplicate Ia räcire. adicã unei asimetii microscopice. Dt plastica neomogenä a martensitei sau a fazei initiale se manifestä printr-o distributie neomogenã a macrotensiunilor reziduale.a esentialä dintre micro i inacrotensiunile reziduale. In figura 5. adicä abilitatea EMFDS de a actiona impotriva tensiunilor opuse. pentru suprimarea totalà a EMFDS In timpul rãcirii.6 Prcedee de educare P t de inducere a EMFDS constä In general in ciclarea termome anicã efectuatä In domeniul temperaturilor de transformare. relativ mare. Pe lânga procedurile de ciclare se utilizeazä i proceduri de educare simple. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificäri de formä.il unor mici tensiuni de sens opus.2 insä se observA cä deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesarä o tensiune opusä.In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil. Stabilitatea EMFDS. aplicate Ia räcire. Mult timp s-a presupus cä EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi. este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. cre acelor variante educate va fi favorizatä din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmãtoarei ciclàri termice. ale histerezisului i ale deformatiei reziduale a fazei initiale de temperat Lirä Inaltä. care este atribuit unei anizotropii substructurale. Aceste observatii se pot explica th. se poate considera o caracteristicä suplimentara a EMFDS. relativ mare. Din punct de vedere fizic.il unor mici tensiuni de sens opus. In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil. adicä trebuie sá se mentina Ia o valoare aproape constantä In succesiunea ciclurilor termice.rã dificultate prin luarea In considemre a influentei celor trei termeni componençi ai factorului Z. Aceastä distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate. fenomen care se produce la apari martensitei preferen Insä f sà se specifice diferen. care este atribuit u iei asimetrii la scarä macroscopicã. pentru obtinerer. Efectul respectiv este Insã complet diferit de EMFDS. Mult timp s-a presupus cä EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi. In mod analog. acest efect de formã reversibil. formei martensitice de joasä temperaturä. la fel ca o tensiune extemä. sa conducä la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de formà. adicä trebuie sá se mentina Ia o valoare aproape constantä In succesiunea ciclurilor termice.tilizate o singura data. 5. Educarea materialului are ca efect i modificärile temperaturilor de transformare. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii. acest procedeu este denumit a cum s-a mai arätat.2 insä se observA cä deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesarä o tensiune opusä. procedeu de educare. EMFDS a fost atribuit relaxärii tensiunilor reziduale. In figura 5. pentru suprimarea totalà a EMFDS In timpul rãcirii. u. variantele orientate preferential se pot stabiliza prin mentinerea materialului respectiv 73 . De exemplu.

• ciclàri termice la deformatie constantä sau cicläni In stare de constrângere.ii sau variante ale acestor procedee.. • cic. suficient de mare. Deoarece densitatea aranjamerttelor de dislocatii cre In cursul cicl de educare pânA Ia o valoare d saturatie. a fazei martensitice. 74 . interactiunii dintre martensita formatä i precipitatele cu orientare preferen Se poate obtine un EMFDS mai redus i printr-o singurä deformare plastica. Sc pot utiliza de asemenea combina. • ciclare superelasticä. adicä o combinatie dintre o maxima r i stabilitate a EMFDS i o modificare minimA a formei de temperaturA InaltA i a temperatunilor de transformare. Ia o temperaturà situatA peste temperatura caracteristicä Aj. T • tensiunea de revenire sau de redobândire a formei (sau de recuperare a deforma a. e • temperatura de contact. de tensiuni.1 Tei generárli tensiunitor de revenire in stare tension. In materialul respectiv apar tensiuni. Majoritatea procedurilor de educare se bazeazä pe repetarea ciclurilor de transformare din faza initialA in martensitA cu orientare preferen là: • repetarea efectului de memorie Intr-un singur sens. Pnin procedeele de educare aplicate se urm In principiu obtinerea unui material cu un EMFDS optim. de duratã etc. de asemenea. Iinbàtrânirea unui material in faza initiala. pânA la o valoare de saturatie. la temperaturi i tensiuni relativ ridicate. Precipitat bainitice formate In cursul ImbAtrãnirii induc un camp de tensiuni r Efectul de formä reversibil observat este atribuit acestui camp de tensiuni reziduale i. M canismul procedurilor de educare repetitive se poate explica cu u c in punct de vedere termodinamic. RczultA CA in timpul ciclärii de educare. dependen putemica de temperatura de stabjlizare i de Imbàtrânire. • viteza de generare a tensiunii de revenire do-/ dT. curn est cazul efectului de memorie a formei In toate sensurile. A procedee care se aplica o singurä data.In stare deformatA sau sub tensiune. Acela. poate conduce de asernenea la efecte de formA reversibile. lucru se IntâmplA cu stab ilitatea i reproductibilitatea EMFDS care cresc i ele in timpul ciclärii de educare pânA Ia o valoare de saturatie. CiclArile de educare conduc la formarea nor aranjamente complexe de dislocatii care au o energie minimA In variantrle “educate” obtinute prin inducere repetatA. Pentru descrierea aeestui fcnomen se iau In considerare patru parametri (figura 6..läri termice la tensiune constantä. Dacä Ia Incãlzirea unui material se Impiedicä redobândirea formei de temperatur malta. modiflcäri marl ale temperatunilor de transformare. CAP hOWL VI COMFORTAREA MECANICA A AMP SUB INFLUEI”ITA tJNOR FA EXTERNI 6.1): • dcformatia de contact. cresc i caracteristicile termodinamice ale variantelor educate. EMFDS cre In ace1a sens cu sensul deformArii induse in timpul ciclArii. de asemenea. au totu numeroase dezavantaje: deformatii reziduale man ale formei de ternperaturä Inaltä. un timp desi:ul de Indelungat.

Pentru interpretarea termodinamicã a generärii tensiunilor de revenire.La temperatura Td.z limita superioarä pentru a Pentru o deformatie suficient de redusä. Tensiunea de curgere o constituie In acest ca.nic a! materialului. ee. Se poate aräta totu cä ecuatia Clausius Clapeyron (ecuatia 5.th (6. • coi de dilatare termicä. 75 . ecuatia 5. raportul {dcrr / dT} se mic a datA cu cre tensiunhi c Datele experimentale prezentate in figura 6. DaCä deformatia este suficient de mare. deformatia este independentà de tempeaturä i tensiune. In consecin viteza {dcr / dT) scade o datA cu cre$erea temperatw ii T De arece fraclia de transformare x se mic Ireptat In timpul generArii tensiunii de revenire. deformatia zis i viteza de gencrare a tensiunii /do / dT} sunt puternic influentate de istoricul termomec2. descrisä cu ecuatiile Clausius — Clapeyron. Inacest caz s obtine a tensiune de recuperare maximA pentru temperatura Tm. Descre treptatã a fractiei de transformare [ (prezentatä in capitolul V. h. Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenlA asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire{do / dT). in timpul Incàlzirii In stare de t are bc o deformare plastica. In aceste conditii.12) aratä cä flu se Indeplinesc conditiile de aplicare a ecuatiei Clausius Clapeyrori.3 rezultä cä In timpul procesului de Incãlzire in stare tensionat cre treptat jar 5 descre in aceea propo4ie. Dispunerea variantelor martensitice. Rccuperarea deformatiei rämase.11) con deocamdatä o bunä aproximare. o egalA u produsul IE*6ct).3) Din ecuatia 6.2 confirmA analiza teoreticA.2) Id se considerã cazul in care obstacolul mecanic este rigid. adicã e este constantã In timpul generarii tensiunilor de revenire (de redobândire a formei): = Str(7) e constant (6. materialul aflat In stare martensiticà este supus unei deformäri sub actiunea unei sarcini. sir: • Co rnponenta elasticA. RedobIndirea formei sale la Incälzire se poate Impiedica prin introducerea unui obstacol extern (In literatura de specialitate in SUA se utilizeazä termenul “contact” referitor Ia acest fenomen) la o valoare a deformatiei “de contact” er La Incälzirea materialului pâna Ia temperatura r are bc o revenire liberä. care se considerä deformatia de contact e este Impiedicatä de obstacolul mecanic extern introdus.1) Deformatia de contact ‘adaptata” se define astfel: = . De asemenea deformatia ziel scade In general o datA cu cre fractiei de transformare x. care corespunde retransformArii totale. iar dilatarea :ermicã purã a elementului de memorie este egala cu dilatarea termic a obstacoiului. Acest fenomen constituie baza unor ap1ica practice (de exemplu. se ia In considerare deformatia totalä care se poate descompune In trei componente: • co rnponenta de transformare. Tensiunile de revenire de la temperatura T sunt generate cu o vitezA aproape constantä dar / dT. In cursul procesului de redobândire a formei sub actiunea unei forte (prin con sau prin introducerea unui obstacol extem) deformatia totalã . dispozitiv de cuplare a evilor). (eC <o / F) materialul Se poate retransforma complet pe parcursul Incälzirii In stare de tensionare. este egala cu deformatia de contact e adicä cu deformatia materialului In momentul contactului cu obstacolul introdus: (7) = = + ± Sth(T) (6.

se pot obtine terisiuni de revenire i in timpul rácirii. Ia Incälzire (A — B) respectiv la räcire (C — D) in stare tensionatä. unde tensiunea crr rämâne constantä. Ia ciclare termicã. cuprins Intre intervalele de temperaturä {Trh j { T 1 }. o egala u produsul {E*Ect}. b. (din martensità In faza ini Tensiunile de revenire se reduc la räcirea materialului PC curba C-D situatA In domeniul de temperatura {T . care corespunde retransformãrii totale. acest caz s obline o tensiune de recuperare maxima pentru temperatura Tm. / dT) sunt puternic influentate de istoricul termomecsnic a! materialului. deformatia zle i viteza de generare a tensiunii {da. in cazul In care IncAlzirea In stare tensionatA a materialului este urmatA de o rAcire tot in conditii de tensionare. Ia deformatie de contact c constantA. Dispunerea variantelor martensitice. Aceastã proprietate se poate explica f dificultate cu ajutorul termodinamicii.3 Generarea i dispar4la lensiunlior de redobândlre aformel a. 76 .4 confirmä valabilitatea modelului termodinamic prezentat. Tensiunile de revenire sunt generate la Incä!zirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperaturã {T . când o forta externA Impiedicã materialul sã revinä Ia forma de temperaturäjoasà.3 prezintA desth fenomenelor in conformitate cu modelul lermodinamic. F igura 6. Generarea tensiunilor de revenire in timpul IncAlzirii In stare tensionatA corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensitA —p fazA inilialA. prin analogie cu efectuarea unui lucru mecanic la räcirea materiahului respectiv. F gura 6. prin date experimentale.Figura 6. Recent -a demonstrat cä In cazul materialelor educate.Trh} In care se stabile echilibruL termodjnamjc la transformarea 3’—÷ .T corespunzätor echilibru termodinamic care se stabile Ia transformarea fazä initiala —* martensilA ( — Cele douä domenii de temperaturi sunt separate printr un dome iiu de histerezis. Aceste tensiuni se numesc “lensiuni de redobdndire a formei reci” sau ale formei de joasä temperaturA i sunt de sens opus fa de tensiunile de recuperare a formei de temperaturä “InaltA” mentionate anterior.

In consecin viteza (dci.3 Generarea i disparif Ia lensiunilor de redobândlre aformel a. Tensiunile de revenire se reduc La räcirea materialului pe curba C situatA In domeniul de temperaturä {Tri . / dT} se mic o data cu cre tensiunhi o Datele experimentale prezentate in figura 6. Ia ciclare termicA. F gura 6. Tensiunile de revenire sunt generate Ia Incälzirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperaturä {T . (din martensitA In faza initiala). / dT} scade o data cu cre temperatwii T De arece fractia de transformare x se mic treptat in timpul generärii tmsiunii de revenire.. Recent -a demonstrat cä in cazul materialelor educate. b. Figura 6.Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenta asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire (dc / dT). raportul (dci. Figura 6.T corespunzator echilibrutui termodinamic care se stabile Ia transformarea fazA initiala —* martensilA (f3 —÷j3’). 77 . pentru diferite lemperaluri de contact. De asemenea deformatia /iStrE4 scade In general o data cu cre fractiei de transformare x..3 prezintä desfà fenomenelor In conformitate cu modelul lermodinamic. cuprins Intre intervalele de temperaturã {Trh j { T Tch }.Trh} In care se stabi1e echilibrut termodinamic la transformarea ‘—÷ 3. unde tensiunea r rämâne constantã. Ia deforma. Generarea tensiunilor de revenire in timpul incälzirii In stare tensionatä corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensitä — fazä initialA.4 confirm valabilitatea modelului termodinamic prezentat. in cazul In care Incälzirea In stare tensionatA a materialului este urmatà de o räcire tot In conditii de tensionare. prin date experimentale. Cele douà domenii de temperaturi sunt separate printr un dorneriiu de histerezis.2 Tensiuni de redobândire aformel ob(inute experimental tntr-un alia) “edi din sistemul Cu — Zn — Al. se pot ob tensiuni de revenire i In timpul räcirii. când o forta externä Impiedicä materialul sä revinä la forma de temperaturajoasà.2 confirma snaliza teoreticä. F igura 6. A ceste tensiuni se numesc “lensiuni de redobândire a formei reci” sau ale formei de joasã temperatura i sunt de sens opus fa de tensiunile de recupera a formei de temperaturà “InaltA” mentionate anterior. Ia Incälzire (A — B) respectiv Ia rácire (C — D) In stare tensionatä.ie de contact constantA.

Aceastã l)roPrietate se poate explica rarä dificultate cu ajutorul termodinamicii, prin analogie cu efectuarea unui lucru niecanic la räcirea rnaterialului respectiv.

Figura 6.4 Rezulgale e ob(lnulepen(ru lensiunile de revenire In ststemul Cu-Zn-Al educal (succesiunea operatiilor: Incalzire a—*b, räcire b—bc i reincälzire c—4b) 6.2 Capacitatea de amortizare a AMF f’recarea internä care apare In AMF In timpul transformárii martensitice a fost studiatA In detaliu. S-a ëonstatat cá aliajele Cu-Zn-Al se caracteri zeazä prin capacitatea cea mai mare de amortizare a vibra ceea ce le face atractive pentru diferite aplicatii. Existä o serie de cerceth.ri In acest domeniu, dedicate atât materialelor cu TM termoelastice cat i material lor cu TM netermoelastice. I)in acest punct de vedere sunt studiate In mod deosebit aliajele sistemului Ni-Ti i aliajele cuprului. Pentru determinarea comportärii mecanice a acestor materiale se iau In considerare douã intervale distincte de temp raturã: • un interval de temperaturä In care materialul se aflà In stare complet martensiticã; • un interval de temperaturà In care materialul este in curs de transformare i In care coexistA faza initialA ,Ocu faza martensiticA. Faza initialä ,8 flu este luata in discutie deoarece nu prezintä in general caracteristici de amortizare; In faza initiala /1 an fost sesizate Insà fenomeiie de relaxare. 6.2 Friqiunea inlerná Ia Iransformarea martensiticd In timpul TM se remarcä aparitia unui maxim de frictiune internä a unui modul de elasticitate minim. Uriii cercetätori considerä cà In materialele In care cele douã faze care participA Ia transformarea de fazã, coexistä Intr-un anumit interval de temperaturä, frictiunea internä se poate calcula cu ajutorul a trei termeni (figura 6. .. Q —Q +Q +Q (6.4) unde: Q este termenul referitor Ia transformare din Q i apare doar Ia räcirea sau la IncAlzirea materialului (dT/dt 0). Acest termen este dependeni de unii parametri externi: viteza de modificare a temperaturii (dT/dt), l’recventa de rezonanta (j) i amplitudinea oscilatiei vibratiilor (ao). Q este dependent de cinetica transformArii, fund propo cu fraclia volumicä de material transformat In unitatea de timp; Q ! se referã Ia mecanismul transformArii de faz (TP) care este independnt de viteza de transformare i depinde i de mobilitatea interfetelcr fazä initialA — martensitã i martensitA — martensità. QTF se caracteriz azá printr-o valoare micA dacA mobilitatea interfetei este maximA; Q se compune din contributiile fiecArei faze Ia frecarea internA i depinde foarte mult de proprieta microstructurale (densitatea interfetei, vacantetel In mod deosebit ale fazei martensitice. Evidentierea valorii capacita de amortizare in timpul transformArii se datoreazA mai ales termenulL.i Q

78

Figura 6.5 Reprezentare schemallcd a eleinenlelor componenle akfriqiunii interne Q In curs Iransformãrll marlensilice In general frictiunèa intemä sau capacitatea de amortizare a AMF se determinä la viteze de mncälzire sau de rAcire constante, la producerea transforn ärii martensitice. Pe curbele respective apare astfel un maxim a! capacitä de amortizare. La temperatura constantä T = 0, Q devine zero. Acest fenomen se observä i In timpul experimentarilor; capacitatea de amortizare se exprim In acest caz doar prin suma dintre Q i Q In consecinta, capacitatea de amortizare devine dependentä de fractia volumicà de martensità i In acest caz capa foarte mare de amortizare din timpul transform se pierde. In concluzie, In aplica In care apar vibratii continue La temperaturä constantA, o fractie volumicä de 100% martensit asigura o bunã amcrtizare. In cazul unor fo4e de impact cu frecventa foarte joasä, In materialul respectiv apar zone bifazice, deoarece in acest caz martensita se induce prin tensiune imuItan cu producerea unui efect exoterm. 6.2.2 Friqiunea inlernä in martensitá Se tie cã In general migrarea reversibilä a interfetelor dintre diferitele variante martensitice determinã o comportare neliniarä Ia an2ortizaie. Cauza pierderii de energie flu este elucidatä deocamdatà. Observa;.ile realizate prin intermediul microscopiei electronice au evidentiat unele neconcordante, explicate prin prezen disloca;iilor In zona interfetelor. Aceste dislocatii formeazä In ansamblu o retea ordonatA de disloca;ii. In plus, dis1oca au probabil o mobilitate mai mare in faza martensiticä decât In faza initialã / situatie care poate contribui de asemenea La o mai bunã amortizare a vibratiilor. Ultimul model prezentat conduce la concluzia cä Intr-un material cu o singura variantä de martensitä, care nu are deci interfete, flu se poate determina nici o frictiune internA. Din cele cãteva pub1ica referitoare la frictiunea intemà in cazul unei singure variante, aceastä ipotezä flu poate Ii confirma In mod exact. Morin .a. au mäsurat frecarea internA cu un pendul de joasa frecventä i au ajuns la concluzia cä Intr-adevär interfetele constituie o conditie necesarä pentru obtinerea unei capacitati de amortizare corespun S-a constatat Insã cA amortizarea scade o data cu ciclareatermicã. P a se obtine o concluzie corectä este Insä necesar sä se reia experiment pe materiale monovariante dar cu orientãri diferite. CaDacitatea de amortizare este influentata de unii factori externi: temperatu timp, frecven dar In primul rand de amplitudinea vibra;iilor. Factorii interni care determinä capacitatea de amortizare sunt tipul materialului, dimensiunea de gräunte, densitatea martensitei la interfatä, defectele structurale. Pentru amplitudini man (de ordinul J0 factorul de pierdere In martensitä poate fi de 6% - 8%: in cazul unui impact se poate obtine un factor de r2ierdere de peste 10%. Acest factor de pierdere poate sa scadA pânä la 2% - 4%, pentru amplitudini mici (de ordinul 10 6.3 Efei ciclärii oboseala i degradarea AMF 6.3.1 Fenomenul de obosealà Proprietã functionale ale AMF determinä necesitatea extinderii defnjrjj fenomenului de obosealä. In cazul AMF trebuie luate In considerare trei tipuri de obosealã: distrugerea rnaterialului prin rupere, datoratä ciclärii sub tensiune (sarcinã) s ciclArii In prezen deformãrii, Ia temperaturã constantä;

79

modificäri ale proprieta fizice, mecanice i functionale (ternperatu rile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, EMFDS etc.) datoritã ciclärii termice efectuate prin domeniul de transformare; e degradarea EMF sub actiunea ciclärii sub tensiune, sau ciclärii efectuate In prezenta deformärii sau a ciclärii termice In sau prin domeniul de 1:ransfoimare. In concluzie, cei trei parametri care trebuie luati In considerare In studiul fiabilitatii globale a AMF sunt temperatura, tensiunea i mod macroscopicã a formei materialului In timpul deformArii. In ceea ce prve deformarea, este foarte important sä se In deosebirea dintre: plasticitatea indusã de transformare, adicä modificarea formei (apari cLeformarii) sub ac;iunea unei tensiuni (sarcinã, fo4ä) In timpul transformãrii directe imodificarea (deformarea) spontanA a formei datoratä EMF sau EMFDS. Fiabilitatea globala sau comportarea la obosealã a AMF constituie o consecint a acumulärii defectelor i a modificärilor structurale, cum sunt de exemplu chimbarea ordinei de Impachetare In faza / 1 sau in martensitä, sau formarea altor tipuri de martensitä. Toate tipurile de modificàri vor influenta teniperaturile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, reproductibilitatea efectelor de memorie sau num ciclurilor de transformare panã la rupere. Siguran In functionare a dispozitivelor Cu memorie este dependenta de fiabilitatea globalä a acestora. Pc externi principali de control al proprieta acestor materiale, care trebuie luati in considerare, sunt: timpul, temperatura, tensiunea, deformajia de transformare i numárul ciclurilor de transform P rametrii interni principali care determinã proprietA fizice i mecanice sunt: sistemul de aliaj, coinpozitia aliaj u/ui, tipul de transformare i structura retelei de cristalizare inclusiv defectele. Ace parametri sunt controlati prin istoricul termodinamic al malerialului. Once modificare a parametrilor intemi conduce la cre for de fric stabilizarea martensitei, generarea sau anihilarea unor defecte, aparitia precipitatelor. 6.3.2 Distrugerea prin rupere Oboseala clasicä implica acumularea unor defecte In material, formarea unor fisuri, urmatã de propagarea fisurilor respective pãnA Ia ruperea fjnalã. Aceastà comportare se reprezintà de obicei prin curbele Wöhler care indica tensiunea la care matenialul se rupe, In funclie de numärul de cicluri de solicitãri la care este supus. Figurile 6.6 i 6. 7 i1ustreaz aceastä comportare In sistemele de aliaje Ni- Ti i respectiv Cu-Zn-AL Ampla dispersie a rezultatelor de pe curbele Wöhler provine de fapt din pu date disponibile care contin In general inCormatii calitative.

Figura 6.6 Efectu! tratamenlulul termic asupraflabihtdrll allajulul Tl-50,8 Ni (%al) festal Ia lemperafura camerel (ciclare Ia 293 K)

80

Cele douä tipuri de aliaje flu se pot compara Insä dacä flu au fost studiate In acelea conditii experimentale. Unii cercetätori au deterniinat o cre a temperaturii M in timp ce altii au ajuns la concluzia cä pentru acela tip de aliaj. Cercetarea sistematicä a aliajelor sistemului Cu-Zn-Al a condus la cortcluzia cä in timpul solicitãrii pseudoelastice. se unesc i formeazä fisuri continue de aproximativ lj. la fel ca in metalele obi In cazul unor deformàri plastice avansate. M scade In cazul unei cic1 termice. initierea fisurilor multiple apare la limitele d gräunte.3. o altã cauzä a deosebirii dintre cele douA tipuri de aliaje poate fi i modul diferit de initiere a fisurilor i mecanismul de cre a acestora. Unii cercetãtori au constatat Ca In monocristalele Cu-Al-Ni fisurile au crescut initial paralel cu plachetele de martensitä indusä de tensiune. aceste defecte pot actiona ca centre de germinare pentru traiisformare i 81 .7 Fiabilitalea allajelor sistemulul Cu-Zn-Al cu slruclurd find II struclurã grosoland Sc observã cã un aliaj cu dimensiuni mici de gräunte are o mai mare rezistentä La obosealä decal aliajele cu dimensiuni de gräunte man. Pr c observa experirnentale sunt corecte. In compara cu cele observate In microstructura fazei initiale stabile i a fazei martensitice stabile.nn adãncime. o remarcä foarte importantä o constituie faptul cä In microstructura bifazicã d transformare s-au determinat viteze de cre mai man i valori ale pragu ui de obosealA mai mici. In interiorul cristalului se creeazä zone cu defecte sub formã de dislocatii. extrapolar Se pare cä LIKPR este mult mai mare pentru aliajele cuprului decât pentru aliajele sistemului Ni — Ti.3 Injluenfu ciclãrii termice Ciclarea termicä efectuatà prin domeniul de transformare martensiticã induce defecte care conduc la modificäri la nivelul parametri tor macroscopici ai transformänilor martensitice. Uneori apari defectelor stabilizeazä fazele In care sunt prezc nte. ceea ce Inseamnä Ca aliajele Ni-Ti au o rezisteni:ä mai mica la obosealã decât cele de cupru. In materialele policristaline.Figura 6. 6. Prezenta incluziunilor i a segregãrii impuritAtilor la limita de gräunte sau calitatea suprafetei. conduc la mic rezistenlei Ia óbosealä a materialelor respective. sau In cazul histerezisului de transformare. Aceste zone actioneazä ca obstacole locale pentru transformarea martensiticã i conduc la formarea extruziunilor i a golurilor la suprafa care. Zonele cu dislocatii modificã brusc panta curbei de duritate la Inceputul transformärii martensitice induse de tensiune. Contradictii similane se Inregistreazä i In cazul temperaturilor de transformare A A i Mj. Inuncle luc se considerä cà ace parametri crese iar alte cercet au Inregistral mic ale parametrilor respectivi. contrar rezultatelor cercetàrilcr anterioare. se ajunge la concluzia cä numeroase mecanisme care sunt active in cursul ciclärilor termice au efecte opuse. alteori Insä. o data cu cre numärului de cicluri. Alte studii mdi cä faptul Ca initierea fisurilor se petrece Ia limitele interfazice sau La interfet martensitã — martensitã. reprezentati prin histerezisul de transformare i temperaturile caracteristice.

Parametnii externi sunt reprezenta de tratamentul termomecanic la care este supus materialul. deformaflu de memorie In dublu sens 1 deforma rezldualJpenlrufaza In4lala In sistemul cu-Zn-Al 82 . Stalmens . datoritä tensiunilor man de acomodare la limitele de gräunte. sunt mult mai rezistente Ia degradare decât aliajele sistemului Ni-Ti). Deformatia permanent totalä (DR) se datoreazä pa defbrmärii plastice reale a retelei i par stabilizärii martensitei. • defrmatia rezidualä (DR) finalä a fazei fi dupa n cicluri. pentru aliajele cu baza cupru se poate considera cã temperatura absolutã minima i cea maxima a ciclului trebuie sä controleze gradul d ordine al echilibrului. stuctura re defectele structurale. provocand modificäri locale ale tempeiaturilor de transformare.4 Diagrama de reprezentare a efectului de memorie S-a demonstrat Ca diagrama care reprezinta efectul de memorie este influentata de o combinatie complexa de parametri interni i extemi. tipul transformärii (martensita in functie de faza R). Penn identificarea diferitelor mecanisme de degradare a efectului de memori care po ate sä aparä in material. • deft rmatia de memorie in dublu sens (DMDS). amplitudinea ciclului termic. se reduce DMDS. Parametrii interni sunt reprezenta de sistemul de aliaj (aliajele Cu haza cupri. Se remarcä In general trei tipuri diferite de deformäri care pot fi influentate• efe de memorie In dublu sens (EMDS pot sA aparA diferente de defbrmare Intre forma caldã i forma rece. astfel Incât corn inuarea desf transform devine mai dificilä. Dacä ciclarea se continuA pâna la sute sau mu de cicluri i forma rece poate sA se degradeze adicA. (DR) a deformatiei de memorje In dublu sens (DMDS) i a efectului de memorie In dublu sens (EMFDS) pentru un aliaj din sistemul Cu-Zn—Al. Defectele pot modifica de asemenea ordinea localã a fazelor. deformatia impusä pentru memorare. 6. este necesarä o privire mai atentä asura modificärilor dimensionale atât ale formei reci cat i ale formei calde.9 Efectul tie memorie In dublu sens. in concluzie.9 prezintä evolutia deformatiei reziduale. Se observA cä degradarea initiala a EMDS are la origine o deformatie permanent “aparentA” In faza fi. Figura 6. Figura 6. Deformatia produsa de stabilizarea martensitei se poate restaura prin Incälzire Ia o temperaturä mai mare decât temperatura maxima utilizatä In timpul ciclurilor de educare. Densitatea i configurai ia defectelor poate fi influentatá i de m de gräunte. La degradare pot contribui mai multe mecanisme. con1pozi chimicã.conduc la cre folelor interne de frictiune. procedura de educare.3. au studiat acest fenomen in detaliu i au indentificat nurnero parametri care pot interveni in cursul educarii i al procesului de degradare. pot sã aparä diferente Intre deforma martensitei. valoarea medie a ternperaturii absolute.ie poate conduce Ia stabilizarca martensitei sau a fazei initiale ft mecanismul de stabilizare a martensitti flu este Insa foarte bine cunoscut i stabilit. AceastA situa. tensiunea aplicatà. du$ n cicluri i deformatia Inainte de cici are.a.

Incercarea s-arealizat Ia 303 K. materialul aflãndu-se complet In faza R. primul palier apare In punctul YR care reprezintä punctul de Inceput al deformärii datorate rearanjärii variantelor fazei R.CercetArile efectuate In sistemul Cu-Zn-Al. Sc pot distruge de asemenea germenii ini. i Inainte de rupere. In final se produce ruperea materialului La o alungire de aproximativ 15%. 0 altã explica poate fi legata de dislocatiile ireversibile generate in cursul cicthrii termice. se inregistrezã o Imbun a fiabi Iitãtii. 6. A doua treaptä apare In punctul YM care reprezintä punctul de Inceput a deformärii datorate inducerii prin tensiune a martensitei de tip B19’ din faza R.4 Corn portarea mecanicá a aliajelor din sistemul Ti-Ni 6.s obtinuta pentru o sârmä de aliaj Ti — 50 Ni (%at) (cu un diametru de 0.4. cu atât este mai redus i gradul de degradare a memoriei. Materialul respectiv a fost recopt la 673 K timp de 3. S actiunea unei tensiuni. viteza de cre a tensiunii devine mai mare i incepe deformarea prin alunecare. indusA de tensiune la ciclare. transformar a de fazá R care prezinta un histerezis foarte mic. In prima etapä a acestui fenomen se produce o alungire de aproximativ 0. Insã Inainte ca martensita sã Inceapä sã creascä. AceastA cre localA amartensitei a’ distruge morfelogia martensitei i astfel se degradeazà deformatia produsä. constituie cea mai bunä alegere pentru un bun efect de memorie.10 prezintã curba o . La temperaturi de peste 373 K (100° C) deformatiile Luders flu mai apar. In continuare. care in mod normal Impiedica cre variantelor martensitice corespunzätoare. adaosul elernentelor de aliere sau tratamentul termic aplicat. temperaturã situatä sub temperatura Rj (316 K) i peste temperatura M (246 K).6 As dupA o prelucrare Ia rece. Dacä se opre räcirea dupä transformarea de fazä R. 83 . Delbrmarea aliajelor din sistemul Ni-Ti este legata de märimea histerezisului de transformare: cu cat histerezisul este mai mic. Acumularea defectelor se poate considera una dintre cauzele cre deformatiei formei calde.iali. dacä numàrul de cicluri se apropie de 106. Un fect de memorie in dublu sens puternic se degradeazä relativ rapid fatã de unul mai slab. in domeniul de temperatuni situat Intre 77 K (-196°C) i 152 K (75° C). au evidentiat apari martensitci locale a’.8%.iv 5% care include i alungirea fazei R.8 mm).1 Deforinarea sub tensiune Di a — e corespunzãtoare aliajelor din sistemul Ti . Fi 6. Din acest punct de vedere. A1t factori care influenteazã memoria aliajelor Ni-Ti sunt: metodele de educare. Acest lucru se poate expi lea prin cre cantitä variantelor orientate in mod necorespun Cercetàrile au evidentiat faptul c viteza de degradare a efectului de memorie es te dependenta de asemenea de efectul de memorie In dublu sens initial. In aceastA a doua etapA se produce o alungire de aproxima. se observã o alungire de peste 15%.Ni cu compozitie pseudoechiatomica contine paliere i deformatii Lüders man.

efectuatä dupa o prelucrare Ia rece) influen. au Un comportament parial pseudoelastic.epentru o sârmd de Ti —50N1 (%ai) 6.0% (‘a i 50. datoritä formärii precipitatelor de Ti AIia ele care au un continut de niche! cuprins Intre 50.5%( sunt insensibile Ia tratamente termice deoarece In aceste aliaje flu apar precipitate de Ti Tratamentele termomecanice (recoacere Ia ternperatwi situate sub 773 K. dupä care sarcinile respective au fost Indep Se observä cä limita de curgere devine minima Ia aproximativ 282 K (‘9 temperatura care coincide cu temperatu la care Incepe transformarea martensiticä !a räcirea materialului (deci M = 282 K). Temperaturile Incercãrilor sunt indicate pe diagranie.eazã Insä In mare mãsurä proprietatile acestor aliaje.2 Efectvl de memorie ipseudoeIasticitatea Dupa cum s-a mai amintit domeniul monofazic corespunzätor fazei B2 ordonate (de temperaturá Inaltä) este foarte Ingust.e Ia tratamente termice efectuate la temperaturi cuprinse intre 573 K (309° C) i 773 K (5000 C). Alia e!e pseudoechiato. probele au fost supuse unei fofle de tractiune pãna la ob unei alungiri de 4%. AIia care contin niche! In propor de peste 5 sunt susceptibi.4. corespunzátoare inducerii prin tensiune a fazei B19’. Flgura 6.5% (‘at. Figura 6.0% (‘at)Ni i 50. 84 . In acest car.D temperatura de Incercare este situatä sub temperatura M prima treaptä di deoarece flu existä fazA R i.10 Curba a. dupa indepartar sarcinii i Incälzirea materialului la temperaturi situate deasupra temperaturii Afi. se produce doar rearanjarea variantelor martensitei B19’. alungirea reziduala dispare complet.5 % (‘at. pe diagrama de stare Ti Ni acest domeniu este cuprins Intre 50.11 ilustreazä com mecanicä a aliajului Ti Ni recopt la 1123 K (850 C).) Ni) supuse unei recoaceri complete. D cä temperatura de Incercare este mai mare decât temperatura R Inainte de Inceperea defonnärii prin alunecare apare o singurä treaptä.)Ni la ternperatu situate sub 923 K (650° C). Acest fenomen constituie efectul de memorie aformei.nice din sisternul Ti — Ni (cu un continut de nic mai mic sau aproximativ egal cu 50. La Incercãrile efectuate sub 293 K (20° C).

pentru aliaju! Ti — 50. (ceea ce reprezint aproximativ temperatura M Se observä cä deformatia redobânditä (reversibilA) dupa Indepartarea actiunii fortei cre o data cu cre gradului de laminare la rece realizat Inaintea recoacerii. se obtine o pseudoelasticitate completà. Dacã aliajul esi laminat cu un grad de deformare de peste 20% i apoi este recopt Ia 673 K 400° C). In acest mod poate sä creascã foarte mult deformati a pseudoelastic E:’èctul aplicärii unui tratament termomecanic este ilustrat in figura 6. 85 . situate deasupra temperaturii A Totu In acest caz. Incercärile de tractiune s-au realizat la 323 K (500 C). Abaterile care apar Ia temperaturi de peste 293 K (20°C).i plastice prinalunecare.1 t Curbe a . in raport cu redobândirea elasticA a formei. räcire In apa. cu 0 compozi e aproximativ echiatomicã. Pseudoelasticitatea de transformare apare In AMF in general La temperaturi ridicate.2% NI (at) In stare recoapid T = 1123 K (8500 C). t = 3. Aceste proprietä pot fi insä Imbunätä prin aplicarea unui tratament termomecanic care sä contribuie Ia cre rezistenlei la deformarea prin alunecare i La prevenireadeformar.6 ks.12. Alungirea permanenta se datoreazà deformàrii prin alunecare i se märe o data cu cre temperaturii de Incercare.11 este reprezentatä prin linii punctate redobándirea elasticä a formei. pentru aliajele din sistemul Ti-Ni recoapte. materialul respectiv a fost laminat la rece cu grade de deformare cuprinse mntre 6% i 25% i apoi a fost recopt Ia 673K (4000 C).6 ks. Pentru IncercArile efectuate peste temperatura 313 K (40°C). dupa Indepartaiea sarcinii alungirea rezidualä dispare doar pa4ial Ia o IncAizire realizatä cleasupra temperaturii A efectul de memorie a formei In acest car este inccmplet. In figura 6. In concluzie. redobândirea pseudoelasticä a formei are bc doar partial.Figura 6. timp de 3. pseudoelasticitatea este necorespunzätoare Ia once temperaturä situatä peste temperatura A jar EMF esti de asemenea necorespunzator. reprezintä pseudoelasticitatea par(ialá.

La 313 K (‘40° C) apare pseudoelasticitatea iar Ia temperaturi de peste 323 K se realizeazã o redobândire de 100% a pseudoe1asticita In figura 6.6 ks. .Fig ira 6. Materialul laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 873 K. se situeazä Intre 773 K (5090 C) i 873 K (‘600° (1’. prin Incälz ire se poate realiza redobândirea deformatiei.pentru allajul Ti — 50. .). emperaturä apropiatä de temperatura de recristal izare Se comportã Ia fel ca materialul recopt la 1123 K (850° C) 86 .12 fmbunälã(irea pseudoelasilcild (Ii prin tratameni lermomecanic .2% Ni (at) laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 673 K timp de 3.recoacere la I = 313 K (4000 C).2% NI (at) tratal lermomecanic .rec)acere: T = 313 K ( C). In materialul recopt la temperaturi mai mici de 773 K.laminare Ia rece cu diferite grade de deformare. dupä cum se remarcä In figura 6. t = 3.13 prezintä incercärile efectuate la diferite temperaturi pentru aliajul Ti — 50.6 I Figura 6. . persistä structurile de defoi-mare aparentä.T = 323 K (500 C) Figura 6. apar gräun mici recri care cresc o data cu cre temperaturii de recoacere. Ten de recristalizare pentru aliajul pseudoechiatomic.14. in materialul recopt Ia 873 K.13 Curbe a. La temperaturi situate sub 303K (30°C) flu se poate obtine recuperarea deforrn pseudoelastice de dupä mndepãrtarea acliunii fortei.lair mare Ia rece: c = 25%.13 se observä de asemenea cä deformatia la tractiune de 7% dispar complet prin Indepartarea actiunii sarcinii. laminat Ia rece cu Ufl grad de deformare de 25% i recopt.

4.11). temperatura este indicat in fiecare micrografie.8%.4% pentru directia 1Ol]]B2 i de 2. In cazul In care continutul de niche! depã 50. datoritã precipithrii particulelor de Ti fenomen care implicä Imboga matricei In titan. Prin Imbätrânirea la temperaturi situate sub 773 K (5000 C) acesta alunecà spre temperaturi ridicate. alungirea reversibilä este maxima (10.7%) pe directia 33] B2 Pentru directia [ B2 alungirea este de 9.3 Influen(a text urii 1 asupra EME D formatia produsa prin EMF I are originea In modificarea de forrnä spe ce rezultä La deformarea retelei care mnsote transformarea de fazä. se deplaseazä spre domeniul ternperaturilor scãzute.2% pe directia [ I]B2 i de 3. Domeniul de temperaturi pentru pseudoelasticitate.5% (aO.2% pe directia [ de 5. AMF policristaline care au graun cristalini cu orientare aleatorie sunt materiale izotrope din 87 . In acest caz redobândirea deformãrii pseudoelastice este doar par Fenomenul indicäfaptul cá ecoacerea realizatä In cadrul tratamentului termomecanic trebuie efectuata Ia o temperaturä situatä sub temperatura de recristalizare.6% pe directia [ l]B2.). o data cu cre continutului de niche!. In conditii de recoacere completa urmatä de cälire. Acest domeniu de temperaturi este situat Intre 333K ( i 303 K ( Iariinare Ia rece Cu c = 25% reoacere = 3. 6.6 ks. In cazul transfoimarii de La faza B2 (Cu structurä cubicä) La faza B19’ (cu struclurà monoclinicA) care se desf In sistemul Ti — Ni cu compozi echiatomicã. la temperaturi dintr un dorneniu situat peste temperatura M chiar Intr-un material complet recopt i tacit in apã. La utilizarea AMF este foarte importantä cunoa omogenitä proprieta pe toate directiile de cristalizare. 7% pentru directia [ Ccntractiile teoretice reversibile sunt In acest caz de 4. aliajele respective au tendinla de a se comporta pseudoelastic.3% Ni (Vat. V stabilite teoretic i prezentate anterior au fost confirmate experimental prin Incercäri La tractiune realizate pe monocristale. pentru a se rnent1n( densitatea mare de distocatii introduse prin laminarea Ia rece. pentru aliajul cu 51. I)eformatia maxima reversibilà care se poate redobândi In cazul until monocristal se poate stabili teoretic.(ligura 6. de 8.

1 mm (b. . cu 0 structurä (1 12. Figura 6. respectiv 30° C). aliajele CU 0 structurä cristalinã orientatA sunt insã anizotrope din acest punct de vedere.D — perpendiCular pe directia de larninare. Fi 6.).ä Cu previziunea teoreticã conform cäreia.punct de vedere al memoriei formei. Se remarcä faptul ca pseudoelasticitatea se ImbunätàIe prin reducerea dimensiunii grãun 88 . Curbele o.15 ilustreazä aparitia treptatä a anizotropiei In aliajul Ti 50. Se remarcä faptul Ca aliajul este izotrop In stare turnatã i devine anizotrop pe parcursul procesului de larninare. Rczultã cä prezentarea fenomenului de redobândire a formei pentru cazul monocristalului din sistemul Ti — Ni este utilä pentru evaluarea efectulu. Prin realizarea unei anumite .16 prezintà influenta mãrimii de graunte asupra deformatiei reversibiI pentru un aliaj Ti — 50. Figu ra 6.) 1 OJB2 prezintä cea mai mare alungire reversibilA In lungul directiei de laminare.4.8% Ni (at) .i orientärii preferen a structurii AMF. Temperatura de mncercare a fost de 313 K (400 ( ceea cc reprezintã temperatura Af + 10 K (303 K.) i un monocristal (c).Tircercare = 303 K (30° C) = Af+ 20 K 6.um (a.. Lingoul cu dimensiunile 30 x 50 x 50 mm s-a laminat la cald cu diferite grade de deformare.4%).4 Influen(a dimensiunior de grd ante asupra comportàrii mecanice Monocristalele aliajelor pseudoechiatornice din sistemul Ti — Ni se caracterizeazä printr-o pseudoelasticitate incompleta care se manifestä deasupra temperaturii 4.8% Ni (‘at. Acest rezultat obtinut experimental este In concordan. directia [ O]B2 constituie orientarea favorabilä pentru recuperarea alungirii (8.. Incercärile s-au realizat In stare turnatäi Ia dife] grosimi ale semifabricatului larninat.sticitate completä In ace1ea conditii. D exemplu.5% Ni (at) recopt la 1073 K (8000 C) timp de 3.DL — paraIe Cu direCtia de Jaminare. . pe sectiuni transversale (D i paralele (DL) cu directia de laminare. o tablã de Ti laminatA la cald i recoaptA.6 kc.6 ks i cälit.15 Apar4ia anizolropiei In timpu! laminärii in aliajul Ti — 50.-.). materialele respective policristaline posedA o pseudoek. Materialul supus Incercãrilor a fost recopt la 1073 K (800° C) i Imbätrânit la 773 K (500° C) timp de 3.tructuri corespunzätoare s-ar putea imbunatati capacitatea de memorie a materialelor respective.e s-au obtinut prin Incercäri de tracliune pe probe cu trei dirnensiuni de grAunte: 50 .

deformatia dispare Ia Incälzire Ia o temperaturà mai mare decât temperatura R In aplica practice. Figura 6. Histerezisul corespunzätor transforniärii B2 — B19’ este in acest caz de peste 40 K.5 Ni — 2. bogate in niche!. corespunde inducerii prin tensiine a martensitei de tip B19’. La Incercarea de tractiune Ia o temperatura cuprinsä Intre R i M al çseudoechiatomice din sisternul Ti — Ni sau Ti — Ni — Fe (supuseunui trat termomecanic).douã trepte succesive. un arc din aliaj TiNi prezintà un histerezis termic de 1.17 ilustreazä o astfel de curbä cu douã trepte obtinutä perilru aliajul Ti — 47. Deoarece temperatura Incercärii este cuprins ntre temperaturile R i M are bc o transformare de fazã indusä de tensiuiie R —p B19’. valoare care reprezintä temperatura (R — 48 K) sau temperatura (M + 30 K). care apare In timpul unei cicläri termice sib sarcinã. De exemplu.5 Ni — 2. càreia Ii corespunde o pseudoelasticitate completä. Este deci foarte importantä cunoa comportärii materialelor Ia deformäri produse In astfel de conditii.5 Fe (‘% aI recopt Ia 773 K (P5000 C) timp de o orã. 89 . dupà o laminare la rece ( = 30%). transformarea B2 — R produce o modificare de formä foarte redusä (aproximativ 0. prezintã pe curba a . jar a doua treapta este mai mare i corespunde unei alungiri de 7%.5 EMF si pseudoelasticitateafazei R T de fazà R este o transformare martensiticã termoeia ticA care produce EMF i pseudoelasticitate. histerezisul termic corespun ätor este redus. In compara cu transformarea de fazä B2 — Bi 9’ care este Insotitä de o modificare de form relativ mare (7%). AMF se utilizeazã in general pentru producerea unei modificäri bru a forrnei. De in transformarea B2—.8%).8%. R deformatia reversibilã este mica.5 Fe (% at) In s-au efectuat La 193 K ( C). jar a doua. Figura 6. Transformarea de fazä R se desth Inaintea transformàrii In faza martensiticA B19’ din aliajele pseudoechiatomice tratate termomecanic ale sistemului Ti — iVi.6. Inainte de Inceperea procesului de alunecare.17 Curba cT.5 K (pe o curbä deformatie de forfecare — temperatura) Ia aplicarea unei tensiuni onstante. La o anumitä temperatura. Prima treaptA este redusà i corespunde unei alungiri de 0. Tensiunea rezidualä apare datorità rearanjãrii variantelor fazei R. ImbAtrânite La temperaturi sc Aceea situatie se Intâ(ne i In aliajele ternare din sistemele Ti — Ni — Fe i Ti—Ni-Al.pentru o labid de aliaj Ti— 47.4. Prima treapta corespuncle reorientärii variantelor fazei R. Acest histerezis foarte redus ca valoare se utilizeazä In ap1ica care funclioneazä ca senzori.

corespunzãtoare transform inverse. teinperatura M depa temperatura Rs.tensiune aplicatA c = 2oo MPa tr2nsformare de faz 132 —* R Figura 6. In comparatie Cu temperatura A4 sau cu temperatura 4.20 prezintà efectul aplicarii tensiunii asupra temperaturilor de transformare ale AMF. din martensita 1319’ direct in faza initialà 132.19 Curba e .18 Curba Tpentru o sârmd de allaj Ti 49.: Pentru tensiuni mai marl de 355MPa.T obtinuta Ia o ciclare termicä su sarciiià constantä (102 MPa) pentru o sârmã din aliaj Ti—49. Figura 6. Prima treaptA corespunde transforrrãrii R-.8 Ni (% at) Dicã materialul se ràce sub actiunea unei sarcini pánA la o temperaturä situatA sub temperatura R Insã deasupra temperaturii M i. Toate temperaturile de transformare cresc liniar o data cu cre tensiunii aplicate. apare doar o singurã treaptã corespunzãtoare transformärii directe a fazei B2 In faza B /9’.jar cea de a doua treaptá corespunde transformãrii B19 — F 6. A doua treaptä este situatA la temperatura M core apari martensitei 1319’ sub actiunea tensiunii (102 MP La aproximativ 355 K apare La Incälzire doar o singurä treaptä de dimensiuni mai man. Proba a fost räcità apoi La otemperaturã situatä s temperatura M Transformarea de fazà care se desf In materialul respectiv este de tipul B2—’ — B19. dupä o deformare Ia rece. . acesta prezinta Ia mncälzire o recuperare a deformatiei in douä trepte. jar Ia räcire.2 Ni (% at) .18 este prezentatã curba e . pe curba de reprezentare a deformatiei In functie de temperaturä. Figura 6. Temperatura R prezintã o dependen mult mai mica fata de modificarea tensiunii aplicate. Dacä acela material este räcit pâna Ia o temperaturä cuprinsä Intre M i M sub actiunea ace1eia tensiuni. t 900 s.Tpentru o sármd de a/ia) Ti 50. Incercat sub actiunea unei tensiuni de 200 MPo.recoacere: Trec 773 K.R Intr-un material tratat termic La 773 K timp de 900 s. Pc urba e — T apar douà trepte.8 Ni (% at) recopt Ia 743 K.deIormare Ia rece.In figura 6. 90 .19 prezintà transformarea B2 . . apoi se IncAlze apare o treaptä corespunzãtoare transformärii inverse R— cu un histerezis termic redus (2 K). prima find La temperatura R corespun2:Atoare aparitiei fazei R.

21 (d).6 mm). D oblinute prin Incercärile de ciclãri termice Ia tensiuni constante (temperaturi de transfonnare sub actiunea unor tensiuni externe. A*IF din sistemul Cu — Zn — Al sunt ductile i In stare policristalinä.5 Corriportarea mecanicá a aliajelor cu baza Cu 6. Fracturile care se produc cu u Ia limita de gräunt In ÂME Cu — Al — Ni constituie o problemä majora care trebuie neapãrat rezolvatä pentru utilizärile practice.:la tensiunli aplicate asupra fen.20. In acest caz este necesar ca transformärile B2 —p R i R . Todoraki . la o anumitä temperaturä (de exemplu In cazul dispozitiv senzor-activator). a cum se observA In figura 6.20 !isflue.1 Efeaul de memorie ci superelusticitatea AMF monocristaline cu baza Cu prezintä o comportare mecanicä neobi care este total diferitã de comportarea generala a metalelor i aliajelor. Comportarea mecanicä a AMF policristaline de Cu este i aceasta diferitã de cea a materialelor similare monocristaline.B19’ sä fie foarte bine individualizate. deformat sub actiunea unei forte de trac Una dintre pro prietätile AMF policristaline este faptul Ca deformatiile reversibile datorate EMF stint foarte mici. a. dimensiuri ale modificarilor de formä. 91 . a cum se vede din figura 6. Ia temperaturi situate peste temperatura Aj. pe aliaje din sistemul Ti — Ni.5. se utilizeazã transformarea de fazä 82 — B19’ care include i transformarea B2 — R. tratate termomecanic In mai multe variante.e a unui AMF policristalin din sistemul Cu — Al — Ni. Figura 6. Aceste aliaje prezintä fenomenul de SE chiar la aplicarea unei tensiuni de 300 MPa.Figu ra 6. a cum se observA In figura 6. este util transformarea de fazà B2 — R. 6. mãnimea histerezisului) se utilizeazä de obicei n proiectarea dispozitivelor din AMF. Ruperea Ia limita de gräunte se desf In acest caz Inainte de inducerea prin tensiune a fazei martensitice. iar In policristale este de aproxirnaiv 280 MPa. Incercänile s-au realizat atât cu sârme drepte cu diametrul de 0.21 prezinta diagrama o . la sarcini suficient de man (de exemplu In cazul cuplArii tevilor). 75 mm cat i pe colaci (diametrul cotacului de 5. au efectuat astfel de Incercäri de cicläri termice sub sarcini constante.21 (a) — (c). Pnin reprezentarea temperaturilor critice de inducere a fazei R i a martensitei B19’ In functie de tensiunile aplicate. datoritä structurii ordonate a fazei initiale. In acest caz un histerezis mare este benefic.21 ( Datoritã acestui fenomen limita de rupere In materialele rnonocris este de aproximativ 600 MPa. Ruperea la limita de gräunte se produce Cu u D reversibilä datoratä superelasticita (SE) este In principiu zero. In general aceastA situatie se datore faptului Ca deformatiile generate detransforrn3rea de fazä surit diferite de la grAunte la grãunte i apoi se anuleaz Dartial pe Intreg cristalul. La aplicatii In care se solicitA redobãndiri man ale formei.peraturior de transformare In sisleme de AMF Tl-NL Peritru utiliz In care se solicità modificäri de formä reversibile cu un hister mic. s-au obtinut relatii de dependen asemänätoare cu cea din figura 6.

AceastA fragilitate granularA limiteazA o serie de p)ten aplica. Dc exemplu. Fi.ii ale ÂME. La Incälzirea In continuare a materialului. S. de pê la 18%.5. pe când cea datorata EMF se desth instantaneu. se presupune cA modificar fonnei este legata de influenta tensiunii externe sau inteme asupra de rormatiilor produse de transformärile de fazA care se manifestA In modificãrile formei la nivel macroscopic. Se observä cä transformarea bainiticä prezintã o naturä dualä find atât o transformare cu difuzie cat j ffirà difuzie (martensiticã). Dimensiunile man de grAunte (aproximativ 1 mm) contribuie i ele La concenirarea tensiunilor. Acest fenomen conduce Ia o concentrare a tensiunii La limita de graunte datoritA deformärii elastice i plastice incompatibile a grAuntilor. Un astfel de fenomen a fost observat pentru prima data Intr-un ÂME din sisteinul eu—Zn — Si i a fost denumit “efect de memorie a formei inverse” (EMFJ) sau “EMF reversibil”. au bc durificãri anormale Cercetärile au demonstrat cã principala cauzA a fisurärii intergranulare in AMF din sistemul Cu — Al — Ni in stare policristalina 0 constituie formarea Ia cälire a martensitei induse prin tensiune de-a lungul lirnitelor de grAunte. Sb. din cauza deformatiei permanente provocate de alunecare. 0 i Pb elemente care provoacA In general fisuri intergranulare in cupru. predispus la fisuräri intergranulare chiar la o cAlire de la temperatura de betatizare. Ia tratarea termicä a acestora la aproximativ 473 K. -Al. Ag — Cd i Ag Zn. de exemplu. Aceste aliaje In stare monocristalin prezintA un grad de supraelaslicitate.urarea intergranularA flu se datorazA segregArii impuritA La limita de rAunte ca In cazul Bi. sau pu peste temperatura Ms i apoi se incàIze Ia o temperaturã situatã d temperaturii A redobândirea formei prin EMF devine incornpleta. A = 2C / (C — C. -Au). In cursul transformärilor de ordonare B2 —k DO ci B2 — L2 care se &sra In aliajele Fe Al i respectiv Ag Mg Zn. Din punct de vedere al elasticitAtii. 6. P. aceste materiale prezintA o anizotropie accentuatA. S-a demonstrat Ca modificarea de formä in’ ersä este legata de transformarea bainiticà care se desfi In AMF. Acest tip de modificare a formei este dependenta de limp. deformatia se deplaseazä pe directiade aplicare a tensiunii. De mecanismul transformärii este IncA neelucidat. AceastA transform se desf In sistemele de AMF Cu — Zn (-Si.3 Ruperea Ia limita de grd ante ÂME policristaline cu baza Cu sunt In general materiale fragile.6. = 13 pentru AMF din sistemul Cu — Al — Ni i 15 pentnisistemul Cu — Zn — Al (unde C reprezintA rigiditatea elasticã). Lirnita de curgere este In general mai mare in cazul aliajelor cu structurä ordonata decAt In cazul celor cu structurA dezordonatA. aceastA limitA este de aproximativ 600 MPa pentru sistemul de aliaje Cu — Al — Ni cu structurA de tip DO (sau L2 i de aproximativ200MPa Dentru sistemul Cu —Zn — Al Cu structurã ordonatà de tip B2 in faza initialä.2 EMF In seits in vers (reversibiO D un ÂME se deformeazã sub sarcinà Ia o ternperaturã situatä sufl. A Liajele cu structurä ordonatä de tip B2 se pot deforma plastic cu u însä. Dacä pentru mentinerea compatibilitAçii la limita de grAunte nu existã nici 92 .5.

datoritä aparitiei fenomenului de alunecare. care poate sA conducA In final Ia rupere. Conditiile favorabile pentru reducerea dimensiunii fisurilor sunt dimensiunile mici de gräunte.a la obosealä a AMF policristaline din sistemul Cu — Al — Ni este cu aproximativ douä pâna la patru ordine de màrime mai mica decât In cazul ace1ora aliaje In stare monocristalinã. La urmätoarea Incärcare. dependen micA fatA de orientarea deform de transfrmare i ImbunAtAtirea deformabilitAtii materialului. DacA un monocristal de AMF se deformeazA In mod repetat pentru inducerea martensitei sub tensiune deasupra temperaturii Mfi forma buclei de superelasticitate din diagrama a — e este stabilA i aproape neschimbatApãna la aproximativ 1O cicluri. Chiar la temperaturi situate peste temperatura Af martensita indusã de tensiune se stabilizeazä prin intermediul câmpului de tensiuni a! dislocatiilor. Re la obosealà a AMF cu baza Cu este dependenta in mare mäsurä de modul de deformare la care este supus materialul respectiv. este necesarA o determinare riguroasA a pericolelor care se pct ivi In functionare.deformare datoratä rearanjärii martensitei de tip 2H (20) (c) In aliajele cu memorie din sistemul Cu — Al — Ni.deformare datoratã martensitei indusA prin tensiune (b) . indiferent de modul de deformare. 6. la deformarea elasticä i respectiv la deformarea datoratã martensitei indusä prin tensiune rezisten. 93 . alunecarea contribuie la relaxarea tensiunilor la limita de grãunte. In general forma diagramei a c se modificà o data cu deformarea ciclicä.22 prezintã reprezentarea tensiunii In functie de numãrul de cicluri de deformare (a — N) pentru sistemul de AMF Cu — Al — Ni monocristaline i policristaline.deformare elasticã In stare initialä (a) . in aceste materiale apar In general dislocatii i fenomenul de obosealA treptatA. In materialele policristaline. Deoarece oboseala limiteazA utilizarea dispozithelor din AMF. In general. jar la Indepartarea actiunii sarcinii se constatä prezen unor deformatii reziduale. cu toatA anizotropia elasticA foarte accentuatA a acestora. La cälire fisurile se formeazã Cu U atunci cãnd diferenta dintre temperatura mediului de cälire i temperatura M este mare.un mod de deformare pentru acomodarea tensiunii datorate deplasàrii care apare la formarea martensitei indusA prin tensiune.i gräun Pentru prevenirea efectivä a fisurärii intergranulare este necesarã reducerea dimensiunii fisurilor produse prin deplasäri i / sau acomodarea tensiunii produse la formarea martensitei induse prin tensiune. formarea martensitei induse de tensiune este asistatä de câmpul de tensiune al dislocatiilor i astfel se reduce tensiunea criticä pentru formarea martensitei induse prin tensiune. rezistenta la obosealä In stare policristalina este rnai mica lecât In starea monocristalinä. Figura 6. In caz contrar. Aliajele respective au fost supuse unor deformri ciclice In trei variante: . Luãnd In considerare ace factori se pot elucida cu u factorii contradictorii care apar In cazul AMF In Ti i anume rezistenta mare la fisurare intergranulara. Acest lucru se datoreazä faptului Ca aliajul cu structtrà de tip DO (sau L2 are o tensiune criticä de alunecare o ridicatä in timpul ciclului de deformare dislocatiile apar cu dificultate. martensita indusä pri n tensiune se formeazä in mod uniform in to. atunci deplasarea respectiva constituie cauza unei fisuri Cu 0 adâncime care depinde de diferenta de orientare dintre doi graun adiacenti.4 Rujerea Ia oboseaiá La solicitarea AMF sau a altor aliaje la deformàri ciclice.5. care au o tensiune criticä de alunecare mare.

Pb.ial prin prezen particulelor fin dispersatc de “fazA X “ bogatA In titan. pentru modul de reorientare a martensitei. 1ncompatibi1ita de deformare dintre gräun vecini se pot astfel acomoda prin mactare. In coricluzie. adaosul de titan contribuie In mod special La mic dirnensiunilor obi de graunte de Ia 1mm pâna Ia 15 pm. u cu care se rup sau obosesc aceste materiate este cauzatã de dificultatea cu care se realizeazã relaxarea concenträrilor de tensiune de La limita gràun Prin rafinarea gr se poate ob ne o Irnbunätätire importantä a caracteristicilor acestor materiale. In cazul AMF din sistemul Cu — Al — Ni. Mecanismul flu este Insä simplu. denumite faza XL i faza Xs. deformare eIastic In fazä ini(iaIA b). Dupä cur’i s-a mai men.5 Rezistenra mecanicd ía rupere i Ia oboseald Pntru Imbunätäçirea caracteristicilor termice i mecanice In AMF din sisternele Cu — Zn — Al i Cu — Al — Ni s-au f diferite Incercäri de preimb sau de càlire in trepte. reorientarea variantelor martensitice i MIT.5. In aliajele policristaline apar cu mai mare u fisurile intergranulare. Ruperea i oboseala constituie defecte fatale in ÂME cu baza cupru. diferenta dintre starea monocristalinä i cea policristalinä este mica. Mecanismul de rafinai e a graun a fost explicat ini. 6. Rc zistenta la obosealä a AMF Cu — Al Ni scade In urmätoarea ordine: deformare elasticä. deoarece In starea martensiticä sunt posibile o multime Je moduri de maclare. Aceste procedee contribuie la Intârziere efectelor Imbätránirii datoritä faptului cã excesul de vacante introdus la cãlire este Indepartat pa4ial prin recoacere. Zr. Aceste pr XL cu dimensiuni de cativa microni i Xs cu 94 . B etc.ionat. a)-.deformare prin apari MIT In faza ini c) deformare prin rearanjarea variaritelor martensitice 2H(20) Aceastä comportare se datoreazã faptului Ca tensiunea de alunecare determinatä este rnai mare i din aceastã cauzà.Figura 6.22 Diagrama — N In sislemul de AMF Cu — Al — Ni in stare monocristalin i policrisialind. care actioneazä ca obstacol Impotriva migràrii limitelor de graun S-a presupus Insä cä de atomii de titan sunt concentrati in general in faza X Incetinirea cre gr se daloreazä concentratiilor mici de atomi de Ti In solutia solidä. S-au determinat douä tipuri de precipitat prezente In ÂME dopate cu Ti . deformarea cauzatã de deplasarea interfetelor fazä initiatälmartensitã are cel mai nefast efect asupra rezistentei la obosealä. V. Pe de altã parte. Cea mai utilizatä metodä In acest scop o constituie adaosul elernentelor modificatoare: Ti.

efectul de prindere i fixare a particulelor Xs care suprimä cre gräun de fazã.23 Varia nuindrulul de ciciuri de lensioliare pãnd in riij In fun qie de d de grduntepentru AMF din sislemu! Cu — Al . materiaie]e cunoscute sub denumirea comercialà de Thermofit ®. fi. aliere mecanicä. in acest material flu are bc nici o precipitare In cursul Imbàtrânirii Ia 623K timp de aproximativ 5 ore. pentru AMF Cu — Al — Ni dopate cu Ti numärulciclurilor pânä la rupere cre là fel ca In cazul AMF din sisternul Ti — Ni. adaosul de titan contribuie Ia rafinarea graun (dupa cuir s-a mentionat anterior) jar adaosul de Mn influentea puternic temperatuiile de transformare. producãnd o rafinare finalã. s-au obtinut tensiuni dc rupere de 1200 MPa i o deformatie de rupere de 10%. T1A1. Aceastã utilizare constituie un exemplu clasic de tehnologis adaptatä la nevoile reale ale pietei. Figu ra 6. Dupä cum se observA din figura 6.dimensiuni de cäteva zeci de microni. 13 . cu diferite propor ale atomilor constituen S -a presupus de asemenea C rafinarea graun constituie o combinar a douä efecte: • prezen atomilor de Ti care produce viteze mai mici de difuzie ale atomjlor constituefltj. cAPrrc v MATER [ 1NTELK1ENTE. f afectarea ternperatu] de transformare. In cazul AMF din sistemul Cu Al — Ni cu dimensiuni de gräunte de 5 pm.1 Utilizári generale Prima utilizare la scarä mare a AMF s-a realizat In anul 1971 sub formä de 1ispozitive de cuplare pentru Imbinarea tevilor hidraulice din titan In avionul Grumman F-14. contribuind la mic dimensiunii graun La turnare. 95 . pulverizare catodicä i metalurgia pulberilor. TI. De exemplu. A2 . Ia fel ca Al. prim mic dimensiunilor de gräunte sub 20 pm. UTILIZARI I FERFORMANTE 7. Firma Raychem a realizat Imbinarea tevilor cu ajutorul polimerilor care se contractä la Incälzire. Prin Inlocuirea Al cu Mn s-au obtinut Imbun importante ale ductilitatii. obtinute prin tratament termomecariic. Aliajele cu memorie care se utilizeazã pânã Ia 373 K sunt cele din sistemul Cu — Al Ni — Ti — Mn. (Al. solidificare rapida. adicã pân La S-au Incercat i alte metode de rafinare a graun tratamente termomecanice. T2. deformatia de rupere i rezistenta la obosealä. In ceea cc prive ductilitatea AMF Cu — Al — Ni.Ni. Prin rafinarea graun se Imbunätäte mult rezistenta Ia rupere. aceasta scade In mod semnificativ La cre mici ale continu(ului de Al.aliaje Cu Ti) Aliajele sisternului Cu Al — Ni prezintä o mai bunä stabilitate termicä dcát celelalte AMF cu baza cupru. au fost identificate ca având structuri L2 de tip (Cu. Ni. insã au o ductilitate scäzutä. S-a constatat cä AMF din sistemul (‘u--A I—Ni•Mn—Ti cu corn pozi eutectoidà prezinta cea mai bunä rezistentä termicä. .aliaje f Ti.23.

D reversibile de pãna la 8%.Cuplajele din TiNi care se contractà la scoaterea br din azotul lichid in care se obtin. prin aparitia utilizãrjlor in domeniul medical i a! ortodonliei.Ni se pot doar obtine Intr-un domeniu relativ Ingust de temperaturi. In domeniul AMF s-au afirmat companiile japoneze. Corpul uman permite Insä doar variatii foarte limitate de temperaturä care implica un control foarte precis al temperaturii A Din acest motiv. care permite o precizie mai mare pentru interventi [ chirurgicale ulterioare.e superioare (cazul conectorilor electrici sau cel al diferitebor dispozitive de Inchidere). datoritä d LficultA care apar In procesele de elaborare. Materialele feroelectrice i polimerii cu memorie a formei sunt incluse Ir general in ultimul timp In categoria materialelor inteligente. in mod special se remarcä initiativa companiei MITI care din anii 1980 livreazä produse comerciale sub formä de aparaturã pentru aer condilionat i sárme pentru sutiene. care se desfA Intr-o mul.000 de brevet au condus la utilizarea cu succes a AMF. Uimätoarea aplicatie a AMF s-a situat tot In domeniul medicinei i anume naterialul denumit Mammelok ® utilizat pentru localizarea i marcarea tumorilor mamare. unde se utilizeazä pe lânga efectul de memorie i proprietatea de superelaslicitate. Majoritat acestor sârme arcuite utilizeazã in mod curent martensita indusàsub tensiune care ofera numeroase avantaje in raport cu materialele conventionale. Sc estimeazä cä In lurne existã peste 10. i anume deformatia de 8% cu 0 fortã gen foarte mica sau nulä i tensiunea de 700 MPa cu sau f ob unel deformatii reversibile. in mod deosebit cele care se referä Ia superelasticit ate. In domeniul apararii nationale. U medicale ale AMF sunt probabil cele mai valoroase din punct de vedere al pre de cost însä cuplq/ele reprezinta se pare cea mai importanlä utilizare din punct de vedere cantitativ. existä un potential uria de proiectare a unor CDmponente care se pot utiliza In diferite domenii.ime de cicluri termice. care conduc la obtinerea unor perforrnaii. De aceste deformatii sunt mici In comparatie cu cele obtinute in cazul polimerilor cu memoria formei. nu se poate obtine o rezistenta maxima fentru 96 .000 de brevete de invenie sau modele de utilizare care au la bazà EMF. Intre aceste douä valori extreme. Primele utjlizärj comerciale ale caracteristicilor de elasticitate ale A MF au fost ca sârme ortodontice pentru corectarea pozi dintilor. ci doar prin tensionarea sau prin detensionarea sa imediat deasupra temperaturii A In prezent multe din ap1ica cunoscute utilizeazä su ticitatea. se poate utiliza i efectul superplastic. aliajul respectiv poate genera forte cu valori pânä la 790 MPa. Färä Indoialã cA existä i pierderi. deoarece flu se pot crea componente capabile de o reversibilitate In propo4ie de 8% Ia actiunea unei forte de 700 MPa i care sã poatä repeta acest fenomen In milioane de cicluri termice. Utilizärile recente ale AMF se Indreapta InsA spre medicinä i stomatologie. fata de EMF obi In care deformatia este reversibilã la Incälzire. Costurile acestor materiale sunt foarte ridicate i sunt cuprinse Intre 0. C mai larga utilizare a AMP se Intâlne In cazul activatorilor. caracteristice aliajelor cu memorie din sistemul Ti . In plus. In anul 1998 s-au produs aproximativ 200t. dacä un aliaj din sistemul Ti — Ni e Ste constrâns din punct de vedere fizic sä flu i poate manifesta efectul de memorie a formei. Materialele inteligente dispun de o serie de caracteristici unice care permit ut lizarea br Intr-o multime de domenii. însä flu toate cele peste 10. efect in care materialul sufera wi ciclu de transformare ffira un schimb extern de temperaturã. Produc. In SUA se accept Insä pre foarte ridicate p unele materiale i tehnologii. care sunt enorme in comparatie cu cele obtinute In cazul polimerilor. sunt cunoscute sub denumirea de cuplaj CryojIt ®. Se pot crea compone cu cantitãti diferite de lucru mecanic efectuat Ia incälzire. Productia acestor materiale a Inceput la un nivel sc dar ulterior s-a amplilcat.ia mondialà de materiale inteligente este Insä foarte redusä In compara e cu cea a altor metale.02 i o Iirä sterlinä pentru un gram de material sub formä de sârmä. reducãndu-se astfel cantitatea de tesut ce se Indep In multe dintre posibilele ap1ica medicale ale AMF s-a urmärit utilizarea efectului de memorie activat termic.

dar prezintä slabe caracteristici de redob a formei (forta de recuperate i tensiune reversibilä reduse). cu zone de etan circulare pe diametrul interior.ie permite ca multe ap1ica sä fie realizate prin utilizarea unui singur aliaj. Ui ilizarea superelasticita permite manipularea cä radiofonice sau teleforiice sub forma compactã (denumite “Eggo”). Inmuierea i distrugerea. Tabelul 7. Pentru a preveni transformarea In martensitã In timpul utilizärii cuplajelor i.1 Cup din aliajele sisletnului Ni-Ti Aliajele sistemului Ni-Ti-Fe sunt primele aliaje utilizate pentru cuPla F-]4. Siccesul acestor ap1ica medicale Ii constituie totu legatura br Cu corpul omenesc. Dacã teava al cãrei diametru exterior este situat Intre diametrul in:erior al cuplajului In stare prelucratä mecanic i diametrul interior in stare expandata. Lr. preseazä teava i creeazä o excelentA Iegatura etan Cuplajele din AMF din sistemul Ni sunt foarte bune pentru utilizàri n dispozitivele hidraulice din domeniul aviatiei Insä sunt foarte scumpe i din acest motiv sunt pu utilizate. Rcrinele de ochelari confectionate din astfel de sârme sunt de asernenea foarte confortabile datoritã presiunii reduse i uniforme asupracapului. In cazul aplicatiilor In care se solicitä un histerezis de tensiune redus i iensiun de restaurare trebuie sa fie foarte apropiata de tensiunea initiala de deformare. 7.1 prezintä o comparatie Intre performan cuplajelor confectionate din diferite AMF 7. la Incälzirea cuplajului In intervalul de tranzitie A —A acesta I redobânde forma initiala.2. aceastä sãrmä memoreazä forma pantofului i Imbunàtäte confortul In cursul uti1iz acestuia. singura cale care s-a putut utiliza In anul 1971 a fost utilizarea unui aliaj cu 0 temperaturä M foarte scä Aliajele binare Ni-Ti care au un 97 . fel ca In cazul sârmelor pentru sutiene. ceea ce reduce performan sistemeic r respective. dar care permite functionarea acestor elemente superelastice Intr-un domeniu de temperaturi conventional limitat. Aliajele mai bogate In Ni sunt cele mai utilizate materiale pentru aplicatiile superelastice. Aceastä situa. In consecintä. Aceste rame prezintà Insä i alte avantaje: greutate mica i capacitat bunä de retinere a formei chiar dacã flu sunt utilizate In mod corespun ätor. cele mai utilizate sunt aliajele sistemului Ni — Ti — Cu. Temperatura de operare a cuplajelor respective scade pâna la 55 C. 0 altä aplica o constituie suportul cà telejonice utilizate de firma Sonz pentru minidiscurile walkman. constante asupra urechilor in timpul utilizãrii. Si corespunde In mod ideal ap1ica medicale deoarece intervalul de temperaturä necesar pentru oblinerea efectului optim poate fi iccalizat cu u In jurul temperaturii ambiante. Aliajele cu baza cupru i in ultimii ani i aliajele fierului sunt mai ieftine. Acest lucru permite i ob unei presiuni reduse. in ultimul timp se utilizeazä sãrma superelastica i in curbura pantofilor.2 Cuplaje din AMF Cuplajele se obtin In general prin prelucrarea mecanicä a unui cilindru. prin intermediul temperaturii corpului uman.Intreg materialul aflat In stare austeniticä Intr-un interval de temperaturä foarte redus jar configura acestuia este de asemenea limitatã. a pun de legätura i a tâmplelor. la räcire se transformã In rnartensitA sau ccl pu se Doate obtine In el martensita indusà sub tensiune i se expandeaza prin fortare (constrângere pe o mandrinä conica). Conditiile pentru dispozitivele de activare termicã pot sä fie foarte diferite necesitând numeroase aliaje cu temperaturi caracteristice M i A. diferite. Aliajul utilizat care este In stare austeniticä. Elementele de Ti — Ni se utilizeazä pentru zona nasului. cã radiofonice devin astfel foarte confortabile.

Cuplajele criogenice (de tip Cryojit) din aliajele sistemului Ti-Ni cu memorie. Aceste aliaje au apàrut pe pia deoarece se solicitä cuplaje din TiNi care sä se poatä ambala Ia temperatura ambiantä. Singurul dezavantaj al acestui material 11 constituie faptul cä produsul respectiv trebuie ambalat In azot lichid. au urmätoarele avantaje: • densitate mica. In aplica pentru armatä i. dacä si . consecinta a densitätii reduse a titanului. • absenta arcuirii inverse Ia Indepärtarea uneltei de prelucrare. S-ar putea totu gãsi utilizäri profitabile pentru imbinàrile din aliajele cuprului. Aceastä tehnic se poate utiliza pentru consolidarea sudurilor conduct& or (sârma preia toatä sarcina conductei in cazul ruperii) sau pentru crearea unor tensiuni de comprimare care sä previnä apari fisurilor In zona sudatã. 7. 7. dacA s-ar reduce pre br de fabricatie. eliminându-se astfel necesitatea opera de prelucrare mecanicA. s-a obtinut astfel un material cu un domeniu relativ larg de topire i de prelucrare. • instalare facilä chiar In cazul unor zone cu acces dificil. sunt bogate In niche! i sunt instabile.2.temul hidraulic este proiectat sä utilizeze un AMF. sunt mai mici decât In cazul aliajelor sistemelor Ni — Ti.in in aplica obi din cauza suprapretului datorat prelucrärii mecanice etc. • $igurantã In functionare. In comparatie cu fitingurile clasice. Cmponentele din aliaje cu baza cupru au fost utilizate initial In SUA.2 Cuplaje din AMF cu baza cupru AMF cu baza cupru pot fi precondi termic astfel meat temperatura br A sa creascä pentru primul ciclu de Incãlzire.2. Deformatia reversibilä redusã i limitele de toleranta impuse pentru efectuarei legaturilor reduc insä domeniul de aplicatii al . pretul de cost al acestor materiale este Insã mai redus. Sârma din TiNiNb aflatä In stare predeformata se Inf In jurul unui ajustaj instalat deasupra unei conducte sudate. acest lucru permite o configura compactä. acest lucru permite cuplajelor sa fie asamblate la temperatura camerei. deoarece tratamentele termice pentru Indepàrtarea tensiunilor dupa prelucrarea mecanicã pot conduce la modificäri ale punctului M Ni se InIocuie uneori cufierul pentru reducerea temperaturii Ms. La Incälzire sârma se ontractä i comprimä sistemul de Imbinare. Unul dintre avantajele cuplajelor hidraulice pentru aviatie confectionate din aliaje NiTi este faptul Ca acestea pot fi instalate In zone cu acces difi iar tevile pot fi plasate In stare cuplata cu capatul de alimentare. In conditii de expandare. aceste inele au fost Inbocuite ulterior cu inele de sármã sudatã din NiTiNb. o alt utilizare recentä a AMF o constituie consolidarea unor suduri ale condLctelor. Expansiunea s-a realizat In azot lichid i redobândirea formei s-a oblinut pun Incälzire pâna la temperatura camerei. la fel ca i defonnalia reversibilä. Forta mecanicà pe care c pot exercita astfel de cuplaje sau lacäte (Incuietori). Aliajele din sistemul Ti-Ni-Nb au un histerezis termic larg. Alte utilizäri ale acestor aliaje sunt i inelele pentru ata Inth (bohinelor) In spatele adaptoarebor (portelectrozilor).3 CupI3je din aliaje cu bazafier EMF determinat In aliajele fierului si-a gasit utilizari pentru cuplaje. 98 . Nccesitatea Incälzirii Insa anuleazã acest avantaj i din acest motiv cuplajele Jin Ni-Ti-Nb se utilizeazã doar pentru repara Din punctul de vedere al pre aliajele sistemului Ni-Ti-Nb sunt avantajoa.e deoarece oferä combinatia optima Intre performan i u instalärii. tuburile pot fi Inipachetate Impreuna. In mod special In cazul sistemului Fe-Mn-Si. mai pu.punct M scAzut. sau in aprDpierea capatului de alimentare etc. constituind cea mai bunä alegere pentru cuplajele industriale. Utilizarea sârmelor permite obtinerea unei configura inf care se poate instala dupA sudare. utilizate pentru tevile hidraulice ale avioanelor.evilor i tuburilor confectioriate din aliaje cu baza cupru.

o data ce se stabi1e contactul prin intermediul pinului ( In punctul C din figura 7.3%. natà se poate utiliza atât pentru real izarea contactului electric cat i pentru redeformarea componentei realizate din AMF. Aliajele temare din sistemul Fe-Mn-Si au un dezavantaj In plus. prin faptul cä [ generata in timpul redobândirii formei sub tensiune este influentata de deformatia remanentä. care actioneaza ca un arc elicoidal. prin utilizarea stärii austenitice cu cea mai mare duritate.neazá astfel o energie in el. Pentru asigurarea unei legaturi corespunzatoare In cazul unei reversibi1iiä reduse. In azul aliajelor sistemului Ni-Ti. redobândirea in continuare a formei i rielului din AMF va comprima elastic tiflu1 (pinul ) jar forla va cre m rapid. Acest tip de asamblare necesitä Insä realizarea unei filetäri In teavä. Acest lucru se poate obtine datoritä diferentei dintre duritatea fazei austenitice i cea a fazei martensitice. 1. Trebuie luate Insà mäsuri de siguran pentru ca tensiunea din punc tul A sä flu creascä peste limita de curgere a materia!ului In stare austeniti a. de obicei In combinatie cu un resort mecanic. ceel ce afecteazã conditiile de rezistenta la presiune. Se poate utiljza j o comb inatie de AMF / arc in sens myers. deoarece aceastà situatie contribuie Ia reducerea performan de ciclan. Capetele tevilor care trebuie 1ff binate se fileteazä. Ali ajele fierului sunt mai ieftine decât aliajele sistemului Ni-Ti i ar putea fi utlizate cu succes in cazul asamblàrilor de dimensiuni man. 7. datoritä EMF. In acest caz AMF are o tefnperaturä caracteristicä M situatà deasupra temperaturii camerei jar instalarea se poate realiza. Prin ciclare termicà se obtine deplasarea B-A.Elementele de aliere care Imbunät rezisten la coroziune a aliajelor policristaline cu Ufl bun EMF sunt C’r i Ni. La o räcire ulterioarä. deformatia reversibilä obtinuta in acest caz flu depä Insä valori de 2% . aceastä energie Inmagaz. prin Incälzirea electricA a AMF. rezistenta din cuplaj flu poate Insa egala sau depà niciodatã rezistenta medie a tevii.3 Cor electrici Al doilea tip de ap1ica importante ale AMF 11 constituie conectorii electrici. la fel ca i partea interioarä a Imbinärilor (cuplajelor) dupa expansiune. dacä deschiderea (spa liber) dintre cuplaj i eavä este mare. aceastã forta depinde foarte pu de foria de constrângere. se utilizeazä o configura de tip urub. 99 . Ia Incälzire. Conectorul original Cryocon este alcAtuit dintr-un tub de aliaj Cu-Be cu capete ieschise. astfel Incât Ia Incãlzire AMF sä se deformeze i sa se deplaseze In sens contrar arcului care Inmagaz.1 Raporlulfor(d-deplasare Infr-un arc mecanic l un AMF [ in conditii de deschidere se insereazä un pin ( conector dimensionat corespunzàtor In punctul B. de exemplu. pentru un interval de deformatie destul de mare. Dupä asamblarea componentelor prin In cuplajul se incälze i. (‘onectorii prezentati sunt conectori in stare de Inchidere. Punctul A de pe diagrama reprezintä atingerea echilibrului mecanic in conditiiausteniti e jar punctul B reprezintä stabilirea echilibrului mecanic In conditii martensitice. In conditii austeniti Aceastà configuralie oferä In general cea mai mare forta de contact. dispozitive care trebuie sa fie capabile sä reziste la numeroase cicluri de conectare/deconectare.1. se obtine o etan mult imbunätàtitä. conectorul se va deschide. b. De fapt. – Figura 7. a. Arcul este IncAlzit i räcit In stare de comprimare prin intermediul unui mel din AMF in stare martensiti Fenomenul respectiv este prezentat In figura 7.

Avantajele acestor dispozitive de fixare din AMF sunt: -precizia de instalare. 100 . vibra.ia thformatiei elastice cauzatã de o transformare de fazä indusä de un camp electric. b). Degajarea de cäldurã prin efectul Joule conduce la dilatäri termice In sistem i scurgerile câmpului magnetic datorate neetan conduc uneori la interferenta cu circuitele electronice hibride de operare. D: spozitivele magfletostrictive care actioneazä sub influenta cârnpurilor magnetice.1.modifice dimensiunea prin apanitia unei deformãri puternice: aceastã deformare necesitä In general un consum mare de energie de activare i conduce la o reactie foarte pu.4 Di de fixare A dispozitive de fixare se utilizeazä pentru fixarea sau alãturare unor piese i sunt diferite de cele cunoscute sub denumirea de conectori electrici.Pentru conectorii de tip Cryocon. Conectorii din AMF au cea mai bunã rezistentä la ocuri i ‘iibratii. care implicã mult mai multe aplica in domeniul activatorilor inte1igen decât materialele piezoelectrice sau electrostrictive. In domeniul EMF se utilizeazä un nou concept. Pc de altä parte.5 Act ivatori Activatorii sau stimulii sunt In general ni factori care contribuie La intensificarea unei activitati sau functii. ceea ce a condus la pre foarte man i Ia dificultäti de instalare. Avantajul conectorilor de tip Cryoton 11 constituie fo4a br mare de conectare. de deformatiile br induse suit relativ mici. 7. Conectori trebuie sa fie confectionati dintr-un aliaj care sã prezinte o dilTerentä mare intre duritätile fazelor austenitice i cele ale fazebor martensit ice. U ri astfel de exemplu sunt inelele din AMF utilizate la fixarea i preIncãrc irea rulmentibor sau la adaptoarele pentru conectoare. räspunsului rapid.1). la cre sau La scãderea temperatunii. In cazul inelelor din NiTiNb. Pentru ap1ica care necesitä forte foarte man.in sesizabilä. conectorii pot fi astfel proiectati incât sã se poata utiliza In mod corespunzätor. C)nectorii cu un M ridicat oferã posibilitatea unei instal facile Insä au fcrte de contact mai reduse. In locul transformãrilor de fazà induse de tensiune sau a celor induse d temperatura.pozi de precizie. -u instalänii. Pentru aplica care flu se situeazä In domeniul apArärii.iilor necesare pentru Infl i protec magneticã. -caracteristici bune de rezistenta Ia ocuri. purtatori de semnale sau de cuplajele pentru conducte sau tevi. aceste incle au fost obtinute prin prelucrare mecanicä. care se referã Ia varia. se utilizeazä Inca inele prelucrate mecanic.ii i cicläri termice: -posibi1ita de fixare ermeticä.a modificärii unor parametri D exemplu.ticã Ms (sub sarcinã). deschiderea realizându-se Ia räcirea conectorilor (de exemplu In azot lichid). Initial. aceste inele de fixare flu se pot Inca utiliza pe scarä larga din cauza costurilor foarte man. activatorii termici din ÂME pot sã. din aliaje criogenice. Aceastà caracteristicä este importantä pentru conectorii care trebuie s reziste la fortele man de inertie cum sunt cele din sistemele de control ate rachetelor. D recente In domeniul activitätilor destinati sä Inbocuiascã motoarele electromagnetice convenTionale. se pot grupa In trei directii: . inelul din AMF are o temperatura caracteri . faza austeniticã durä previne aparitia curgerii In punctul A (figura 7. cu o presarcinà controlata. activatorii electrostrictivi i piezoelectrici obtinu prin actiunea unui camp electric au gãsit o mai larga raspândire datoritä eficientei br mai man. sub influen. situatä sub temperatura minimA de operare a conectori br. In mod special In cazul conectori br de tip Gryocon. prezintä probleme dimensionale destul de man din cauza ccndi. Cu toate avantajele oferite de performan. instalarea se poate realiza electric i se poate automatiza. 7.ele ridicate. dimensiunilor compacte i absentei enerärii unui camp magnetic sau termic. 0 martensitä In stare moale permite punctului B sä se dep1asez In dreapta diagramei (figura 7.

. ca un motor cu func. A cesta este un electromer de sintezä care prezintA suplimentar i un efect de memorie.6 Materiale ceramice i materiale plastice cu memorie Materialele ceramice cu memoria formei se utilizeazä la releele pentru locatie i la dispozitivele mecanice de prindere. la confectionarea acoperirilor inteligente a submarinelor i tancurilor. In cazul cauciucului. Dcformatiile rigide induse In ceramicile piezoelectrice de cAtre un camp electric exterior se utilizeazä la ma de täiere de ultraprecizie. Materialele antiferoelectrice se pot utiliza In dispozitive care au la bazä un n u concept. Insa au nevoie de o energie de activare mare. al stabilitätii caracteristicilor de defonnare in func.upra dispozitivului respectiv. aceastä componentä trebuie sä rämânà In domeniul reversibil de maximum 15%. In momentul expunerii br la cAldura radiatiilor solare acestea I redobãnd forma initialä.o omponentã elasticã care lucreazä i deci. La depasirea acestei limite reversibile. la Imbinärile spatiale i la cepurile dispozitivelor de prindere. Ativatorii In stare solidä sunt studiati pentru utilizäri multiple.ionare In trepte. in timpul cre i scãderii irltensitatii cãmpului electric. unde ceramica estecapabilä sä mentina activä tarea ON chiar dacã flu se aplicà un camp electric a:. Aceastã comportare este caracteristicA materialelor ceramice electrostrictive de tipul PMN (lead magnesium niobate). Materialele antiferoelectice cu memorie s-au studiat mai intens In ultimii aiii i s-a ajuns la concluzia cä pot fi ImbunatAtite din punct de vedere a] capacitä de inducere a deformärii. vor constitui un element vital in noua genera de dispozitive micro-mecatronice sau a activatorilor (stimulilor) electrornagnetici. In general. 7. In care o anumitä valoare a curentului electric corespunde unei singure st de deformare f aparitia unui histerezis. a! rezistentei mecanice. la telescoapele Hubble. 0 altà utilizare a AMF ca activatori o constituie antenele parabolice spa care se mentin Intr-o formã compactA pãna la plasarea br pe satelitii artificiali. obose In cursul deformàrii. Activatorii ceramici. 101 . I: anul 1977 s-a lansat pe pia In Franla un produs denumit NORSOREX®.miniatunizarea motoarelor. la fel ca i materialele piezoelectrice / electrostrictive.ie de temperaturA i a! durabilit La uti1iz repetate. o aten deosebità se acordä in prezent activatorilor ceramici (piezoele dispozitivelor cu EMF din aliaje Ni — Ti i Cu— Zn — Al i activatorilor magnetostrictivi din aliaje de tipul Terfenol D (Tb-Dy. este foarte potrivitã pentru confectionarea aparaturii optice cu retea sau I a dispozitivele de cuplare la distibuitori de alimentare. In 1983 francezii Impreunä cu firma japonezä Nippon Zeon au brevetat acest produs ca material cu efect de memorie. activatorii term ici din ÂME pot prezenta deformatii foarte mar. au de obicei o memorie a formei In cazul In are deformarea acestora se desf in domeniul de elasticitate. Cauciucul i polimerii In general.suprimarea vibra. polimerii suferä un fenomen de stric dupa care se produce ruperea materialului. comportarea elasticA presupune douä componente: .iilor i . realizatä prin noul tip de activator. raspunsul acestora realizându-se cu o mare Intãrziere. Aceastà idee se poate interpreta. Deplasarea discretä cu o distanta constantä. Fe). Activatorii conventionali piezoelectrici/electrostrictivi au fost studiati mod deosebit pentru realizarea “traductorilor de deplasare analogici’. i anume “traductoarele de deplasare digitale” in care stärile de leformare bistabile ON/OFF apar pentru un anumit camp electric. in terminologia convenlionalä a motoarelcr electromagnetice.

tiala. La cäldurá cuiele sunt situate in interiorul pneurilor ian Ia scäderea temperaturii. inf Ia cald.capacitate de comportare de tipul cauciucului la temperaturi situate deasupra temperaturii de transformare i capacitate de solidificare la temperat situate sub temperatura de transformare (400 ç . Caracteristica principalã a acestui elastomer este puterea nare de absorbtie a plastifiantului. NORSOREX® prezintà avantajul de a se descompune inainte de a se topi. acestã se poate repara printr-o Incãlzire simplã (de exemplu cu ajutorul inui uscAtor de par) i se poate aduce la forma plana initialã. 7. lJtilizarea AMF In domeniul constructiilor civile oferä un potential mare.Suporturi de marcat Suporturile de marcat sau mesele de lucru. pusA In eviden In timpul alunecärii lançurilor unele In raport Cu celelalte. .8 mm.Pneuri Cu cuie retractabile. . In acest caz. Numãrul mare de legaturi duble conduce la absorbtia radiatiilor ultraviolete. Materialul se elaboreazä prin injectare sau extrudare sub forma unui elastomer.Mecanisme mici i jucárii. NORSOREX® se utilizeazä sub formA de arcuri In juc de exemplu o cutie mica introdusá In cada cu apA caldá poate aru In baie o jucärie pentru copii. piesa se Incà1ze i I reja forma initialà memoratà. Materialul plastic NORSOREX® are proprietatea de a Inmagazina Ia temperatura ambiantä (40°C) o anumitã fonnä i o anumitA cantitate deenergie. . . De exemplu. tinta flu mai prezintä cecât o gaurã minusculä.ii tehnice prezintä o serie de avantaje fatä de materialele traditionale.capacitate de restructurare. Materialul memoreaz forma perfectã a barei de protec Dupa o deformare provocatä de un accident. fo4a de deplas are este comparabilä cu tensiunea de deformare. Sub actiunea unei fo4e. cu ajutorul unor p1astifian cum sunt de exemplu uleiurile petro1iferi sau esterii. o data cu Incetarea actiunii fortei respective. Cuiele se monteazà pe cuzineti de NORSOREX®. pentru protectie. Acest material are urmätoarele proprietäi: . .“Inghe forma tensionatA.Detector de temperaturà.. pentru ca apoi. strivite . la forma memoratA anterior. acoperind aproape complet tãieturile. In lipsa ac. :.istemele care utilizeazä materiale inteligente pot reactiona Ia actiurlea fo4elor externe i pot comunica aceastä informatie utilizatorului sau proi fenomen care permite un control mai mare asupra mediului Inconjurätor. Acest material ste un polimer pe bazä de polinorbornenä. acestea revin Ia forma in . polimerii i materialele plastice se deformeaza. . produce la rácire o tensiune i poate astfel sä fie utilizat ca activator.ub actiunea presiunii lamei de marcare. la Incälzire sa revinã la forma initialä.te capabil sã. cat 0 gä. prin simplã In Posibilitãtile de utilizare a materialelor plastice cu memorie sunt numeroase Insa aplicatiile efective sunt relativ reduse: .Para pentru automobil.iunii fortei nu are bc o Inmagazinare de energie. Un fir de cauciuc cu memorie. dupä ruperea legäturilor. Dacä In momentul aplicarii unei forTe materialul se räce acesta e:.malie. se coloreazA In albastru. deocamdatä mai sunt necesare investiga In acest sens. La temperaturä relativ ridicatA. proprietate care stä la baza capacitä sale de amortizare. la patrunderea unui glonte Intr-o placä din acest material se produce o rupere a materialuLui respectiv la locul impactului. prin incãlzire.cape citate de revenire prin Incälzire.capacitate de memorare a unei forme diferite de forma initiala. cu masa molecularä de peste 3 x 106 i se prezintä sub formä de pulbere cu granula de 0.7 Utilizarea materialelor inteligente In constructiile civile Materialele inteligente utilizate In diferite aplica. cuzinetul de cauciuc cu memorie se Ingroa se durificã provoacä ie in exteriorul pneului a cuielor. Ins a. se deformeazä i Imbätrân Dacä materialul din care este confectionat (NORSOREX®) flu este complet làiat.o ccmponenta vâscoasã. 102 . se pot obtine dilutii de douA sau de trei or mai man decât In cazul elastomerilor clasici.

Activatorii din AMF sub formä de bare. De exemplu. AMF pot fi utilizate in douA moduri. care implica o vilezã redusä de rãspuns. activatorii din AMF pot functiona corespunzätor In a zisele “constructii inteligente”. Ia modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale. lmbinärile i fortificatiile adaugate La structurile de rezistentã pot fi confectionate din AMF. In practicA se pot construi retele neurale artificiale care pot sesiza once modificare a mediului i pot produce o actiune reflexä. care contribuie la cre masei clädirilor respective. f’àcându-l sA reactioneze. Aceste elemente pot rnodifLca comportarea constructiilor In care sunt incluse.2).n domeniul constructiilor civile.Rogers “Materialek inleligente” reparare prin Incälzire. AMF se pot utiliza InsA i ca senzori In clädiri. L. care activeazä AMF. infrastructura de beton a unui pod poate contine senzori care monitorizeazä In permanenta fisurarea betonului sau oboseala din barele de otel. 1. construcliile civile sunt dotate cu margini suplimentare. care trebuie sã asigure securitate i rezistent sau cu anumite subsisteme.roiectarea dupà vechile principii este mai costisitoare din punct de vedere al resurselor materiale i energetice. pentru a culege informa Insã aceastA utilizare flu este foarte eficientã deoarece materialele respective au o vitezä redusä de transforn are In stare solidä. un nivel mai ridicat de inte1igen toate informatiile culese de senzori i iäspunsurile respective pot fi colectate de un procesor central care poate detecta once defect ce nu se poate corecta automat.2 Diagransa lu! Crig 4. 7. permi astfeL o deformare elasticà pentru un dorneniu larg de deformatii. In primul rand aceste materiale pot fi utilizate dire ca activatori care read oneazä i raspund la actiunea mediului. D exemplu.8 Materiale biocompatibile 103 .Rogers “Materialek inleligente” AMF se pot utiliza i ca dispozitive de amortizare. este dependenta de viteza de schimbare atemperaturii. In general un curent electric. Barele de nitinol inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant:i cu freeventa fortei care actioneazã asupra br. Figura 7. Se pot astfel repara sau corecta manual elementele periculoase care ar putea conduce La distrugere constructiei respective. la acliunea unor forte laterale puternice. Aceste materiale se pot adapta. pentru a prezenta o anumitã ortä sau deformatie. pot contracara posibilele deformatii (figura 7. In combinatie inSä cu alli senzori mai rapizi. cu posibilitä de Figura 7.2 Diagransa lu! Crig 4. Viteza br de transformare.

In perioada de implantare. adicA raspunsul reprezentit prin remodelarea osului este ccl mai eficierit. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metate i aliaje pentru sat mete arcuite destinate ortodontiei. zona for(elor optime devine mai mare. 7. biocompatibi1itä etc. Biocompatibilitatea constituie capacitatea materialebor de a nu constitui o sursã de toxicitate pentru organismul uman.3 Dlagrama a.zä efectul de memorie. for(a aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim. Sârme orlodontice 104 . a.penIru a sâru.Dintre numeroasele materiale disponibile sub formä de metale. datoritä stabilitàtii br mecanice excelente. sunt admise doar urmätoarele trei sisteme de aliaje: Fe — Cr — Ni. doar un numär foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicinä sau In stomatologie sub formã de proteze sau ca biomater tale. Deasupra intervalului de fortä optima se situeazä o zonä de forla excesivä. niai pu ajustari pentru s arcuite. aliajele sistemului Ti Ni sunt cele mai bune. Scopul utilizärii materialtior cu modul de elasticitate mai sc este obtinerea unui material Cu un niodul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce D forta constantA. F 7. 0 etul inoxidabil se caracterizeazä printr-un niodul de elasticitate ridicat iai doineniul deformaliei efective (Eej) care corespunde unui domeniu optim de fortá este foarle redus (figura 7.8. )atoritã acestor douä conditii vitale. oferä un donieniu de activitale rnai larg i sunt necesare astfel. Sub intervalul fortei optirne se situeazA zonele suboptime i sublimita. ceramici etc. dintre materialele metalice ut:iizate n mod curent pentru implanturi medicate i stomatobogice. rezistentei bune Ia coroziune. Acest sistem de aliaje se utilizeazã la implanturile dentare i la legälurile protezebor. utilizate pentru deplasarea dintilor in pozitiile br fina’e. In aceste donienii dintii se ini mai pu eticient i pot deveni complet stationari (nenhi in cazul in care forlele devin miniine.1 U stomatologice Una dintre utilizärile aliajebor sistemului Ti — Ni.3). in care se poate produce disirugerea tesutului. din mai multe motive. biofunctionalitätii. Un aliaj Cu Ufl modul de elasticitate scAzut. polimeri. Dintre AMF cunoscute. Skmele de A — Ti durilicate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate scäzut.J oriodonlicd cu un modul de elasilcifale mare IlL concluzie. Dacä se utiljzeazä Un material cu Ufl modul de elasticitate mic. superelasticita i capacitä de amortizaie a vibratiilor. Protezele trebuie sä indeplineascä douã cerinte importante i anume biofuncti Dnalitate i biocompatibilitate. Co — Cr i Ti-Al. In zona for(ei optime. unde se utilizea.V. in stomatologie o constituic sárma dentarà arcuitã care se caracterizeazä prin superelasticitate. Biofunctionalitatea se referä la capacitatea biornaterialelor de a indeplini funcçia solicitatä pentru o anumitä perioad In corpul uman. Fotu cu memoria formei au fost introduse recent in medicinä i in stomatologie deoarece indeplinesc simultan mai multe functii datorità efectului de memorie a fonnei. domeniul deformaliei efective se extinde. i din punct de vedere clinic.

epeniru un o(eI Inoxidabll l o sârmd superelastic din aliaje Ti . din mai multe motive. biocompatibilitä etc. I3iofunctionalitatea se referA la capacitatea biomaterialelor de a Indeplini functia solicitatà pentru o anumita perioadä in corpul uman.). superelasticitä.4 Curba o-. Barele de nitinol Inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant cu frecventa fortei care actioneazA asupra br.In ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti —Ni superelastice care se bazeazä pe descoperirea proprietA de superelasticitate.ii i capacitä de amortizare a vibratiilor. Figura 7. : oferA rnaterialelor utilizate in ortodontie caractetistici inecanice superioare. (prin tratamentul termornecanic. polimeri. Aceste materiale se pot adapta. ceramici etc. Co — Cr i Ti-Al. superelasticitatea aliajelor Ti — Ni find semnalatä pentru prima data In 1981.. in comparatie cu materialele conveni ionale elastice cum sunt old urile inoxidabile. Protezele trebuie sä Indeplineasca douä cerinte importante i anume biofuncti Dnahtate i biocompatibilitate. )atoritä acestor douA conditii vitale.4 prezintä curba o.imà este ideal (din punct de vedere a! inärimii).Ni e observA cä In sãrrna superelastica domeniul deforrnatiei efective corespunzätoare zonei de forta opl.medicina i In stomatologie deoarece Indeplinesc simultan mai multe functii datorità efectului de memorie a formei. In plus. Figura 7. biofunctionalitatii.e pentru sârme de aliaje din sisternul Ti — Ni. rezistentei bune Ia coroziune. dintre materialele metalice ut:. La modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale. Dintre AMF cunoscute. prin conipozitie etc.Iizate in mod curent pentru implanturi medicale i stomatologice. datoritä stabilitàtii br mecanice excelente. In perioada de implantare.V fotu cu memoria formei au fost introduse recent in . 7. aliajele sistemului Ti — Ni sunt cele mai bune. 105 . reparare prin Incalzire. Caracteristica cea mai importanta pentru comportarea elasticã este Insã capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformaIii reversitile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. pentru a prezenta 0 anumitä [ sau deformatie. Aceste aliaje prezint proprietäti mecanice ideate pentru practicarea mecanoterapiei ortodontice. Conceptul de bazä privind obtinerea superelasticitAlii stabile a fost prezentat in anul 1982. sunt admise doar urmätoarele trei sisteme de aliaje: Fe — Cr — Ni. doar un numär foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicinä sau In stomatologie sub formã de proteze sau ca biomateriale. forta constantä poate fi mult influentata prin niodificarea factorilor rnetalurgici i a condi de prelucrare. Biocompatibiiitatea constituie capacitatea materialelor de a nu constitui o sursã de toxicitate pentru organismul uman. In comparatie cu o sârmà de otel inoxidabil.8 Materiale biocompatibile Dintre numeroasele materiale disponibile sub formA de metale.

7.8.1 (Jti!izdri stomatologice Una dintre utilizärile aliajebor sistemului Ti — Ni, in stomatobogie o constituic sârma dentarã arcuitã care se caracterizeazã prin superelasticitate. Acest sistem de aliaje se utilizeazä La implanturile dentare i La legalurile protezebor, unde se utilizeazà efectul de memorie. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metale i aliaje pentru sãrmele arcui te destinate ortodontiei. 0 e1ul inoxidabil se caracterizeazä printr-un modul de elasticitate ndzcat lar dorneniul deforma efective (6eff caie corespunde until donieniu optirn de for( este foarte redus (figura 7.3). in zona fortel optirne, forta aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim, adicA r reprezentit prin reinodelarea osului este ccl mai eficient. Deasupra iiitervalului de foi optimA se situeazA o zonA de fortA excesivA, in care se poate produce distrugerea tesutulul. Sub intervalul fortei optime se situeazA zonele suboptinie i sublimitA. In aceste dornenii dintii se ini mai pu i pot deveni complet stationari (nen1i in cazul in care fortele devin minime. DacA se utilizeazA un material cu Un modul de elasticitate mic, domeniul deformatiel efective se extinde, i din punct de vedere clinic, zona fortelor optime devine mai mare.

hgura 7.5 Diagrama a- epenfru a sârind orlodonticd cu un inodul de elasticilale niare It concluzie, un aliaj cu un modul de elasticitate scAzut, oferA un donieniu de aclivitale mai larg i sunt necesare astfel, mai pu ajustAri pentru s arcuite, utilizate pentru deplasarea dintifor In pozi br 1ina S de Ni — Ti duriflcate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate scAzut. Scopul utilizArli materiak:lor cu modul de etasticitate mai scAzut este obtinerea unui material cu tin nrndul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce for constantA. a. Sârme ortodontice Iii ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti —Ni superelastice care se bazeazä pe descoperirea proprietAtii de superelasticitate. Aceste aliaje prezint propriet mecanice ideate pentru practicarea rnecanoterapiei ortodontice. Conceptul de bazä privind obtinerea supere!asticitA stabile a fost prezentat In anul 1982, superelasticitatea aliajelor Ti Ni find semnalatã pentru prima datA In 1981. Figura 7.4 prezintA curba o- - e pentru sârme de aliaje din sistemul Ti — Ni, In compara cu 0 sArmA de ole! inoxidabil.

Figura 7.4 Curbu a- spentru un o(eI Inoxldabll l o sârmä superelastic din aliaje Ti - Ni

106

e observA cA In sãrrna superelasticA dorneniul deformatiei efective corespunzAtoare zonei de fortA optimA este ideal (din punct de vedere al mArimii). Caracteristica cea mai important pentru comportarea elasticA este insã capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformatii reversibile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. In plus, forta constantA poate fi mu!t influentata prin niodificarea factorilor metalurgici i a condi:iilor de prelucrare, (prin tratamentul termomecanic, prin compozitie etc.). :uperelasticitatea oferA materialelor utilizate In ortodontie caracteristici inecanice superioare, In comparatie cu materialele conventionale elastice cum sunt otelurile inoxidabi!e. In figura 7.5 z i b sunt prezentate rezultatele tratamentului ortodontic efectuat cu un aparat confèctionat din sârme arcuite superel din siste nul Ti — Ni. Se remarcä o deplasare mai rapida a dintilor i un timp mai redus de functionare In compara cu rezultatul obtinut cu sârma din mel inoxidabil.

Figura 7.5 Tratarea art odonticã a din filor cu sârmä arcuitä de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima fazä de tratare Un alt exemplu de utflizare AMF cu caracteristici de arcuire ii constituie proteza peniru rãddcina dinieiui. Printre nurneroasele metode care contribuie Ia reconstituirea functiei de masticatie a pacien c le Iipsesc nai multi dinti, proteza de rãdãcinã a dintelui este consideratä metoda care creeazä cea mai naturalã masticatie. 1 i Japonia se utilizeazä implanturile de tip Iamã (paletä) din AMF li Aceste tipuri de implanturi se considerà corespunzãtoare pentru pacien care posed structuri inguste ale osului rnaxilarului. Unghiul de deschidcre a paletelor (lamelor) se poate niodifica prin incälzirea iniplantului din AMF. Implantul se poate astfel fixa cu precizie, pentru a se evA/a s/àbirea accidentalã In timpul mastica(iei CU 0 formä deschisA a paletei (lamei). Temperatura de sfãr a transformärii martensitice inverse, A este de 400 C. Implantul I deschide paletele (lamele) dupa introducerea i Incälzirea lui Ia 420 C, In ser fiziologic. b. Proteze parfiiüe pen/ru stomalologie (1 altà utilizare a AMF in stomatologie o constituie prolezele par(iale la care se ata un dispozitiv pentru prinderea acesteia de dintii fic Deaproximaliv un secol, In acest scop se utilizeazä In mod conventional clamele. LJnul dintre dezavantajele utilizárii clamelor confectionate. din materialele elastice conventionale 11 constituie pierderea br In timpul util izärii. Acest dezavantaj se poate elimina prin Inlocuirea rnaterialului elastic cu un aliaj din sistemul Ti — Ni superetastic. Chrnele prezintA totu o problemà de esteticä, deoarece sunt vizibile, I)in acest motiv, dimensiunea dispozitivelor de prindere trebuie sA fie mai relusà decât grosimea dintilor. In ultimul timp se utilizeazä un urub care constituie dispozitivul de prindere. Aceste dispozitive trebuie sà fie proiectate i fabricate foarte exact i din aceastA cauzä sunt lipsite de o flexibi!ita care sä permità atenuarea ocurilor externe i sA permità totodatà rriodificarea formei In functie de conditiile de utilizare de lung duratä In naxilar. Deoarece AMF sunt flexibile, se poate rezolva favorabil dezavantajul prezentat mai sus referitor Ia realizarea legaturilor de precizie. Cu ajutorul AMF se poate rezolva in mod pozitiv i problema introduceril i scoalerii cu u a protezelor mobile. Protezele pot fi mobile i Jixe. Dispozitivul de prindere a protezelor mobile este alcätuit din douä parti. 0 parte este flxä i este confectionat dintr-un aliaj conventional fuzibil i din por dentar ata de

107

coroana turnatã in intreginie pe dintele de ancorare. Cealaltä parte este mobilà i esle confeetionata dintrun AMF din sistemul Ti—Ni care se flxeazA pe latura unei proteze mobile. Partea mobilA este prezentatä In figura 7.6 jar in figura 7. 7 se poate vedea imaginea partii fixate in coroana turnatä pe dintele de ancorare. Figura 7.5 Tratarea art odonticã a din filor cu sârmä arcuitä de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima fazä de tratare

(‘ojoanele Wruate se 1ra1eaz. super licial pentru a ii Iucioase i se acopera Cu por dentar. 7.8.2 UtiIi medicale a. Profez pentru ortopedie Until dintre cele niai iiuportaiite donienli ale medicinei in care se titilizeaz .lMFdin sisleniu! Ti — Ni este ortopedia. Peiitiu /ixare(, ouselor niple se utilizeazä /)laci osoase a(aya(e cli . Pläcile respective con fectionate din flit/i’ sau mai eliciei,te dec cek con Ie4ionate d materiale coiiventioiiale deoarece acestca pot produce O iortä de coinpresiune asupra suprafetei oaselor nipte, Cu wi de fixate (ligura 7.i Vindecarea se produce iriai rapid, sub ac(iunea unei forte de colupresiune unitomie.

P sudarea oaselor rupte se pot utiliza i agrafe in forma literei U, Contectioflate din AMF Ti — Ni. P fixarea osului femural rupt se utilizeazä un ac inserat In mäduv Dimensiunile acului trebuie sä fie mai man decât interiorul mäduvei jar forma acului trebuie sa fie mai complicata pentru a contribui Ia Intärirea Dsului rupt. Aceastà cerintä face destul de dificilä inserarea acului In interiorul osului rupt. utilizarea efectului de memorie operatia de inserare va fi mult Imbunàtàtitã, f pierderea functiei de consolidare, deoarece dimensiunea i forma n se pot redobândi dupa Incälzirea acului In interiorul mãduvei. Protezele utilizate In mod curent Ia sudarea oaselor sunt constituite din cement osos care trebuie sä fie fixat In os. Forta care actioneaza asupra pr sudate este destul de mare i reprezintä de trei pânä la

108

Una din problemele tijelor conventionale o constitui pierderea fortei elastice dupä o operatie. Pentru aceste tratamente este necesar säse realizeze o micropompä pentru miniaturizarea mntregului sistem al rinichiului artificial. Co-Cr-Mo. 0 tijA din sistemul Ti — Ni nu. Aceastä tensiune actioneaza ciclic numärul c ajungând pâna la 106. Endoscopul Una dintre cele rnai complicate aplica ale AMF ii constituie endoscopAl achy care este utilizat atât in medicinà cat i In industrie.9 prezintä rezultatele comparative ale testelor de coroziune efectuate pe diferite materiale utilizate In stomatologie i medicinä: niche!.ionarea organelor art y’Iciale. . apari infectiilor a altor complica.. Deoarece microconiponentul poate memora forma cäii strAbätute.4.ii.ase on greutatea corporalä a pacientului. C. Functia pompei pentru rinichiul artificial este sa preia sângele din arterä i sã-1 trimitä In venä. Recent. 109 . prin urmãrirea formei caii sträbãtute in timpul insertiei. utilizatä drept ghid pentru introducerea In sigurania in organisrnul uman a diferitelor dispozitive terapeutice i de diagnosticare.3 Re Ia coroziune Rezistenta Ia coroziune a AMF din sistemul Ti-Ni se studiazä de obicei prin metode de mãsurare a poIariz anodice. find deci necesare refacerea operatiei pentru recalibrarea fo4ei tijei. In aceste aplicatii s-au utili: exclusiv otelurile inoxidabile. Una din problemele care trebuie depä La utilizarea endoscopului o constituie introduce ea acestuia Ia locul de aclionare. o 3UL. cu Ull unghi de Indoire aproape identic. Pentru evitarea nepläceri]or produse pacientilor In timpul insertiei. aliajele Ti Ni superelastice au tuat locul acestor oteluri Ia confecticnarea sârmelor conduc Avantajele noilor materiale cu n formei sunt: . dupä supunere acestuia unor tratamente.diminuarea posibilitãtii de Incãlcire a sârrnei care se rAsuce in perrnanen neajuns care se Inläturä destul de dificil.). cum sunt activatorii pentru conducerea pompei pentru rinichiul artificial sau a pompei pentru inima artificialã. 7. Ti-6A1-4 V i titan. Ti (% at.cre posibilita. o iinbunátätire reniarcabilã a caracteristicitor endoscopulul s-a oblinut prin utilizarea unor activatori confectionati din AMF. Mäsurärile s-au efectuat In solutie fiziologicä Hank la 37°C lnpHde 7. Mutt timp. In acest can se solicita o rezistentli mare Ia obosealä i un proces de miniaturizare. Figura 7. urrnätoarele leg pot ft controlate. 0 altä utilizare a AMF o constituie ti/a spinalà indoitá de calibrare (a nunita qja Harlington). Uhilizorea supereIasticita Si este o caracteris1ic utilizatä in mod frecvent in donieniul medical. Pentru evitanea acestor probleme s-au introdus legaturile prostetice din AMF Ti — Ni care prezintä in pJus i o rezistenta mare la uzare. Aliajele sistemului Ti — Ni pot Indeplini ambele cerinte. in scopul acomod Intregii forme a endoscopului La forma ciii sträbätute. Cementul osos conventional produce inconveniente severe: desfacerea (slãbirea) treptatä dupa efectuarea implantului.pi forta elasticä atât de u i numãrul opera repetate descre A (vIE se pot utiliza de asemenea pentru confec. in cazul in care locul de trecere este foatte Ingust i are o configura cornplicatà. endoscopul trebuie sä tie flexibil i u de controlat. capabili sa confere fi ecarei Iegaturi posibilitatea de Indoire (curbare) In toate direc Un micrccomponent controleazä unghiul de Indoire at fiecãrei legAturi.8. 0 aplicalie caracteristicä o constitule sârma conducAtoare. datorità capacita acesteia de a transniite o räsuciturA de Ia un capAt at ella celãlatt capãt. b.ii de directionare a sârmei spre locul dorit. Aceastil ãrmä este lung i subtire i se insereazä in corp printr-un orificiu natural sau prin incizii de dimensiuni reduse. M P35 N. lucru care se poate Indeplini cu ajutorul AMF. o inoxidabil.

valori m la un poten de 2. Aliajele cu memorie din sistemul Ti — Ni — Co i Ti — 6A1 — 4V au o zonä mai mare de pasivare In raport cu celelalte materiale i poten de sträpungere mai ridicate. Aceste acoperiri contribuie la mic densitatii de curent care poate ajunge Ia 1/100 pâna la 1/1000 din densitatea de curent a aliajelor Ti-Ni neacoperite.2 V).4 Teste de elu(ie Tabelul 7. curbele de polarizare sunt foarte asemänätoare i prezintä o tensiune de strApungere de 0.3 V.2 prezintA rezultatele testelor de elt4ie pentru diferite tipuri de probe lustruite cu hãrtie abrazivã.6A1 . deoarec sunt acoperite cu un film de oxid.8.OV. in timpcc pentru aliajul Ti . Titanul pur are un poten de sträpungcre peste +2. 110 . TiCN i cu fume de oxizi. Tensiurea de sträpungere pentru sistemul Ti-Ni-Co este de +1.Figura 7. Probele au fost pästrate In cursul testului de elu. in cazul aliajelor din sistemul Co-Cr-Mo i M P35 N.0 V. 7. Pentru Imbunatatirea rezistençei la coroziune a aliajelor sistemului Ti-Ni se practica acoperirile cu TiJV. Filmul de oxid se dizolvä Ia tensiun a de str având ca efect o coroziune In puncte. A materiale prezinta pasivitate In zona de platou a curbelor.9 curba depolarizare anodkd in solu. N:chelul pur i otelul inoxidabil au cea mai redusä tensiune de sträpungere (sub + 0.42.14 V.4 V este de +2.ie In ser fiziologic cu 0.iejiiologkd hank Curbele de polarizare anodicä ale acestor materiale indicä o tensiune de sträpungere La care apare o cre rapidä a densitätii de curent (figura 7.9% NaC1 la 37°C.9). ceea ce indicä o rezistenta mai mare de coroziune.

In timpul primei säptãmâni de teste. Timpul i ndicat In saptãmãni in tabel reprezintä timpul Insumat. Dupä efectuarea analizei. SUS 316 i aliajul Ti— Ni Ir starea initialä). s-a constatat aparitia unui strat intermediar de tesut. SUS 304 i SUS 316 (nichel i o inoxidabile). de asemenea. Dupa trei luni de la efectuarea implanturilor s-a constatat formarea unui os nou atãt pe interfata os — placa. cantitatea de niche! care se va dizolva dupa efectuar implantarii va fi minima. douä sãptàmâni reprezintä faptul cã testul de elutie corespunzätor s-a efectuat In cursul celei de a doua säptàmâni.3 prezintä efectul tratamentului de pasivare asupra dizolvär nichelului. maturi. faptul Ca cea mai redusä cantitate de niche! sc dizolvä din aliajul Ti— Ni aflat In starea initiala. Dizolvarea nichelu!ui din oricare din aceste probe a fost Incetinitä foarte mull prin tratamentul de pasivare. cele cinci säptämâni aratá Ca testul de elutie corespunzätor s-a desra timp de trei sãptämâni. In concluzie. 111 . Nu s-a remarcat vreun tesut de legatura intre placa de Ti — Ni i os. pe osul format pe placã s-a constatat apari calusului i formarea canalelor medulare.(‘antitatea dizolvatä din fiecare probã s-a determinat prin cântärirea soluiei. din probele de AMF Ti — Ni se dizolvã o cantitale mai mica de nichel. Testele efectuate au arätat faptul ca nichelul din aliajele sistemelor Ti — Ni i Ti — 1W — Cu se dizolvä Intr-o cantitate mai mic decât nichelul din aliajele denture din sistemul Ni — Cr. s-au implantat plAci din AMF apar sistemului Ti—Ni i din otel inoxidabil. 7. De exemplu. Tabelul 7.5 Tes biocompatibilitdiii Pentru testarea biocompatibi1itA pe suprafata femurului unor oareci a bi. stare In care se afla i dupä implantare.8. In compara cu rezultatele testelor de elutie realizate pentru probe!e po!izate cu h abrazivã i supuse tratamentului de pasivare (SUS 304. Dupä nouä luni. In timp ce In cazul pläcii din otel inoxidabil. datoritã efectu!ui de memorare sau datoritä superela. Incepánd cu a treja j pânä In a cincea sãpthmánä. Se observä Ca o cantitate considerabila de nichel se dizolvä din probele simbolizate cu Ni.ticitäçii. Se remarcã. proba s-a imersat Intr-o solutie nouä. cat i pe suprafa placii de Ti — Ni.

necesare pentru cre securitäl ii In functionare a AMF. Cazuri rezolvate favorabil cu aceste aliaje se remarcä i In domeniul ortopediei. I)eformarea aliajului se realizeazä prin deplasarea liniitelor de made (tigura . Structura acestor aliaje a fost studiatä cu ajutorul microscopiei eLectron ce de transmisie i s-a stabilit cà este o structurà cubicä ordonatä de tip B2. In acest scop. cärora le-au fost täiate transversal oasele femurale. permitând forniei originale sã fie redobãnclitã Ia reIncãlzire. Aceastä structur suferä o distorsiune tetragonala In timpul rãcirii. Dc asemenea trebuie sä se acorde o atentiedeosebilä dezvoitärii tehnologiilor de acoperire. 7. flu a fost diferitä de cea corespunzatoare semnalului de fond. cu compozitii pseudo-echiatomice. Li s-au inserat sárme intramedulare din otel inoxi dabil i din aliaj Ti — Ni. Experimenthrile efectuate pentru vindecarea osului au fost conduse In condilii de anestezie pe opt câini Beagle.10). S-a obtinut astfel o noua clasä de aliaje cu EMF din sistemele Nb-Ru i Ta-Ru.9 AMF pentru utilizãri Ia temperaturi ridicate Majoritatea AMF cunoscute pãnä In prezent nu pot fi utilizate In genera! a componentele motoarelor aerospa sau In alte dornenii unde se solicita ilinctionarea Ia temperaturi ridicate. S-au constatat Insä numeroase cazuri c!inice rezolvate favorabil prin utilizarea implanturilor dentare din AMF din sistemul Ti — Ni. i trebuie neglij ate insä nici datele refenitoare Ia unele probleme de biocomp Constatate.Dipä ase i nouä luni de Ia efectuarea implantului s-a detectat prezen unei mici cantitAti de nichel in ambele cazuri. denumite membrane periimplant. /1) i flu prin alunecare normalä. Temperaturile de transforinare rnartensiticä ale acestor aliaje sunt de aproximativ 11000 C pentru s . Cantitatea de niche! detectata prin scanare Cu radiatii X. trebuie intensificate cercetãrile sistematice in acest domeniu. Dupä trei luni s-a constatat formarea unei cantitAti sernnificativ mai man de calus in cazul aliajului Ti — Ni decât In cazul otelului inoxidabil. pentru a se obtine In final o microstructurä cu un Inalt grad de maclare (figura 7. La o lunä dupa efectuarea inse4iei s-a observat 1’ormarea unei cantitati mai man de calus Ia ambele capete In cazul aliajului Ti — Ni. In special In China i In Germania. Ulterior. la transformarea caracter sticà de memorie a formei.10 Microstructurä caracleristicd sislentulu! Nb-Ru cu ntacle fine ! marl 112 . In juru! sârmelor din Ti — Ni s-au observat semne de inflamare. Acest tip de membrane periimplant flu s-au observat in cazul Uilizänii imp!anturilor dentare de tip palete. La utilizarea unor implanturi dentare metalice conventionale de tip pateta.stemul Nb-Ru i de 14000 C pentru sistemu! Ta-Ru. confectionate din ÂME din sistemul Ti — Ni. Fig u a 7. in numeroase cazuni se genereazä tesuturi intermediare. In ultimul timp s-au studiat din aceste motive noi sisteme de aliaje care pre: transformäri martensitice termoelastice la temperaturi de peste 3000 C. In aceste cazuri flu s-au constatat formàni de tesuturi intermediare nici dupä nouã luni de Ia efectuarea implantunilor respective. modificäri degenerative sau infiltrAri dc celule atipice. Ia temperaturi ridicate (peste temperatura de transformare). In timpu! transformärii inverse. Dupä un an i jumãtate de La implant.

de Ia o curburä de 30 lao curburä de 8°.de Ia o curburä de 40° Ia o curburã de 8° Aceste Incercäri relevä redobândirea formei Ia o tensile su.12).Confirmarea initialä a EMF In aceste aliaje s-a realizat prin reincãlzirea probelor Indoite la transformare i prin urmãrirea redobândirii (recuperarii) Indoiturii (figura 7. EMF a fost demonstrat prin dilatometrie In probe care au fost supuse Ia compresiune (figura 7. 113 . Nb — Ru .face de aproximativ 5% pentru aceste aliaje.11 Deformarea maclelor cuformd Jeniiculard. Figura 7.12 Redobdndireaformei in sistemele de aliaje Ta — Rb .13).In microsiruciura maclaid a unui aliaj din sisiemul Ta-Ru Figura 7.

zuri In care competitia este câ de materialele inteligente datoritä dimensiunilor solicitate i spa redus In care functioneazä dispoziti vele respective. Pentru urmätoarele decenii flu se prevede o 114 .icrostructurii maclate Inir-un aliaj Ta-Ru Aceste transformäri se desfà doar la anumite compozi i In cercetàrile efectuate flu s-a evidentiat afectarea EMF.ionale.10 Criterii de selectie a materialelor inteligente F otentialii utilizatori ai materialelor inteligente trebuie sã aibä In vedere câteva criterii de selectie a acestor materiale: pre de cost.14 LImiie!e doinenlilor ant jfazd In interiorul n. 7. cu exceptia cre cantitAlii de deformatie care sä poata Li recuperatä (figura 7.13 Deformarea Ia compresiune In sistein Ta-Ru S studiat de asemenea transformarea suplimentarä Ia temperaturi rnai sc Domeniile antifazä cu structurà finä (figura 7. caracteristicile solicitate.13). pentru formarea inei microstructuri monoci mice. Existä InsA i ca. Fretul de cost al acestor materiale din ce In ce mai solicitate a Inceput a scada In ultimul timp. I:itre anii 1960 — 1973 utilizarea materialelor plastice a cunoscut o cre anualà cuprinsa Intre 10% i 20%. care produc cantitati man de ucru mecanic i care pot sä reziste la aproximativ zece milioane de cicluri func. Insa rämãne deocamdatA la un nivel destul de ridicat. 14) apar In interiorul rnicrostructurii maclate ca rezultat al acestor transformäri. conditiile tehnice de functionare. impactul asupra mediului fizic i social etc. posibilita de Inlocuire cu alte materiale. Figuua 7. conditiiI de fabricatie.Figura 7. I: ultimul timp Insä au Inceput sA se utilizeze din ce In ce mai mult i materia! le nemetalice. Utilizatorii solicitä In general materiale care prezinta simultan o deforma termicä recuperabila de aproximativ 8%. Dacä existã vreo alternativã In utilizarea materialelor inteligente. find pcsibila obtinerea functiei solicitate cu ajutorul altor materiale. alternati’ia respectivä va fi acceptata In mod sigur datoritä pre (de exemplu utilizarea unui bimetal In locul unui activator din AMF). dupä care progresia anualä s-a mentirlui la 6%.

Incetinire In acest seiis jar competi dintre aceste materiale i materialele traditionale devine din ce In cc mai acutä. La alegerea unui material plastic trebuie luate In considerare propnet sale, avantajele i limitele acestor materialelor. In numeroase utilizäni materialele plastice pot Inlocui In mod avantajos un material traditional deoarece se pot fabrica la dimensiunile exacte necesare, potsatisface unele exigen complexe cum sunt posibilitatea de formare, rigiditatea, rezisten;a mecanicä, inalterabilitatea sau modificarea culorii. In privin materialelor ceramice inteligente, a cum s-a mai arätat, acestea aLl Inceput sa fie luate In considerare doar In ultimii ani. Aceastä categorie de materiale prezinta Insä o importan vitalä pentru miniaturj area elementelor din domeniul mecatronicii i al electromecanicii. In urmä cu 1900 ani, filozoful de origine greacä Epictete, care träia la Roma. spunea cã “materialele sunt indiferente InsA utilizarea br flu trebuie s constituie un subject indiferent”. Acest citat ar trebui sä fie o cãläuzä pentru fiecare inginer care in cursul carierei sale este obligat sä aleaga un anumit material care trebuie sä Indeplineascä o functie bine definitã. Jr general, alegerea unui material constituie un compromis Intre caracteri5ticile acestuia i pre sau de cost, deoarece Intotdeauna se pot gãsi mai :nulte solutii, cu grade diferite de acceptabilitate. 7.11 Notiuni elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente IrLcepând cu anul 1987 s-a dezvoltat un nou dorneniu de aplica pentru A tvi’F i anume tehnologiile de miniaturizare. Scopul acestui nou domeniu este fabricarea microma i a microrobotilor care vor constitui o revolu In tehnologiile viitoare, incluzând ingineria i medicina. P rin utilizarea microtehnobogiilor de ob;inere a circuitelor integrate au luat ria microsistemele. Ace1ea tehnologii de bazà capabile sä miniaturizeze dispozitivele electrice s-au extins i la fabricarea microrne i a microactivatorilor. In ultimul deceniu s-au dezvoltat i tehnologii noi ca microturnarea, procesele LIGA, microstereolitografla, crescând poten de microfabricatie, extinzându-se functionalitatea microsistemelor i deschizându-se noi domenii de aplica In acela mod, materialele inteligen:e utilizate In general in procedeele clasice de prelucräri mecanice ai rnceput sã se adapteze noilor microtehnobogii (microprelucrarea mecanjc a sjlicjuluj sau obtinerea microactivatorilor sau a microsenzoribor). Formele In care se livreazä In general materialele inteligente sunt: sârme, bare, benzi i table din aliaje, burete sau pulberi sinterizate, spume, solutii. S stemele de aliaje cu proprietà de modificare a formei i supraelasticitate sunt: Ti-Pb-Ni, Ni-TiCu, Au-Cd, Fe-Zn-Cu-Al, Ti-Nb-Al, U-Nb, Hf-Ti-Ni, Fe-Mn-Si, Ni-Ti, Ni-Fe-Zn-Al, Cu-Al-Fe, Ti-Nb, Zi-Cu-Z, Ni-Zi-Ti. Ir.cepând cu anul 1990, AMF utilizate de obicei In industria automobilelor sau In roboticA sub formä de materiale masive sau sârrne au Inceput S; fie cercetate sub formä de straturi subfiri. Recent, s-a ob;inut un EMF perfect In filmele subtiri de aliaje din sistemul Ti-Ni obtinute prin pulverizare, cu dimensiuni de ordinu! mjcromei,rilor. In viitor se preconizeazä realizarea unor microma care sA poatä ad iona in corpul uman pentru efectuarea unor microtratamente i microchirurgii cu ajutorul microactivatorilor realizati din astfel de fume subtiri confectionate din AMF apar sistemului Ti — Ni. Jr. ultimul timp, cercetärile s-au indreptat Insä spre obtinerea unor mater jak cu mernorie nanostructurale. Aceste materiale se studiazA datoritA modificärilor care se desf In ele, ca efecte de suprafa limita de grãunte ocupa un bc important In intreaga comportare mecanicä a materialului. Cercetärile care se efectueazä In prezent se situeazA In domeniul supraeIasticitä Utilizãrile sub formä de nanomateriale se Intâlnesc In industria aerospa biomedicinA i In microelectronicä. AMF cu structurä nanocristalinä se situeazä In domeniul materialebor avansate cu apIica orientate spre structurile microscopice i dispozitivele miniaturizate. In prezent se fabricä folii de aliaj NiTi, cu structuri nanometrice. Deformarea plasticä la rece Incepe cu obtinerea unor pachete stratificale de foli.i din Ni i Ti cu puritatea de cel putin 99,0% ; ansamblul structurii obtinute in final urmeazã sa aibä compozi Ni5OTi5O. Acest aranjarnerit structural de tip sandwich alcatuit din componente individuale este supus unor laminäri i Indoiri repetate; straturile respective se reduc la dimensiurii

115

nanometrice i se obtine un material masiv, Inainte de initierea alierii i a reactiilor de formare a fazelor intermediare. Dupã o laminare la rece cu 20, 30 i 40 de treceri, dimensiunile aproximative ale straturilor obtinute ajung la 601 nm, 90 nm i respectiv 63nm (figura 7.15). Sepresupune cã dimensiunile nanometrice ale starturilor contribuie la formarea fazei NiTi. Aceste structuri nanocristaline s-au studiat cu ajutorul difrac de raze X i prin metoda DSC (Differential Scanning Calorimetry). Diagramele obçinute prin analizele DSC ale probelor laminate la rece prezintä v exoterme la 4100 C’, la 4180 C i la 5150 C. Pe baza acestor rezultate s-au selec;ionat ca parametri de recoacere temperaturile de 5]50 C i de 5300 C.

Profilele de difractie ale probelor recoapte prezintä vârfuri care corespund fazei NiTi cu proprieta de memorie a formei; s-au identificat de asemenea mici cantitäti de fazä Ni3 Ti. Microscopia electronicä prin baleiere relevã faptul cä o recoacere la 53 0°C timp de patru ore provoacä o reactie intermetalicä mai completa decât recoacerea la 5150 C timp de trei ore. Prin incercäri mecanice se pot determina tensiunile i deformaçiile de transformare, repetabilitatea ciclicä, suprasarcina maxima. Pentru determinarea temperaturii de transformare i a entalpiilor se utilizeazä metoda DSC. Analiza de raze X se utilizeazä pentru determinarea dimensiunii graun Micro i nanotehnologiile reprezintä domeniul nu numai al viitorului, dar i domeniul in care se Imbinä cel mai spectaculos diverseleramuri ale tiin1ei, care Imbinä fizica cu biologia, biologia cu matematica, chimia cii fizica etc. Rezultanta acestei Imbinäri este flu numai o nouä tiinta, dcnumitA deja NANO. dar este i un nou concept despre materiale i despre tehnologii, de fapt o noua filozofie, in sensul dep conventionalului, spre o a1t lume, pe care nici flu tim s-o definim IncA foarte exact ast CAPITCLUL ‘/111 TERNENI 1 DEJ T ansformärj]e In stare solidä i caracteristicile fizico-mecanice i structurale ale AMF se pot defini prin anumiti termeni care ilustreazà fundametitele teoretice ale proceselor de echilibru, specifice sistemelor de aliaje car prezintä EMF sau, In general, inteligen artificialä. Ace termeni fac parte din vocabularul noilor materiale inteligente utilizate in industrie, In grupa cärora sunt incluse i AMF, a cum s-a mai nientionat. Jr ansamblu, termenii respectivi Intâ!niti In mod frecvent In literatura de specialitate se pot clasifica in patru categorii, care se referà Ia urmatoar domenii: • Proprietä fundamentale • T’este de evaluare • Tratamente termice i tratamente termomecanice • Caracteristici de memorie Tabelul 8.1 prezintä câtiva termeni utilizati In limba românä, aläturi de echi br in limbile francezä i englezä i abrevialiunile corespunzàtoare, utilizate In mod curent In literatura de specialitate.

116

117

1 Proprietã fundamentale 118 .8.

Aceasta este o fazã intermediarä care apare la o teniperaturä situatä Intre temperatura caracteristicä a fazei initiale i temperatura caracteristicä a fazei stabile la temperaturà joasà. La care este stabilä o fazä de temperaturäjoasã (martensitä).modifice comportarea sub actiunea unor forte externe. transformare martensiticà indusà prin tensiune (TMIT). Insä. faza R. 8. in timpul tensionãrii. Energia inmagazinatà (El) Intr-un aliaj cu memoria formei estereprezeritatä de aria suprafetei deliinitatã de curba tensiune— deformatie axa d e reprezentare a deforma. Transformare martensitic (TM): este o transformare de fazã In stare soljdä f difuzie (deci thrä modificarea compozitiei chimice) care se desf In general printr-un mecanism de deformare i)r fcrfecare prin care un aliaj este räcit de Ia un domeniu de temperaturi In care este stabilä o fazä de temperaturä malta (faza initiala. 4.Termenii utilizati In mod frecvent pentru prezentarea proprieta fundamentale ale acestor materiale speciale sunt: material intelig aliaj cu memoria formei (AMP). 119 . comportare tip cauciu(. jar prin Incàlzire La o temperaturã la care este stabilã o fazä de temperaturä malta fazà initialä (austeniticä). deformatie permanentà. fazä initiala. Materiale inteligente: sunt materiale capabile sA. S. modificàrile posibile sunt modificarea formei sau a rigidità i modificarea pozi sau a frecvertei de vibratie. Aliaj cu memoria formei (AMP): este un aliaj care posedä efectul de memorie. care se desf In aliajele sistemului Ti Ni. Energie Inmagazinatä: energie care se Inmagazineazã In aliaj in cazul In care AMF prezinta proprietatea de superelasticitate. 7. Faza R: este o fazä care se obtine printr-o transformare de fazA in aliajele sistemului Ti — Ni. Martensita se poate obtine atât prin räcire din faza initialä cat i prin aplicarea unei forte (sarcini) In starea initialã. Fazä initialã sau fazà austenitic sau austenitä (A): este o fazã stabiLä La temperaturä Inaltä care participä la transformarea rnarten5iticä. transformare martensiticA (TM). transformare martensiticä termoe asticà (TM7). transfo: martensiticA inversA (TMI). Transformarea martensiticä se caracterizeazä prin: • absen d • deformarea suprafe (ondularea suprafe • existen(a unei coresponden Intre re cristaline ale fazei inqiale i ale martensitei si existenj’a unei dependenfe unghiulare spec Intre cristalele celor douä faze. Raportul EJ/ET reprezinta eficien(a de Inmagazinare a energiei. transformare de fazä R. 1. S. Fo4ele care produc aceste modific pot fi generale de variatia temperaturii sau de variatia fluxului magnetic exterio 2. suferä D transformare prin care materialul I reia forma initialà. superelasticitate (SE). datoritä faptulu:. este denumitA transformare de fazä R. pseudoelasticitate (PSE). Transformare de fazä R: este o transformare din faza initiala in faza R. • orezenta in martensitá a unui plan habitus adicä planul care reprezmta interfa(a de transjbrmare.iei. Energia mecanicä totalã (El) absorbitä de càtre aliajul Cu inemor a formei In timpul tensionãrii este reprezentatã de aria suprafe delimitata de curba tensiune — deformatie i axa de reprezentare a deform4iei. efect de memorie a forrnei (EMF): energie Inmagazinatä. deformatie remanentä reziduala. adicà forma pe care o avusese Inaintea transformàrii. obtinutà printr-o transformare martensiticA. ransfo mare bainiticä. cä structura cristalinä a fazei R are o simetrie romboedricä. pâna La o temperaturã relativ scäzutä. Efect de memorie a formei (EM!): este fenomenul prin care un mat cu 0 anumitã formA se supune unei deformäri In faza stabilà Ia temperaturä joasà (martensitA). 3. marten (M) sau fazA martensiticä. Martensitä (ill) sau fazä martensiticä: este faza stabilä la temperaturä joasä. fazà austeniticà sau austeni Là (A). In timpul Indepärtärii sarcinii.. 9. temperaturä de transformare.. In general aceasta este o transformare martensiticä.

fn cazul transformärii induse de/prin tensiune existä i o transfoimare inversã. la Indepärtarea fortei respective. • transformarea fazei R In faza initiala. In absença ac. Deformatia remanentà (rezidualä): este deformatia care rãmãne In material dupa deformarea materialului sub actiunea unei forte externe. Superelasticitatea (SE) este o caracteristicä a materialului care constã In faptul cä deformarea produsä la transformarea martensiticä :ndusä de tensiune este anulatä de defonnarea produsa Ia transformarea rnarten:. Supereasticitatea se caracterizeazä printr-o buclä Inchisã pe curba a .iticä inversä care se produce la Indepärtarea sarcinii aplicate. din martensitA intro altä fazá martensiticà. A peniru temperatura la care se Incheie transformarea din faza initiala In mart nsitä.Temperaturä de transformare: este temperatura caracteristicA a unui material la care o fa. materialul se iransfoirnä 100% In martensitã. austeniticã.10. prin räcirea materialului. superelasticItate. Deformatia permanentä: este defonnatia care rämâne In materi fàrã ca acesta sä revinã complet In forma sa ini. La stabilirea echilibrului dintre variatia energiei libere chimice datorate transformärii i varia energiei de deformare elasticä care Insote transformarea. In general se utilizeazä urmãtoarele simbolizäri: M peritru temperatura La care se initiazä. La Incälzire se pot desffi urmàtoarele transformäri: • transformarea martensitei in faza initiala. Comportarea tip cauciuc sau pseudoelasticitatea de maclare este o caracteristicä a materialului care se referã la deplasarea reversibilä a limitcior (interfetelor) de made in interiorul cristalelor de martensitä. martensita se dezvoltà sau se descompune In functie de modific area temperaturii. 13. Fenomenul respectiv poartä denumirea de transformare succesivä sau transformare In mai multe etape. 12. Trausformarea martensiticä inversä (TM!): este transfoymarea care se desf la incälzire.e a mateiialului respectiv. As pentru temperatura La care se initiaza. prin Indepärtarea sarcinii de tens onare. la Incälzirea materialului. Transformare inartensitic terrnoelastieä (TMT): este transfoimarea martensiticä care se desf’à in timpul modificãrii temperaturii. • transformarea martensitei in faza R. 0 altä caracteristicä a acestei transformäri este histere2isul termic redus.ie remanentä (rezidualã) este Incãlzit Ia temperatura Af sau deasupra acestei temperaturi. la interfata dintre martensità i faza initialä. comportare tip cauciu4 Pseudoelasticitate (FE) este o caracteristicã a materialului care se referã la redobândirea deformatiei plastice aparente la o temperatuthconstariä.zä se transformä In altã fazà. 14. In cursul procesului de räcire a materialului. 15.iunii unei sarcini. 120 . materialul se transfoimä 100% in martensitä. Superelasticitatea referitoare Ia o astfel de deformare martensiticä este deiiumitã i pseudoelasticitate. In cazut acestui tip de transformare. lh. La continuarea aplic for asupra martensitei induse de tensiun aceastä martensitä se poate transforma Intr-o martensitä cu structuià diferitä. transfoimarea din faza ini In faza martensitica. curba a . Acest termen este un termen generic care cuprinde atât superelasticitatea cat i comportarea tip cauciuc.ialä chiar dacä aliajul u o deforma. 11. Transformare martensiticà indusä prin tensiune (TMIT): este o t: care se desf Intr-un domeniu de temperaturi In care este stabilä faza initialã jar sub actiunea unei fo4e (sarcini) se induce D fazã martensiticä. cu structui a diferitä. In timpul Incälzirii sau räcirii materialului respectiv. Pseudoelasticitate.S se caracterizeazã printr-c buclä Inchisä. A pen :ru temperatura la care se Incheie la Incälzire procesul de transfoimare din faza martensjticä in faza initialà. transfoimarea d:in faza martensiticä In faza initialä.

Transformarea bainiticä are un caracter complex. Transformarea bainiticä: este o transformare In stare solidà care se produce de obicei in oteluri.1): este curba care oglinde te relatia dintre deformatie i temperaturä. 2. Incercare Ia obosealä.e curba tensiune — temperatura (o. determinarea continutului de metal eliberat. 9. pe unitate de timp. Metoda rezisten electrice: este o metodã pentru deterni narea temperaturii de transformare. Curba tensiune .temperaturã (a . histerezis termic. In funcie de temj)eraturä. dar superioare transfoimàrii martensitice. Incercare la tensiune constar tä. se definesc temperaturi caracteristice corespunzätoare temperaturilor mentionate anterior. 11.7): este o curbä care ilustreazä relatia dintre tensiune i temperaturã in cursul desth unei incercä-i cu deformatie controlatä. Se mentioneaza de asemenea faptul Ca aceste simboluri se indicä uneori cu ‘ ca sufix (de expemplu A ‘i). având caractere comune atát cu transformarea perliticã cu difuzie. in cursiti transformärii martensitice.£): este o curbä care oglinde relatia dintre tensiune i deformatie in cursul desfà unei incercan la temperaturä constantä. Histerezis termic: este tin fenomen prin care modificarea In functie de temperaturã a proprietatilor materialelor cu memorie (rezisteritä electricã. 7. 17. datoritä utilizãrii repetate a acestuia In anumite conditii de functionare. Incercare de ciclare termjcä: constituie o Incercare de investi a modificarii proprietä de memorie a formei (temperatura caracteiisticä de transformare.I). flu urmeazä aceea cale. inetoda rezistentei electrice. diagrama tensiun — deformatie . 1. Incercare Ia temperaturä constar tã. in cursul desth proceselor de Incãlzire sau de räcire. Calorimetrie diferentialá cu baleiaj (metoda DSC): este o metodä pentru determinarea diferen dintre aportul de energie al rnaterialului i cel a! substantei de referintä. thrä difuzie.2 Teste de evaluare a caracteristicitor mecanice. Aceastä transformare a fost pusà In eviden. 10. In cazuL transformãrii de fazä R se utilizeazä simboluri corespcnzãtoare simbolurilor mentionate mai sus. Determinarea continutului de metal eliberat: reprezintA o rnetodä de determinare a continutului de ioni metalici trecuti In solutie. Aceastä metodä se nume In general calorimetrie d cu bale iaj prin compensare. 3.deforinatie . Incerca de ciciare termicã.itialä.temperatur (o 121 . Intr-o incintã In care atât substanta de referinta cat inaterialul se pot Incãlzi sau räci cu o vitezã controlatä.ä i In unele aliaje neferoase. curba tensiune — deformatie (a .s .a dintre temperaturile caracteristice M i A 8. Incercare cu deformatie constantä. In cazul materialelor cu memoria formei se poate determina temperatura de transformare cu ajutorul unei curbe obtinute prin rnäsurãri directe. 4. 6.. chimice i mecanice ale materialelor inteligente implicä utilizarea urmãtoarelor notiuni: calorimetrie diferentiala cu baleiaj (metoda DSC). rezistenta la obosealä. capacitate de redobândire a formei etc) dupa supunerea materialului La Incälziri i räciri repetate.temperaturä (a . Curba deformatie . tensiune i deformatie). prin utilizarea fenomenului de moc ificare anormalã a rezistentei electrice In functie de temperaturã. Curba tensiune . In timpul mentinerii acestora Ia aceea temperaturä i In ace1ea conditii. la imersia materialului In solutia respectivä.deforma (a . diagrama de fazã In coordonate tensiune — temperaturä (a — 7). 5. cat i cu transfoimarea martensiticä. Incercare Ia obosealä: este o Incercare care are ca scop determinarea deteriorärii proprietätilor prin actiunea repetitivã a tensiun: i sau a deformärii La temperaturä constantä.In cazul transformärilor din faza initialä In faza R i din faza R In faza ir .7). Rezistenta Ia obosealä: reprezintä numãrul de actiuni repetate pe care le efectueazä un material pãnä la deteriorare sau pInä la pierderea lunctuh)r sale. chimk i electrice Incercãrile uzuale de evaluare a caracteristicilor electrice. la rAcirea austenitei pãna la temperaturi inferioare transformärii perlitice. Se màsoarà prin difererii. In cursul desth unei Intercäri sub actiunea unei tensiuni controlate.temperaturã (e . 8. Diagrama tensiune .7). curba deformatie — temperatura (t .

13. deformare excesivà.nei Inir-un singur sens este tratam ntul termic efectuat pentru stabilirea efectului de memorie Intr-un singur sens. Acest tratament constä de fapt in introducerea unor tensiuni interne In material. Tratamentele de memorare a formei includ un tratament intr-un singur sens i un tratament de memorare a formei in dublu sens care poate fi educare. In faza initialä de temperatura InaltA. Incercare Ia temperaturA constantä: este o metodà de determinare a deformãrii Ia modificarea tensiunii. prin urmätoarele metode: a. transformarea ordine — dezordine sau transformarea martensiticã se pot desf in flinctie de conditiile existen te. tratament de rnemorare a formei Care se poate realiza pentru memorarea formei Intr-un . Chiar la o calire rapidä a AMF.1 Tratamentul de memorare afor. Procedeele utilizate sunt: • Repetarea opera de rAcire i incälzire In intervalul cuprins intre ttmperaturile M sau mai mare i A sau mai mare.temperatura). In conditiile mentinerii contant’ a temperaturii. Incercare Ia tensiune constant este o metodä de cleterminare a deformatiei la modificarea temperaturii In conditii de rnentinere constantã a tensiunii care actioneaza asupra materialului. In cazul aliajelor cu baza cupru. Imbätrânire fortatà). Aliajul se trateazã termic In timp ce este constrâns sã stea ntr-o frmä care trebuie memoratä. Imbatrânire. Prin cälire se poate In In general once operatie de rãcire rapida. In sisternul de coordonate cu trei axe (tensiune . cu rnentincrea constanä a deformatiei rnaterialului respectiv. 122 .se supune unui tratament termic dupa fixarea sa Intr-o formä e care trebuie sä o memoreze. 4. 14.este dia grama care prezintä dependen curbei tensiune-temperaturä de deformatie i dependen curbei deforrna de tensiune. 2. jar apoi este Incälzit Ia o temperaturà situatä peste temper Af dupä indepärtarea tensiunii exteme (educarea efectului de memorie a formei). deformare excesivA sau Imbãtrãnire folata. Educare. Incàlzire fortata. sub actiunea unei te: sau printr-o deformare. In cazul aliajelor din sisternul Ti — Ni acest tratament se aplicà pentru iccelerarea precipitarii. Tratamentul de punere In solutie: reprezintä tratamentul termic efectuat prin Incälzirea materialului In domeniul de temperaturi corespunzätor solutiei solide i mentinerea In acest dorneniu o perioadä de timp suficientä pentru aducerea Intregii mase de aliaj In starea de solutie solidã.ingur sens sau pentru memorarea formei In dublu sens (educare. 4. procedeu care const din repetarea transformärii martensitice directe i indirecte prin aplicarea ambelor efecte. ale temperaturii i ale tensiunii. cAlire.inut prin cälire sau prin prelucrare prin deformare plasticä.temper2Ltura. • Repetarea procedeelor de producere a transformärii martensitice induse prin tensiune la temperaturi situate peste temperatura A.3 Tratamente termice i tratamente termomecanice btinerea caracteristicilor de memorie se realizeazä prin tehno1o complexe care includ nemijlocit utilizarea unor tratamente termice: tratament de punere In solutie. • Repetarea opera prin care aliajul este räcit Ia o temperaturä situatä sub M san Mf. Aliajul .2 Tratamentul de inemorare a formei In dublu sens este tratamcntul care conduce Ia obtinerea efectului de memorie in douä sensuri. Tratamentul de memorare a formei: are ca scop stabilirea rea1abi1ä a unei forme care se memoreaz de cãtre aliaj. pe diagrama tensiune . 15. urmatä de Indc pärtarea tensiunilor (educare pentru inducerea tensiunii). 8.deformatie . tmbätránirea: este tratamentul destinat stabilizArii fazelor ob. 3. Incercare cu deformatie constantã: este o metodä de determiriare a variatiei tensiunii Ia modificarea temperaturii. Incä1zir fortata. CAlirea: este tratamentul termic care se aplica pentru inhibar a precipitärii prin cãlire dupä recoacerea de punere In solutie. Diagrama de fazã In coordonate tensiune-temperaturä: este diigrama care prezintä domeniul de existenta a! fiecärei faze apa4in aliajelor cu memoria formei. 1. 4. 12. tratamentul de Imbãtrânire este destinaL stabilizArii fazei irntiale.

Ia Incálzire sau Ia räcire. efect de memorie a formei ireversibil. efeet de memorie a forwei reversibil este efectul prin care se memoreazã atât forma de temper aturä Inaltä cat i forma de temperaturã joasã iar aliajul I modificä forma flu numai La incälzire. 3. Deformare excesivã. este o forã (sau tensiune) generata la redobãndirea formei initiale prin efectul de memorie a formei. Incälzire fo4ata sau cleformare excesivä. Aceasta este una din metodele de inducere a efectului de rnemor. Deflexie de reclobândire a formei. Acliune extrinsecã In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu . arc diagonal. Ac In dublu sens este actiunea prin care un aliaj Cu memoiia formei repeta in mod reversibil modificarea formei sale La inc sau Ia räcire. deflexie de redobândire a formei. 2. pentru obtinerea unui grad de deformare mare. tensiune de redob ndire a formei (tensiune de revenire. Efect de memorie a formei In dublu sens. poartä denumirea specialä de efect de memorie a Jbrmei in bate direc Cu acest efect de memorie se poate obtine o tensjurie de redobândire a formei i o deforrnare de redobândire a formei mai man Ia temperaturã joasã. printr-un tratament de Imbätrãnire Ia care se supun materialul deformat prin tensionare. Temperaturä de redobândire a formei este temperatura Ia care se redobãnde forma initialä prin efectul de memorie a formei. tensiune de redobándire a formei.ens este obligat sä repete In mod reversibil modificarea formei sale. 1. Incáizire sub ac(iunea unei force / lensiuni incáIzire cu introducerea unui obstaco!. cu mentinerea formei care trebuie memoratä. c. La rãcire aliajul nu. Incdlzire for sau incàlzire sub constrdngere) procedeu de Incãlzire la o temperaturä corespunzãtoare stärii de faz initiala pentru un timp dinainte stabilit. deformatie de redob ndire a formei. e1emen de mernorie a formei. 9. deformatie de redobándire a formei. actiune extrinsec In dublu sens. f interventia unei forte externe. 6.4 Caracteristici de memorie Aliajele cu memoria formei se caracterizeazä prin proprietä specia1 care determinã utilizarea unor termeni specifici: fortä / sarcinä de redcbândire a formei. tensiune de recuperare a deformatiei).b. supuse tratamentului de Imbätrünire fortatä. lmbâtrânirea sub acfiunea unei forte /tensiuni (Imbãtrânire In staie tensionaM sau Imbàtrânire for(atá sau Irnbàtrânire pin constrrngere). sub actiunea unei forte externe. Efectul de memorie a formei in dublu sens care apare In aliajele sistemului Ti — Ni Cu continut de Ni in exces. 5. arc din aliaj cu memoria formei. care sä producà o deformatie permanentã. reprezintA cantitatea de deformatie care se poate recupera prin efectul de memorie a formei. 7. Fortä / sarcinä de redobândire a formei. efect de memorie a formei reversibil. actiune In dublu sens. efect de memorte a forrnei In dublu sens. 4. metoda diagonalei. aceasta reprezintà cantitatea de deforma care se produce la modificarea temperaturii. Efect de memorie a formei Intr-un singur sens. temperaturä de redobándire a formei. aceastä caracteristic include atât actiunea intrins In dublu sens cat i actiunea extrinsecä in dublu sens. d.modificä forma. 8. actiune intrinsecã In dublu sens. 123 . efeet de memorie a formei ireversibil este efectul de memorie prin care se memoreazã doar forma de temperaturä Inaltã iar aliajul I modificä forma numai La Incälzire. Element de memorie a formei este un element supus unui tratament de memorare a formei care are in memorie 0 anumitä formà stabilit anterior i care functioneaza ca element cu memorie. repeta In mod reversibil i spontan modificarea formei sale la Incàlzi:e sau Ia rãcire. 10. 8. Ac intrinsecã In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu ens. efect de memorie a formei Intr-un singur sens. printr-unul din urmätoarele tratamente de obtinere a memoriei in dublu sens: educare. ci i la r chiar in lipsa actiuni unei forte externe.e In dublu sens i se aplicä In special aliajelor Ti — Ni pentru obtiner efectului de memorie In toate direcfiile. Arc din aliaj cu memoria formel este un arc special obtinut dintr-un a!iaj cu memoria formei. care posedä efectul de memor a formei. procedeu de obtinere a unor precipitate fine in fazainitialä a aliajului. In cazul efectului de memorie In dublu sens.

Bucure 1970. Tehnicä. 2000. un arc de tablä i prin modjficarea formei atât la Incälzire cat i la räcire.. 18.Roman R 5 Oprea F!. E.. Constantin I. “ActaMetallurgica”. Bucure 1974. New York. Astfel de arcuri obtinute din aliaje cu memoria formei sunt arcurile spirale de compresiune. Connecticut.. George E. Moorleghem W. Roman R. vol 2.. “Procedee speciale In metalurgia metalelor neferoase “. Cleveland. Inc. Bucure 1983. Proteus Belgium. 2. E. Mãtasä CI. In “Acta Metallurgica”. septembrie 2000. 16. Fundatia Metalurgia RomânA..M.3. The 25 Annual ARA Congress.vol.V.. “MeialurgiaJIzicä ci studiul metalelor “.. july 12-16.S “Continuum Damage Mechanics in Piezoelectric Ceramics” — ASME 1994 124 .Un arc obi I redobânde forma inilialä prin elasticitate.D. Bucure 1984. Ohio.” “Shape Memory Effects in Alloys”. USA.K. 12. 3. Sirkis J. Ia aplicarea unei sarcini exteme utilizãnd un arc elicoidal.. BIBLIOORAFIE SELEcTIVA I. 14. Bucure 1981. Peterscu M. nr. “Thermodynamics of Thermoelastic Martensitic Transformations”. I 7.P. ShiEniyu K. Bucure 1978. Constantin 1. 6.T. 7. Petrescu M. Norwalk. Arc elicoidal este un arc utilizat In metoda diagonalei pentru aplicarea sarcinii exteme. Metale neferoase “.. 10. Comunicäri Stiintifice Ia U. Perhins J. Bucure 1998. vol. Plenum Press. Otsuka K.. 11.P. vol. Sakamoto H. 9. Otsuka K. “Shape Memory Materials”. Gâdea S. 1998. 5. Oprea F!.D. Cambridge University Press.. 12.P. 1994. “Teoriaproceselor metalurgice “. arcurile de tablã arcurile conice. acest lip de arc î redobânde forma initialä prin modificarea temperaturii.. IvAnescu A. Bucure 1979. Van “Making.. “Teoriaproceselor metal urgice “.P.e a formei in dublu sens Intr-un aliaj cu efect de memorie Intr-un singur ens prin repetarea actiunilor In ambele sensuri. Oprea Fl. Gâdea S. Ortin J.. E.Ed. E. “Aliaje cu inemoria formei”.D. Wayman C..1..D. Taloi D. E. 1975. 37. Mirg H Wu “Copper Based Shape Memo In “Memory Metals”.. Dr Bacinschi Z Ed. C)pi’ea Fl. 4. arcurile spirale de extensie. Dieterjr. Tehnicä... 1989. Mãtasä Cl. Oprea FL “Teoria proceselor metal urgice. Gâdea S. “Smart Materials”. Bucure$i 1966. London. Petrescu M. 1990. 27. vol.D... 8. Shaping and Treating of Wrought Copper Based Shape Memoiy Alloys “. “Introducere In termodinamica materialelor “. 15. “Metal urgia jIzica ci studiul metalelor”. Jam A. Metoda diagonalel este o metodä de ob. 13. 1979.P.P. Ed. “Metalurgiafizicá ci siudiul metalelor”. Taloi D. E. “Metalurgie mecanicã”. Planes A. Arcurile spirale de compresiune se extind in timpul redobândirii formei iar arcurile spirale de extensie se contractä In timpul -edobândirii formei.D.inere a efectului de rnemor. ii.

1991.K Piezoelectric Materials with Real — Time Sime-Active Electrical Networks”.M.. 19.J. 2 Ba. vol.International Mechanical Engineering Congress and Exposition. Actuators Bonded on Ring Structures” -ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition...ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition.. 1990.C. Orlando. Ilinois.A. 29. Rogers C.A. 1994. Ro J. Orlando. 22. 20. Bo . Using Shape Memory Alloys to Control Vibrations in Flexible Structures “... Ilinois. Waig K.. 22A.Journal of Intelligent Material Systems and Structures. Glowasky B. 30.. Schetky L. LaiJ.W. Tip Clearance Control”. “Smart Biological Systems as Models for Engineered Structures “Journal of Materials Science and Engineering..A. Metallurgical Transactions A. Florida.. “Structural Vibration Control Via Vu W.V.A. Ilinois. Chicago.P. Liang C.V.SPIE Conference on Smart Structures and Materials. “Thermal and Mechanical Considerations in Cutts D. 1995. Chicago. Hopkins D...SPIE Conference on Smart Structures and Materials. Rogers C. A. Lin Y. Zhou S. Lalande F. ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. Chaudhry Y. vol. C99.. 24..N.S. Florida. Chicago. “Shape Control of Nitinol-Reinforced Composite Beams” . Srinivasan A.. 1. Chicago.ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. “Impedance modeling of In-Phase Actuation of Rogers C. Ilinois. Chicago. Chen T. Ilinois. Carinan G. Ilinois. Chicago. Saravanos D. 26.A “Review of Multi-Functional SMA hybrid Composite Materials and Their Applications “. 27. “Analytical and Experimental Studies of Smart Materials and Structures Incorporating Embedded Piezoelectric Actuators and Fiberoptic Sensor”.S. Paine J. “On Smart Composite Structures For Active Chci B. Lagoudas D.ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition.B. Sririivasan A. 21. Ilinois. Liang C. 25.G. “Analytically Modeling the Effect of Electromechanical Fibrous Coatings on AntiPlane Shear and Compression “ — ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition.. 23. FairIes R. Chicago. “Comparision of Different Thermomechanical Models for Shape Memory Alloys “. “One-dimensional Thermomechanical Constitutive Relations for Shape A’femory Materials “. Rogers “Temperature Rise and Thermal Stress of 125 .

. Horikawa H. Simpson J.M. 73.B nr. Jeai -Paul Bailon. Ots ika K. Ecole Polytechnique de Montréal. Structures “. Ilinois.W.. Institute of Physics Publishing. Morrow R. 1991. 1987. 19 A.. 34. Piezoelectric Elements in Active Structures” — ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition.. Horikawa H. “Metallurgical Transactions “. 1971. Melton K.Presses internationales Jean —Marie Dorlot Polytechnique.N. ‘ of A.. Kirnura H.a. 3 1. 126 . 39. Freund Publishing House. Nenno S. 182.F. “Deformation Behaviour of Materials “Ed. 33.. Chicago. 1992. vol. New York. Hilt T. “Journal of Japanese Society for Dental Materials and Devices “.E nr.. AIME. “Proceedings JCOM4T 1986”. Sugawara Y. And reasen G. Wayman C. nr. Ichinose S.F. 38. Institute of Metals.a. Feitham.. 2000. “Symposium on SMA Applications “.A. And reasen G. “Proceedings of International Conference on Solid-Solid Phase Transformations “.x”.C. 36. P.nerican DentalAssociation “. 37. 1986. Japan. . 40. Sohmura T. 6. 1978. The Japan Duering T. Bristol and Philadelphia. “American Journal of Orthodontie “. “Conference on Active Materials and Adaptive . 1977..“Des matériau. 1982. Onitsuka K. 1988. Saburi T. II. 35. 32. vol. Tokyo. Israel.